JOIJI, 24 AUGUST ANUL IU. - 187$ AMENTELE. I TOATa romXnu M................I. »• *7 m................... u p................ i i-i li STIIAINATATK : T ............... • «O HIUNI Şl RECLAME: |t»rf priit, pagina IV, 30 bxirt 60 bani, je \ ag. H, 2 tel noi lame 2 lfl noi linia. Ir In capitală 10 bani. ESK IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redaoţiel rji Administraţiol: Palatul ‘Diuiin,, A.nsrxrisrci'u ri • 8e pri}io*»c in «trXin:iUt« : Ln I>-oi1 HatiMcn-tLetn Voglcr in Viermii, Wulfi«>îhsr:iin* ion, A. Oppclik in V\t nou, Stubenbm*fi ‘2; Mmiiilj Motst io Vi^onn t Snjeritiitt« 3: l'htiipp Lob in Virnn.k, KicheiJ^chtfiiise ll : L. Lnmj 4 Comp. îo PpftA, HavoM-LaftiU # Contj. In f’.iru, C. Adiim 1, Ctrrefour de la CVni*-Houixi* 2, Paria' Ora tu dt Comp. Rue DrOnot 2 ua-n i A»uy. Miooud, 139 — 14o, t'.eet St re* t l.on*lu» Scriaori nefrancate nu primesc. Articolele nepuMic.ite sr vor arde. Un număr In Districte 15 bani. | Bocnrencl, 23 aaţunt. . • . . IO*Ht 10* Uf ... . 99'lt 89 rural . . 92 9isj, orbas . , 80 85 tal al Capiu 95 — .... 175 - .... 215 — ...."« -Iii ;a prf mii 25 — Jj...........HR — .... lOO'/i -.... 2516 — 123l|, - (ursul de Vlena. 31 nagmt Renta ungari in nur .... 86 06 Bonuri «le teiaur uig , I eiai». 112 50 . . , II , 7* 50 împrumutul !\u»tr. in h&rtle . 66 — * . > argint . 83 — Renta austriacă in aur ... 71 65 Loau din 1866 ............... 11) 50 Acţiunile U&ncel naţionale , .811 . . auatr. de credit 239 25 , „ ungare , 211 — Argint........................100 — Ducatul........................ 5 3e Napoleonul......................9 23 100 luărcl gcruia.e ..... 56 35 Cursul de Berlin, 2i august Acţiunile Căilor ferate romănc. 33 15 Obligaţiunile roiuine 8*Y« . . 84 — Priorililţilc C. f<’r. rom. S°/t 85 ?3 linp umutul Oppi’nheiin . . . 101 8o Napoleonul.....................16 25 Viena, termen lung..............— — Paris , scurt .... 81 2> Caleudarnl iJIUl Jou1, 21 August Patronul silei : Mart. Eutichic. Res&ritul soarelui: 5 ore 29 niin. Apusul soarelui : 6 ore 29 niin. Pasele luuel: Ultim cuart. PLE( Ba ea rosei — Snceara !A iEA TR.E3ISrTJElXL.OEl Huo eura — Buc arunci Bucurejcl . . . 6.1 i H IO. I S io"a».i .... 6.11 d 6 46 f Plneiel .... 9.60 n 12.00 ij Kjm.it>..... B.*6 ij 12 30 ,} BriiU .... 1.53 D 5.45 ] 7.15.1 Taeucl..... 12.30 n 510 i| Tneneia .... 4.38 n 11. 0.] Urli!»..... 8.10 n 8.68 d Roman .... 9.05 5 n Giurgiu, sosire.........11. 5 j ». <; o Hlurglu — Bueureaci Oiurgiu.................7 *6 ) 4.55 ■} Uucurescl, sosire., . . 9 ta .j 7.17.; Galaţi—Bărboşi Qaliiţl............1.20 n 8 26 J 7.3o n Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— ; 8.05 n Bărboşi — (ESI TELEGRAFICE U .TIMPULUI* (Agenţia Haraa) t seplembr». 4 ore *ear*. Vletia, 3 Sfptimbre, Luatei, zS ca apropiată o irişcare auslriace in Bosnia. || roustaatlnopol, 3 Septembre. imS, că Midhat p&ţa ar fi avnt ^r! cn Sultanul şi c8 fostul mare 6 supus Soltsnnlnl programul t Ujard ţpt'jineşte rethemf rea Ini Mi- ► R; ETil Kptembrt, 8 ore oeara.) Roma. 3 septembre p cotrjial, ca d. Vcrrort, consnl genr-si Ibliei la Seraievo, a fost i aasinat I s»j (ambre in împrejurimile de la S Belgrad, 3 septembre rele Milan n plecat pentrn a vii Pirot, Vrnnia şi Lrşcovaţ. 1' Londra, 3 septembre hih Nigs' av.unţS, câ a’a ’ncepnt ^Mrei. Bstnmnlnl. Ihtme* sice, rî Roşii continuă a V tr.pe pfDtro Rănit. Ti'cgrpph1 «pene, că gfplămăra [ pa re dota engleză va părăsi Gallipoli ■iard* anunţă, eă s’bQ’uciput ne-:A istte principele Labanof şi Sbvftt-bpnrina indemnităţii de resboiă 1 • pi muieri'or. Cererile Roşiei vor fi Hi oderate. — Acelaş jnmal zice, ta |(url obci&le insurecţionea inusul- ,'in Aduna ţi Siria se mtiude mertu (4 Septembre, 9 ore dimineaţa.) Vieaa, 3 septembre. 