DUMINECA, 27 AUGUST

ANUMIT.- 1878
                    TELE' |X TUAln ROMAN’tA
    ..................... L n. 47
         ................» > M
     <*........>............. i»
    IX STRAINATA s
         .................. . «0
    jK'l'IUNl Şl RECI AME: litote potit, putina IV, 30 Imul |llIT 80 hani, pe pap. II, 2 lei noi
    ►cUme 2 M noi linia.
    $r In capitală 10 bani.
ESK IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
Biuroul Rednopel şi Administraţiei: Palatul ‘Dania,.
                                                                                                                                                         A7STTX MOI r: H.J
8<* priim^AC in -ar/tinilii.' : l#l !*-u*» //,m%tn-$l*in <f VogUr in Vu-mi.i, tyh/•               l*<».
A. Oppelik in Vi^nn.i, Stuh' rh n »*i ’J; }lu>h(t Mok*c in Vinnnv, S^Waijirte 2: J'htlipp î/jb in Vinuri, Eichn.!»tf*l>»jisv îl • /,.
<t Comp. in P^ţla, Hnva-i-l.ajfxtt d (</»«/. în Pari», C.         'l, (’.rref-mr -le :i t'r • x
Roiltfe 2, Paris; ()raini(r C'om/j. f{ i#» Urnn >1 ’i ? * ri ; /»u$. .tfurcmtJ, 139 H<), r' e u *tr• ■ t i«f* L r
                                                                                                                                                      Scriwrl urfriinr it^ mi • |irnu<«*
                                                                                                                                         Artico|p|«* nepuhlicate %* vor ari**.
Un număr In Districte 15 bani.
Lx Bncnrpucl, 35 suduit.
U................104  103* I,
Loiale ...         99   98:|s
]*r  rural .  .  92      91
     urban  .  .  85l|»   —
Lspal al Capii. 95      95
     ............175      -
     ........... 230      —
Ima...............80      —
lipăi ca premii 2350     —
Uni.............. 64    «81|*
ţll.......... 99     56   —
     ..........  25  2»  «Ti
                                                                                                                                                                                                                                                                                                   122*|8 122 «/i
     Cornul de Vleua, 6 septembre Renta ungari In aor .... 86 80 Bonuri de tesaur ung., 1 emil. 112 40 .           ,     . II ,       75 50
împrumutul auttr. In h&rlie , 61 76 >              ,   , argint . 63 30
Renta auntriacA In aur ... 72 40
Loee du 186#.................112   —
Acţiunile h&nce! naţionale . . 81#
     ,       , austr. de credit 242 50
     .      , ungare ,        213 60
Argint........................100 15
Ducatul....................... 5 49
Napoleonul.............. .      9 28
100 mircl germane............ 57  30
     Carnal de Berlin, 6 «eptembre Acţiunile C&ilor ferate romAne. 32 25
Obligaţiunile romlne 6»/» . . 83 _____
Priorităţile C. fer. rom. $>/* 84 25 împrumutul Oppenheim . . . 102 80
Napoleonul......................16 28
Viena, termen lung...............— __
Parii , icurt .... 81 So
           Calendarul ijllet Dumineca, 27 Auguet Patronul tilel : Cur. P men. Ros&ritul aoarelul: 5 ore 32 min. Apuiul loarelul: # ore 34 min. Fusele lunel: Prim cnart.
PLEOA "tEA XPlEISTTJR,XIL.OR.
                                                                                                                                     Bncnresol—Mnceara
Bucureiel . . . . 8.15 n 10. — d
Ploeecl............9.50 n 13.00 o
Brăila............1.53 n 5.46  7.15 d
TecuciS . . . . . 4.38 n       li. Oii
Roman..............9.06 ţ      4.45 ij
Şuoeava, toiire , .12.03 a     9.55 n
                                                                                                                                   Bacareec Verelorota
Bucureiel.............7.40) lO.dOtj
Piteitl................10.18 | 3.-4
Slatina................12.31 j 6.30 n
Craiova.................2.20 j 3.15 4
Vfirciorova, «oiire . . 6. - n 6.— a
8 «ceara Roman . Tecuci . Brtila .
          8noe a»a—line arenei
            . . . 5.11  d  6.46 4
            . . . 8.45  4 12.30 4
            ...   12,30 n  5.10 4
            . . . 3.08  c  8.10 n
Ploetcl.........7.12 d
Bucure,ol eoiire 8.30 j
                                                                                                                                                                                                                                                                                  VercloroT» —Hnanrescl
Vereiorov».........11.26
Craiora ................3.—
Slatina.............4.45
Pi te(tl............7.03
Bucureiel, loaire ....    9.20 j
8.58
2.45
4.30
           lluciirmel—Uiur.Ta
Bucure»cl...............9.15 4
(liurgiu, «o,ire........11. '■$ j
           yiurgia—Itatimuci
Giurgiu  ...............7.2# j
Bucureiel, toiir*. .  . . 9 48 7
             Galall—Biirboţfl
Galaţi............1.20 n 8 25 >j
Barlioţl, «oiire . . 1.55 n 9.— <J
             Barilo]l - Galaţi
Barbofl..........2.55 n 6.25 s
Galaţi, «iiire . . , 3.30 n 7.— n
6.u5 i>
K.'2 7 ii
4 55 j 7.1; *
7.30 n 8.05 o
7 — 1 8.25a
  ţine esposiţia, românii morţiş vor găsi ziarul «TIMPUL* nnds Magasins du Printcmps. rd Haussmann 70 *
FA’ESI TELEGRAFICE
A I.V .Ti 7 POL D I*
      (Agenţia Harai)
   6 septembre. 4 ore nara.
             l.ondra, 6 leptembre. roţii se întăresc intre Sieniţa ţi m. K probabil, .că Trebinje va fi loptă.
Iuţi#, dată Ini Midxt-Pxjiti de a li» in Turcia, no se aplică la Cou-
            (onstantlnopol, 5 Septembre. îs apneată de procesnl Ini Sulei’ fi i se prevedea că el va fi achitat, i»- ijie i'a format pttntro a introduce i urme.- necwtre in Armeuia.
       (t reptembre, 8 ore seara.)
                     Koma. 6 septembre. >.'t desminte ştiren, ca Rusia ar f.at pe Italia pi pe Franţa să ocupe
        7 septembre 9 ore dim
            Constantlnopole, 7 septemb. mit incontiaud trupe la Noviba-1* Mitroviţa.
   ţi «uut sorţi de a so putea încheia cuavenţie cn Anstria relativ la oca k Bosniei ţi a Herţ govinei. ots englez* a primit ordin să rămăDă (pro; ierea insului Princhipo.
                     Viena, 7 8 ptembre. ittsţnfiază de la Atena către ,Pol.
                                                                                                                                                                                                                                               irrfoi aşteaptă resultstnl pajilor făli. C.in luriotis către Poartă pen-^f ire«a put-rilor o C“rere de inter-
                     ParU, 7 septembre. stă inUrrioereo, congresul socia-[i'u reunit. Mal mulţi membri nQ staţi ţi nnmero.tsu hârtii s’afl luat.
                                                                                                JIVCUBEST1
                                                                                                                                                                           1'AtA aug. (7 septembi'e)
   «ilomăDiil* l-a prins ils cit va jalea de soarta soldaţilor no-de brutalităţile ce aă a le sulf la superiorii lor. A relatat Brintr'adevftr îngrozitor pe care ■ fflinistrul de răsboiă l’a recti-l|i readus in marginile adevft-1 ţnm s'ar zice.
                                                                                                                                                                          P fapta s’ar fi ’ntSmplat cum o lt ază .Romănul* sad nu, e de-Samdată de puţiDâ importanţă. § ziar radical, care ne da nouă de bună purtare, când am arft-|in ce stare cumplită aO fost sol-noştri dincolo de Dunăre, care mea r£0 crescuţi, când dedeam or epitetele, ce le meritai!, pen-rirainiU neglijenţă faţă cu fraţii i noştri, acelaş ziar găseşte azi »le să facă o acuzare generală ministru de resboiO npropos fi caz isolat, pe care noi c I ’ăiO regretăm că aa ’ntfimplat.
   fi trei cazuri cu putinţă, care plice această schimbare de front ţanulul d nulul ministru de in-in contra colegului si5G dela i0.
    Cazul ăntâl. dar cel mal neveri-aimil. ar fi să fi intrat spiritul adevărului in .Românul* şi să pue aievea interesele statului mal presus de sentimentele de partid, dar această ar fi o prea mare schimbare organică in capul şi inima adversarilor noştri şi schimbări organice nu prea hCi obiceiul să se ’ntămple ca din senin.
    Al doilea caz ar fi . că guvernul voieşte a intoarce in genere foaea şi in opunere cu cele susţinute de organul Băfl de pe acum. Ilar fiind însuşi d. C. A. Rosetti ministru de interne, lucrul nu e de crezut.
    Al treilea caz e, că ministeriul sad d, C. A. Rosetti in special voieşte să scape de d, general Cernat.
    Acest din urmă caz ni se pare cel mal veri9imil din toate. D. Cernat e de mult ministru de r&sboifl şi de sigur că ’n relativ-lungut curs, de cănd d sa administrează armata, se vor mal fi intâmplat cazuri analoge de tratament brutal, ca cei relatat de Romanul. Rumpe-tea tăcerii ca din senin din partea organului guvernului dovedeşte dec!, că nu abuzurile ce se comit, ci persoana d-lul ministru e pricina.
    Să vedem dacă nn există vr’o Împrejurare, care să vie In ajutorul nostru şi să ne sprijine presupunerea: căci suntem obicinuiţi a da da cititorilor noştri tot-da-unaa-devSrul şi a nu-î lăsa să dibue prin intuneric. Organul noBtru este acela, care chiamă lucrurile pe numele lor adevărat. A tăcea putem, cănd atingerea unei cestiunl ar putea produce pericole generale, dar cănd vorbim, vorbim tot d’aunna verde adevărul.
    Călătoria d-iul Rosetti prin Moldova a avut de obiect alegerile e ventuale ale unei nouă Camere, respective a unei constituante. Moţiunea celor patru zeci şi şease ară tase insă o rurturâ intre partidul roşu şi {fracţia din Moldova, rup tură ce trebuea implutâ saă cel puţin trebuea un pod peste prăpastie. Acel pod se formează — după obiceiul pământului—prin câte va portofolii ministereriale. Fracţia aO cerut trei portofolii, d. C. A. Rosetti le-a acordat două: instrucţia publicăşi resboiul. Nu ştim, care fracţionist aspiră la fapte vitejeşti, dar tendenţa de-a lumina poporul se zice că s’ar fi manifestând in d. Hol-ban. Se'nţelege, fie cine doreşte ceea ce nu are,deci e firesc lucru, ca d. Holban care nu ştie carte, să dorească a fi ministrul învăţăturilor publice. Dar in sfărşit ce mi-e Rada baba, re mi-e baba Rada; ce mi-e d. Chiţu, ce mi-e Holban.
