^r. 19-__________________________ ' v-ROTSTAM:BISrT EI-,E IN TOATa rom.Vnia ...........L n. *8 ............................ ol .............................,, fi luni.......................11 IN STRAINATATK , ■.....................* * [ INŞSEIIDNI ŞI RECLAME: W.\, 30 litera petit, pagina IV, 30 bani. ţAp.n* J,t’ 80 bln'' P« Pa8- II. * lel Reolam? 3 lei noi lima. ji, număr In capitală 10 bani. MERCURI 25 IANUARIU. ANUL III. - 1878. TJMPUL FSE IV TOATE ZILELE DE LUCRTT. Biuroul Redac^iPl si Ad mi n ist r i\ Li in Vienna, EichenbachjţMi* ll : L. Lagn ă Comp. In Peţta ţi Uava»-LaffiU Comp. in Parii, SJcriiorl nefrancate nu •* primeic. Articolele nepublioate ie ror arde. Un număr In Districte 15 bani. ie Bnenretot, 34 Innnarie. ‘ ... ........... »4 f8>/, TH geniale .... 88 Vi 89 ifiiaciar rural . . 83^1 84 urban . . 71 71 «nicipal al Capit. 82* a 82 F««il ...........^ - Dacia............*°ţ — România ..... 45 “ nunicipal cu premii — — Români........... — i luni...........100 VB 100 .................1520 2520 £ ’ '. 128», 133 CurmiI de Vlena, 1 Fcrruane. Renta nngarA In aur .... 92 56 Bonuri de tesaur utg , I emil. 16 50 • » » II , 109 76 împrumutul austr, In hârtie 64 46 » , 9 argint 07 25 RentA auitriacâ In aur ... 7Î 30 Lo«e din 1866............... Acţiunile b&noel naţionale 807 — « . austr de credit 232 — , „ ongare • 213 75 Argint.......................103 30 Ducatul....................... 5 58 Napoleonul................... 9 44 100 m&rcl germane 68 30 Cnrunl de Berlin, 3 Februarie Acţiunile Căilor ferate române. 25 76 Obligaţiunile r.imâne do/# . . 73 — Priorităţile C. f**r. rom. 8a/s 73 76 Imp amutul Oppenheim ... 97 — Napoleonul....................lfl 18^1 Viena, termen lung............ — Paris , scurt .... 81 05 Caleadaral tjllel Marţi 24 Iannarie. Patronul silei: Curioasa Xenia. Rciâritul soarelui : 7 ore 16 min. Apusul soarelui: 5 ore 18 min. Fasele lunel; Luna plină. Bacnreacl S □ ceara Bucurescl . . . .8.l5n 10.— 1 Ploesol...........9.50 n 12.00 u Brăila............1.53 n 5.46 <} 7.15.1 Tecuci 0.........4.38 n 11.40 I Roman.............9.06 d 4.45 4 Suceava,sosire , .12.034 9.55 n PLEOAB E_A_ TBENUBILOB Booureiel—Glarglo Bucurescl.........9.l5d6.06n Giurgiu, sosire ..... 11.35 4 8,27 n Giurgiu—Bn«nre«cl Giurgiu...........9.26 d 4-45 n Bucurescl, sosire..9.48 4 7.17^ Bnoorosc Verclorova Buejrescl.............8.— d 8,05 n Piteşti...............11.21 4 10.15 n Slatina................2. d Craio* i...............4-17 4 Vârcjorora, sosire . 9.01 nu guoeaTa—Racoreari Suceava.........5.11 d 6.46 d Roman...........8.45 4 12.30 <1 Tecucid.........12.30 n 5.10 4 Brăila...........8.08 n 8.10 n 8.68 Ploescl.........7.12 d 2.45 Bucurescl, sosire 8.30 4 4.30 VercloroT* —Bncnrescl Verciorova............6.46 apoi era peste putinţă. Nn mal rămăai -nici o fiinţă vieţuitoare ca să spue. In zina aceasta pe la patra ore, Ni< -lae arăta Ia orizont înaltele clopotniţe -la Nijni-Ndinsk. Ele erafi încununate dese rotogoale de vapori cari trebnia fie nori. Nicolae şi Nadia priveai!, şi eponta Ini Mihail Strogoff ceea ce vedeaO. Tr bnia să hotărască la nn fel. Dacă ora, era părăsit, puteai! să treacă printr’âna» fără primejdie, dar dacă Tartarii îl oct pafl trebuia eă’l ocolească cn orl-ce p — Să înaintăm cn lnare aminte, Mibail