1) Trupele austriaca aă ocupat ieri pe drumul spre Trebinje, fără ma împotrivire, itoaua turcească de 150 de oameni tnniibă stb escortă la Kaguza. l’aris, 3 septembre. icial aniversar iu onoarea Ini Thiers celebrat astăzi c’o mare solemnitat Londra, 3 septembre. «umăr mare de Bulgari cere, ca get Ignatief să fie principe al But HUCUREST1 |rcurl, ti'I aug. (4 septembre) efcteva zile încoace organele krnulul intrebninţeuză mijloacele mai nemernice pentru a induce cui in eroare asupra adev&ra noastre păreri şi intenţiunl eiunl, calomnii, acuzări fără sin. un şi ameninţări obraznice tresă ajute la ponegriren noastră, «te acestea numai şi numai fiind-ini susţinut şi susţinem că con-iţia este tfântă şi că nimeni nu voe să se atingă de densa, lin nenorocire trebue să polemi-i din când in cănd cu ziarele râie, nu pentru a le convinge, căci asta ar fi o silinţă zadarnică la e oameni cari scria neadevăruri deplină conştiinţă, ci numai pena arăta oamenilor iubitori de a- preţul nostru pentru presa radicală, noi din pnrt>’-ne, pentrn demnitatea noastră (har, ne-arn silit a’l vorbi parcă am avea a face cu cineva cum se cade. Dar in fine, il ny a si sage qui parfois ne ra%t\ Răbdarea este lucru foarte frumos, dar este şi mal frumos a putea per-răbdarea faţă cu nişte -—• tre-bue să numim lucrurile iu manele lor adevărat—cu nişte mişeii! cari revolte sănge'e. Trebue să le vorbim oamenilor In mba lor ca să ne Înţelegem, lotăitl—caţ ul elicei, „Romftnul*. In revista sa de Marţi, 21 august acrie : .Organele opoziţiunil cer convo-.carea unei constituante, care să Introducă Dobrogea din capul locu-,/«î, fărcl nici o transiţiune, In viaţa .constituţională a României.0 Invităm pe .Românul*, nu lu numele demnităţii care nu o cunoaşte, ci In propriul săfi interes, lucru la care se Înţeleg toţi radicalii, să arate când şi unde am fi cerut acensta Opoziţiunea a declarat cea d’ăntă.d că singura cale sănătoasă pentru Dobrogea este o bună administraţie specială. Dar nu doar fiind-câ „populaţ-a Dobrogel este*, după cum sâespriinăun altziar guvernamental tot atât de cinstit, .atât de sălbatică, (mal sălbatec cine o crede. N. R.) in cât d'abea o putem compara cu triburi din Africă*, ci tocmai din potrivă, noi cerem o administraţie specială pentru Dobrogea fiind că ştim că locuitorii ucestel ţări sunt un popor tânăr, in mare parte de viţă sănătoasă şi că ar fi păcat să’l stricăm de la in-ceput cu spoelele şi înşelăciunile croite după tipicul a mşt- ţâri cu alte obiceiuri şi alte trebuinţe. Să nu aibă dobrogenii deputaţi de talia deputaţilor actuali— foarte bine, ne invoiru, să’l ferească dutn-nezefi! Să nu aibă nici senatori—ne in-voirn, foarte bine! Lipsa de alegeri va fi un mijloc mal puţin de corupţie şi persecuţie, va fi un câştig pentru oamenii cari «nainte de toate trebue să aibă or dine, linişte şi pace pentru ca să poată să lucreze şi să se desvolte Să nu albă ziare de calitatea celor roşie—foarte bine, această o să contribue foaite mult la curăţenia lor. Dar mă rogd-nilor de la guvern, nu cum-va aveţi poftă de a lua dobro genilor şi proprietăţile lor pentru no rocul ce vor avea de a fi guvernaţi de nişte capacităţi oneste ca d-vonstrâ Dobrogea va forma o provincie a Ro uăniel ; căci deosebirea intre trans şi ne-transdanubian este un moft. După eonstituţiunea noastră ânsă ori cine nu este de rit creştin du are voie să aibă proprietate. I’rin urmare turcii şi tătarii vor ti espro-piaţ! in momentul cănd vor deveni cetăţeni români. Oamenilor dela guvern le-ar conveni de sigur o asemenea trebuşoarâ, dar ţara nu poate permite o aşa nedreptate