                                                                                                                                                                                   D. general, militar insă, nu înţelege a preda o poziţie ocupată nu-
mai aşa tam-nesam fără luptă. Ne-1 pâDâ acum in Orient, Mal cu s°amâ inţelegănd semnele colegului sfiă de 1 se poate susţinea aceasta in ceea ta interne, acesta a comandat trupei’ce priveşte provinciele de nord vest de la .Românul* să dea asalt redu-! ale Turciei. .Ocupaţia austriacă*, tel portofoliului, asalt care a fosres-1 zice foaia englezească, *a intărapinat
pins prin bomba energică a comunicatului din .Monitor*. Acuma trupa .Românului* se readună spre a reincepe atacul. Mutată de pe terenul Anglist al puşcăturilor jurnalistice, pe câmpia limpede al parlamentului, lupta ar promite a deveni interesantă, dar nu cutezăm a spera că viteazul general nu va deveni de pe acuma jertfa concesiunilor, făcute crunţilor belferi.
   In caz de-ar voi şi d. Chiţu să re-siste, il sfătuim, că fiind şi la culte, să comande sărindare şi leturghil— lucruri ce le-ar putea avea gratis— şi să i se citească rugăciunile prescrise pentru primejdie de moarte, pentru ape mari şi pentru gonirea duhului necurat din bălţi, din râs pântia drumului, din pădure, din duhul d-lul C. A. Rosetti.
                                                                                   DIN AFARA
   După ştirile sosite din Constanţi nopol, marele puteri n'ar fi res-puns âncâ la memorandul turcesc privitor la ce9tia grecească.
   Se z ce că d, Layard i-ar fi exprimat marelui vizir părerea sa de rSO despre trimiterea memorandului din partea PorţiL .Observer* primeşte o telegramă din Berlin, in care se zice că s’ar fi amânat, dar □u âncâ inlâturat, proiectul marilor puteri de a trimite Porţii o notă colectivă, in care să i se amintească Turciei îndatorirea luată de a executa toate stipulaţiunile tratatului de la Berlin.
   Motivul amânării ar fi că guvernul otoman şi-ar fi exprimat din nod dorinţa de a inlâtura toate piedi-cele cari ingreuiazâ executarea tratatului.
o rezistenţă tarp, dar ea işl urmează calea cu paşi siguri. Rezistenţa poate să se trâgâneascâ âncâ câtva timp şi să devie foarte oneroasă, dar când auzim că insurgenţii sunt botârlţl de a se retrage in munţi şi a se lupta până la sfârşit, o putem privi aceasta ca o mărturisire că campania nu este departe de sf&rşitul el. Sarcina primită de Austria este atât de insemnatâ şi o să aducă atât de mult bine provincielor cari vor cădea sub dominaţiunea el, incât nu poate fi nici o indoialâ, cine are dreptul la urările noastre. Adminis-traţiunea politică a Turciei de vest atârnă de succesul Austriei. Misiunea el este de a asigura drepturile fie-câruia fără a nedreptăţi pe nimeni.*
   Ştirile care le primeşte .Poli* tische Corespondenz* din Constan-tinopol arată că acţiunea diplomatică a Franţei In favoarea Greciei devine din zi In zi mal pozitivă.
   Dnpâ cum se asigură, ambasadorul franţez d. Fournier, care va sosi peste câte va zile, ar avea instrucţiuni din partea guvernului francez de a declara Porţii că, in cazul unul resbel greco-turc, Franţa este ho-târltă a nu lăsa să se facă un atac din partea flotei turceşti asupra ţărmurilor Greciei, nici să se execute o blocadă In porturile el.
   .Standard anunţă din Constanti-nopol cu data de 21 August :
   Se pare că s'aU ivit nouă greutăţi intre Poartă şi Rusia in privinţa deşertării Batumulul. Ruşii do reec ca această operaţie să se facă înainte de 15 Septembre. Ieri d. a a avut loc o convorbire de două ceasuri intre generalul Totleben, principele Labanof şi Savfet-paşa. Marele vizir se duse apoi la Sultan, su-punănduT cererea Ruşilor.
   Muktar-paşa a plecat in Creta in-soţit de două batalioane de vănâ* torl.
   .Times* este de părere că lumea poate fi mulţumită cu situaţiuuea lucrurilor, aşa cum s'afi desvoltat
    ,Neue freie Presse* descrie cursa in care căzu regimentul No. 32 de infanterie cu aceste cuvinte :
    .... Major Halecki, care comanda in Stolaţ două batalioane din regimentul 32, auzi că in Zeguli-Caraula, cam 10 chilometre spre sud de Stolaţ, pe calea spre Liubinje, se concentrează şi organiseazâ cam 400 resculaţf. In 12 august se trâmise spre recunoaştere compania a şasea.
    Compania ăşl împlini sarcina fără să sufere nici o ciocnire; ea inaintâ până la Zeguli-Caraula cu toRtâ pre cauţin, aflând poziţia aceasta deşer tată de trupe ; dar la reîntoarcere observă indivizi suspiţioşf, cari se re trăgeaă in păduri indată ce zâriafi trupele austriace. A doa zi se trâmise şi compania a 8-a sub căpitanul Medved in aceaşl direcţie. La 6 ore dimineaţa plecă cu o forţă de i 26 oamenL
   Terenul ce trebuie trecut pentru 4 ajunge la Zeguli-Caraula se des crie de ofiţerii regimentului 32 astfel :
   Stolaţ zace la poalele munţilor
  ce se întind despre Bregiv.i. Valea Bregaveise rădică numai 53 metrii peste nivela măreţ. Calea de la Stolaţ spre Liubioje duce drept peste munţii Criţevaţ, iar spre vest e închisă de stâncile prăpăstioase ale Bacinicu ,uî. La 6 chilometre de la Stolat
  i                        .     . .   Y
  valea dintre Criţevaţ şi Bneioic devine mal iDgustâ; in fundul vălef se rădica un munte in forma unii! măr, care pare că inchide calea; dar pe la poalele muntelui sj deschide o cale spre stângi, ce duce la Liubinje, pa când spre dreapta drumul este inchis de munţi. îndată după munte spre Liubiaj-; se deschide o poiană, coperitâ cu semănaturi de porumb, pădurici, ttifişe şi grupe de stânci, şi Închisă de toate părţile cu munţi. Aci zac Împrăştiate câte va case şi bordee, satul Ravnice.
     Şi ca să străbaţi sigur aceste ţinuturi trebue să fii cu mare băgare de seamă.
     Se pare că compania a 8 nu a înaintat cu pază lăturaşe prescrisă, căci atunci ar fi observat pe marginea drumului, Intr’o mică depărtare, un zid de peatră, iar după acest zid o ceată de vr’o 150 res-culaţl. Compania înaintă fără să bănuiască; abia după ce trecu de zid se auziră bubuind doâ descărcaturi una după alta, care ucise 30—40 oameni; căpitanul chiar căzu lovit de cinci gloanţe. Acum res-culaţil se aruncară cu hangerul in mână asupra şirului prun al companiei, pe cănd partea din apoi se grămădi in jurul oficerulul rătuss in viaţă. Rămăşiţele Companiei se retrăgeau luptându-se, urmăriţi de res-culaţl, cari ţineaU merefi un foc incru-cişatasupra cete!. Mulţi dintre oameni rămaseră morţi in retragere. Încet incet resistenţă bietei cete, săcâtuite rnereO, incetâ ; şirurile se des^ăcură; mulţi soldaţi se pierdură prin pâ-durI, unde mal tărziU căzură astfel jertfă resculaţilor ce cutreeraU pădurile. Compania se luptă cn eroism, după cum se vede din acea că, capul bundei, un beg insemnat. căzu in invălmăşală împreună cu douăzeci resculaţf.
  Ştirea despre atac o aduse la Stolatz un Zaptieh călare, care se dase corn pa ni el. Major Halechi inaintâ ingrnbă spre Ravnice cu compania a cincia ; alte trupe nu mal avea la dis-posiţie; el inaintă la locul luptei; adăposti pe cel ce ii mal putu scăpa, intre-carl se aflaU şi nonă răniţi. S’aU găsit şi ingropat cinci morţi cn gâtlejele tăiate. Mal mult nn mal puteau inainta, câd eraU înconjuraţi de toate părţile. Jur in prejur pe creştetele mimţilor ^ândiaU răsculaţii. Din nefericita companie a opta
lipsei: cu totul, împreună cu oâpi-i. mul Medreil, 76 oul ni, cavi t.oţ-t Si * cred morţi.
    REVISTA ZIARELOR ROMANE
   Du marc act va săvârşi in cu-i;tnil nu ţi unui română.
       Care?
       Acela de a sâ rosti asupra posi-ţmnil ce s’a creat Statului romău prin tratatul de Berlin.
   —     Ce putem face in faţa actului incliei.it de familia europeană?
   —  SA resistAm ? luifl naibii, ne ex
i-ludeiu înşine din sinul marii faimlil. Europa ne-a refulat iu ISnG posi-ţmnen politică faţa cu Turcia, pe liasa capitulaţiuniler. şi graţiâ Con-vcn(iunil stabilită de im, nc-atn des-voltat şi intărit fiinţa noastră n Stat. Am respuns aşteptăm marilor puteri, probă org.i uis.iren noastră politică, probă maturitatea şi vitejia poporului nostru in ultimul r»sbel.
I >e la lSăGne am dat, două pacturi fundamentale diferite : unul il~ sus, emanat d« la Vodă Cuza in 1861, adecă Statutul: altul de jos, emanat de la popor, litieră Constituţiunea
.Jin 1 SGG.
   Din 2 principate am format o Romiiinits din 2 Domniatc am fundat o dinastii. purure inspiraţi de simţiinintele şi destinata noastră, dar nu mal puţin adevărat, tot d'/i-nna secundaţi de bunele disposiţiunl ale Europei. Mirt şi slabi in familia europeană, de multe ori am eres cut graţiă ajutoiurilor el. Evenimentele insă din 1S77 şi tratatul din Berlin ne pune a privi cu o amărăciune de suflet, in faţa acelor pe cari ne obicinnisem a ’i privi pururea cu o zimbire de inimă; ni se ia Basarabia şi ni se anexează Do-brogea.
   —  Ce re6ultâ din acest fapt?