Strogoff, dar să înaintăm. Mal merseră o verstă. . — Nn sunt nori, sunt fnmnrl, strij Nadia. Frate, se dă foc oraşului. Se vedea cât de colo, că era in adevt aşa. Brazde de lumini ee arătat! în mijlc cal vaporilor. Aceste v&rtejnrl ee făcea 0 din ce in ce mai dese fi se ridicai! spl cer. Nici nn fngar cn toate astea. Era dit că incendiatorii găsiseră oraşul părăM şi cS’l dedeeeră foc. Dar, erai! Tartarii cari făoaaâ aat-fal i TIMPUL ie care si proiectata modificSrile ne- imnd la vot luarea in consideraţiune >foner«I ?> »e priraesce. \0. P- Vioreanu. Ananţă o interpe-tLlol miniatm de eeterne în privinţa sfţmnei intervenită Intre d-sa şi adoraţia domenielor etatnlnî. ♦^.-preşedinte, comunică ordinea zilei. j#Uan.ea desvoltă interpelarea d-sale || la deeinfectarea localităţilor d’îm-liTil c&Iaî ferate Frăţeşti -Zimnicea g Atticiinţe poeitive că aceste locali pil pline de cadavre, fiind tot de mare aglomeraţinne de armată. 0 aiuită oaueă mortalitatea creace în A—întreb dar pe gnvern daci a 0 rnâsnrS pentru a ee des infecta localităţi. Şi desinfectarea trebne n nnmal in ţari dar chiar şi din-Dnnăre până la Plerna mal alee, cărat şi putrezesc atâtea mii de -sţl, ,'ieî miasmele de acolo pot sS pâ-klâ până in ţari. Acesta este objectnl Maţiunei mele, pe care am făout'o ■ .jn neam! arând in radere aprupierea ; irr-il, când schimbarea aernlnl pcate ant'ze dezastrele cele mal regretabile. •‘,j»inistru preşedinte. Efi mal ’nainte Mr, se adresa interpelarea d-lui Stnr-Jîl|B lest mfisurl in această privinţă, ■y(|r. < eonsilinl medical ca să constate Dnpă constatările făcute ee ra lna «iidţiunl ca gropile pentru îngroparea sBf or să se facă mai adânci, şi apoi dearne rar pentru deatrucţinnea mias- •jl jfcnrza zice că are încredere că d-nn ra realiea promisiunile date, şi (Mb-du-se satisfăcut, incidentul se de-H Inehij. Si srdinea zilei urmează interpelarea 01 D. Ghica. ■% amistra de esterne. D. D. Ghica este tdin bărbaţii de stat care a avut o- 1 Ve să fie mal de mnlte ori ministrn lâedinte al coneilinlnî. Cred dar că Aisjurările atât de delicate prin cari ■. d-sa singur ra judeca că nu este mr. a face public desbaterea asupra >11 interpelări, mal ’nainte de ce cor-iuitoare să ia cunosciută de sc-’omatice petrecute în aceste diu impuri. Am aici dosarul complect, propun să suspendăm şedinţa că, să chemăm pe d-nii deputaţi aici, dereonă en d-roastră, toţi să ascul-ridtirea acestor acte, peutrn ca în urI vi puteţi face o convingere despre Al» i sstionel. |K , Heiptle D. Ghica. GO când am anun-fBpsită interpelare nn am roit Bă fac ■BA De 21 ani de cănd am inoeput li pst parlamentară nn am făcut o Bi interpelare gnrernnlnl, dacă nn 'laTlot tăcea şi in ceetinnea ce ne pre-» fie-care poate aprecia motivele. De unesc cn opininnea guvernului ■-adese a ne întruni in conferinţă pn-d împreună ca d-nil deputaţi. [inţa publică 6Bte ridicată, şi Be Sn-şedinţă secretă citirea actelor diX ce care dareazl până Beara la orele im mâine se anunţă asemenea şeI decretă. CRONICA Krcrrloi/. — La Lngoş (Banat) afi răposat la 20 Decemvrie nnnl trecut j '-torni român ,Nicolae Popescn*, des- - . căruia viaţă ,Telegvafnl român* n>- dii următoarele amănunte interesante: Născut era în Zorlenţnl-Mare, în comitatul Caraşnlni din părinţi ţărani, chiar