VINERI, 24 AUGUST ANUL III. - 1878 -îf L n. 47 > > 24 > , 12 > » 60 liN ÎuâTa ROmANIA IN STKAINATATK iRţlUNl ŞI RECLAME: M litere petit, pagina IV, 30 bani |III, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi clame 2 lei noi linia. n$r In capitală 10 bani. [je Bncnrescl, 23 august. 104'h 104 riale .... 09‘fa 98'l* l.iir rural . . 02*(a 91*|* KSE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Tîiuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul 'Dacia,. ATTTjJsrciu-m: Se priiioenc in «lriinntat.7: La D-oil Hatuen-tUtn d Voglcr In Vienna, YV*16vchga».i. loo. A. Oppdik in Vienna, 8tubenb:u:ei 2-, Hudo/J Mosac in Vienna , Seileratătle 2: J'huipp Lob m Vienna, Eiehenhiichgasie 11 : L. Lung d Comp. in Pejta, ilacaa-Ln/fite d Comp. in I’ari», C. Adam 2, Cirrefour de !a Croii-Rouje 2, I’.iri»; (trăind Comp. Kue Dronot 2 Pari • ; Kug. Mcowi, 139—MO, V eet Street London Scrisori nefrancate nu se primesc. Articolele nepublicate »e vor arde. Un număr In Districte 15 bani. Cursul de Vleua, 4 septembre Renta ungarii in aur .... 86 40 Bonuri de tesaur ung., I emis. 112 — . , , II > 75 50 urban . , as'U 86 împrumutul au9tr, iu h&rtie . 61 75 iripal al CapiL 95 >U 95 * I > argint . 63 --- 01...... 175 --- Renta austriaca in aur ... 72 --- 220 --- Lo»e din 1868 .... 50 Irii..... 80 77 Acţiunile bAncet naţionale . .812 .tipal cu premii ft'l» Î2 , . austr. de credit 245 25 ..... --- --- . „ unR*re . 214 --- m\...... 100 '/* --- Argint....... 10 2530 --- Ducatul...... 48 --- ---* Napoleonul..... 1231/* --- 100 mărci germane . .... 57 10 Cursul de Berlin, 4 septembre Acţiunile Căilor ferate romlne. 33 ___ Obligaţiunile române 6°/o . . 82 26 Priorităţile C. fer. rom. &V« 85 30 împrumutul Oppenheim . . . 101 15 Napoleonul..................16 25 Viena, termen lung...........— —. Paris , scurt .... 81 25 Calendarul <}UeI Vineri, 25 August Patronul silei : Ap. l'artolomeii. Res Untul soarelui: 5 ore 30 min. Apusul soarelui: 6 ore 27 min. Vasele lunel: Ultim cuart. FLECLA TREMITRILOR Bncnrescl—Soream Snoea va—Bncnrescl BucurescI . . . 8.15 n 10.--- J Suceava .... 5-11 4 6.46 j Ploescl .... Riman..... 8.45 $ 12.30 4 Brăila .... . ..5.1 r. 5.45 1 7.15 d Tecuci..... 12.30 n 5.10 4 Tecuoifl .... . 4.38 n 11. Od Brăila..... 3.08 n 8.10 u 8.58 1 Roman .... 4.45 ■] Ploescl..... ■2.46 1 Suceava, sosire . ,12.03 4 9.55 n BucurescI sosire 8.30 i 4.30 J Bncnresc ---Verclorova Verclorova ---Bncnrescl BucurescI . . . Verciorova . . , 6.-4 Piteşti . . . . . . . 10.13$ 3.-4 Craiova . . . 6.30 4 Slatina . . . . . . . 12.31 d 6 30n Slatina. .... 9.30J Craiova . . . . . . 2.20 J 3.15 4 Pitejtl ..... 1.08 d Vărciorova, sosire . . #. --- n 6.- n Bueureacl, aosire 9.20 4 5.20 $ Bncnrescl—Ulurgln BucurescI..............8.16 $ 6.05 n Giurgiu, sosire........11.35 4 8.2 7 n Giurgiu—Bucii rrael Giurgiu....................7.26 J 4.55 ,j BucurescI, sosire. . . . 9 48 4 7.u 4 Galaţi—Bărboşi Galaţi...............1.20 n 8 25 $ 7.30 n Barbuţl, sosire . . 1.55 n 9.— 4 8.05 n Barboţl- Galaţi BarbojI..........2.55 n 6.25 n 7 —n Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— a ts.25n vijine esposiţia, românii mer-|3ins vor găsi ziarul .TIMPUL* fjnds Magasins du Printcmps. rd Haussmann 70. * FPESl TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* (Agenţia Havas) 4 aeptembr», 4 ore seara. l’arts, 3 septembre. lULţS că d. Fonruier, ambasadorul |» plecat diu nod la Conatanti- Pltersburg, 3 septembre. : igonutu) că corniţele Şnva'ofî : mii islru al joliţitl. Se zice de ii că comiţii Orieff şi Novikoff ar jţt respectivi ambaaudorl la Lon Psrie. M Londra, 3 septembre. ' .AhidsTd* arntţă cn insnrgi nţii tarei t foit iat'wfi la Ardana. Ragrsa, 3 septembre. /utaţiane din Tr birje ar fi pre fiipnDerea ei Austriacilor. Londra, 3 septrmbre. nire a avut loc pe Taniisu, între .-nare Nun frcl victimelor ar fi de Animistele acestui sinistra sunt iu-are. B elgrad, 3 septembre rinr pete Mrlsn şi-a luat titlnl de Al-il suverană. f Berlin, 3 septembre. ’ln.vrrsarea predării Sedannlai a fost serii ic mod soltn n la D>rlin şi in cea :A v\ re |«rte din oraşele Gmnaniei. ivtameiger* tnnnţă că deschiderea ’vjfilci se va face Icnea viitoare ■ittl. C onstmtlnopole, 3 septemb. Ila organieează un proiect de orgn-pintrn Rtmelia orientală. (6 Septembre, 9 ore diminsaţa.) fonstantlnopol, 4 Septembre. ii ocupi o fortăreaţă din Batum, ei (In în 7 septembre in oraş. |.I sânt hotăriţi să < migreze. Paris, 4 septembre. I.'ogălniceanu a plecat spre Viena. rol bonapartiat ,Le Pays4 e nrmă-jotru ofensă contra mareşalului Mac- Constatlinopol 4 septembre. ?«nrnjer e aşteptat în cnrSnd. El se ^| e însărcinat a declara că Franţa idnnte nici nn atac spre Grecia, blocare a porturilor Greciei. Iote că flota engleză va părBsi in-v'tiikipo pentru a staţiona la insula n-paşa în marea Marmara. Viena, 4 septembre. îelegrafiază din Belgrad către >Polit. 4 >ln urma nnel botirări a cabine-Prinţnl a luat titlnl de alteţă pen-şi membrii familiei lui*. BUCUREŞTI ol, aug. (5 i-eptf mbi'c) lomânul*, de e&te orlseinfundâ bnsmele faţă cu nişte adevăruri fzi ca lumina soarelui, aleargă ti de cât la mijlocul cel mal n şi tot odată cel mal puţin t de a discuta, la citate din au-strâinl. i faptă citatele sunt de două rl. De acelea, cari in mod istoric estitor) sad descriptiv constata enţa sad neexistenţa unul lucru şi atunci citatele se numesc riale şi adunate cu conştiinţă formează materialul ştiinţelor istorice şi a celor uaturale. 1) r nu citate de acestea ia .Românul*. El ia comentarii străine (nu fapte sad date,) la constitu-ţiunl străine şi voieşte a dovedi că înstrăinarea a trei (inuturX ale ţZril nu î de c<1t o rectificare de graniţă. Citarea de autorităţi devedeşte insă trei lucruri. 