   —     0 clătinare puternică in conştiinţa poporului romăn despre existenţa sea. Actul diplomaţilor de la Berlin se inerneişează cu autul ce Îşi a dat poporul romăn la Bucureşti in 1866. In Const.ituţ unea noastră. art. 2, se prescrie inalienabilitatea teritoriului. iD tratatul de Bprlin se prescrie retrocedarea unei provincii şi anexarea alteia ; in Con-stituţiunea noastră se prevede că numai Românii de rit creştin se pot bucura de drepturile politice, tratatul de Berlin insă proclamă acest principifi şi pentru Israeliţl, puindu’l chiar ca o condiţiune a recunoaşterii independenţei noastre: prin perde-rea Basarabiei perdem 12 deputaţi in Adunare şi 6 senatori, in S-nat, prin luarea Dobrogel nu ştim dacă cată să o vîrlm in mecanismul vie-ţel noastre constituţionale d’a dreptul, sââ să ’l dăm o organisare in parte; dacă acea populaţiune de Ma-bometanl. Cerchesi. ete., va avea saă nu drept să cumpere proprietăţi dincoace saă nu ; şi dacă nu va ti să virira pe Dobrogeni in viaţa noastră constituţională, apoi in ce
    FOILETONUL, „TIMPULUI -
                                                                                                 TESTE CAP
                                                                                                         iie
   ETVEIXjE qabobieau
                                                                                               PAKTEA ANTAIA Un mister de inichitate
                                                                                                      (Urmars)
    As'-fel sosiră In şoseaua Oligrancourt. Inaiatară puşin penei, apoi cotiră la dreapta, in strada Saint-Andrâ apoi la stânga strada Tentrier...
    Atnncl birja in care se aflaă doctorul şi Rsymond se opri, şi b.rjarnl plecăndu-se spre el zise :
    —Bacşişnl e al med ! Măscile aă intrat intr’o casa la doăzsci de paşi de aci.
    Aceasta era o chbS co odăi mobilate de inebiriat, care părea mal cn totul nelo-cnită, in cinda multelor tăbliţe oe anunţai! de inchiriat odăi mobilate de mijloc.
    La poartă nn bărbat gros cn păntecele incins cn o legătură verde îşi foma ciu-bucnl.
    —     D-ta eşti stăpănnl cueei, domnnle? intrebă doctornl.
                                                                                                                                                                               La dispoziţia d-voaBtră, răspunse el loftiidn-şl şapca cn cel mai plăcnt zimbet.
    —   Am avea trebninţă să ştim ceva...-
mod :ire să sa esercite puterea le-giuito ue pentru el ?
   lată iu tine o sumă de cestiuul pe cari tratatul de Berlin implici-tamente le ridică iu corpul consti-tuţiuuil noastre, şi răstoarnă fiinţa întreagă cu o sumă de articole ce astăzi există in ea.
   1 ii faţa faptului material consumat şi sancţionat de Europa intreagă prin tratatul de Berlin, iutrebăm iacă o dată. ce putem face ? Aci nu punem in dwcuţiuue teoriele constituţionale şi tăria eternă a prim i-pielor pe cari sunt bazate, ete., nu, e vorba despre fapte, despre lucrul real şi Je practică imediată, Roţi să pul constituţiuuea ta in pieptul tratatului de Berlin şi să zici : nici nu daQ nici nu iad nimic ; nu voifl să ştib ce aţi făcut. Evident că acest limbagiti uu se poate susţinea, fără a te lovi de ridiciil. cum se întâmplă deunăzi Bătrânului organ „Românul”, care, bravând Europa, ne sfătuia să ne opunem chiar el Întregi, insă, reflectând curând mal serios, tot el ne sfătuia să acceprăm şi anexarea şi retrocedarea, că f vin de la Europa, iar nn de la Rusia.
   Acest lirnbagifi de o fineţă cusută cu aţă albă acum nu mal puote surprinde pe nimeni. Gestiunea că, tratatul de Berlin fatalmente nu se poate ocoli in toate reb-renţele s ile către noi, e acum pe deplin limpezită. Lucrul stă numai a se şti cine să incorporeze şi să organizeze in fiinţa politică a statului romău toate aceste nuuâ dispoziţiunl sancţionate de Europa in tratatul de Berlin.
   De aci desbaterea se ramifică pe două terenuri bine definite ; partid» guvernamentală susţine cu orl-ce preţ că cameri ordinare pot da so-luţiunl unor atari cestiunl eminamente atingâtoare const.tuţiun T, iar opoziţiuuea. bazată pe principiul Înscris in art. 129 din coustituţnine, demonstrează cu eficacitate şi cere ca o cameră, cu anume mandat de a modifica constituţiunea In anume puncte definite, este singura legal competentă a se pronunţa.
   Este adevărat că aci nu e vorba despre schimbarea formei de guv r-narnănt a statului român şi între-gile puteri ce'I compun fiinţa sa politică, şi dar niiT este cestiunea despre o constituantă in sensul absolut al cuvănttilul, ci de acea adunarea cu atribuţiunî constituţionale prevăzuta de însăşi constituţiunea noastră la art. 129.
   Şi In adevăr, pentru care raţiune ar mal fi figurat In constituţiunea noastră principiul revisiunel el, indicat prin art. 129, dacă chiar nici in cazul cănd articole întregi din ea se alterează, cănd texturi posi-tive se modifică prin forţa faptelor, când o provinciâ Întreagă să perde şi cu dănsa chiar numărul membrilor corpurilor legiuitoare se alterează, dacă, zicem, nici in atari caşuri nu poate avea loc revisuirea constituţională prevăzută de însăşi constituţiunea, atunci imtrebâm pe
------—^^— •
Nnmai acum a intrat aci nn om îmbrăcat c’o manta.
   —  La braţ cn o doamnă, nn e aşa?....
   —    Tocmai... Ed şi amicnl med am dori să vorbim cn el in privinţa nnel afaceri foarte importante, in care e vorba de lnnî mntţî...
   Stăpânul odăilor mobilate rădică rnănele la cer strigând :
   —  N’evem nevoe!..
      Da ce ?
      D. Potencier,— aşa ăl cberoa — numai e chiriaşul med din cinaprezaca a In-nel trecute...
   —  Ce ne pasă, căci a intrat aci.
   Hotelierul zimbea.
   —    A şi eşit, r?Bpnnse el... D. Potencier şi doamna ad trecut nnmai prin cnrt>, care are donă eşirl, după cum puteţi vedea...
   Şi dăndn-se puţin d’o parte le arătă o curte Inngă, in fnndnl căreia ae zărea altă stradă.
   Aceasta fn psntrn Itayn ond şi do torul Ca ud duş de apă rece căzut pe capul lor. Arăta chin ca să ajungă la o păcăleală, era umilitor şi iritător tot-d’odată.
   Dar doctorul ştia să ae reţie.
                                                                                                                                                                        —Dacă d. Potencier numai a chiriaşul d-tale. ziae el, a trebuit să ăţl lene udreea,.
   —El!.. Nici odată. E uu om foarte as
savauţii foilor guvernamentale să ue spună in ce cazuri ar putea avea aplicare art. 129, sat) poate că după logica d-lor cred că e o su-perfetiţiune? Să o spună flanc, cu linişte şi judecată, iu faţa naţiunii ce ascultă aceste desbaterl, iu faţa viitorului ce’i va judeca şi se va pronunţa.
   Aveţi guvernul, dar nn uitaţi că este şi naţiunea. Avea-veţI ciiragiul să atentaţi la cele mal Înalte prerogative a suveranităţel miel naţiuni de a dispune ea însăşi de drepturile şi av, i ile el. Vom vedea.
   Observând cine va eu atenţiune imprejurăr le politice, pnn cari a trecut ţara noastră, mal cu seamă in anii de. pe urmă, este cu neputinţă a nu se convinge de adevărul că. Oara mijloacele, de cari sa servit partid» radicală spre a ajunge la guvernul ţârei, afi întârziat mult des-voltarea tutulor elementelor organismului nostru politic social, ruij Ioanele, de cari dânsa s a servit spre ase măuţine la putere, aii adus ţara in trista posiţiune, in care se găseşte.
   Partida radicală, chemată de M. .8. Domnitorul la guvernul ţârei, in conformitate cu regulel- şi usurile constituţionale, şi iu basa unei programe pompoase, care promitea a îndeplini toate doriuţele ţârei; partida radicală, zicem, sfâş.â, chiar de a doua zi, programa in virtutea căreia fusese - hemată la cărma statului, şi, preocupată numai de un singur scop, scopul mănţinerel sale la putere, inaugurâ pe dată o politică aventuroasă şi un sistem de administraţiune, cari sunt in vădită coutradieţiune cu tot programul el. Ea nesocoti , chiar din prima zi a venirel sale la putere, promisiunile făcute naţiunel: că vi urma o cale de conciliaţiune şi infrăţire intre partide ; că se va sili a stârpi abuzurile de toată natura ; că va căuta a scădea impositele pe căt se va putea mnl mult; eă va face totul spre a inălţa prestigiul magistraturel, prin asigurarea independinţer judecătorilor; • ă va lua măsurile cele mal eficace pentru progresul organisaţiunel învăţământului public ; şi, trecând cu vederea ennmâr irea multor altor imbunătâţiiT, oă vi face tot posibilul pentru prosperitatea put -rel noastre militare.
   Această programă, dictată de interesul ce aveaţi radicalii ca să ajungă la putere, iar nici de cum de interesul binelui ţârei, fu pe dată călcată iu picioare de către guvernul partidei radicale, care . contra promisiunilor din programă, şi in scopul numai d’a se măuţine la putere, implică fără scrupul pe toţi capii partidului conservator, cari fuserâ consiliarl Tronului, intr'un proces criminal , pentru reuşita căruia organiză o comisiune excepţională de instrucţiune, păsul tâlhăriile, prin numirea şi menţinerea la funcţiunile administrative a tutulor favoriţilor
Onns, vezi, şi nn eî place să ’ţl bagi nasol in nfucarile lnb.
   —Ast-fel, că ’ţl e cu nepntinţă să ne spui unde să ăl găsim...
   —  Oh ! cn totul cu neputinţă !
   Doctoral £şî scoaee portofelul, prefucăn-
du-se ci caătă ceva, tot frământa trei saă patrn bilete de bancă de câte o antă de franci, şi le frământa atât de bine, in căt părea că se inmnlţesc sub degetele lui.
   Frumoasă ocazie, zise el, in care d. Po-t-mcier ar fi putnt câştiga o sumă însemnată... Dar iacă ce căutam in sfârşit.... dacă poţi, dă aBta d-lnî Potencier, spuin-do-î că aş dori să âî vorbesc...
   Zicăud acestea întinse gazd-I una din carteie Ini de vizită :
      DOCTOR VALENTIN LEGRIS
                                                                                                              piaţa teatrului la Montmartre
                                                                                                                  Consultaţiurt) toate zilele dela
   unu pftnă la trei (gratuite Iun ta ţi joia)
   Vă?.?nd mnlţimea ucea de bilete de bancă ch rSrtfoiHe doctorul făcuse nnrios pe ote-lier.