şi apoi s’ar putea face, r.a dobrogenii să nu inţ leagă o asemenea glumă şi să dea guvernului o lecţiune de constituţionalism cu arma in mână. Afară de aceasta nu este numai eestiunea Dobrogel care face neapărată o constituantă. Desmem-brâtoril ţării nu mal am iuţesc nimica despre Basarabia. AO trădat o provincie, aă jertfit sângele şi milioanele românilor, aâ sdruncinat ţara din temelie uimicindu’l consti-tuţiunea, şi apoi ap incâ obrazul de a ne aonza pe noi că cerem o constituantă ! Sfinţenia constituţiunel stă in potrivirea cu faptele reale şi in neviolabilitatea el. Este legea fundamentală a statului pe care nici un guvern şi nici o cameră ordinară nu o poate schimba. Cnmerile ordinare nu pot dar ceda Basarabia, căci prin faptul acesta ar viola paragrafele eoDStituţiunil cari se refer la inalienabilitatea pământului ţârii, la împărţirea ţârii in judeţe, la numârul deputaţilor şi senatorilor etr. Că cedarea este impusă nu schimbă in nimic necotn-petinţa lor. Căci puterile cari ne-aă mpus cedarea Basarabiei nu sunt cetăţeni români, in eftt nu le pasă de loc dacă prin aceasta ni se violează constituţia saâ nu. Carne-rile noastre ânsă simt compuse de români şi acestora trebuie să le pese, el trebuie să ştie că nu aâ primit dela ţară mandatul de a schimba constituţia şi că schimbarea fără mandat este o violare a constitn-ţinnil, adică o faptă de înaltă trădare. Toate acestea nu sunt lucruri nouâ cari le spunem pentru ăntftiaşl dată. Le am zis şi repetat de mal multe ori, incât adversarii neştri ştifl bine ceea ce voim. Dacă ne pun insă cu tonte acestea alte vorbe in gură, a-tuucea spun o minciună cu tot din adinsnl. Uu alt ziar guvernamental care de obiceiă ’şl invâ’uieşte cu fraze bombastice goliciunea gândurilor, lipsa de principii şi invidia rozătoare, ne lăudă articolele, dând Ansă publicului să inţtUngă că complotăm cu ruşii — o caloniuie grosolană scrisă pentru proşti—şi că nu ţinem la .respect de personalitatea omenească.* Dacă toa- te personalităţile omeneşti ar avea i atftt de puţină bună cuviinţă Incăt să Înjure acjl pentru motive strălucitoare pe aceia pe carir aft linguşit şi cădelniţat erl ; să ’şl schimbe pâre-! rea după comandă ; se susţie azi că trebue nenpârât o constituantă, iar mâine că nu mal trenue; să insulte pe puterile Europei intr’un mod ne mal pomenit, spunându-ne Insă a donaşi cu faţa smerită că trebue să respectăm dorinţele Europei etc., dacă toate .personalităţile omeneşti* ar .fi de aceeaşi calitate, zefl, că nu ne am faceniil o mustinre de a renunţa cn desăvârşire la respectarea lor. Adevăratul ziar de uliţă, fiul de sullet al Românului, merge Insă şi mnl departe. In revista sa de erl scrie : ,Şi ce Însemnează oare cererea voastră cu atftta stăruinţă de a se convoca o constituantă î Ni e teamă s’o spunem | entru ca nu cumva poporul să v2 omoare mâine cu cu petre, căci ţintiţi la ştergerea, ari. 7 din constitnţiune, care nu se poate dobândi nlt-fel de rât prin convocarea unei constituante.* Lăsând la o parte neruşinarea cu care ne face de \inâ pentru resultatple aventurierilor roşi, vouo întreba un Jucru. In numele Iul Dumnezeii, unde ne aflăm? In pădure? I).ir in pădnre omul are cel puţin dreptul de a se apăra cu revolverul de bandiţii cari T atacă. Ce mijloc de apărare ne rămâne insă cănd ziarele principale ale guvernului aţlţâ pe adepţii bruţi al elicei a omorî cu petre tot ce este onest, inteligent, cn adevărată iubire de ţară? Până acnm banda roşie n’a întrebuinţat petrele decât atunci când era in ele oentul el, in tina stradel, acum această nobilă societate voeşte să întrebuinţeze petrele şi fiind sus la guvern. Nu va fi insă poporul acpla care