n şcoala sătească a dat mnlte dovezi de de talentnl şi aplicarea sa pentru pictură, zugrăvind în mod primitiv şi fără condncere ,ei proprio iotnitn* sfinţii din cărţile bisericescl, şi de pe păreţil biserica!. Ca băiat auzindide vestea nnnl zn-grav român în Oraviţa, — urmând ini-niei sale — a părăsi, casa părintească, şi sa dns la OraviţA, unde la nn zngrav cn numele Tnrcn având la mână instrumente primitive, intr’nn timp foarte scurt el ca şcolar la întrecut pe măestrnl sSfi. Neputând rămâne mai departe in Oraviţa, Popescn impins de setea învăţăturel şi a desvoltărei sale In arte, a luat lnmea in cap şi nn s'a oprit de cât la Pesta. In anei 1860, tinerimea de la Universitatea din PeBta era foarte numeroasă, şi snb patronaginl răposatului Gmannil Gojdn ducea o vieaţă in armonie : nn era intre el ceartă politică, or! religioasă, ci câţi erau la Pesta, toţi pentru nnnl dedeaB ajutoare. A st-fel şi Popescn, lipsit de toate mijloacele a fost îndată îmbrăţişat din partea tinerilor roinAni. Aceştia afi făcut colectă intre sine pentru susţinerea tânârnlui artist; d-1 Partenie Cosma a mijlocit îndată, ca Popescn să capete ajntor de bani de la Gojdn , ceeajce e'a şi întâmplat, căci Popescn prin patronaginl Ini Gojdn a a-jnns elev la conservatorul unguresc din Pesta, la care bătrânul GojJn era ;mem-bru fondator. Aici a studiat doul ani de zile. Când apoi profesorul diu Pesta, Gu-gertb, a declarat, că Popescn nu mal are ce ee înveţe de la dânsul, — artistul nostru a trebuit să plece mai departe la oraşe , unde arta era mal mult cultivată, de cât la Pesta. Intre tinerii, ce doreaţi propăşirile lui Popeseu, sa născut şi realisat idea, de a litografs icoana pretutindenea cunoscută a Inî ,iUihfti Eroul*. Această icoană—ce se află in casa anei do&me Staica in Pasta; era desemnată şi xilografată la Paris. Icoana, la îndemnul d-lnl Partenin Cosma (astăzi adv. în Sibiin şi dep. dietal), B’a litografat la vestitnl xilograf din Pesta. Rohn, apoi B’a trimis din Pesta in mii de esemplare prin toate părţile locuite de români (eeemplarnl câte cn 1 fl. v. a.) şi din venitul curat care era aproape la 1000 fl. se trimitea, Ini Poposce câte 30 până la 60 fl. dnpă împreginrări şi trebuinţă la Viena, nnde plecase spre complecta-rea studiilor sale. In Viena a fost bine primit şi ajutorat din partea d-lnl jVasa Popovicl,* comerciant român, şi a baronului ,Popp*, bancher in Viena. Dar înainte de a pleca la Viena, artistul in semn de recanoscinţă cătra tinerii din Pesta, a zugrăvit o icoană foarte frumoasă după idea ra proprie .întoarcerea lui Sanl*. Aceasta i-a foet* prima icoană originală. Tinerii români insă n'aB putnt mai bine păstra snvenirnl aceeţn, de cât, donândn-1 parochnlni din Posta, d-lui Ioanichin Ui-cnlescn, la a cărui casă tinerii tot-danna afi aflat sprigin şi asii. In Viena ,Popescn* avu intrare la mu-seB, [la academia de pictură şi la toate locurile de arte. Nn i-a trebuit mai mult de trei ani, ca să se raza silit a părăsi şi Viena căci nici nn mal avea ce să in- ţe, decopiând cn mnlt talent chiar şi cele mai clasice opere de pictură din mn8eele Vienei, in cât măestrii Ini l'nfi îndemnat a-şi completa studiile şi a merge I. Roma, dându-î speranţa cea mai bană, ba chiar asigurarea că 'şi va câştiga nn nnme european