   —    Nn cred nu voî putea îndeplini vr’o dalii liceustit însărcinare. TotnşI păstrez curta şi ducă vjT nflu nnde irrctiefte d. Potencier...
      Ff o vt-î da, ne-'un înţeles. Şi salutare, ecQinpul uihG domn...
partider radicale loviţi, caro mal de care, de tot f< Iul jde incapacităţi ; spori şi adaogă fără seamă impozitele de toată natura; lovi fără cruţare in prestigiul magistraturel, prin destituirea acelor judecători cari nu s'nu pronunţat iu hotărârile lor dnpe şoptcle unor miniştri, adică in con-tonnitati cu interesele partidei ; ne-glijâ cu desâvârşire inst.mcţi unPa publică, care dete. doi ani de-a rândul, rezultatele cele mal triste ; şi , după ce decimă armata printr’un resbel nesocotit., scbimbănihil capii dnpă gusturi, o desconcentră, m tine, râpindul cel mal preţios şi m,,r sfânt drept ce are o armată învingătoare, dreptul de a intra triumfă toare in Capitala ţârei, spre a primi omagele naţiunel de la reprezentanţii el t.riruişl de pretutinde-nei intr’adins intrasemeuea oca-ziunl solemn-1 şi glorioase.
   De asemeuea , guvi-rnul partidei radicale nesocoti şi promisiunile programului sâQ in privinţa politicei ext.enoare. El refusă a da ascultare bine-voitoarelor consilii ale marilor I’uberi europene; el călcă in picioare voturile categorice ale Corpurilor leg.nittoare, cari 11 obligaO a se ruanţine In defensivă1 el despreţul. in fine. consiliele opiniunol publice, manifestată prin pressa din ţearâ şi din străinâtat1-; şi, pentru a se putea mânţine la putere, puse la disposiţia Rusiei, când scia deja intenţiunde acesteia in privinţa Basarabiei, toată armata şi resursele ţârei, fără a stipula cel puţin printr’un tratat special, mănţi-nerea integritâţel teritoriului şl asigurarea despăgubirilor de resbel, mal cu seamă cănd marele Duce Nicolae âl telegrafiase, că priimesce ori ce condiţii ’I va pune.
   Acestei politice aventuroase ţeara datoresce situaţiunea sa interioară şi internaţiona’â, adică: căile de co-municaţiuue ruinate in mal toată întinderea ţârei ; oraşele dunărene, şi mal ales Giurgiu şi Oalafatu, in parte distrus», in parte deteriorate; starea economică decăzută prin pa ralisnrea comerciulul, mortalitatea vitelor, devastarea holdelor şi a pădurilor, efectuarea rechisiţiilor şi deturnarea braţel r de la lucrările câmpurilor; pierderea a ijoce, până la cincl-spre-zece mii de oameni, din floarea armatei noastre ; consumarea materialului şi a muniţiilor de resbel; pierderea unei insemnate cifre, afectată şi cheltuită fără nici lin folos in misiuni şi represinta-ţinnl diplomatice ; şi, in fine, lăsând de o parte nenumărate alte daune, pierderea unei insemnate provincii.
sâ ajungă a fi atât de im cuiii am fost noi prin triJ Iu Berlin. ...               .
CRONICA .
Operă in Ia fi. — Consiliul CC. i
Iaşi h nrordiit <l-lui Krnch .ti
,clone spre ze-e mii lei* subvenţia (l-s» să ndncă o trupă d* optl c&ra s» Jflft in mrun Rceusti o r rejiresentîiţiunî pt* 8ot*im tea f lift.
   Pentru jirivijtţhereii «XHCutâre»le uelor sub cum *’a acordat «ui** d-lni Francheţi, h\i numit fi o 1 uşanii datorace aceanta im-istenb primar Sc. Paşti* şi a d-lor Helc»^ după cam ne spâne
•T
I
                                                                                                                                                                                                                                                               Societatea Academică. ; 1
                                                                                                                                                                                                                                                                                         "i 1

   Iată; in puţine cuvinte, ceeea ce costă pe ţerâ administraţiune» guvernului partidei radi ale. Pentru a se mânţine la putere, el nu s’a dat inlăturl dinaintea nici unei propuneri ce ’l aă venit de aiurea, şi ast-fel se esplicâ faptul ne mal pomenit, ca o naţiune, Învingătoare prin propriele’l merite şi sacrificii.
    In şedinţe din 2t Angnst cietăţil academice, »» omuuicl toarele :
    1. Uă adresă a d-lnî D. Ştii cere educe la cnnoscinţi societăl Ignetie Dobuzki, membra el acadr gureşei şi nnul din cel mei distilat maţi, posedând o colecţinne ramate monste nnguresci, transilvane*? bolgurescl şi române, a donat jc mat multe medalii de mare iri pentrn colecţiunea societăţel, ce o-dată antorisaţinnea a foce cori' nn schimb, şi anume aschimbann Dabija-Vodă, ce D. Dobozki ofer.i tra nneia din esemplarele monede l i hail I, din colecţinnea eocietăţ tatea trămite comnnicarca la seolln toricâ.
    b) O altă adresă a d-lnî Stăm. care donează societăţel:
    1)    Uu relicnariu conţinând o L din stofa coroanei lui Petrn Rari din vestmântul Doamnei lui Petn şi nn ob de la mâna Domniţei M.l .1 Ini Ştefan-cel-Mare, colecţionate o> I pietatea de regretatul nostru ceot* Hurmuzaki şi donate d-sale de sor «»iA sataInT, venerabila doamna EliBa ’ născntS Hormnzaki:
    2)    Patrn evangeliştl, ilnm na ini acnarelă din a doua jumătate a » XVI, aşezaţi intr’un cadru mare, l
    3)    0 colecţinne de portrete, sceş rice, foi volante din evul de mijlai. multe chărţi geografice din acela;! ii Societatea primeşte cn marerr.ulţnv ordonă transcrierea inventarului Ic lucruri in analele societăţii, imprtaiA adr.sa donatornlnî,
   c) 0 adresă a d-lnî V. A. UrecU m
!i|
i!
care oferă pentru bib ioteca societieiH'i Ij Cata/ogue det manuscrits de la bih I de Tours, par a Derange.
   2)    Infiucncc dt la pression de lai: vie dt Ihomme, par D. Jonrdanet, ? ■<
   3)    Dr. Slrousberg und sein Wir primesc cn mulţumire.
   d) O adresă a d-lnî Gr. Melidot I fV
toru şcoalel normale Carol I, pr
donează societăţel dooă tablouri ar. gice, representănd tabăra Ini Trăind Porţile-de-Fer şi templol roman de i î ţeg, dnpe baronnl maior de Hoheri, isfi
   Ziarnl <Komânnl,, din 24 angn « rent, face nn reehisitorifl, in term&pi de acnzaţinnl din cele mal injuste, «a ministrnlni de resbel. Dela nn caz fit şi acela cn totul esagerat in descriem roieşte a indace in eroare opininnt. ' blică, cum că azi iu armată B’ar fit ş 1 dos iarăşi pedepsele corporale, aplicălv inaintea frontulni. Aceste eserţionii
   De signr, doctornl no spera că carta va adn. e la el pe d. Potencier. Dar totnşî era din acel oameni cari cred că totdanna să ajutăm Bortei lăsăndn-i nşile căt mai deschise.
   —    Acest om ne-a scăpat, zise el către Reyraond, indreptăndu-se Rpre trăsură ; nn ăl vom mal vedea dacă nn va dori chiar el să ne vază.
   —Cine ştie! Zise Raymond.
   Şi oprindn-se d'o dată in mijlocul stradal, zisa :
   —    Mia venit o idee, doctore. Pe cănd d-ta vorbiai cn gazda, e8 mă găndiam. Cam, ziceam in mine, ne-a putnt băga Omni acela in cimitir? El a arătat paznicului o hărtie, pe care acesta citind'o o băgă in bnsnuar. Deci, această hărtie tre-bne, eă a fost vr’o încuviinţară dată de administraţia snparionră, snb nn pretext pe care uu 31 ştia, d ir mi SI pot închipui nşor...
   —     Pănă eci, foarte bine, aprobă doctorul. Acenstă părere e şi a mea, şi pe care 0 dedusesem chiar dnpă ce ne-a lăsat să eşim...
      Hei bine, de sigur acenstă încuviinţare trebuie să poarte numele persoanei cni a fost dată, astfel că pazuicul dacă ar mai păstra-o şi ar voi să ne-arate...
   D ictornl se lovi pe fmnte.
   — Cum dracn nu m’am găndit ba vino iote!
   Dar birjarul care ăi adusese nn rasji I să ăl şi inloarcă. Casa Ini, zicea că «m mai doi paşi departe, şi bietnl cal, ii i-stat in ham toată noaptea, no mal ţt*
   Ei perdoră nn cias întreg căntănd J t dar altă birje; nn sfert de oră le .*>J căutănd un comisionar pe care ăl triizr* strvda Blauche ca să dncă o ecrisoa I doamna Delorege, in care ii eaplica&o* senţa fiului.
   In fine, fiind rupţi de foame şi osteni|1 mtrară in cnfeneana ‘Perioles,, in Justus le dete căte nn pahsr de ciocc ^ Acolo aO mal fost opriţi o bonă bejj ile vreme de Pdyrolas, care era ia t- 1 bune, fiind că alHflSierl pablicuee uni ticol, care dnp5 cum zifHft el 8Î va di ii puţin o lună inchieoare, edecS ?l va irH in Juma poindo’l in rffndal bSrbsţiloi I
stat viitori.
   Astfel că era zece trecute cănd Kami fi doctornl cotiră colţnl stradel cimitir» dn rainză Doapte.
   — Să înaintăm cu băgare de seamă ■ sese doctornl şi inainte d’<i ne duce Ir j A nic, siţ aronefim ochîî jar împrejur.
   Nici odată băgarea de seamă na 1 reaplătitS atăt de repede ca acum.
   Abea intrară pe poartă fi zărise în iv
I
1
    .------------------------------------
    fl reenactev ministerul dă cea mal i'ssminţire in această privinţă. E||>re nenorocitul cs-z întâmplat In Lipit unul l’uvlov, din bntulionul i este suspendat din c.omnndă fi urmărirea j itiţiel. i sictir ţi liniftit -ziarului , Roii ministerul de resbel n'ur» 1 redeşteptările sale, pentru a’*I face j.na datoria, şi nu tolerează nea | abatere de la lfşţl şi regulamente.