va omori pe sbradâ. Poporul este blând şi bun, şi dovada cea mal bună pentru aceste calităţi ale poporulur este tocmai răbdarea, care o are cu banda roşie care i-a stors sângele şi banii pentrn a se ingrăşa pe sine Şi a servi interese străine. Numai canalia radicală este capabilă să ţie un asemenea limbagiâ şi sA omoare cu petre. Să facă 1 Am fost destul de răbdători, dar acuma nici noi nu vom sta cu braţele încrucişate privind cu resigna-ţiuae cum ni se violează constituţia Dacă am permite să ni se violeze dreptul fundamental, am fi intr’ade-văr espuşl a fi omorlţl cu petre. IHNT AFARA In privirea lotheierel convenţiunil tnrco-austriace ziarele semi-oficioase din Vienas pun, că Inţelegprea e foarte departe de a se stabili. Intr’adevâr indatâ după stabilirea articolului respectiv al tratatului de Berlin, care dedea Austrii dreptul de a organiza Bosnia şi Herţ govina, contele An-drassy a propus plenipotenţiarilor turci ca să ’n» epâ a trata o eonven-ţiune, care să reguleze dreptul de ocupaţiune al Austriei. Poarta Insă amână aceste tratări până ce se va fi ratificat tratatul. Trecu In line şi acest termin şi n-tund reprezentanţii Porţii apărură cu propuneri, carr pentru Austria erai? inadmisibile. 1. Turcii cereaâ ca durata ocupa-ţiunil să fie fixată la şase luni. sau cel mult la un an. 2. Cereaâ inan-ţinerea tuturor amploiaţilor şi continuarea de a fi in vigdre a tuturor legilor turceşti, 3. Împăratul Austriei, având nevoie de funcţionari noi ’I va instala In numele Sultanului (încât impâratnl Austriei să fie privit de Turci ca un fel de guvernator general, nninitde PoartA), 4 Coocupaţiunea, adecă pe când Ans-triacil ar fi ocupat unele ţinuturr, g arnizoanele turceşti să fi ocupat altele 6.| Austria să renunţe la ori-ce despăgubire pentru cheltu*lele ce le ar fi făcut cu reoganizarea provinţieL După victoriile armatei Austriaco lu Bosnia, se ’nţelege că Poarta va fi silitâ a incepe tratative, pentru aşi scăpa remâşiţele de drepturi, ce le-ar avea asupra acestor poovincil. Cuincft ocupaţia acestor provincii e echivalentă cu cucerirea lor, e învederat pentru ori şi cine. Din Londra sosi ştirea, cA Sultanul considerând lunga absenţă şi voind a-i da un semn de deosebită bună voinţă, ar fi permis lui Midhat paşa reîntoarcerea In patrie. Midhat primi Invitarea de-a se întoarce. Insă mal Antâifl adresă două lungi scrisori, una Sultanului, alta Vizirului, In care’şl espune părerile asupra poziţiei create Împărăţiei de tratatul de la Berlin. La aceste scrisori el aşteaptă respuns şi de la primirea saâ nepritnirea ideilor lut, va atărna şi Întoarcerea sa. Câte s'aO Intămplat de la isgoni-rea sa ? Turcia n’a pierdut numai cele mal frumoase provincii din Europa şi cele mal tari poziţii din Asia, ci chiar întreaga el existenţă In Europa e ameninţată. Poporul turcesc e săcâtuit prin luptele nenorocite, prin cari aO trecut, finanţele sunt ruinate cu desâvărşire şi cum staâ lucrurils astăzi, împărăţia n’ar mal fi In stare să resiste unei nouă ciocniri. Dar pe lângă nevoile din tftuntrn, mal vine sila de din afară, creată prin tratatul de la Berlin şi prin convenţiunea anglo-turceascâ. Tra- tutui de Berlin iufiiuţă o Rumelie resăriteunâ sub suveranitatea Sultanului, meniţii a pilzi trecâtorile Balcanilor ; convenţiunea anglo-turcea-scâ pune reorganizaţla Turciei asiatice sub priveghiarea Angliei. Orl-cât ile grele ar fi fost greşelile congresului de la Berlin, un gând bun a avut, acela de a păstra din Turcia toate rămăşiţele, căte se pot păstra. K adevărat, că acest gănd bun e legat de cele mal grele condiţii, dar totuşi e dată posibilitatea realizării sale. Comisia europeană pentru constituirea şi