Voinţa şi setea de a stadia Ia Roma nn i-a lipsit, d* şi-I lipsea mijloacele. AinncI Familia Mocioni, îndată ce a avnt cunoştinţă despre talentul cel rar al Ini Popescn, — a îmbrăţişat cn căldură cansa lui; i-a dat fără amânare nn stipendiu annal de 300 U, Şi cheltnelî de călătorie pentru a putea stadia in cetatea rtelor, iu Roma. Popeseu — a studiat trei ani Ia Roma, şi a devenit artist în înţelasnl adevărat al cavântninî. Lucrările Ini sunt cunoscute Românilor, şi lamei cnlte. Atât de bun era rennmele Ini Popescn co artist, că icoana cea renumită ,Cri-etos in mormânt* a produs o admirare generală. Aceasta e icoana ce prin Sânţia Sa Papa de la Roma chiar fu bine cuvântată, ca nn cap de operă. Cei ce afi văzut această icoană, zic, că spectatorul părea că vede, cnm trnpnl Ini Christos in mormânt trece din moarte la viaţă incepe a ee încălzi, a căpăta vieaţă şi pntere. Tânărul Popeseu fn 'chemat ca profesor la o academie de pictară in Italia. Gl insă, legat de familia sa la Roma, unde se căsătorise cn o adevărată descendentă a familiei renumite nobile Farnese, iar de altă parte preoonpat de ideea că fiind profesor mai mnlt va trebui să instrueze pre alţi de căt se poate trăi pentru arta sa, — n’a primit invitarea. Dar orl-cât Bă se fie BÎmţit Popescn cetăţean român, şi împământenit tn Italia, inbirea ea cătra neamul românesc, scopul şefi, de a folosi românilor, Ia îndemnat de a’şl revedea patria 1 A venit adeee-orl de la Roma la Banat şi prin alte părţi locuite de români, nnde în diferite timpnrî prin diferite lucrări şi a manifestai talentnl. Ast-fel a zugrăvit biserica din Selenş, din Pesac, a zugrăvit mai mnlte icoane de valoare artistică, cn deosebire o icoană mare în Lngoş pe frontispicinl bisericei greco-orientale între cele doă tnrnnrl, care repreeentează >Adormirea macei prea curate* dnpă con-cepţianea ea originală. Această icoană măreaţă trămisă nnmal in schiţă la ConsiBto-rifi produse admirare; ear acum când ee află săvârşită de nn an pnne in nimire pre privitori atât prin concepţinnea măreaţă, cât şi prin eseentarea cea mal corectă. Dorinţa Ini cea mal ferbinte era a zn-i răvi pe din lănntrn biserica Lngoşnlnl, care de la focul cel mare din 1838, numai fusese nici reparată nici grijită. S'a pus deci în înţelegere cu comitetul paro-chial, spre a putea el zugrăvi biserica ,Mi-ar plăcea — zice dânsul într’o epistolă îndreptată către presidentul comitetului cu data Roma lfi Martie 1577, — ca să patern adnee treaba biserioel din Lngoş ia nn resnltat favorabil, pentrn a pntea incepe lncrnl zugrăviri indată, dnpă cnm remeeesem de acord la despărţirea noastră, — no pot nega, iml place şi mie a participa ca fifi şi ca artist al Banatului. < Spre realisarea acestei idei a şi venit la Lngoş incă astă toamnă şi chiar când işl preparase toate celea a trebuit să se nimicească toate planurile, Din cele ce .Nicolae Popescn* a lncrat până acum patern zice cn dreptal Ei-egit sibi monumentale aere perennins 1* Joi se va reprezenta comedia Kean de Alei. Doinaş, (tatăl); eară Umeri, Macbeth, de Sbakeepeare. Teatru Italian.