                         ,Monitorul*
     I lucruri or Dorohoi.— Sub anat tillâ Im Doioboiil urniear.fi o serie de |din nari extragem, ţmntru nms-[mat multa adminiştruţiei actuale, linii:
     ■rile, relele, armările arbitrar.; ce plat in numărul precedent al zia-iru, ar fi, eredem, de ajnn, casă listat, t cu, in aceet distn'c , nete -traţioue bfintuitoare, o justiţie 11, mai cn seamă pentru ţăran , eşl** protecţia nea datorită, nici Jitlţi. nici in aplicarea ligilor. Ca iotă constatările noastre şi mai Urma cu apmnnlarei 1 galită urilor cari se comit cn impui» in dauna persoanelor, chiar violentul statnlnî, al districtului nonelor, ăncă şi păuă in detri-ioatituţiuuelor de bine-facere.* iceaetă introducţie, .Foişorul* pro-
  10 sumă de detalii, pe cari regretăm T le putem reproduce in intrigai lor,
     ciri le recomandăm ob'ăduitorilor , ca foarte instructive şi caracte-inei ales că eunt făcute, pAr -uimii chiar din ai d-lot I *
                                                                                                                                                                                                                              dl industrie in serviciul stata-"tini vr’o trei ani, nn iudivid, a-peeht, foit şef al gărei Bărboşi, n f'tat din serviciul căilor ferate roi 11 di. canză că aQ perit lada cu binl
  11 itta Btsţie. Convingerea totulor a
      acel Hecht a fost cel puţin păi-Rr- » tcel fert iodrăsneţ, şi nnmal lipea f prin1 pilpsnte a făcut ca să fie lăsat l Dapă venirea la cărmă a re-•/ t'beral-naţbnal, guvernul e’a grăbit Iuta pe bietul cavaler de industrie, ‘j'l intr’o funcţie chiar la calea fe-tatnlui Bucureşti-Giurgin. Nu trecu it timp, şi Hecht a trebuit sfi fie 4\n funcţie chiar de protectorii Bir că micele artificii preslidigitato-|«ri ersă, ee vede, in deprinderile aI domn, incepoiă a scandalisa pe cei-fnnoţionerl ef căiei ferate a statului fe iasă ci e făcut, ca ragimn1, care r porecleşte liberal şi încă şi naţional, să pai*’ scăpa nici in rnptul capului de ). ee etle mal cavaler de industrie. Hecht, directorul străin de la căile fe-Htopiclit pentru fnrt, reintegrat la ca-fl*’’ Bncnreşti-Ginrgiti, de nnde a iarăşi să fie gonit din cauza crimi-lol deprinderi, acelsş Hecht, n’u 'Cit să'şi schimbe nomele, ea devină fetrovicî, pentrn ca Bă fie din nou 4 masa bndgetară, ba de astă dată dciol direct al statnlnî. omi-ne-va oare d. ministru de ln-I oblice, dacă ’i vom spune, că Petru ici, numit de curănd conductor in il controlel cn domicilinl la gara I, sete identic cn Hecht cel cn lada
T IMPUI,
da bani de la aceeaşi staţiune, fi cu cel gonit de serviciul calei ferata BucurşU-Giurgiu pentru motiva .analoga ¥ — Să sperăm că da.                    ,Kesboiul.»
                                                                                                                             *
   CrtJit. — S’a drtHchiH pe *e:mm il-Uii tnintntru <1*# reflbul nn crmlit mjp’.impnttr ,1h l«l I, I 11,24!» buni SO, iisupru «Hnrciţi-Iul 187S, n«'-e»*ir în In na nriifl 187S pentru plata noMm, cn minus 11! <1* h f»-A purtă», şi a hruneî oamenilor din corpurile puse pe picior <1« rezbel, HţmriţI peste efectivul bndtfetar, preruui şi pluta adaosului de a T»-a parte, caveiiit ofiţerilor şi asi-itiiliiţi or, preve7.nţl iu budgetul anului curent, împărţit la capitolele şi articolele budpetare următoare, adică :
Crtj'it.  i, art. 1 administraţia    L«î    B.  
                     centrală . .     l,08O 00  
         o                                      
   >      «i   , 5 justiţia mili¬               
                       tară . . .       560 00  
   9      2,  , C iiitmid nţa mi¬               
                       litară . .     1,674 ou  
   y      1,    ,11 vânătorii . .    55,625 4 1 
   9       >    ,12 infanteria. . 2:10,011) 01  
   >       9     ,16 roşiorii . .    16,028 00  
   »       9    ,14 artileria . .   111,400 50  
   >       y     ,15 geniul . . .    21,025 62  
   »       i     ,10 trnpe de ad¬               
                      ministraţia    00,619 40  
   >       9 ,17 dorobanţii         490 401 60  
   >       9    ,18 călăraşii . .    91,841 00  
   y     •*»    ,19 flotila . . .    1G,570 58  
   y           ,21 spit. personal     3,084 00  
   »      7,    ,26 pompierii . .    28,622 34  
   XOTIŢE HIRLIOURAFICE
   Dt. Bariu Constanţine seu. Probe de limba şi literatura ţiganilor din Romitnia. Bucureşti Tipografia Societăţii academice, 1878, 1 voi. 8-0 112 pag.
   De mult ăucă eruditul slavist Franc Mi-klosich, care in anii din urmă s’a ocupat cn deosebită atenţie de dialectele şi mi-graţinnea Ţiganilor, ceruse in convorbiri private şi prin scrisori del» cunoscuţii săi din România detalii asupra limbei ţiganilor dela noi. Presupunem că şi adnnnrea aceasta de cântece şi poveşti o datorim impulsului marelui invăţnt. Din introducerea foarte scurtă a cărţii, aflăm, că Ţiganii emigrând din India in timpnri necunoscute, se află locuind pe la noi din suta • paisprezecea ăncă şi că din ţările noastre aii trecut in celelalte pfirţl ale Europei. Limba lor are mare asemănare cn dialectele indice moderne, de;i se găsesc in-tr’ănsa mnlte elemente iiuprumotate dela acele popoare, cu cari ei afl fost in con tact. Pai te din cănteco aii fost pnblicate şi prin ‘Columna Ini Traian., Apoi mai urmează o scurtă insemnara despre provenienţa probelor şi despre modnl transcriere! lor, apoi imediat după această scurtă introducere, urmează căutecele şi basmele cn adnotaţinni.
   Colecţia e in sine preţioasă, dar cartel no iudeplineşte condiţiunile, care s'ar cere dela ea. înainte de toate colecţia de probe ar fi trebuit să formeze textul pns in urma unei gramatici elementare şi urmat de nn glosării! dopa alfabet şi in toată regula.1
   In acest mod e'ar fi oşurat citirea no numai pentru publicai mare, ci chiar pbn-tru aceia, cari ar voi eă se ocupe mal de aproape cu aceet obiect. Dacă ani putea spera că d. Dr. Constantineecu ar mai edita a doua oară cartea sa, am fi in drept să credem, că d-sa va ţinea seamă de ncest
consilii] şi ne va intrudnee in textul colecţiei sale priutr’o scurtă gramatică, care să .'oiiţie fonologia şi flexiunea măcar, iar in urma colecţiei am trebui să găsim un glossarin a. fu batir] lesne de mânuit.
   C. S. Stoicesru şi /). St. Oilinescu. Manual de sintaxă romănii lucrul, pentru şevalete secundare. Bucureşti 1878. Librăria fraţii Inunniţiu. I voi. lG-o. 192 pag.                        .
   ic cunoscut că pană acum nu avem ulei (i scri-rs serioasă asupra silitax.I române, întrucât, ea se deosebeşte de aceea a altor limbi şi ci chiar partea eintaclică a gramaticei Lupanii are prea umile generalităţi şl prea puţine observaţinni in privirea moţi u ni cnrat-românesc d» a hga cuvintele intre ele. Un studiu lung şi amănunţit al limbei scrise de cei mai buui autori ş al graiului viii al popornlnl ar puLa să ne dură abea la cunoştinţa deplină a acelor legi, cari stăpân c nn numii modul dt—u vorbi, ilar chiar modul de-a gândi a poporului nostru. Abia după ce uu usmienea s’ar fi făcnt, H'ar putea utiliza in mod mal larg şi pentru şcoală; pe căn i gramaticele sintactice de până astăzi vor trebui să se mărginească cn predarea acelei părţi generale, care stabileşte nişte legi coninue tuturor limbelor. Cam de acest din urmă soia e şi gramatica ce-o avem dinaintea noastră. Răal e numi], că d-nii autori nu par a mantii
Cuvânt valoarea educativii a instrucţiei primare şi secundare e cn mult mai mare, decât valoarea a mii de cunoştinţe pe jumătate priceput", piins" din cer, nesigure şi neclare, care introduc nn rhaoe in mintea copilului şi r'oiiăn nn ch iu-, chiar când omul imbâtrâneşte.
   N'are tine-vn «ă privească un cât jurnalistic a noistră, oratorii, advo aţii, profesorii noştri, p litru u vedea cătă pagubă ne-n mina invîţnreH papagalicească a mii de date, care iia’iî nici o in Alinta nsnpra regularităţii guiidiiă, aş i dar uicl asupra caracterului.
   [In ram de cunoştinţă oineiie is că, care cuprinde asemenea mulţimi de date, e şl ge i-grafin ; care cere nnmal memorie, iar jil-decniă aproape de loc.
   Adevărata scoală nndo se iovaţă ştiinţa pentru ea insăşf, tară privire la rolul ei edneatic, e nn.versititea şi numai nniver-sitatea. Ea e paladinl liberai cugetări şi ţinta el[e adevărul teoretic, in.-.ât in privirea ei um pntea s •himbanst-fel proverbul latinesc : fiat verilas, pertut mundus. Aci se cere ca prnf sonii să deie intreaga massă a cunoştinţelor, până in cel mai mic amănunt. In şcoalele inferioare şi secundare ineă se predă puţin şi bine din cunoştinţele n-ce'ea — fără contestare adevărate — care dând rgnlâ şi normă cngetărel teoretice, deprind şi cugetam» practică, adecă cea murală, la aceeaşi regularitate.
   Cine e destinat a deveni învăţat, va de-
   I wmicercnlui o ceată de gardieni li şi gesticulând cu o nnimaţie estra
    ■! şopti d. Legris stringând bra-I Rsymond, e ceva... Sâ cercăm să ce aO oamenii ăştia, dar să băgăm X...
    idevâr cu cea mai înţeleaptă li-şi cu oea mai mare şiretenie se ară de grupă, o bfitrăn gardian cn barba albă toc-orbia.
| Zeu! zicea el, am rămas inmârmn-* şi soţnl meu, cam să'mi fi inchi-1 u mârşăvie ca asta? Trei oameni ve-ia mi»znl nopţei la poarta cimitirn-rătănd o hurtis de la prefectura po. in care esplicuO că sânt inspxctori liţiei de siguranţă, să Is deschidă, să i la cas de lipsă mână de ajutor, ba tă se supună lor... Drace! ce putea lâ de căt ,Treceţl‘ !. .