1 lipsa de cugetare proprie 2. specularea asupra neşliinţel publicului, căruia nu i se dă nici i se poate da cartea întreagă cu spiritul ei, ci numai bucăţele, cari se potrivesc cu panglicăria argumentatorului 3) evidenţă adevărului combătut, devreme ploaea de citate e egală cu capitulaţiunea. Citări a gândirii altor oameni nu dovedeşte şi n’a dovedit de <ând lumea nimic in privirea obiectului in discuţiune. Argunientaţiunea trebue să fie adevărată şi evidentă priu sine ănsaşl fără ajutorul zeilor de teatru (deorutu ex nnuhina). Noi am argumentat astfel : Dacă înstrăinarea a trei ţinuturi nu e decât o rectificare de fruntarii, atunci înstrăinarea a 4, o, 10, 20 de ţinuturi e asemenea o rectificare de fruntarii. Contra acestei duceri ad absurdum nu poate sta nici o autoritate, nici Vatell, nici Moser, nici Martens, nici Bluntsi hli, nic i Klilber, nici Hngo Grotius, cu un euvăut nimenea. Cât despre citatele din tratate străine, provocăm pe liberali să declare cu mSnu pe inimă, dacă la statornicirea constituţiei noastre a ti fost un singur deputat, care votând alinea a doua a acelui articol, să I fi trecut prin gând măcar, că schimbare sa & rectificare de fruntarii va să zică pierderea a trei ţinuturi, a unei porţiuni a Mârel Negre, a unei guri a Dunării? Nimeni, absolut nimeni n’aO gândit la aceasta, ci fiecine ah gândit cel mult. la rectificările de graniţă cn Austria, nu la pierderea unei bucăţi insemnate a ţării. A căuta in nori ceea cei dinaintea ta, a aduce sofisme şi citaţiunl. unde lucrul e evident, va să zică a arunca pulbere in ochii publicului. Scriitorii .Românului* nu cred el singuri ceea ce spun, când susţin că instrăinarea IsmailuluX, Belgradului şi Calculului nu’I decât o rectificare de fruntarii. Totdauna la comentarea unul articol de lege trebue să se ţie seamă de intenţia legiuitorului şi de ocazia legii, de obiectul, care i-aO dat naştere. Intenţia constituantei n’aă fost de-a prevedea instrăinarea Basarabiei, iar obiectuL care nfi dat naştere acelui articol n’aft fost un răsboiă pierdut sad o provinţie pierdută. Acum trecem insă şi mal departe. Ce are a face dreptul public european cu constituţinnea noastră internă ? Dreptul public european e in mare parte ceva nedefinit, o ştiinţă el nu este până astăzi, ci cel mult incer-carea unei ştiinţe. El cuprinde raporturile schimbâcionse intre popoare, stabilite in mod trecător de tratate sad alte titluri de drept insă sunt tc.tdeuna imheiate cn clau-znla tacită rebus sic slantibus , adecă prinâ ce lucrurile vor rămânea aşa ca in momentul incheieril. Produse a unor împrejurări politice, ele sunt primejduite in orl-ce moment. Constituţia noastră e o lege po-sitivă internă, care n’are a face nimic nici cu dreptul ginţilor, nici cu tractatele dintre puteri, aşa dar nici cu tractatul dela Berlin. Dar preumi constituţinnea esclnde o cesiune de teritorid, tot aşa ea esclude o anexiune şi mal cn seamă o anexiune complicată, care cere pentru Dobrogea o organizaţinne speciala. Dar cine e in drept de a legifera principiul unei organizări speciale pentru o parte a ţării ? Cine e in drept de a dispune, ca locuitorii cu-tărel părţi a ţării să fie supuşi cutăm! sistem, iar, ceilalţi altul sistem ? Camera ordinară? Prevede oare constituţia, ca o cameră aleasă in împrejurări normale să decidă asemenea cestiunl? E aproape de mintea omului, că naţiunea română fiind chemată ase rosti în nişte cesbiunl, cari ’I ating constituţiunea, respunsul nu T poate da de cât un corp care ar avea puterea de a o modifica, de va voi. Se poate prea bine, ca constituanta să nu admită nimic din stipnlaţiu-nile tratatului de la Berlin, se poate să admită pe unele, să respingă pe altele, se poate in fine să le admită pe toate; dar chiar pentru a le respinge pur şi simplu trebue convoca-carea unei constitu ante, căci numai ea ar fi iu drept a se rosti, fie po-sitiv fie negativ, asupra acelor sti-pulaţiunl. Tot ce ar face o cameră in această privire, ar fi nul şi neavenit. C’un cuv&nt, nici nn fel de sofismă şi de apucătură advocftţeascâ. nici un argumentum ad hominem, riicl o citare de autorităţi nu ne poate face să ocolim adevărul clar, că acpste schimbări esenţiale afl nevoie de-a fi regulate in mod definitiv. M. Sa Domnul e legat pr in jurămănt dinaintea ţării de a mânţinea integritatea teritoriului şi num Bl ţnra 11 poate deslega de acest jurămănt, chiar in cn3 de forţă majoră şi ţara printr’un organ care să aibă aceleaşi puteri, pe care le avea organul Înaintea căruia M. S. a depus acelju-râmănt. Apoi e nn act de inţelep-ciune politică de-a nu face ca noua stare a ţării să at&rne de camere cari votează, resvoteazâ şi ex votează cu uşurinţa unor păpuşi, pe cari guvernul le ţine de aţele arenzilor moşiilor statului şi altor interese private. Trebue ca noua stare de lucruri să fie clară, liotârltâ, statornică. n I X A F A R A Corespondentul din Oonstantino poi al ziarului Standard anunţă, că raportul comisiunel pentru împăciuirea rescoalei din Rodope a fost subscris de comisarii franceji, italianl, turci şi englejl. Asemenea şi comisarul austro-ungariel a priimit raportul. După cum se zice. acest raport constată cele mal oribile cruzimi comise de ruşi şi bulgari. Intre Staninco şi Demotiea optzeci de sate mahometane aă fost arse, după semnarea armistiţiului, de câtrâ trapele rpgnlate ruse. Asemenea raportul constată că intr’o zi, pe la finitul lunel Iul Faur, Casacil a£i atacat o mulţime mare de cară cu fugari, spărgăndu-i in toate părţile pe ger şi zăpadă; iar a doa zi infanterie şi cavalerie rusă goniDdu’l mereft din urtnă, ii împinse intr’o fundătură formată de riurile Mariţa şi Urludere, unde tainurile ruse jucară doâsprezece ore in masa aceasta de oameni lipsiţi de orice ajutor. In munţii Rodope acum se află 150 000 fugari maho-metani, dintre cari jumătate sunt văduve. Comandanţii ruşi nâzuesc in tot modul d’a impedeca pe fugari d’a se întoarce la vetrele lor, asmuţind pe bulgari asupra celor ce să întorc. Comisia incheiâ, recomandând o romisie internaţională permanentă, care cu ajutorul unei gen-darmeril amestecate să vegheze asupra districtului. Ziarele vicneze înregistrează ca un semn că vescoala din Bosnia este in puntul d'a se stămpăra şi ştirea că acum ah incepnt resculaţil a afla resistentă chiar la trupele regulate turce. Astfel din lîagusa se scrie că resculaţil din Trebinje ad cerut dela comandantul cetăţile!, Suleiman-paşa, predarea el. Acesta eodiudu-să, res-cul ţii 1’hQ atacat. In zilele dia urmă nu avem de constatat nici o schimbare in cestia greacă. 