—Prima representaţinne a comandorul ni Rossi a fost o seară viforoasă. De la momentul intrării Bale in scenă genialul artist a luat pnblicnl in Btăpunirea sa şi la pnrtat cn sine prin toate sgndirile pasionatului Othello. Atât de o c'am-dată. Ne reeervăm insă a face iu numfirnl viitor o dare de seamă, ori mai lămurt, nn stndifi asupra vederilor esterice, pe care le-am văzut reali-sate in jocul d-lni Rosei. Societatea funcţionarilor pentru crearea unei case de mici economii. Adunarea generală, ţf notă la 22 Ianuarie 1878, In urma citirii raportului comisiei de verificare, a hotărlt. 1) . A se plăti membrilor deponenţi pe anul 1877, procente de 1 2°/0. 2) . A se preschimba chitanţele liberate pănă acum pentru constatarea depunerilor făcute .cu bonuri dintr’un registru ii souche (matcă) care bonuri vor fi pentru valoarea de minimum 100 lei noi. Pentru primirea procentelor pe anul 1877 (căt şi a procentelor pe anul 1876, care sunt aseminea de 12 °o Intrucăt nu s’afi cerut Încă pănă acum), precum şi pentru preschimbarea chitanţelor, membrii societăţii funcţionarilor sunt invitaţi a se adresa la casierul societăţii D. N. Mandrea, strada Fănt&nel No. 36, fie-care zi de lncru de la 6—8 seara, şi duminica de la 7—11 de dimineaţă. Preşedintele societăţii. SCRISOARE ADRESATA TIHVLPTTIaTTI. Stări scolastice la Yaslui. Copie după suplica d-lul Gheoghe Mirronescu actualul membru In comitetul permanent adresată d-lul ministru Instrucţiunii publice endata din 14 Septemvrie 1877. Pe căt este de bine formată de interes general şi ne apărat necesar pentru lumina tinerimii , legea in-trucţiunil, peatăta aplicaţia el In cea mat mare parte lntrud In junime , In loc de moralitate, imoralitate şi demoralizaţiune complectă. Domnule ministru, caşul ce voesc a supune şi acum d-v este ; Erafi Ruşii cari se snpnneafi po-• marelui Dace? Guvernul Ţarului c. de la Kraanoiarks, de la Ienisel oraş, nici un sat, să nn poată da •t soldaţilor Emirului ? In ceea ce pr Mihail Strogoff trebuia eă stea i trabcia Bă’şl urineze drumul îna- lpe gânduri. Cn toate acestea, dnpă mmpănit lucrurile şi pentrn una şi j I alta, socoti că, orl-oare ar fi gten-r.nel călătorii prin Btepă, fără dram mu trebuia să se pne in primejdie t Mea âncă o dată in inimile Tarta-Fe pregătea deci, să propne Ini Ni- Je a se abate din dram şi dacă tre-s neapărat, de a nn mal reapnea decât dnpă ce vor fi ocolit Nijni-când o lovitură de foc riBnnă în . Un glonţ şneră şi calnl de la ki-lovit în cap, căzu mort. («laşi timp rre o 12 călăreţr se re-1 Ai drum şi kibitka era înconjurată, strogoff, Nadia şi Nicolae, fără să rreme să bage de seamă, era pri-h tâ âţl grabnic spre Nijni-Udiusk. ti. Strogoff, in acest atac nesştep-■' *-ţl pierduse de loc sângele rece. Ne- apucă in lungul munţilor. Al tal jefnnd şi prăpădind snb con- ducerea nnnl ofiţer al Khannlul din Khnn-dnza, ea ajunsese până la partea de ins a Ini Ienisei. Aci, in prevederea celora ce se făcuseră la KrasnoiarBk din poronca Ţaralnl, şi pentrn a înlesni trecerea rinlnl trapelor Emirnlnl, acest ofiţer aruncase pe Ienisei o flotilă de bărci, care, safi ca mijloc de trecere safi ca material de pod, aveafi tă dea Ini Feofar-Khan pas, de a apuca iar pe ripa dreaptă, drumul Irknţkuiul. Apoi, această a treia coloană, dnpă ce a ocolit piciorul muntelui, coborâse in valea lenl-seinlnl şi apncaBe acest dram pe înălţimea Alsalenskului. De aci deci, îngrozitoarea îngrămădire de ruine care face fondul resboaielo1* tătăreşti. Nljni-Udinsk