   Nu, dacă Încuviinţarea e false! obi-Dn brigadier.
   De unde să ghici şti ? Hârtia avea şi sigilai prefsctnrel poliţiei.
    Aşis e, imprimatul ăsta trebue că t forat chiar da la hiurofi. Dar semite, sigilele, toate sunt falsificate, şi da rta, iu căt tţl sare in ochi...
îrdestnl de bine limba lor maternă, pi utru; veni şi fără programe incărcate, cuci e deb-a oglind in frize intr'ad>ver româneşti legile generaie ale gândirii.
   In genere cartea foiaşte de n-oiogismi.
   Să cităm din mulţime cătevu fraze cum Bnnt, înseninând alătnri emn ar trebni s.ă se zică.
   Averile snnt folositoare, daca ele vor ti; bine intrebninţe.t», r. cte : Av-rile-s folositoare, daca vor fi bine ’ntrebninţate.
(psg. 45.)
   AmăndonS acele case sunt frunois-,
Insă aceea e mai plăcută; reete :
   Amăndoue casele acelea sunt frumoase, insă aeeea-i mai plăcută, (lbid.)
   pag. 81. Crtz că finise de scris amicul mefi, când l’ai vizitat; recte:
   Crez că amicul ui-fi, când l’al finise de scris.
         tul, cn un copil să ’nveţe a ceti cn înţeles şi să nn memorezi nimic ce n\i priceput pe deplin, pentru cn să-’i fie deschisă calea la toate adăncimele ştiinţei, cu vremea insă şi cn muncă aplicată regulat a-snpra nuni singur ram.
            In cele de mai sus ne pure a fi espns destul de lămurit., că in instrucţia primară ţ şi sec ndură calitatea uelor ştiute stă in | proporţie inversă cu cantitatea. A şti cantitativ mult a a avea in cap mii de Cuvin ie abia înţelese. In rostirea cărora nn se naşte in capul copilnlolni o phanlasma, o icoană. Dar cuvinte, care nu snnt sălurate cn cocrinsnl, adecă cn inţelesol j lor. snnt nişte coji deşerte, care iucarcă visitat, memoria in zadar. Calitatea cdnoştinţ. lor consistă iu deplina ioteleg“rea celor ştinte
                                                                                                                                                                                Ib.d. Crez, că va fi auzit fratele teă ; şi pentru u 6 pe deplin inţe ese, mnî nles despre tine ; recte; crez, că fratetăă va fi j pentru copil, trebue să fie intuitive, iar
   —     Da, poate in ochii d-tale, dar nu şi iu ochii bietului cela de om, scolat din somu ..
   Ca să justifice presenţa şi nemişcarea lor lângă groapă, în caz d’a fi observaţi, Rnjmond şi doctorul In iseră câte o ţigară, prefăcăndn-se că nu o pot apriode, arzând mereO la chibrite.
   Atenei nn sergent de oraş urmă ;
   —   Cel puţin ştiţi ce voiaQ hoţii ăiu ?
   —   La dracul să fnre, întrerupse altn.
   —. Cine ştie, zise un bătrân gardian —
Sunt nebuni că are pofte atât de curioase... In fiue, ce ne pusă, să facem o inspecţie cu deamărnntul, ca să vedem de sunt toate la locul lor...
   Şi ştrengarii su fi furat ori nu, zise bri-gadianul, pot fi siguri.... Poliţia ii inhăţit.
   —   Oh! cat dssprs ssta. .,
   —     E sigur, vă garantez. Gardianul |>e cure l’aO înşelat ’şi aduce aminte des"in-nele lor; pe onul din el, il va cnnonsce; dacă Par întâlni pe stradă. ,\lu e nn tânăr foarte cum se cade, de talie mijlocie, barba plină, uşoară şi monls, pe mijloc desiarţilu in două. Era imbrăcat cu un pardesiu lung, avea a pălărie mare şi o cravată albă.
   Cu o mişcare lirnacă, doctorul trase Raymond după el in cimitir.
                                                                                                                                                                                                                                                (Va urma.]
pe
auzit despre tine.
   pag. 80. Când eă sosiiu acasă, amicul meQ placase; recte: când sosiă acasă etc. (fără eu).
   Ibid. Când veni cousilele romanla Pia-cenţia, Anibal plecase din castre ; recte:
   Cănii consulul roman sosi la Placenţia, Anibal plecase etc.
   Ibid. Daca vom fi scris tot, când vel veni la mine, atunci mergem să ne preăm-blăm ; recte: Dac’atnncî, căud vei veni la miue, voiă fi scris tot, mergem eu no primblăm ş. a. ro. d.
   Putem zice, că prea puţine frnse numai Buut coustruite conform cu spirit al limbei româneşti. Par a fi fraee traduse dintr’o gramatică franţuzească şi travestit1 oare-cniu pe româneşte.
   Din acest punct de vedere, apoi din cruzi înălţimii estraordinare de neomgismi, stabilim că intreaga carte e o incercnre greşită.
   G/i. Mtkăilescu, Geografia Romănieî. Galaţi Typografia român A 1878, I voi. 8-o, 86 pag.
   Zaharia Anii ne seu, Geografia Ro-mănieX şi a ţtrilor locuite de români. Ploeştl 1878, 1 voi. 8 o, 80 pag.
   Se ştie, că de cind d. Chiţn pune la cale invjfţătnrile pub.ice, programa şcoala-lor elementare şi secundare e atât ds in-cărcată, incăt ameţeşte şi pe copii şi pa învăţători. 0 foarte mare întindere s’a dat şi studiului geografiei. Geografie in Bns, geografie in jos, pretntindenca geografie, ca şi când mântuirea lumii ar atârna de la ea.
   Această încărcare insă işi are izvorul ci in lipsa de solide cunoştinţe pedagogice a celor ce dispun cu atâta uşurinţă de capetele copiilor, ca şi când soarta g-neraţiei viitoare n’er atârna de claritatea şi temei-ni ia gândirii acelor capete.
   In faptă insă şenilele elementare şi secundare nn snnt şcoala de învăţătură propriii vorbind, ci de edncnţinne. De acolo preceptul pedagogie non multa sed miiltum. Intr’adevăr cunoştinţe puţine, insă bine pricepute şi bine mistuit", limpezesc conştiinţa, formează o cărare bătută a enge-tăril, o normă, curs regulează intreaga viaţă intelectuală. Această regnl iritate ia gândire, acest obic"ii! de a intr buinţa totd’nuiia cuvintele in inţelesnl care’l aă, de a vorbi ce gândeşti CU siguranţă, iar
pentrn n fi intuitive, acele cunoştinţe trebue să fie descriptive, adecă sătule de coloare şi de viaţă, un nn schelet de abstracţiuni şi de unine propii.
   Prin urmare am voi să vul m pusă geografia şcoalelor primare m descripţiuuile plastice ale cirţit de citire, iar nu închisă in corupendii abstracte.
   După ce ani desaprobat iu teorie generală tratarea aparte a studiului geografic in clasele primire, abstragem pentru nn moment de la destinaţiuma Bcolară a celor done căiţi, ce ue stufi înainte şi ne ’ntre-băra cum sunt ele, presupoind că nu ee vor introduce In şcoală.
   Geografia României de d. Gb. Mihăilescu e iu dealtmintrelea o carte foarte bună. Scrisă limpede şi curgător, se vede că autorul a gândit pretntindenea clar ceea ce a scris. E geografia cea mai bună care s’a scris pău’ acrul la noi şi ar fi de recomandat pentrn gimnazii.
   In privirea cnpria6nlui uu avem de obiectat nimic, căci el e pretntindenea exact şi dar. Ne mărginim nnmal Ia citarea nnor greşsli, care dovedesc grabe condeiului.
   Aşa de ex. aflăm pe pag. 62 următoarea frază;
   ,In atari condiţiunl limba Românilor face parte din familii! eaă ginta latină, prin care se inrodeşte cn Franteci), ItalieniI Spaniolii şi Portugh zii, aluătoind toţi aceştia o singură familie in Europa etc.‘
   O limbă, care să fac! parte dintr’o ginte şi se inrodeşte eu francezii etc. e in orice caz curioasă. 0 limbă na Be ’nrndeşts de cât iarăşi c’o limbii, nu ca nn popor. Corect nr fi fost: Limbi Românilor face parte din familia limbilor romanic-, cari sunt vorbite ds il-oaibitele popoare <le rasă latină etc. ^
   Apoi mal are antorul particularităţi, cari cu totul banul săă simţ, dovedesc urme le modei de-a schimbi limbi. Aşi găsim d-tx pe pag. 7.
   ,In Rimănia Moldavi toata şirurile de munţi i tc.‘
   0 Românie Moldavă uu există. România e un stat eon, comune din două provinţii vechi, cari aă trecutul lor şi numele lor propriQ. Uunle Mjhlova, uuinedes tul de vechili, de frumos şi de a-o|>erit cu glorie incăt, departe de n-’l rentgasaO
nu a bnigui frâne fără de inţelei, c’un ■ schimba, suntem in drept a ne făli cn el
cea laltu e ţara românească, un nume tot atât de wrhiG ş. tot atât de îndreptăţit De ce să nu eh iiiăm lucrurile pe nuniel« lor, şi iiichinându-ne modei să srhimbhu până şi nniiieîe proprio ale străverh lor noastre ţări, b ite/. ite odată de moşi şl de sin,moşi ?
   Am mai avea incă <1« acestea , dar autorul e prea iuta igeut pentrn a nu le i.Ha insrşi, îndată cc-şi va mat răsfoi cart":i. Afară de asta erorile ce cităm sunt Dee- . seuţiale BT'.ri d" stil şi cn toată » xisteuţa lor, cartea nn pi-r le nimic din valoarea ei.
   Cu totul alt-fel e cartea d-lui Hahana Antinescu. D-sa profesor iu l'.uieşti—U"-.l făcut să pătimim din când in când nişta sşa numite poesil, adecă inşirăr) de cuvinte, cari sa potrivesc la coadă, crezând poate temeinic, că ceea ce f.ce sunt poesil. Aceste inşirări de cuvinte cn cozile somni-cative d-sa le compune iu genere la ocazii. Tot ast-fel e şi cn geografia d-sa le — ii» dă ceva, despre carc-şî iurhipueşte că e o geografie şi tot 11 o ocazie. Această ocuzi" e tratatul de Berlin , incăt geografia ţine oaer cum locul unei ode către cancelariei imperiului germanic. D-sa vorbeşte despre o Românie traiisdanubiană etc., incăt « nn fel de sistem iii «rta d-a .Iu de-a se amăgi pe sin'1. Afară de aceea d. Anti-neacn a lucrat giografia sa pentrn şcoi-lele ds ambe-sexe, ad"că pentru şroale er-mafrodite, şi după nuonl metod. Acest iiiimi metod ploieştean e (dragă Domine) cel intuitiv, căci d-sn s’a ingrijiLa da şcolarilor începători idea, cu cercul cel mal strâns prn ■ tru dfiifil este şcoala (pag. 6.) Bine că ns-a luminat, căci credeam păn’aco.na. că e curema cn care se incine. In ori ce caz rindute idei dă d. vechiu institotor in Ploi şti elevilor săi. Ln elaborarea geografiei Bale, d. Antinescu s’a servit şi de RcsianjtU anticităţil clasice (de Neigebaur), in căt se pare că anticitatea a răuins in restanţă faţă cn casieria din PIoeştî.