0 telegramă din Atena a zia- rului Indep. belge află causa acestei stagnări in împrejurarea că, guvernul grec n'a ajuns incâ in posesia textului autentic al circularei turce şi astfel nu poate invoca incâ mijlocirea puterilor. Se aştepta in< â de alaltâeri primirea textului, de acea numitul ziar crede că in curăm! guvernul grec se va hotară. Autorul articolului următor publicat in „Pressa*, roagă pe redacţiu-nile ziarelor cari se interesează de cestiunea tratată de d-sa, ca să re-producâ această lucrare. Ne facem o plăcere de a'I implini dorinţa, de oare-ce noi ne am interesat in tot-deuna de toate câte se ating de armată. Domnule redactore, Astăzi, când ţara noastră intră Intr’o nouă faşă de vieaţă politică, condiţiunile puterel sale armate nu mal pot fi acelea de până acum. Trebue dar a se pune o nouă bnsă organizării militare, care să poată corespunde sitnaţinnel din nofi creată prin Împrejurările de faţă. Se zice şi se repetă neîncetat, pe toate tonurile: „ Armată multă, cu c/ieltuială puţină *. Convin, Intr’adevăr, domnule redactor, că acest principia este unul din acelea cari trebue să se aibă In vedere de orl-ce organizator ; losă, Intre armată multă şi cheltuială puţină, totuşi trebue să existe un raport raţional, iar nu a se crede că un led represintă o sută de oa-meDT. Nu trebue a se perde din vedere că o armată multă cere şi cadre multe, cere scoli, material şi echipament numeros, depozite de tot felul, stabilimente, rauniţiunl de res-bel considerabile, armătură însemnată şi localuri suficiente, şi că, singura economie, ce se poate face, este numai asupra soldei şi Indes-tulărel efectivelor oamenilor şi fu-ragiulul efectivelor de cal, iar nimic mal mult; Insă chiar efectivele oamenilor nu pot fi reduse Intr’nn mod arbitrarii!, ci numai p’atât pe cât ar permite trecerea, In acelaş an, a tu-tulor oamenilor sub arme, un timp suficient pentru desvoltarea nnel instrucţiuni solide. Trebue dar de două şi chiar de trei ori mal mult de cât mijloacele actuale , ca să se poată avea cu ce să se incadreze la un timp dat o armată bună şi numeroasă, relativ cu populaţia noastră. OrI-cine ar pretinde alt fel, ar proba puţină seriozitate , şi că nn ’şl-a dat nici (hiar osteneala a trece in vedere necesităţile de tot felul, cerute de o armată bine condiţionată; căci, fără cadre bune şi îndestulă- Ion re. fTivft. arme şi material , înuniţiunl şi o hipimrnte, fân! depozite şi srt.-oll. o armată nu este armată ei o turmă eonfusâ şi ne-diseiplinut.! d.' oameni, pentru care im singur hau cheltuit, nu numai că r fi un sacrificii! cu totul de prisos. dur . in timpi de grele şi supreme incereărl , ar espune chiar ţara. care s’ar încrede in aparinţă unei puteri închipuite, la o catastrofă sigură şi dureroasă. Se laudă mult, şi pănă la un punct, eu drept cuvânt. poate , disciplina şi bravura, de cure, in campania din urmă. a dat probe armata teritorială. Da. «oliviii. Armata noastră teritorială in mare parte, a dat rezultate neaşteptate in această campanie ; iu<ă nu treime să se uite cele 7.e,e luni de concentrare eon-r.inuă. ce ea făcuse inainte de a da pept cu inamicul , şi că , in toată campania Huliganei aă fost numai operaţiuni de locuri întărite, iar nu bătălii in cămp deschis, cănii, atunci, lipsa de cadre suficiente ar fi fost dureros simţitoare pentru această bravă armată. Ştiă foarte bine că se vor găsi mulţi cari să strige contra unor asemenea aserţiuni, şi că mă vor taxa chiar de ultragiator al gloriei române, ce poate străluci de la sine, prin singurul eroism al soldatului român, fără a mal avea necesitate de alte couuiţiunl. Respect asemenea sentimente de inaltă mândrie naţională; insă rog a mi se permite să ies numai puţin din sfera ilnziunilor, şi, văzănd realitatea, să urez bravei noastre armate ca in viitor să se pre-sinte in alte condiţiiml decât acelea in cari a fost pusă in această memorabilă campanie. Armata teritorială, şi chiar cea miliţiană, să fie negreşit baza pute-rel noastre armate; insă cu cadre şi companii de depozit permanente; iar oamenii să fie ţinuţi mal mult timp sub arme, decât in present. Numai astfel armata teritorială şi cea miliţiană, pot fi nişte adevărate elemente puternice. — In tot cazul armele speciale insă trebue să fie permanente in cea mal mare parte a lor, şi chiar cavaleria crez că ar trebui să fie in mare parte permanentă : puterea cavaleriei stă in copita calului, şi caii noştri nu sunt tocmai de asemenea natură. Acest inconvenient ar fi dispărut insă cu totul, dacă Corpurile Legiuitoare ar fi adoptat proiectul, astfel cum 9e presentase, pentru imbunâtâţirea rasei cailor din ţară, şi atunci, intr’un timp relâtiv scurt, nu numai am fi FOILETONUL -TIMPULUI “ PESTE CAP de Emile Gaboriau PAKTEA ANTAIA Un mister de inichitate (.urmare) El sa aflau in mijlocul semicercului, ca care începe cimitirul Montmartre, câţi ,va paşi de piedestalnl de marmură pe care pare ca doarme eomnnl col vecinie bronzul Ini Godefroy Cavaignac. Înaintea lor, pănă in fundal orizontalul, se desfăşura câmpul vast al repansnlnl. De Bigur, nici doctorul nici Raymond un erafl accesibili la fricele deşarte cari umple capetele slabe, dar totuşi puţin c&te puţin se simţind învăluiţi de acest vag şi misterios fior al morţel. Numai călăuza era nepăsător. — Da grija cea mare am scăpat, zise el, dar ducă am sta aci pună ia a dona venire, vom ajunge prea turnă. Haide... iuaiute !... !ji fără a se opri, ca om care ’şi cu-uo»şte drumul, intra iu una din aleele de la dreapta, o alee lungă semănată cn trei şiruri de monumente funebre. Fără să zică un cuvânt tinerii ’l ur- fost scutiţi d« remonta strâiuâ. dar am fi şi ajuns a vedea cu mândrie chiar cavaleriile străine remontăn-du se de la noi, precum odată Prusia se remonta din Moldova : pe când, prin proiectul adoptat., s’a a-mănat, pentru mult timp inrâ, realizarea unei dispoziţiutil atât de folositoare pentru ţară. Afară de aceea, nu călăreţ nu se improvizează cu inlesnirea unul infanterist,. Cu toate acestea, imhunâ-tâţindu-se rasa cailor uiu ţară, se poate ca şi cavaleria «ă fie teritorială, păstrăodu-se totuşi insă o mică parte permanentă. Asemenea nu treime să se crează că o armată l>unâ şi numeroasă se poate improviza. Toate Statele, cari aii astăzi o armată bine condiţionată, aă pus timp îndelungat peu-tru a se organiza. Rusia, siugiirâ, s’a grăbit a se increde cu uşurinţă iu organizarea el, ce relativ nu datează deeăt de ieri, şi campania din urmă trebue s’o fi scos negreşit din amăgitoarele’! ilusiunl. Având dar in vedere toate aceste condiţiunl. precum numai puţin şi re-strînsele mijloace decari se poate dispune, ’uil-am permis a elabora alăturatul proiect de organizare, dupe care, cu termenul de mijloc al contingentului anual de tineri valizi, in etatea cerută, şi ţiindu se in seamă maximul perderilor eventuale dela trecerea unul contingent dintr’un element intr’altul, se poate avea, la complectarea acestei organizări, o armată, al căreia efectiv, pe picior de resbel, împreună cu rezervele, să fie aprocsitnativ de 250,000 de oameni, afară de gardă, care şi dânsa, prin organizaţiunea de faţă, devine un element mal serios de apărare locală ; iar pe de altă parte, spre a face să dispară gravele şi multiplele inconveniente, ce presintâ sistemul sub-impârţirel armatei in divizii teritoriale, am incadrat intreaga armată in corpuri cu divizii şi brigăzi