suferise soarta tntn-lor şi Tartarii în număr de 50 de mii il părăsiseră deja ca să meargă eă ocnpe cele d'ântâifi posiţinnl dinaintea Irknţknlnl. Peste cât-va timp ei trebnia Bă se alcătuiască cn oştile Emirnlnl. Cam aceasta era Bitnaţinnea pe timpn) acesta, — sitnaţinne din cele mai grave pentrn această parte a Siberiei de răsărit, cn desăvârşire isolats, şi pentrn apărătorii capitalei sale pnţin numeroşi. Eată deci ceea oe Mihail Strogoff pntu să afle : ajungerea înaintea Irknşknlnl a n-nel a treia coloane de Tartari, şi unirea grabnică a Gmiralnlşi a Ini Ivan Ogareff cn gro-bq! oştire! Ini. Prin nrmare inoonjnrarea Ir-knţknlni şi predarea lai, nn era de cât o afacere de timp şi poate de timp senrt. Ori cine înţelege de ce gândiri a trebuit b£ fie caprine Mihail Strogoff. Cine e’ar fi mirat dacă in această împrejurare el ’şl.a perdnt tot onraginl şi toată nădejdea ? Cn toate acestea n’a fost nici de cnm aşa, şi bazele lol nn mnrmnrară de cât cuvintele acestea : — Voifi ajunge. O jumătate de oră dnpă atacnl călăreţilor Tartari, Mihail Strogoff Nadio şi Nicolae iatrară in N.jni-Udinsk. Credincios Biilcâneii urmasedar de departe. El nn trebuia să stea in oraş care era tn flăcări şi pe care cel din nrmă borfaşi trebnia să'l părăsească. (Va urma) In oraşul nostru Vaslui, caşi In altele de asemenea înaltul guvern prin măsurile luate In p&rinteasca sa Îngrijire aQ decretat şi Înfiinţat Încă de mal mult timp şcoala de ambe-sexe , plătind enorme lefe la Inşii-tutore şi Institutoare. Primăria Urbană de Vaslui la rândul sâă afi preparat localuri In destul de comode precum de asemenea şi tot mobilierul necesar, întreţinând asemenea localuri şi cu mari sacrificii mal ales In timpul de faţă. In privinţa stării actuale şi a conducerii învfiţământulul In şcoala de băeţl de-şi avem multe rele de narat dar toate aceste fiind cunoscute şi de notarietate publică, pentru moment ine mărginesc asupnned-v numai starea şi modul cum să respectă, aplică, şi esecută, legea In-strucţiunel In şcoala primară de fete din|VasluI. D-le ministru, directoarea acestei scoale, este d-na Ecaterina Sion, soţia d-lul locotenent Lascai N. Sion, d-sa cu Întreaga familie care este destul de numeroasă, locueşte tn localul destinat de primărie pentru şcoală. Asemenea local de şi este In destul de Încăpător, cu toate acestea cum este ocupat astâ-zl, nu poate corespunde de loc la aşa destinaţie şi iată pentru ce : Camarile cele mal spaţioase sunt ocupate de d-na directoare cu familia d-sale contra textului legii in-strucţiunel, antreul din faţă al localului scolii, este transformat In antrefi de salon boeresc aşa, c& mi-norile copile din singura această împrejurare, sunt nevoite a Înconjura şcoala prin noroifi pănă să intre In clas, prin uşe pe dindos, că In fine clasele nu ocupă din această poro-clită scoală de căt o singură cameră cu un iatac mic fiind că toate cele-alte camere ale localului cu antreu-rile lor, sunt cum s'afi zis ocupate de doamna Sion, şi prin urmare întrebuinţate la altă destinaţie contra cu totul legii de instrucţie. Curtea şcoalil ca ogradă boerească este In tot timpul frecuentată de soldaţi şi alte servitoare a d-lul locotenent Sion ca comandant de garnizoană In Vaslui, că aceşti oameni fiind obişnuiţi din creşterea lor să se sevească In afacerile lor cu diferite espresiunl nepermise de buna cuviinţă a fi auzite de persoane ma-joare cu atăt mal mult de menorile eleve, ceea ce probează la evedinţă ca această şcoală condusă ast-fel nu conrespunde de loc la aşa destinaţii, şi prin urmare nn poate fi con-considerată de căt de un mijloc de esploatare a statului şi a comunei In beneficiul doamnil Sion etc. D-le ministru acestea sunt căuşele care In mal multe rftndurl afi fost supuse d-voastrâ fără ca pănă acum să se fl căpătat vre un resultat, că apoi acestea fac ca In şcoala publică de fete să nu fie de căt căte-va sărace, şi că şi aceste să nu frecuen-teze de căt clasele I şi a II. Daca cum am zis, ’ml iafi lndrăs-neală a mal supune d-voastră şi acum pentru cea mal după urmă dată aceste Împrejurări causa este că starea de faţă a lucrurilor nu permite la multe familii mijloacele de a studia copilele lor In alte pensioane de prin diferite judeţe. In puterea legii cer respectuos d-le ministru, să bine-voiţl a faoe de a se pune şi această şcoală In starea pretinsă de lege, adică ca Întreg localul destinat pentru şcoală, fie de fete B’afi băeţl, ori căt de multe Încăperi va avea ele să nu fie Întrebuinţate la altă destinaţie, precum de asemenea şi curtea (ograda) localului să nu fie permis a se frecuenta de căt de elevi, safi la din contră să se desfiinţeze cu totul această şcoală ca inutilă cetăţenilor şi păgubitoare atăt statului care plăteşte profesori In zadar, căt şi casa comunei Vaslui care o Întreţine , sper Insă d-le ministru, In iubirea de dreptate a d-voastră şi nu mfi lndoesc a crede că aceasta va râmănea fără efect ca multe altele de asemenea cereri făcute In acest caz. v. I t im p n IVOIJL I FOTOGRAFIE şi PICTURA | I_ F. Is/L^NTUT eSc C»mP. 21, Calea JlogojioeT 21; vis-â-vls ile cofetăria Capsa. Se efectuează orî-ce fel de fotoerafie şi pictură , de orl-ce fel de mărime, în modul cel mai no3 şi elegant aprobat in oferă an lucru solid frumos cu fidelitatea a cel mai înalt grad prin care naturei. J- R. F-A-BIlia-A. L A.3SrX30-XJT-WXElSrEB,BBB,a-M. J. ELSIXGER et Fii iu VLENA, furnisăzS contra casa sad l conto, livrabile la Viena. Muşamale de căruţe şi Mantale de plrîie cât maî repede şi in cele mai mari cantiitaţ. (632—(). CE SE POATE CAPATA PGMTRU S FBAMCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZArJA * LIN 6ERI A DIN VIENA Calea Jlotroşdlel Palais ,,Dacia“ Pentru 5 franci: 1 Pantalon s4u I Camison de Pichet de drnă. Pentru 5 franci: 0 cămaşă de Oxford engles. Pentru 4 franci 50 bani: I păreoh Ismene bărbăteşti. Pentru 5 franci: 6 perechi manchete ori ce lason. Pentru 5 franci: 6 gulere pentru bărbaţi de olandă fină. Pentru 6 franci : ÎS gulere engl., In orl-care fason |i mărime Pentru 5 franol: 6 părechl ciorapi patentate. Pentra 5 franci: 6 gulere modeme pcntm dame, după alegere Pentru 5 franci : 12 batiste albe de pănză adevărată. Pentru 5 franci: 11 batiBte bine colorate tivite |i apâlate Pentru 5 franci: 6 proadpe de pânxă curată. Pentru 5 franci: 6 şervete da maaă de pânxă adevărată. Pentra 5 franci: 12 şervete albe de ceaiu. Pentru i franci : 1 cămaşă modernă, simplă b6A brodată. Pentra 5 franol: 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă froncesâ fin brodată ou dantele. Pentru 