   Modnl cateclietic d-sa ăl aplică astfel :
   Invlfitotut. Cum 8" cliiană partea când stăm cd faţa de nude se ivişte soarele dimineaţa?                ,
   Elrivl. Acea parte se nnmeşte Răsărit; iar partea da !a spatele noastre unde apune soarele se nuntefie apus: in âne partea din dre.ipla noastră se numeşte Miazăzi şt cea din stingă miazănoapte.
   D. Antinescu trebue să ştie, că datoria unui elev e de-a nn răspnnde de cât la ceea ce l-ai intreb.it. Ce fel de mod cu-techetic e acela in care faci o întrebare şi tlevnl răspunde la patru întrebări, dintre cari trei nefăcute?
   Dar întrebarea invăţătorclni e clasică şi merită notată. Cum se chiamă partea cind stăm cu faţa de unde se iveşte soarele ?
   D. Antinescu nu ştie a construi o frază corectă, nu pricepe neologismiî ce-i întrebuinţează şi cn toate acestea acrie cărţi didactice. Haini de ţară!
                                                                                                          BIBLIOGRAFIE
   D. Mii ’CsCU.—Aritmetică cn mici deprinderi de raţionament ci.prin-zGnd peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi I-;i secundarii. Un voi. in 8o de 168 pag. Preţul 1 1. şi 50 b
   Houeiti Roman, Radu, poema; de vlnzare la librâria SzOllfisy. editorul.
   l)r Fclix, — Raport general pe 1877 asupra serviciului sanitar al oraşului Bucureşti.
   N Scurtcscu, Istoria Rom Uni lor pentru clasele primare, in editura librăriei Luis, str. Lipsunt, preţul 50 b.
   St. 0. Mihaileseu. — Industria şi Rtsbelul, studib de sociologie, l a librării, preţul 2 1. n.
   (J. L. FrolU», — Utilitatea Studielor neolatine, prelegere ţinută la facult tatea de litere din Bucurescl, pentru inaugurarea cursului de Istoria literaturilor neolatine. La librAri, preţul 2 1. n.
   SaV» SoilIIPscil, Virtutea Militară poezii , de vlnzare la librăriile So-eee, Danielopolu SzOllOssy şi in ju deţ» la ldirftriile corespondente : preţul 50 bani.
     DOCTORI L MAKCOYnil
   Are onoare de a informa nlisutela ea din Capitală şi provimis că va ti in Bucureşti la 1 S- ptenibrie.
   Consult iţiuni iu rabiie-tiil săă in toate 7.i|ele ite la | jn;n. — 0 ore după ain«aaă.
   Strada B'rzoiaiin N. 21 N. 678-;!.
TIMPUL
Sodctaloa Acţionarilor ferate Române
Cililor
  publicatiuiste;
                                                       Aducem la cunoacioţ» Onor. Public, că
TRAFICUL MĂRFURILOR
                                                           de ori re categorie
S A RESTABILIT
                                        Fonderia de Tuciu
                                              a lai
K.OÎKKILHAUKH
STKAD A. I8VOR
                                                                                                             efectuezil orl-rr lucrare de fortdăric după modele, desluşiri şefi desemnări date.
                                                                                       pe Iniile SoeietSţeî, cil esrrpţinnen liniei QAC.-iLT-ROMAX şi vice-ver*-n, ce s'a d*s-chis de ocnmdatS numi pentra traficul de pers6ne.
   Bucurescl, Scptcmlire 1878.
                                                                                                                                                                                           Direcţiunea de Exploatare.
                                                                                   Se asiţrurezif buna cseciilare eu materialul eel mal bun.
   OrI-ce comundâ pentrn condncererea a-pai, instalarea băilor cn tote atenansele lor, puţuri de curte, pompe pentrn diverse trebuinţa stropitori de grădini, ş. c. 1. se efevtue^ă grabnic şi bine li
                                                                                      INSTITUTUL DE HAEŢI
„COCORESCU”
                                                                                           50, Strada Colţul, 50.
   Direcţiunea udnee Iu cnnoscinţu onor. păriiiţi, că pot aduce copii d-!ur ftnrâ de la 25 August, sp:e a avea denşiî timpul a ’şl pregăti necesarii e pentru începeri a cursurilor la 1 SepUmbrr.
F. KieibaDBr, Strada Isw No. 59
   Asemenea se găsesc tot-d'n-una in de-posit: Ţevi de vlnnib, ţevi de fer şi de1 tuci in diferite dimensinni, precum şi bucăţi confecţionate de tuci pentru diferite oonBtrucţiunl.
   Transmisiuni, curele ş c. I., nn mare d -posit cu preţnrile cele n ai tftiue.
                               (777-1)
    GCH1 SI PLtOPE
IM) AI li \i) \ WTI - 01* H T li A LIII GA
                                                                          a Yeduvei FARNIER, de Sainl-Andre
(lin Itoitlll. M v
ElUROU DE INFORMAŢIUNE
   Acesta preria** pumni»» du. tum'.'i'ula de liif-M. este leacul cel m-u - Hicnce pentru vind -cti.ea Imlrlor de ochi si de pkopc. Succesul *‘»i esie nitji.! i^;l in ophlfia unii l'cniru « se teri d«* contra l.uen LrebueMc exigent . liorc»nul de faiencia alhn înseninai cu iniţialele V.-K., le^.itura cu Moara roşia, pecetea de ceara ro$ia, accope-nsul cu hartiu alba purtând aemnatura
                               Un imprimat indi-cflnd modul mire ylyy Q buintarci remediu lui A             da cumperatorului
                         -**(AL EXIGE).
                                                                                                              Deposit la Pharmacia Di»‘ RAC0V1TZ, la Jassi. Pharmacia ZORNER, la Bucureşti ti la tolx Pharmaciatu n Dreauuli ilm Humatua
ASTMA
xtOMANE ILUSTRATE
Apare de trei ori pe septemână : Duminică, Mercur! şi Vineri.
                                                    UNT». 1-23 INCLUSIV
                                                               conţinând
               K.t&rrh, «tringere de piept, se vindecă prin TUBES LEWăSSEDR. Deposite la t<5te farmaciile mal bune.
   Doui t:ueri bine educaţi csntă donit Domnişor» plăcn’e pentru conversaţie care să vorbencS limba francesă sâil germană, insă sl preferă limb i francesă, dintre care un» să cnnoscu şi la Pi»Qo In cuu decă nu se pote atniindonă.
   Cn condiţiune forte avnnt:igi6se.
                                                                                                      F. BINDER,
Binroil de iu formaţiune, strada Stavro-poleos (Piaţa Constantin Vodă) No, 9.
                                                                                                                                                                                                                 (785-3)
LECTIUSI PRIVATE
   In limba Germană pentru băieţi Befl fete în tote ramurile ale claselor inferiâre şi gimnasiale. Băeţiî cari frecuenteză bc6U protestantă, pot fi luate şi în pensiune. A se adresa la
                                                                M. de HEIDENDORF profesor Strada Puţu cu plopi No. 4.
                                                VERITABILA
APA GEUMANA
                                               Compusă de LFSUEUR
lA/x QVonrlQ'f Moşia Balctescl, nn-J-/C CtlcLiUctiL mi(i 0 pu?tB ,iej,(irte
de Bncnrecî; 2,500 pogone de arătnră , fâneţă şi pădure, care acesta servă şi de islaz. Doritorii se vor adresa la L). N. I. LAUOVARY, cale» Mogoşoieî, No, 28.
                                                                                                                                                                                         (772—0)
De vfnzare, d’Xt l
    nmn, filx» Tirir*. ui, Io ţ Schelele Tarnn-MăgU'ele, Z g
      GinrgiO cn 2800 pogoue UJ pământ de iniei» calitate, nvemî h, cu opt odăi pentrn locnit, pi vai. ■/.iî, pătule şi ni6ră, fiind hoţii impropietărită fără nici o priiii nimeni, traversata de »pa Telej şi Teleormanul, arendată cu 24,011, pe fie-care a». —Doritori de a o) se pot adresa la d nn Vasile F-Strada Sfinţilor No. 1 unde pot-li nul acestei proprietăţi şi de un< cunoştinţe despre preciu şi mijii merge să vază această moşie.
                                                                                                                                                                                                                                 (7?
De veu^are Şart
sele din Strada Episcopiei, No. I
De venejare,
                          uu loo tnat Stil. restreO şi strada Victoria, lingă ţc Episcopiei. Pentru ambele imobi l dresa Strada Calvină No. 4 la prci lor D-nu Thevenot seă, aceiaşi d-nu advocat Athauasiade. (7

biserica Calvină.
locuiesce Struţ rană No. 7, vi:j
DOMNUL SCUMP-AMIC
    Acesta npă face a dispare petele roş i, iinpedicâ sbârcitorile şi albeşte peTa.
| La Paris, la D. Gastellier, parfameur, 47, rae de la Chiusda d’Antin.
    Deposit iu Bucureşti la farnisţia D-lni I. VV. Zurner, şi la D. Appei & C-ie.
de
                                                      Ch. Paul de Kock
                                                          se afiâ de vânjare la
   TIPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                               şi la
mii idumoti Ho fere ?iai In Kncoresci cil si ii districte.
                                                 Cu No. 24 a început romanul
    I O A IST
CERNEALA NOUA
                                                M\THfF:tT PI.ESSY *
                                                                                Cruc'ft Uegiunci de Dnonre la Exposiţiunea Universala din 1867
CERNEALA NOUA DUBLU-VI0LETA
                                                                                                                                        CENTRI' COPIAT
                                                                                                                               Adoptata de loaie adminlstratlimile celle mail
Dkposu la toti Papktiiri Duooaisn
(le
GEORGES SAND.
TE0MPKTT4 CAJÎPAT1LUR
 ANUNCIU IMPORTANT.
                                                       11L EA1 YICH1D SI BIKDI1TD MiGASlk'
 LA STEUA ALBA
80B FIRMA
îmi??
  Strada Caro) 1 No. 5.