active, ceea ce, pe lângă avantajele ce presintâ din toate punctele de vedere mal presintâ şi însemnatul a-vantagiO, că comandanţii intră in luptă cu trupe ce le cunosc, iar trupele cu comandanţi in cari s’aâ o-biclnuit a se increde. Aceste 3 corpuri de armată vor fi organizate in trei diferite regiuni, din cari regiuni se vor şi recruta oamenii acestor corpuri; iar diviziile actuale teritoriale, transformându se in divizii active, vor servi de bază la formarea corpurilor respective, potrivit cu regiunea ce se va determina pentru fie care corp. mară. Unde? In ce scop? Nici ei nn ae întrebaJ atât erai de zăpâciţi de ciudă-ţia poziţiei şi cuprinşi de priveliştea ce li se desfăşura înaintea ochilor, Ploia încetase, dar vântul şi indoise furia şi lovindu-ae de arbori umplea aerul de şuerături lugubre, cari in noapte semă-nafi cu gemete şi suspine. Norii fngiaQ mal rfipede, goniţi de vânturi. La fie-ce minut iutunerecului urma lucirile nesigure ale lunel. Totul se imbrăca cu forme fantastice. Ciprii cel mari se inălţaQ ameninţând ca nişte fantome, iar statuete de pe morminte semănaii cn nişte stafii albe... Omul cn mantana înainta pe cărările cimitirnlni. Cn acelaşi pas egal şi sigur străbătu mai multe cărări, se urcă pe o clină şi in fine se opri in faţa unui lnminişiO nn departe de capela zidită de familia de Camp-doce. — Staţi, zise el, am ajuns. De Bigur Be Inase dinainte toate măsurile, şi incă se luaseră bine pentrn a ajunge scopul te’şi propuse. Trebue să fi venit de cn zina pentrn a recunoaşte locul. El trase pe tineri după o perdea deasă de arbori, şi arătăndn-le o bancă putredă in mijlocnl tufişnlni le zise: —ŞedsţI jos aci. Acest project il supun esaiuiuiirei şi apreeiârit camarazilor inel il« arme, cari, mal eompetinţl de cât mine, vor da de sigur nusceie la alte proiecte mal bune, şi. cn cnnoscinţ le vaste ce posed vor lumina şi conduce discuţiunile şi decisinnile acelora ce sunt chemaţi a statua iutr nu mod definitiv asupra acestei chestiuni, de un interes atât de viă pentru ţeara noastră. Cel mal umil, ca cel mal distins din rândurile armatei, am crezut, că este dator a îşi aduce obolul int.r’o lucrare atât de importantă lu împrejurările de faţă. şi d« aceea, convins, domnui Redactor, că, şi d voastră Împărtăşiţi această opiniime, şi că prin urmare, din acest punct de vedere veţi aprecia cu bună voinţă inteuţiunile mele, vă rog a da publicităţii, prin colonele stimabilului ijiar ce redactaţi, acest.! modestă lucrare rugându-vâ a scusa anonimul ce am adoptat, ca disc nţiunile să fie mai libere, şi a priiini tot de odată Încredinţarea deosebitei considera ţiuni ee vă port. In acelaş timp, rog pe onorabilele redacţiunl ale ziarelor ce se interesează in acestă cestie, a bine-voi să reproducă această lucrare, ca dis-cnţiun-a să fie cât se poate mal Întinsă. A”. X. PROIECT PENTRU Organ zarea Futerel Arm.ta Ronăuă. TITLUL I. Puterea armată Română constă din : 1) . Armata permanentă cn reservele ei. 2) . Armata Teritorială cn reservele eî. 3) . Armata miliţiană. 4) . Garda Comunală. 5) . Gloatele. Aceste 5 elemente, combinate şi strins legate între ele, constituesc puterea armată a României, Tot românul, saG împăn entenitul român, de la 21 până la 45 ani împliniţi, e dator a face parte din nuni din elementele paterei armate în raport cn vârsta în care se află.—Ast-fel: de la 21 până la 29 ani face parte, după nnmărnl sorţului, sau din armata permanentă sau din cea teritorială; de la 29 până la 33 aai din armata miliţiană, de la 33 până la 37 ani din garda Comunală; iar db la 37 până la 45 ani face parte din gloate. — La a-câstă verstă, încetează pentrn toţi orl-ce servicii! militar obligatoriii, şi nimeni nn mai poate fi întrebuinţat de cât cn propriul săă consimţiment. Serviciul in armată permanentă este de 8 ani, din cari 4 in activitate şi 4 in rezervă. , Oamenii din rezerva armatei permanente sunt concentraţi la corpurile lor respective căte o lună pe an, în donă rânduri deosebite, câte 15 zile in fie-care rând, pe —Fie ! şi apoi ?j —Apoi ? N’aveţi de căt eă vă deschideţi ochii şi urechile. Uitaţi-vă... Din ascunzătoarea lor tinerii văznră ca la douăzeci de paşi zidul ce inchide cimitirul spre stradă de Maistre. Intre ei şi zid locnl era şes şi gol , şi nn vedeail decăt nn mormânt. Acest mormânt se repara. Peatra mormănială se dese din loc voind să deschidă groapa. Lucrătorii pare că aii lncrat aci toată zina, şi curioasă inprejnrare, eşi lăsaseră aci instrumentele lor. — Şi acum... începu doctorul. —Acnm... răspunse brntal omnl, veţi fiice bine să tăceţi şi să nn vă mişcaţi... Dapă că priimiseră atâtea numai era nici timpnl nici local de a discuta. Cei doi tineri tăcnră şi aşteptară, tnlbnraţi, şi zăpăciţi intrebândn-se dacă sânt deştepţi, aafi snut numai jocol unei vedenii, dacă într’a-devăr ei sunt aci, in mieznl nopţel, în acest cimitir, băgaţi, fără aă scie cum, de acest necnnoscct pe care 1’aG întâlnit in-tr’nn bal pnblic şi care era încă inbrăcal cn hainele Ini de bal. Dar acest necunoscut tresări de odată esclamând : — Tăcere, cjice el cn o voie, care pentrn prima oară trăda mişcarea, zidnl, nita-ţi-vă la zid.... TIMPUL fără / cure timp, pentru consideraţiunî budgetare se concediez de lu partea activă, la vetrele lor, nn igal număr de acei cari afi instrucţiunea mai complectă şi cn bună purtare — Serviciul in armata teritorială este da 8 nnî, din care (j ani in activitate, câte 4 lnnl pe an, o lnnâ in fie-care rând; iar 2 ani in reservă, concentrâudn-se la corpurile lor respective 2 lnnl pa an, in don? rânduri, câte o lună in fie-care rând, pe cure timp nn se mai concentrează din cei activi, cari îşi aG instrucţiunea mai complectă. Cadrele armatei teritoriale sunt permanente. Atât armata permanentă cât şi Cea teritorială, ee reerntez chiar din localităţile coprinse in reionnl divid I respective. Serviciul in armata miliţiană este de | eni, câte 2 Ioni pe an, cari se lac in 1 rânduri deosebite, câte 15 zile in fie-enre rând. Toţi oamenii din reservele atât. ale armate! permanente cât şi ale armatei teritoriale, după espirarea termenului de ser viciG iu nc Istă categorie, trec in urmata miliţiană la arini corespondentă armei lor, afară de cei din Cavaleria permanentă, cari, neputând fi îndatoraţi a îşi Înfiinţa cai, se În8cri0 la acele corpuri din armata miliţana cari in timp de concentrare, snnt chemate a face serviciul călare pe cai de al Statnlni. In garda comunală,aceşti oameni snntinscrişî iu legiunile de infanteria. — Asemenea se nrnmzt şi cn cei din geniG, eănd trec in miliţii saQ iu garda corn inală Din armata miliţiană mal fac parte şi toţi tinerii voluntari de nnnl saG doi ani, cari aG servit cn spesele lor in armata permanentă saG in cea teritorială, preenm şi toţi aceia cari, sub diferite motive, prevăzute de legea de recrutare, ar fi fost scutiţi de serviciQ in armata permanentă sau in cea teritorială. Armata miliţiană este mobilizată in orice moment, in orl-ce loc şi orî-căt va cere necesitatea, întocmai ca şi armata permanentă şi teritorială. Cadrele armatei miliţiane snnt perma-neote. In timp de campanie, oamenii din această armată, ce vor prisosi peste efectivele cu care vor porni Corpurile, preenm şi peste toate alte diferite eervieiori la cari pot fi chemaţi, vor servi drept rezerva, armatei miliţiane, implinind treptat golurile făcute in rândurile acestei armate, precum chiar şi la armata t-ritorială şi cea permaneută dacă insă la aceste armate golurile nu s’au pntut inplini, in cele din urmă, de rezervele lor respective. Serviciul in garda comunală este de 4 ani. Toţi oamenii cari aG împlinit serviciul lor in armata miliţiană trec in garda comunală, din comuna urbană eaG rurală din din care fac parte. Garda comunală este însărcinată cu paza tntulor posturilor ce i se vorjjiudica de antoritat.a militară in a cea comună, preenm şi cu poliţia şi mănţinerea ordineî in comună.—Ei este pusă sub autoritatea ministerului de resbel ca ,şi cealaltă armată. Tot gardistul poate fi chemat in serviciQ 24 ore cel puţin pe săptămână. Afară de aceasta, gardiştii sunt concentraţi in toate Duminicele şi sărbătorile pe pieţile comunei pentru instrucţiune. Oiljl înnnale pot fi concentrate in reiri manei pe timp de 15 zile conţin care bu pentrn instrncţinne, dup dispoziţiune a ministerului de ren l pentrn un timp meî îndelungat. ; • tru cincentr..ra afară din comom..; -reionul districtului, trebne aprobata puri’or legiuitoare. Garda comunală nn este nici (k\> mată afiră din reionnl districtul!' decăt nnmai in timpi de iuvazioi \ I n f atunci ea se mobilizează ca şi cea li moţă. Cadrele inferioare ale gardel c-|e Be iafi din sergenţii şi caporalii din armata miiţianâ; iar cadrel reşti, din toţi ofiţerii demisionaţi n’au împlinit versta de 45 ani. cn un servicii! cotidian, priimeac d getul comunei respective o ‘dinrnî i fixează da comună. Toţi oamenii, «r împlinit anii lor de servicii! in ga fi mmialâ , annt înscrişi pănă la v? I 15 împliniţi iu gloate, precum ş popiilaţ.iuueu romană validă de la n sus, care nu face parte din ni< din elementele puterii armate. Gloatele nu sunt chemate la arrat m timpi du invnzinmt; când, atui snnt incorporate in cadrele gardel eo şi sunt supuse la acelaşi regim şi si TITLUL II Ditposifiun) generali a) . Nimeni n’are dreptul la Rold militarii permanenţi de ori ce graiţ La îndestulare a0 dreptul toate n din armata teritorială şi cea miliţi' tocmai ca şi cele din armata perrai*)i pe timpul căt sunt chemate in silii Trupele din garda comunală se hrlti/le propriele lor mijloace. Tn timp de concentrări, cari «r dn mult de 2 luni, toată armata, fără Sl bire, are aceleaşi drepturi egale las-lfiji îndestulare. b) . Cadrele ofiţereşti de geniG, aii A şi atat-maior din tontă armata se foi din elevii şcoalelor superioare de art geniG şi stat-maior; iar pentrn iufa si cavalerie, din elevii şcoalelor d nare. A 5-a parte din totalul efeorr sub-locotenenţilor de toată arma, se I tează la înaintarea sergenţilor din r rile armatei, cari ar depune esameni venit şi ar merit* înaintarea. F.levii j lelor superioare de artileriă şi de genl lângă cel veniţi din şcoale militare pi M< '4 titoare, se pot reernta şi dintre stun ce afi treent 2 ani de facultate in ş • şi dupe un curs de 3 ani in această şi-A să poată eşi cn gradai de locotenent i. >■ tilerie saG geuiG. Elevii şcoalei superioare de Stat-oi pe lângă cei veniţi din şcoalele mî ■ pregătitoare, se pot lua şi din stndenl pot depune cn succes eBamennl de Ui laureat şi, după un curs de 4 ani i< ceasta şcoală, să poată eşi cn grndlfl locotenent in corpnl de Stat-maior, fî in urmă şi stagiul cuvenit in diferite, pari Elevii şcoalelor divizionaie, pe lăng veniţi din şcoalele militare pregătitoarei pot lua şi dintre şcolarii cari ar den cn succes esamennl de 6 clase gimnai şi ar avea vărBta cel puţin de 17 anlp * D'asnpra zidnlni se ridica incet o formă omenească.... Era intr’adevăr nn oui, şi se putea vedea curat, având iu cap o şapcă şi fiiud iubrăcat cu o blnsi lungă de coloare mohorită. Ajungând pe creasta zidului, se puse călare pe el şi aplecându-se spre partea de către strada trase după el O scară pe care o ridică cu băgare de seamă şi o aşeză pe partea despre cimitir. Inmărmnriţl de aRtă dată Raymond şi doctoral Be apropiarâ de călensă ca Bă ’l întrebe. Dar acesta strîngendu-le manele le — Pst! la dracn mii de fulgere! Asta nu e incă nimic. Intr’adevăr se ridică din nmbră pe creasta zidnlni o a doa persoană îmbrăcată ca cea d’ăutuî. Eî păreAO că se sfătniesc apoi co-borăndn-se in cimitir, începură a se strecura pe ici şi colo ciuliud urechile... Asiguraţi priu inspecţia lor se iutoar-seru la scară şi făcură nu semn, după cam se pare, hotărât, căci in acelaş moment se ivi o a treia persoană. Acesta, după cum se vedea dnpă hainele şi apucăturile lui , făcea parte din cele mai înalta sfere sociale. Iu ori ce caz el era stăpânul celor doi indivizi căci se vedea după poeiţia Ini şi a lor. Se Vedea că ăi întreabă şi mulţumit fără îndoială de răspunsul lor făcuj semn spre stradă. Trei secunde după aceea umbra femei se înălţa d’asnpra zidului. — Ah! drace! bombăni omnl dela gina Albi, asta are inimă!... Ea era îmbrăcată in negru şi pnrt*> ochi uu văl atât de deB, in căt chiar j namează mare nn ai fi pntut distinge't şurile feţei. Omul cu hainele elegante ăi in tiu ai mâna ca Bă ăi ajute să treacă peste dar ea o refuză, se rădică singură şi tr in cimitir... Atunci cel patru complici se apropi de mormântul ce se repara, atât de proape de ascunzătoarea doctorului şi a Raymond, incăt li se puteiQ înţelege cl mai mici cuvinte. — Aci! şopti omul care părea con. câtor. — Hei bine! zise femeia ca un ton m runcitor, faceţi răpede... Ca şi cum n'ar fi aşteptat decăt acea poruncă cei doi oameni cn blusă, Ini instrumentele uitate, şi un minut după ceia rădicară tără sgomot peatra de mormânt... (Va 11 nn a), I TIMPUL îlUlH pipi nn curs de 2 ani in aceste eşi cu gradul de Sub-loco-i infanteriei sad cavaleriei, cei de infanterie, un an tir; iar el de cwaleri*', un de CH'Al -ri ’. Pe langii şcolile militare pregătitoare, şi şcoli militare de inedi-de unde şcolarii in ur« «tudiele in facnlta- aterraina ntat numărnl şcoi-nnmSrnl şcolarilor pentru fie-conforin cn necesita teu armatei, le speciale vor determina toate cuvenite. fi caporalii 8e forme/, in şcoa-tuent, sifi de batalion, făceud i elementara pentru toţi Bolii in şcoalela de eoni panii, ©senil baterii, M nn se poate retrage din ser-Lnent mai înainte de 4 Biilim-i'tirit.te.