organizarea Rumeliel re-săritene s’a adunat deja la Constan-tinopol şi ambasadorul englez i-a spus deja Sultanului planul pentru reforma Turciei asiatice. Sultanul deci, care a refuzat, constituţia lui Midliat, treime să cedeze astăzi presiunii europene şi să impirtăcu străinătatea drepturile suverane pe cari nu văii să le ’mpartă cu poporul său. Rumelia resăriteană se zice, că va primi instituţiile cele mal libe rale, cari să intuneee cu desăvârşire creaţi unea rusească Noua Bulgarie, şi să fie milităreşte un val de apărare contra Busiel; tot astfel se va or-giiniz i şi Turcia asiatică. Cestiunea e, dacă cele 1 alte petece de impă-răţie turcească vor fi escluse sad nu de la binefacerile, de cari se vor bucura aceste două mari bucăţi şi reîntoarcerea lui Midliat e,necesară pentru a raăntui unitatea in instituţii a iin-părăţiel, daca nu poate mântui unitatea el formală. GORESPONDENŢA PARTICULARA a TIlSzIFXTL.XJX Domnule redactor e! Străbălarea administraţiei districtului Râinuicu Sărat este inuescripti-bilă; s'ar zice că prefectul este o maşină, un automat a cărui Rferă de acţiune se mărgineşte in apozarea iscăliturii pe căteva hârtii şi incolo nimic. Cea mal complectă indiferenţă, o inerţie inspăimăntâtoare, o nepăsare mal mult decât culpabilă, caracteriza atitudinea prefectoralâ. Ca să fio just, trehue să mărturisesc că acţiunea. saO mal bine zis. iniţiativa personală a d-lul prefect Ghani, este cu totul restrânsă, este cu totul limitată, este cu totul subordonată omnipotenţei dictato riale a comitetului de salut public care infrânge şi paralisează toată acţiunea administrativă, impnindu’l adi-sra monstruozităţi la care pre- . fectul trebue să plece capul cu o resemnaţie demnă de o causâ mal bună. Acest fatal sistem al d-lul C. A. Rosetti de a snpnne chiar pe şefii ~MLETONUli „ TIMPULUI« PESTE CAP de Emil e Gabonau partea antaIA Un mister de inichitate (urmare) Era pe la ora nnn. Eionoarrm administraţie a Reginei Albe stinsese iluminaţia din afrtrîf. Cofetarul lîîsase obloanele cbi-chineţeî sule. Tot era închis jur împrejur. BnlHYHrdul Clihcy era pustiQ, abi.i din cănd in cănd se zărea căte on sergent de or:<ş răzimnt enb căte o poartă. Timpul, ameninţător toată zioa, acum deveni grozav. Era o adevărntă vijălie, care îndoia ca pe o trestie tinerii arbori al bnt vardulnl, întorcea coşurile caselor arnneftnd departe ţiglele coperişelor. Totuşi noaptea nn era neagră şi din cănd in cănii luna iţind dintre norii alnn-gnţl de nn vânt furios, inlărea ambra ca-Belor, făcând eă rtrălnce ca nişte oglinzi de nr.'iilt bălţile da pe atrade. Dar ce păsa doctoralei şi lai Knyrr.ond de vreme? Rădicăud gnleral paltonnlul, s’eă luat la braţ mergând in tăcere dnpă călăuza lor. districtelor capriciului şi arbitrarului unei coterii represintută prin renumitele comitete de salut public a sdruncinat intr' atăt autoritatea morală şi prestigiul prefecţilor Ineăt el numai sunt de căt o giruetă care asumă toată responsabilitatea faptelor clici i, fără a avea măcar o mică parcelă du iniţiativă personală. Acest fatal sistem preconizat de d-1 C. A. Rosetti a produs efecte monstruoase a căror consecinţe sunt fatale intregel ţări şi in special pre-judiţiabile nefericiţilor administraţi. Resultatele obţinute sunt strâbâ-larea şi anarcliia cea mal infrico-şitâ, paralizarea intereselor locale, numirea in funcţiuni publice a atâtor nulităţi, adevăraţi trântori bu getofagl, incetarea verl-cârul control asupra actelor impiegaţilor subalterni, denegarea justiţiei făţiş, iutrebuinţarea forţei publice ş’a func-ţiunel oficiale cu armă de râsbunare, jicuirea intereselor agricole, jafurile şi înspăimântătoare le abuzuri cari