                                                                                                     (lurlea Vechie) ris-â-vis de Sig. Prager
  Strada Ca rol i No. 5.
                                                                                                     (Cartea Vechie) vi8-A-ri8 de Sig. Prager.
I i
m
i
■
ii
m
i
   întreg» col cţie de când a apărut sub numele de Buciumul şi până in (jioa când a încet ,t d’a mai vorbi dimpnană cu ilus trnl iî scriitor Cesur Boliic.
   Acest monument al literaturei Române, la a cărnl clădire a Incrnt pal-spre-ijece ani şi trei săptămâni murele i. iiiestm, se află de ven4ar« la Tipogrnha naţională, strada Acad.m el No. 21.
                 ION POLESCU
fost administrator şi colaborator al acestui 4>ar.
2% % m s
b
   Am onor a insciinţa pe onor. PT. Public că mi-a sosii pentru s' sonul de i»r i nn bogat asortiment de inoâlţâminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, dn; ă (asonule cele din urmă, — precum şi un iu»
    Un june cunoscând bine corespondinţa şi coniptiibiiitatsa in limba Română şi Fran-Cesă şi puţin limba Germană şi Italiană, doreşte a se anga ja la vre-un comptoar comercial de Manufactură, Bancă ete. şi de preferinţă la vre-nu antreprenor de lucrări pnblice. — A se adresa priD poşte: K. D. calea Văcăr, şiî, Strada Corbului No. 2.
a |—t transport d„ Cisme lungi de Lak rusesc, de 1 .cht şi de Vaca, ca şi rj .Ş\ Mantale de Cauciuc pentrn ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi d i ' da Gnmi.
I 1 TI Sib-s uniatul uduc mulţumiri,e mele onor. PT. Public pentrn in-
alb . n
are hj
                                                                                                                                                                        > 11 fl
HOTEL \V Ei88
                                    BRASIOV.
        DK I.'ABIIAVK DK FKCA.MP (FRANCK) ESCELINTA, TONICA, DIGESTIVA SI APEUlTllVg CEA MAI IU.-XĂ DIN TOTE LICORILE
                                                                                                                                                                                                       A se cere todeuna in jos I
                                                                                                   VKKl TABLE UQUKUK BiNbUiCTINE Bmthse en Frajicc et i ILtrin^cr.
cifrei slicle, eticheta patra \ tiinciu semnătura direclore ner.nle.
AiievLMaui OtHctfj. imd yasesce numai la.
Iw AirwMrTIa â-nîl Ottbl«r WarUnorltz A Cp.. Xffaţlfvc.; L Athiouia Jt L Kl»»t j Â. Fiălkowiki, I. Otmib. J. Kaiatr. a#^ociBDţI: Tonâ Antonia. Dimlkri# Mârirnim* * C. 3iml, PnţiT O. A 1). Tlniuiea. U. Conitialmeita, li. KAdotaacs A 1. Ioamcu. A
conflserl ■ C, Rbcoti^L fmnaciit. (i I» toU flratle măi rpnoniU îo caIcIbHc oraţe'
îl

ARSEN1AT de AUR
                                                                                                               Dinamizat de Doctorul ADDISON
                                                                                                   Acest jriţioe reconstituant, datorit combinării a doij medi-I camente eroice, combnie victorios Anemia şi Bilsla sistemulu nerros precum şi Lipsa de sânge.
   Mulţămitâ pioprietăţilor tonice şi prontitudinel acţiunii sale, n ere rival contra al.i ciunil organismului ce resultA din bdle lungi.
   Flaconul 6 fr. Farmacia GELIN, No. 38, uliţa Rochechouarl şi la principalele f»'mai | Trimis franco.
   Deposit in Bucureşti In farmaciile d-lor ZQrner, Risddrfcr şi la d. Ovessa, droghisti
L

e* -j o :o-b mnau
1X1 credere c>; a dat m nţio atei linie firme de un interval de 12 ani care până acuma a depus probe snficient de tina calitate a mărfei ca şi de eftinătatea preţurilor, aperăud că şi de acum înainte, va 4 biue-voi ai d» concursul seu găsiDd tot-d’a-una atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate.
                                         Cu totă stima
                                  miLUT (JOLDSTJEIN
H
H
H

   Sub-semuatul am on6re a însciinţa pe Onor. Public voiagior, că am luat asuprâ’mi acest hotel, şi mg vdiil sili a satisface atât în privinţa curăţeniei cât şi preţurilor tftine.
   Se gâşesc odăi de la G0 kr. până ]a 1 fiorin.            Cu deosebită stimă.
                     Ion Haoptmann
                         antreprunur.
    i; O 8 E E E T L 8
DE
L’institution Frangaise et Itaiienne
                                                                J'irigă par MESDAME8 MAZZANT1NI
                                                                       f. l'lacc (l’Azcgllo, FLORENCE.
   (Jes Diimes , n^ant <)nitt*^ la France leur patrie aprfes Ia gm rre de 70 71. out. toride a Flor in e eu 1873 une Institution Franţaise et Italienii*' 1111i jonit de I estime g£n£rnle, et ou Ies jennes filles reţoivi-nt tim in.-irintion auaei solide que briliant*. Li*8 directrices (îtant tuiiuits Ou (iijilouu* MIJl6rit‘lir et see.ondees par des professeurs distmgu^sie.
   Dau- 1 Institution Fensfignement est divise en 2 cours: e.onrs i'le ui'iitair" et, cours superieur. Chacnn deces cours coiuprend 2 elnsses et. i huijue < lasse est divisee cu plusieurs sectious. Selon son ajititiule iV'j;.,.. pei.r, changer de seetion 2 fois par an.
   L* | ri\ Je Ja pension {onr Ies internes est do 1200 frs. par an, y cOLujiriH ia inusique, le dessin et la dause.
          î)e8 renseignements on peut avoir k l’impriuierie Thiel & Weiss, ijui < nf, visit(5 l'Institution personelleineut et oii on peut voir le pros-pei tas d^taill(5.
                                                                             La Lilmlria Universalii
  LEON ALCALAY
                                                                                18 Calea Jtlogoşaici 18,
                                                                         se află da vâuijare l>e d°ă tablouri mart pt hârtia da dasemn bonn in 24 colori:
  Jnirega Eiposme Universala
                                                                                    din Paris
                                                                         (1878), in Inngime de nn metru şi lăţime de (55 centiuibtre,
                                                                              cm pr<_{ de un franc tabloul.
   Unul represiută vederea J'alaiulul Tro cadero-, şi cil-l.dt l’alutul din Câmpul Iul Martc împreună cu vederea intrigă a l’a-risulul.
De arendat,
districtul Prahova plasa Cricovu, având staţie de drum de fier pe dinsa, şosele spre Brăila, insgmjil. pătule şi oase de loouit bune. Inforniaţiuni se pot lua în Strada Col (ea No. fid safl Streda Scaunelor No. 1 4.
                                                                                                                                                                        (750-0)
KV44.
CE SE POATE CAPAT.L
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               .
t'HOJ » PHAM.'I

LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PAN2AREJÎ
j i
LIN G E li I A DIN V I E N A
1
Calea Mogoşoieî Pulaie ,,l>aol«‘*
Pentru 5 (răngi:    | Pantalon sâă I Camison de Pichet de drni.
Pentru 5 IrancI: 0 cămaşă de Oxford englet.
Pentru 4 franci 50 han: : I pârceli Ismene bărbăteşti.
Pentru 5 franci: 6 perechi menehele ori ce fason.
Pentru 5 franci: 6 gulere pentru bărbaţi dc olandă fină.
Pentru p   franci : li gulere ergl., in orl-eare fason |i mărime.
Peutru i   franci.  d pirechl ciorapi patentate.
Pentru 5   franci:  d gulere moderne  pentru dame, ilupi   alegere.
Pentru 5   franci  |2 bătute albe Je   pântă adevărată.
Pentru b frnnoi: ci batiste bine colorate tivite şi spălate.
Pentru b franci 6 pr"»4pe de panta curată-
Pentru 5 froDCl:   6 şervete da mani .le pantă adevdrftt*.
Pentru i franci: ,i şervete albe Je c<mi5.
Pentru i franci:   1 cămaşă mod'rnă, .implă «dă brodată.
Pentru i franci: 2 batiste ou monograme fin brodate.
Pentru 5 franci: 1 batistă francesă ho brodată «u dantele.
Pentru 3—8 franci: 1 oorset de .Iarna Pentrn M/t franci : 0 cămaşă de nopfe de dame
Pentru S franci:   3 pepturl bn brodate pentru cămăşi de bărbaţi.
Pentru 8 franci:   J fustă do pichet de iarnă.
Pentru 5 franci:   l caiuison modem brodat.
Pentru 5 franci: l faţa de masă oolyrată cu ciucuri, pentru cafu.
Pentru 5 franci -. 1 cămaşă sed o pereche de ismene de damă, bogat brodate. Pentru 5 franci:   1 Tusti costum plissd.
Pentru 5 franci; 1 bucată I’ulpan.
Pentru 25 franci: 42 de co|I — I bucali Chilen Irenţuregc.
Pentru 10 franci: I bucală Rebe d’anlanls en laine couleur.
Ptntru 18—24 franci : I bucată Tartan englet de 6 coţi.
Pentru 20 IrancI : 24 coţi Pichet
Pentru 5—12 franci 0 flanelă adu o pereche de iimene de lini.
Pentru  18     Xb franci: 1  bucată puniă de Kumburg,       de 38 4» oojl
Pentru   55    8b fran-1 : 1 bucată pan.A de Helgia de   80 coţi.
Pentru   75   lOb  franci; 1 bucată pânaă Corona de 58    coti
Pentru U5-J10 franci: 1 buoati Toile Batiste francei.
Pentru 12—35 franci. Plapilmâ de lln« forte tine.
                                                                                                      Aliri de articolile menţienate ee g&ieşte tot-d’a-una trueouri complecte.
♦
Lalea Mogoţdlel Palatul „Dacla“.
lomlnţllledln districte însoţii* cu preţul respectiv ie vor efectua f»*rfa grabnic ecniciineibi *
V*fM»l>bb4Hg4H(f«e<                                  9
.i
, * * , ((VUASS. ... - |t

>AAdăal IMăi UdUM
COMîTDIR DE COMMERCE ET DE COMMISSION
                                                               C. A » A M
                                                       â. Paris, 2 Carrefour de la Croix Rouge* 2-
   II te thftrge de toutfs leg con.roisuions commerciales et d’achst des mare han* jr disea aux prix de fabriqnes, de la vente des produits etrangers en Franw 4 accon pagDB Ies voyageurs â visiter IVx^osition et Ies curiosites de Paris. On 3 parle fniDţais, nllemand, russe et polonais.

Tipografia, Thiel k Weiss Palatul 9Dacia*.