- Da pe ace-t termen, | f2nd riar retrage, conţinea a cu gradul «50, din elementul LBgndent anilor ce nul are de jjd acelnş mod şi regnlă penii 1» servicii! ca şi trapa reţii nici o deosebire. [demisionat din serviciul pernta-lîinind versta de 45 ani este sen-kn totd'anna de orl-ce serviciQ b'igatoriu, după cum deja s’a j fi n□ mai poate fi îctrebuin-|t ca proprial «Sd consimţimSnt. de înaintare va ti una şi a-fefrn toată armata, fără deosebire, ■etnii, de orî-ce grad, din ar-OtsIh. armata railiţ:«nă, garda li dm gloate, cănd se afla cbe-Irtne. sunt justificabili de jus-Jarî întocmai ca şi acel din ur-panoott. TITLUL III. *.p»ncreo armatei. ’l. irmata permanentă oermanentâ coprinde : JBÎe'u de cămp. Compusă din 6 9 baterii, n 0 tunnrl, cn o I? deposit şi parcul respectiv; d{hI de 9) ; Compas diu 3 batalioane a 6 ■£, i companie de depozit şi par-bwtir. Intre cele 6 companii, nna Belagrafie şi alta de pontonierî, jnwnl cuvenit: afant rie. Compusă din 3 batali-’lănStorl, a 6 companii, şi 1 corupe depor/t; a 200 oameni fie-care a* ureeom şi de totî pompierii din M fcon efectiv depinde de mâri-pwtelor respective ; Compusă din 4 regimente, ace, şi 1 ţscadron de depozit; «ol şi 180 cal fie-care esendron. regimente, 3 vor fi de lanceri armî; _ fll da echipage al armatei per-BytDpns din 3 escadroane, for-ivizion ; irile majore, intendenţe şi ser-imiuiatrative; ieial sanitar la spitale, infirme-orpnrî; preia complecte ale armatelor te-miliţiană; ri-uvrieri şi uvrieri, la diferite şi depoaite. U Armata teritorială, teritorială coprinde: kitarie. Corapasă din 24 regi-ff iorobanţi, a 3 batalioane cu (■‘3/şi 1 companie de deposit; Ihalerie. Compusă din 12 regi-roşiorl a G escadroane şi 1 es-10® depozit. Escadroanele a 200 oa-caiî lor; llilerie. Compusă din 3 regimente le cSmp a 6 baterii cn 6 tonuri ranie de depozit; (tunurile de actaalmente în activitate), iti. Compus dintriun batalion a îl a 200 oameni şi 1 companie i I i * ! i 111. Armata miliţiană. i miliţiană coprinde: interie. Compusă din 12 regi-pandnri a 3 batalioane şi 1 ’ de deposit ; [alerie. Compusă din fi regimente I 1 escadron de depozit; •arie. CompnaS din 1 regiment le mante, a 18 baterii a G tunuri 1 mie de depozit, şi din 3 l>gi-■tilerie de asediti a 12 baterii a -1 t 1 coinpauie de depozit; I d) Toţi oamenii necesari pentru parcuri, coloane de maniţit şi de snbsi atenţii, trenări de ec hi page militare, ambulanţe şt diferite uite servicii necesare armatei in general. IV. Guarda comunală. Gnarda comunala coprinde ; a) Infanterie. Compnsă din at&tea leginnl, căte districte snnt; iar companiile anei leginnl vor fi atăten, căta plăşî sunt in districtul respectiv ; b) Cavalsrie. Compusă din atătea e»ca-droane căte districte snnt; iar escadroanele vor avea atâtea plutoane cate plăşî xont in fii strict; <•) Artilerie. Compusă de ! 2 baterii, servite de pompierii din reşedinţa fie-cSrm* district; (tunuri de bronz ghintuite). V. Gloatele. Gloatele, in cazul de a fi chiăinate snb arme, »n încorporez in guarda comunală respectiva. TITLUL IV. încadrarea armatei. Toată armata, fără deosebire, d piude de autoritatea centrală h minister ni u.' de resbel. Aceasta armată, afară de sprvic înrilp generale, stabilimentele militare, depozita de tot felu1, trenai de echipage permanente şi regimentul de geudarmî, ca s« dirigenză de administraţinneu centrală, se împarte in 3 corpuri de armată. Fie-care corp coprinde : a) 2 Divizii Infanterie.— a 2 brigăzi, » 3 regimente, din cari 2 teritoriale şi 1 miliţian, — adică 2 de dorobanţi şi 1 de panduri. b) 1 Batalion vânători. — (acesta face parte din divizia I brigada I.) c) 1 Divizie Cavalerie. — a 2 brigăzf, a 4 regimente, din cari ] lăncerl, 2 roşiori şi 1 călăraşi. d) 1 Brigadă Artilerie.— CoOpusa din 2 regimente artilerie permanentă, 1 regiment artilerie teritorială, G b-lteri» de munte şi nn regiment artilerie de asedid, precum şi parcurile respective. el 1 Batalion de Geniii. — din armata permanentă şi parcul s?dt precam şi 1 companie de genid din armata teritorială. f) Pompieri şi Gardă comnnală. — cari saut in cireamscripţinnea respectivă n corpului. g) Coloanele de muniţiaiu divizionare şi ale corpulnî. h) Coloane de subsistenţă, idem. i) Tren de echipage militare.— Compus din 1 divirion a 3 escadroane (trapa mili-ţiană). j) Ambulanţe respective. k) Staturile mejoare, Intendenţe şi ger-vîciurile administrative cuvenite. Total al efectului aproximativ al trupelor, pentru nn corp de armată, afară de gardă comunală şi pompieri; 54,000 oameni, 18,000 cal, 1,400 boi şi 240 calări, din cari luptători: 23,OC'O infanterie, 11,2000 cavalerie, şi 228 tu nuri. Iar ptntra 3 corpuri, aceste total va fi; 162,000 oameni; 54,000 cai: 4,200 bol şi 720 catari, din cari efectiv luptători vor fi; 97,8000 infanterie; 33,600 cavalerie şi 684 tnnnrî in total. Aceasta este armata de care ae poate dispune intr’un mod sigur şi serios, şi care, la finele organisărel, ar presinta, împreună cn reservele, un efectiv de 250,000 oameni pe picior de resbel, afara de garda Comnnală, ce poate numera şi dănsa la acea epocă aproape 50,000 oameni şi care, prin organizaţiunea de faţă, devenind un element mal serios, ar permite armatei să opereze in toată întregimea ef. Efectivul acestei armate, pe picior de pace, este de 60,000 oameni. Rezervele armatei, precum şi toţi oamenii in general, rămaşi disponibili in urma complectaril corpurilor şi pornirii lor in campanie saQ concentrări, sunt adunaţi treptat la compania de deposit, nude eebi-păndu-se, se înaintez corpurilor respective, treptat, cu golurile făcute. Asemenea se urmează şi cn recruţii; insă aceştia, mal înainte de a fi înaintaţi corpului, primesc la companie instrucţia elementară. Pentru a~ ceat sfărşit, la fie-care companie de deposit este căte un pluton de instrucţiune, dirigiat de un oficier special instructor. Companiile de deposit nu se mobilisez. In companiile de deposit ale trapelor călări, ele mai sunt însărcinate şi cn remonta corpului, nrmănd iu această privinţă întocmai cum s*a zis mai sas pen-trn oamenii da reservă in aceea c« priveşte caii veniţi dresaţi, şi cnm s’a zis pentru recruţi iu