fiind denunţate In loc de a fi pedep site şi Înfrânate, ele sunt ocrotite, spălate, şi prin comunicate inserate in .Monitorul offieial* ele sunt pre-sentate publicului ca acte de virtute, de devotament şi de abnegaţiune. Demisia prefectului de Vlaşca d. C. Caramanlln aruncă o lumină vie asupra turpitudinilor ce se petrec in Judeţul Vlaşca, demonstră Intr’un mod evident cum coteria cu comitetul de salut public in cap eşi t.ri— umfătdre din Inptâ, isbutind a răsturna un impiegat integru. Scandaloasă afacere a grâului rechiziţionat de la d. Negroponte şi cinicul comunicat al .Monitorului" care tinde a cocoloşi audăciosul act de vandalism, coroborează aserţiunile ndstre In privinţa protecţiei vădite ce se acordă abuzurilor monstruoase In contra cărora altă dată .Romăn." tuna şi fulgera, Ingenidsele gheşefturl do la Slănic ale ilustrului şi virtuosului cetăţean Stan Popescu (vizitiul reposatulul domn Al. Cuza), ridică orl-ce umbră de bănuială, că mişcat de pasiun a’şl căuta a da proporţiunl mal îngrozitoare râului de care este minată societatea a’şl cânta a descri cu colori mal negre îngrozitoarea cangrenă a cornmpţiunil, a strâbâlâril şi a anarchiel de care este infectată Intrâga administraţie a ţârei. Doi prefecţi aU căutat a lupta In contra ascendentului pernicios al Comitetului de salut public, cari sunt nimicirea totala prestigiului autorităţii adtuinistara tive. Cel d’ântâl din aceşti prefecţi, a fost d. C. Caramanllu. care fiind in-vins de coteria judeţianâ, a avut mândria a demisiona nevoind a servi de paravan intereselor gnşcel. Cel d’al doilea prefect este d. C. Ra-coviţâ care a avut meritul a triumfa ş’a învinge coteria in capul căreia este comitetul de salut public, care nu so mulţumea a impărtăşi puterea publică cu prefectul, ci voia al subordona eu totul, a face dintr’âusul Eşind din calez noroiasă a Regnel Albie sa îndreptară spre mahalaua Veri-n, mahala renumită prin ade închiriat odăi frumoase". Făcură astfel vr'o sntă cinzeci paşi spre Battignolles, apoi cotind ee îndreptară spre strada cimitirului de miază-noapte. Aceasta e o strndă largă semănată cu arbori, in care zioa se face mare negoţ cn vinari şi embleme mortuare, dar care n’are altă eş.re decât cimitirul, a cărui intrare maiestoasă se zăreşte de departe. Atunci doctorul se opri de odată şi lă-sand braţnt lui Kaymouti zise : — Aşa, amice, intrebă pe călăuză, nnde ne duci p'aci ? — Unde mi-a zis să vâ dnc. — Fie, dar noaptea, cănd cimitirul e închis, strada aceasta u’sre eşire... — Se poate... dar mergem inuinte?... — Eşti bnu să ne dai doă secunde? întrebă doctorul. Şi trăgând d'oparte pe llayniond zise : — Dacă m’nl cuuonşte, n'aşî mai avea trebuinţă să ăţi spui că să nn snut omnl care se retrage. Dar voiesc numai să ştiil re fac. Mi ae pare că esp redutele Orivitzel, sigilând, ;ţ eroismul oficerilor ş’a soldaţilor iP pactul rrgenerărel naţionale, «gimcntul S lea a fost şi va re-l&nea purure in memoria genera-Pinilcr presinte şi vitoare un regiI Bnt de eroi. U iud dar pe edilii noştri judecii alegătorilor lor şi posterităţel ialilai 'cu admiraţiune ji venera-regimeatul 8-lea. seâ armata română! REVISTA ZIARELOR '*’dul radical, prin vocea or-lul sâo principal .Românul*, onat un alt cântec. Iată ce acum: In ce chip oare va pută hotărască o constituantă asu-onei situaţiunl care ne este si tntr’un mod fatal ? [când aceste cuvinte .Românul’, raţele încrucişate pe pept, adop-« o poză sculpturală, aruncă o Ate de satisfacţiune pe galerie B a se bucura de triumful sâO şi K ivingerea contrazicătorilor săi. H?omânul* se mulţumeşte uşor. B< că modestia nu este calitatea Wt distinge tocmai pe oamenii Podului radical, dar nu