5 3—8 franci: 1 oorset de damă Pentru 51/* franci: 0 cămaşă de nopte de dame. Pentru & franol: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. Pentru 8 franci: 1 fustă de pichet de iama. Pentru 5 franci: I camiaon modern brodat. Pentru 5 franci: 1 faţă de masă oolorată cu ciucuri, pentru cafti. Pentru 5 franci: 1 cămaşă seti o perecho de iimene de damă, borat brodite. Pentru 5 franci: 1 fustă costum plisse. pAntru 5 franci: 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coti = t bucată Chlfon frenţuzesc. Pentru 10 franol; 1 bucată Roba d’enfants en laine couleur. Pentru 18—24 Iranol : I bucată Tartan engles de 5 oeţl. Pentru 20 IrancI: 24 coti Pichet. Pentru 5—12 franol: 0 flanalâ teu o pereche de ismene de lină. Pentru 18— 15 franci : 1 bacată pânză de Rambarg, de 36—45 ooţl. Pentru 55— 68 franci : 1 bucată puniă de Belgia de 60 ooţL Pentru 75—108 franci : 1 bucată pânză Corona de 58 coţi. Pentru 115—110 franci : 1 bucată ToîIa Batiste francea. Peutrn 12—35 franci. Plapâmă de lînă forte Hue. Afară de trticolile menţionate se găseşte tot-d’a-una trusouri complecte. Calea MogOş6ieI Palatul „Dacia". Cemănţliledin districte Inseţite cu preţul respectiv se ver etectaa toarte grabnic oonsciii r:xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx> X FRA'N'Z GtTJSTTHEE. x X ii la VILLE DE BRUXELES X X Podul Mogoşâiel No. ltt ris - â - ris de Consulatul Rusesc X X Reoomandâ magazinul aed asortat io tot-d’a-una f6rto bine co ruflriâ de bărbaţi ţi de Xdame, galere, manchete, batiste de lino, olandă şi mătasâ, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, flanele fine (crfipe de tantd) camiidno, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi ^ c*ny cele mal noi forme şi culori, umbrele de sdre şi de pldie etc. etc. Atrăgând tot ae-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din causa crisel am redus fdrte mult preţurile. tocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxy PHARMACIA LA „SPERANTIA 26, CALEA MOGOŞOAEI, 36. DEPOUL MEDICAMENTELOR Fit AN CE SE. Obiecte de Caaciuc şi Articole de Toalete. —• Asemenea se angajezi orl-ce comande din resortnl medical. BBTJS SE. I ■ a efectua L Loterie de bani Om MANA automata «le guvernul german hi Brunsvic şi garantată de ten aur. Acuslă loterift mal conţine numai 82000 loturi originale 51 «lin acestea 41000 au se câştigi premiurl, dupe cum se p6te vedea din programul oficial al tragerel; jninelo sunt op. 18. Durerea ’ml este mare, Valse brii. pentru piano. * . op. 19. Visuri Oe de ccpil, Qua«lrille pentru piano * * La Favorite, Schottisch pour piano................... J , Iţik-Polha pentru piano.............................. * * > op. ÎQ. Apele de la Vâciresct, 8ehottsich pour piano... 1 VIKUX E.. Marcbe de Cavalerie pour piano ..................... * Tdte aceste se vOnd ou rabat de 25•/«. L-A. BBIjIjE 20, Colţal Balerardalnl şl Stradel Mogoşdieî, Casele Orecfinu, 20 Aduc la cunoscinţa onor. Public că ml’am asortat Magasinul cu j MENCIC0AFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantal6ne de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-dată înştiinţe^ că am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. JOSEF CtRCriVBilLlJlS* Furnisoru! Curţii, »A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20.