cea ce priveşte caii ne dresaţi. Caii armatei se remontez, in timp de pace, prin cumpărare, şi din depositeh* de remontă, ce trebnesc înfiinţate; inr in timp de resbel, prin reciiisiţie. întreţinerea arnntei pe picior de pace cn toite cele necesarii şi nn Chdre e complecţi», costă Vs din budgetul actual al statulnT, afară de construcţiuni decasarme, pichete, deposit?, armătură, material de res-bel şi, in fine tot ce este de natura a fi înfiinţat odată pentrn tot-deaona. Căt despre organizarea Flotilei, ea tr«-bne să formeze obiectn! stadiului celor competinţi in această materie. X X. REVISTA ZIARELOR ROMANE T:ictic;i radicalilor este foarte dibace. şi mărturisim cft este tţreu de a o desvâli de ceaţa groasa care o acopere ochilor ţftrel. Cu toate aceste noi vom incerca, cum e datoria noastră, de a face sa c.adâ vfilul care ascunde cetăţenilor scopul urmărit de partizanii ('uvermilnl radical. Sunt et sinceri in dom mstraţiu-nile pompoase pe cari ni Ic fac in fie oare zi in coloanele gazetelor lor* Ni<-( rie cum. AperAt.unl miniştrilor cari ne poftesc a discuta cu seriosi-tate argumentele lor, destinate a proba câ nu trebuie o Constituanta şi Adunările actuale sunt rompe tente spre a înstrăina o provincie şi a lua o despăgubire peste Dunăre, apfiratoril acestei politici nu considera el ftnsişl aceste argumente ca serioase. Noi credem şi putem afirma, câ el ca şi noi snnt cu totul convinşi câ o Constituanţâ este de o neapSrata necesitate spre a aproba hotârîrile congresului delu Berlin. Am vfizut acum câteva zile câ „România libera* a inceput a se separa de colegii sS! asupra acestei cestiunl, declarănd câ pentru dfinsa este convinsâ că convc irea linei Constituante este ineluctabila. De a-tuncl ea a tăcut. Declaraţiunea aceia este un jalon pus pe care 61 va găsi mal târziii când va sosi momentul oportun. Cetitorii noştri trebue sâ 6şl readucă aminte câ luasem text de declaraţiunea „României libere* pentru a conchide câ celelalte organe a partidului radical, „Romanul* şi „Telegraful*, nu ersii departe de a şl schimba ooinmnea. Ora nu este depârtatâ in care această schimbare se va efectua. Publicul inteligent care ne creşte a observat câ in re-futaţinniie pe cari le am făcut ziselor argumente ale partidului radical am constatat câ una din cestiu-nile asupra căreia avem a ne pronunţa a fost rezervată de „Românul*, care a mârturisit câ aceea in adevâr atinge pactul nostru fundamental, aceasta este cestiunea admiterii Ebreilor la drepturile ţi vile şi politice. Pe când noi refutam cu convicţiune şi cu succes sofismele de râd gust adunate de ziarele radicale , „Românul* lâsa in penubrâ cestiunea relativă la Israeliţl spre a o lua in mână mal târzih şi a declara şi el, când nu se va mal putea da indărăt: El bine, luând in conside-ţiune dorinţa manifestată de naţiune, considerând câ admiterea Ebreilor la cetăţenie nu se poate efectua de cât prin revizuirea constitu-ţiunil, noi patrioţii, ne lucrând de cât in interesul patriei, declarăm câ trebue a face uu apel ţârei, ca sâ manifesteze voinţa sa suverană prin alegerea unei constituante. Ca sâ ne resumăm, partidul radical caută in momentul de faţă a adormi cestiunea constituantei şi u-sează de toată influenţa sa prin guvern, prin ziare, prin funcţionari a o intârzia cât se va putea mal mult. Pe urmă el va schimba la moment politica şi va reclama alegerea unei constituante cât se va putea mal curând. Iată analisat in câte-va cuvinte ceea ce se va întâmpla intr’un timp puţin depărtat. Viitor ne va spune dacă am fost buni profeţi. De acuma publicul nu se va mira dacă argumentele ziarelor oficioase sunt aşa de slabe, in cât un copil ar putea sâ le refutezo uşor. Ele uu sunt făcute cn convicţiunea, care împinge pana unul ziarist conştiincios, s mt numai şi numai o maşină de resbel destinată a ntrage atenţiunea inimicului asupra unul punct tare para amerinţnt., pe când expediţiunea serioasă se intoarce asupra unul alt punct, care a fost deşertat de păzitorii sâl alergaţi spre a apăra pe acela asupra căruia s’a efectuat atacul care părea cel mal principal la inceput. Aci ţinem cheia rebusului pe care larii avut aşa de mult timp inaintea ochilor noştii. găsim explicaţiunea tacticii partidului radical, şi o Vum da cetitorilor noştri spre a’I pune in stare de a nu se las» surprinde. Pe când noi, Imprennâ^eu marele partid conservator, suutem oeupaţi a respinge atacurile zilnice In contra convocării unei constituante, pe când noi Întrebuinţăm toate forţele noastre spre a proba adversarilor şi ţârii că este imposibil ca sâ nu fie consultaţi alegatorii In Încurcăturile presente, pe când per-dem in zadar hârtia, cerneala, timpul şi deuionstraţiunile spre a face să intre In capul radicalilor ventâ-ţile pe c.arl li le spunem necontenit gâsindu-ne în adevăr destnl des-pâguoiţl cu asentimentul unanim a oamenilor patrioţi şi inteligenţi — adversarii noştri Întrebuinţează timpul lor a se constitui intr’un mod tare şi puternic spre a putea domina, influenţa, dirigea elecţiunile, In mom ntul in care el vor fi siliţi de a recurge la verdictul alegătorilor. Fiind acum la putere, ţinănd în mâna lor toate forţele viue a ţărel, el vor putea alege In toată liniştea momentul favorabil spre a consulta poporul. Atunci vor fi gata la luptă, vor fi luat toate dispoziţiunile spre a repurta o victorie strălucită, care nu 1» va costa scump, avănd Înaintea lor un partid nepregătit pentru câ nu se va fi ocupat de a or-ganisa victoria. Era indispensabil ca sâ desvălim această tactică pentru a ruga partidul conservator de a nu se mal lăsa amăgi cu vorbele goale a radicalilor, pentru a ăl ruga de a se organiza In vederea alegerilor cari nu mai pot fi amânate. Ne vom scula Intr’o iji cu uu decret in Manilor disolvaud Camerele ş. fixând o-datâ apropiată pentru alegerea Constituantei. Este necesar ca să ne Întrunim mal Înainte, ca sâ ne înţelegem asnpra oamenilor cel mal demni de a ne re-presenta in sinul Adunării destinate a da României un pact fundamental de care va depinde viitorul patriei. Am spus de mal multe ori, câ in ţările cari se bucură de o civilisa-ţ’une mal inaintatâ, un eveniment in portant nu se p6te intămpla fără ca la moment, In toate colţurile, sâ se întrunească meetingurl safl reuniuni publice. Nu trebue ca România sâ râmâie îndărăt. Şi ea ţiDe un loc însemnat printre naţiunile civilisate. Prin urinare trebue ca sâ ia moravurile surorilor sale, mal ales In timpmi'e de faţă, când este vorba de existenţa sa naţională amerin-ţaţă de un partid, care a marcat trecerea sea la putere prin