credem că destul o frasâ fără simţ pentru duce mulţumirea autorului el la ne. Ori-cine ceteşte cu băgare seamă ziarul oficios al miniştri-s'a putut convinge de mal multe că galimaha duplă despre care beşte Boileau, şi care există a-cl când autorul nu e Înţeles de ori şi nu se poate înţelege pe 0 însuşi, galiniatia duplă ese de ieiO de sub per de redactorilor :>o$1 a acestui ziar nu mal puţin '9. Întrebarea In adevăr e foarte avă, cum zic redactorii foii sus-mite. Ne oprim speriaţi înaintea ni argument, aşa de Învingător Irturisim că concepţiunea noastră ii mers nici o-datâ pănă a gândi vom găsi intr'o zi o pedecă aşa mântătoare pe calea noastră. Imaginaţiunea redactorilor .Românului* trebue să fi lucrat zi şi noapte un timp nemărginit spre a o arunca înaintea paşilor noştri. Cu toate aceste ne am recules, am recbiemnt In ajutorul nostru toste luminele experienţei, şi după c cugetare profundă, ne am decis de a ataca monstrul. Credem că cel mal bun răspuns pe care ’l putem face este de a Înlocui numai cuvântul Constituantă, care se găseşte In frasa .Românului*, pur şi simplu cu cuvânt legislativă. Atunci frasa devine următoarea : .In ce chip oare va putea să hotărască o legislativă asupra uuel situaţiunl care ne este impusă lntr'un mod fatal• ? Întrebarea este tot atăt de gravă şi chiar mult mal gravă. .Românul* pretinde că legislativa actuală n'are decât să inregistreze cesiunea Basarabiei şi primirea Do-brogei, pentru că ea nu poate ho tărâ ceea ce ne este impus intr'un mod fatal. Centru ce o constituantă n’ar putea să facă ea ceea ce voieşte să se facă de o legislativă ? Cou stitnunta n'ar avra ea mal multă competenţă, dacă ar fi aleasă cu scopul de a revisui pactul fundamental 'are nu ne permite de a instrăina o parte oare-care din pământul nostru? Şi odată ce pactul ar ti revi-suit, atunci şi nutnal atunci s'ar pu tea efectua intr’un mod legal o oarecare înstrăinare, dacă constituant i, adevărata expresmne a voinţei alegătorilor, s’ar pronunţa in acest sens. Mal înainte de o r visuire a con stituţiunil, nimenea in ţară n'are dreptul de a se deilara competent spre a efectua o schimbare in teritoriul nostru şi mâl ales nimenea n'are dreptul de a o face. • Cestiunoa a fost juil c itâ ■ liiar d Camera actuală şi de Senat intr’o moţiune votată in unanimitate, care declară că adunările nalt dreptul de a înstrăina măcar un pâlmac de pă mânt. Cum .Românul* nu vede că el să găseşte in eontradicţiune flagrantă cu amicii săi de la Cameră şi de la Senat? Cum are el indrâsnealâ de a lua text de această moţiune solemnă pentru a conchide că Camerele actuale sunt competente intr'o ceşti une in care ele insăşl s'afl declarat incompetente ? 0 polemică astfel condusă nu s'a mal văzut pănă acum. Asemenea argumente aruncate in discuţiunl sunt ceva de neauzit. Noi ne întrebăm, cu drept cuvânt, la ce folosesc pro bele cele mai convingătoare pe cari le oferim redactorilor .Românului.’ Ei in’ hid ochii şi urechile şi se fac că sunt surzi şi orbi. Pare că sunt desperaţi văzându-se in ajunul de a perde partida pe care aG ju cat’o până astăzi. Publicul inteligent, care citeşte ziarele radicale şi ziarele conservatoare, nu trebuie să aibă multă os teneală pentru a face deosebire intre argumentele radicalilor şi acele ale conservatorilor. De sigur, dacă va fi întrebat cineva unde se găsesc drept şijuatiţiâ şi unde injustiţia, nedrept, eroare şi galimatia duplă, el se va pronunţa in cunoştinţă de cauză, şi sentinţa sa nu va fi favorabilă .Ro mânulul* şi partidului săli. Romanii, strămoşii noştri, ziceaO &uos p.rder e vuit Jupiter dtmenlat, •idică Jupiter ia mintea acelora pe cari vrea sâ’l piarzâ. Foarte adevărată