de mem-brarea patriei. Con etâţenil noştri sunt avisaţl acuma. El nu mal pot fi suprinşl de tactica adversarilor noştri. Dar aceasta nn este destul. Trebue lucrat de a CRONICA „Ştafeta* din IişI ne scrie : ,D. Kranchetti vechili impresarii) al teatralei italian din BncureştT, ae aflîl de mal mnlte iile in oraşnl nostru. Venirea d-sale aci ar av^a de scop a v den dacS nn ar obţine vre nn concurs din partea primăriei spre a pntea aduce pe.itrn iarna aceasta o trnpS italiană in laşi, şi npoi, dacă i s’ar acorda da aseme- nea condiţinnî favorabile spre a face pe celebrnl artist Roşiii a ne viaita in lena Ianuarie, dănd iucă odată o aarie de repre-Bentaţii, din acele ce aS lăsat o auiintir» atât de neştarsă in inimile publiculol ieşan. In ceea ce priveşte venirea nrtistnini Rossi, d. Constantinii! a avnt amabilitatea de a ceda cn condiţinnî favorabile teatrul cel mare, d-ln! Francheţii, cari va procura prin armare publicatul iaşun plăcerea de a mal vedea incă odată pe celebrul artist in luna lui IaDnarie; căt se atinge insă despre aducerea unei trape italiane, nn ştim incă dacă d. Kranchetti a obfinnt de Ia prin aria noastră vre-o concesiune. Credem a fi interpretul dorinţei generale a pnblicnlni oraşului nostrn. rngănd pe d. Primar a acorda d-lni Franchetti tot ce se poate pentrn ca d-sa să ne poată aduce o trapă de operă italiană sau măcar o trupă franceză.* * Mişcarea portului Galaţi.— In zina de 21 august, 1878 aQ sosit 3 vapoare şi 3 corăbii deşearte; bS plecat 2 corăbii incarnate, 3 deşearte şi 3 vapoare. Bastimente faţă in port 24. (jhirca, 55-ăS Ibr., 51 şi jumătate 53 şi jumătate I. S'.i exportat 435,840 ă .gr. grăit pentru Marsiiia. BURSA. Londra..................... 24.95. Marsilia................... 99.25. ,Voc. Cov.‘ e O vitejie tadieală. — Ni ae comunică următoarele din Bacăfi: Lnn", 14 corente, nnnl din frnntaşil radicalilor de aici, d Dimitrie Lnpaşcn, s’a dos la bancherul bătrăn M. Pascal, cerăndo’l să-’i imprumnte cn 29 galbeni, pentru cari ’ij aducea nn sinet de 100 de galbeni. Bancherni ’i-a respnns că nu poate sâ-l mai impromnte, până cănd mai ăntăiQ nc’i va plăti datoria din treent. Viteazul stâlp radical necăjindn-se de imlrăsnea/a ervrexu-Ini, a sărit aHnprB bătrănulni bancher, şi l’a bătut cumplit cn pumnii şi cn sabia. Avis celor cari afl fericirea de a fi creditori ai mult literatelor noştri raiiicall\ !... * Coneeiiiu.— D. Frideric Hoorickx, agent şi consnl general al Belgiei, obţinănd dela guvernul săi! nn concedii! de câteva săptămâni, d. August Hecht, consul al Belgiei la Bucuri şti, este însărcinat, in absenţa d-lul Hoorickx, cu gerarea agenţiei şi consnlatnluî general. BlBLtOttttAriE== D. Miresei!. -—Aritmetici cu mici deprinderi de raţionament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentrn uzul claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in 9o de 163 pag. Preţul I 1. şi 50 b Ronetti Roman, Radu, poemă; de vlnzare la librăria SzOllflsy, editorul. I)r Felix, — Raport general pe 1377 asupra serviciului sanitar al oraşului Bucureşti. N. Scurtescu, Istoria Românilor pentru clasele primare, in editura librăriei Luis, str. Lipscani, preţul 50 b. St. C. MilnlilOSCU.—Industria ţt Restelul, studifl de sociologie. La librării, preţul 2 1. n. DOCTORUL MARCOVICI Are onoare de a informa clientela sa din Capitală şi provincie că va fi in Bucureşti la 1 Septembrie. Gonsultaţiuni in cabinetnl săO in toate zilele dela 4 juni. — 6 ore după amează. Strada Brezoianu N. 21. N. 783-3. ANUNCIO Un juna care a practicat mal mnlt timp programa claselor primare şi-a curBulaî inferior din liced,'şi lecţia ni de matematică — avSnd cunoştinţă şi de reglementele militare, doreşte d’a intra intri nn internat sad intrio familie cn condiţiunile cele mal moderate. Tot d’odată anunţă pre dd. părinţi ce ad copii in numitele clase şi ai căror copil nn s’a promovat in acest an, că posedă cea mal fericită metodă pentrn a face pe cei mal puţin silitori (activi) in destul pentru a pntea fi promovaţi cn deplin Succes. A se adresa la Rtr. Filnret N. lî — strada Craiovel. N. 4 1. TIMPUL MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA JOSRF UrtO^HALUN Fnrnisorul Curţii, No. 20 Colţul Bnlei JrdulnT şi Mogoşoiel Casele Grecenn, Se priimeştc şi comilndl de tdte felurile de liaine care se cfcctiH'cjă cu mare promptitudine. Societatea Acţionarilor Cililor ferate Române PUBLICATIUNE Aducem 1» cunosciuţa Onor. Public, că TRAFICUL MĂRFURILOR de ori ce categorie S A RESTABILIT pe Iniile Societăţeî, cu escepţinnea liniei BACĂU-ROMAN şi vice-versa, ce s'a dis-chis de ocamdată numi pentru traficul de persoDe. BucureecI, Septembre 1818. Direcţiunea de Exploatare. INSTITUTUL DE BAEŢI „COOORESOTT” 50, Strada Col ţel, 50. Direcţiunea aduce la cunoscinţa onor. părinţi, că pot aduce copii d-lor âncă de la 25 August, spie a avea dânşii timpul a 'şl pregăti necesariile pentru inceperra cursurilor la 1 Septembre. Fonderia de Tucifi a lui E. KEILHAUER STRADA ISVOK efectuezi orl-ce lucrare de fondărie după modele, desluşiri şeii dcscmnurl date. Se asignrezil buna esecntare cu materialul cel mal bun. OrI-ce comandă, pentru condncerorea u-pei, instalarea băilor cu t6te atennusele lor, puţuri de curte, pompe pentru diverae tre-bninţî, stropitori de grădini, ş. c. I. se efectneijă grabnic şi bine la P. Kiiaw, Stnda Imr No. 59 Asemenea se găsesc tot-d'a-una în de-posit: Ţevi de vlumb, ţevi de fer şi de tuci in diferite dimensiuni, precum şi bucăţi confecţionate de tuci pentru diferite constrncţiunl. Transmisiuni, curele ş. c. 1., nu mare de-posit cu preţurile cele mai eftine. (777—2) EPITROPIA SEMINARIULUI NIPH0N MITROPOLITUL publicatiune In 4'oa de 1G Angnet curent, s'a decis a se ţine licitaţiă la cancelaria Epitropiei Strada Filaretu No. 2, pentru vânzarea grâului ce va eşi din HQO pog6na cultivate pe moşia llâţcoveniî, Judeţul Vlsşca, şi 200 pogone pe moşia Kiajua din Judeţul Ilfov. Amatorii de a cumpăra aceste producte, »h vor presenta in arătata ^i orele 12 la localnl cancelariei spre a concura la licitaţiă, fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii in numerar saQ efecte publice. No. 112 (778—2). In 4ioa de 2G August corent orele 12 se va ţine licitaţiă la cancelaria Epitropiei Strada Filaret No. 2 pentru darea prin antre-prisă pe termen de nn an a cărneî de vacă necesară pentru nutrimentul Elevilor şi personalului do EerviciO. — AmH-toril de a se angaja cn acestă antre-prisă se vor presenta la srâtats-iji şi oră la cancelaria spre a concura la licitaţiă; condi-ţiunile ee pot vedea în orl-ce