această axiomă! Guvernanţii noştri aG perdut mintea văzând a propiindu-se momentul fatal in care vor cădea din înălţimile unde aG ajuns intr’o zi de surprindere şi de unde aG aruncat asuprA ţârei noa stre o mulţime de nenorociri. Pentru asta el nn mal ştiQ ce *â zică, pentru asta el scriG nişte cu vinte ouul după altul fără a şti in semnâtntea lor, persuadaţi iucâ c vor ajunge a rămânea la locul lor Dar el nu văd că nimeni nu ăl mal înţeleg-, că fras-le lor nu mal aG nicl-un sens, că se rătăcesc vroind să probeze un lucru imposibil, in contra căruia protestă ţara intreagă. Partidul conservator ar trt hui să s> decidă in fine ase consola de in-vingerea sa. In zada^ vor persista el in calea lor, in opiniunile lor, in zadar vor grămădi cuvinte şi frnse destinate a inşcla ţara. Trebuie ca poporul să fie ascultat. El singur are dreptul de a se pronunţa. Toate sofismele .Românului" şi a partidului săo nu vor impedeca acest re-sultat de a se produce, pentru că el este singura soluţiune, dreaptă şi raţională, a cestiunil pendente. {Voc. Coi’.) In reviata de erl .Presa* vorbind despre armată, scrie următoarele : Ce va răspunde, intr’ideiăr, ministerul Brătiann-Cogălniceann, la întrebările ce am formulat asupra politicei ce el a urmat şi a renoltutrlor la car! a njnns? Printre capetele de actzaţinne este unul ce nu am atins încă : el se leagă cu glorioasa iastituţinne a glorioasei noastre armate. Care a fost conduita cabinetului radical faţă cu armata română, atât din pnnctnl de vedere moral, cât şi din punctul de v.-dere material iu timpul când inii de eroi nioriaă in şanţurile Plevnei? Care a foet conduita sa in urma răa-boiulnl, când ţara intreagă a văzut pe cel mal bravi şi mal acumpl fii al săi, cari aruncaseră atâta glorie aBupra drapelului român, rătăcind pe drumuri, in timp de iarnă, sdreDţăroşi şi mai goi, şi mulţi din eroii de la Griviţa transformaţi, o ruşine! iu... cerşătorl ? !... Naţiunea a năbuşit, pentru nn moment, dignaţiunia aa ia presenţa nnui asemenea spectacol: dar această indignaţi ine a trebuit să găsească, şi a găsit, fără îndoială, un echo iu inima vre-nunia din fiii săi privilegiaţi, cari, la momente date, aă fac incarnaţiunea unni popor întreg, şi exprim, în accente sublime şi snb o formă inspirată, luminoasă şi nemuritoare, aceea ce fie-care din noi simte în inima sa. Acest strigăt al naţiunel, guvernanţii noştri ’l vor aozi, fără îndoială, şi ei vor fi, pentru generaţinnea de faţă şi genera-ţinnile viitoare : Marquis au front fi un ;crs, qut lira (a-VCHir. Dar acoaeta la timpul sSD. La timpul s?H vom cerceta asemenea cansele cari afi făcut pe guvern ra armata noastră victorioasă Bă nu defileze pe stradele capitalei, spre a primii urările şi salutările enlusiaste ale popnlaţinnei recunoscătoare, grăbindn-se să o trimiţă îd cazarme, ca cum ar fi fost o ruşine pentru eroi de la Plevna să se presinte poporului... nesen, ce este in acelaşi timp şi jude de pace. Toate procnrele relative la espropriarea terenurilor ocnpate de linia ferată Bender Galaţi snnt false, |din ordinele date de ■ bprefect primarilor şi notarilor. Aceste toate se pet'ec fâiă pedeupsă. 0 denunţare ce s'a făcut n’a avut nict-un efect, căci cercetarea a fo t ficalâ (lupă cum s’a dictat de capul administruţiunil, prefectul C. Poteca, Tată in adevăr un frumos bj cinien de administ raţiune. CRONICA- Numiri. — Colonelul Slăniot>ann George este nnmit şef al statulQÎ-umjor general al armatei, iar Colonelil I3arotzi Coiatan-t d, Arioo Eracli»*, F&lcoianu Ştefan fi Pilat Constantin snnt numiţi membri in comisinnea permanenta a consiliului superior al armatei, prevăzută prin art. 3 al zisei !• gî. • Congeftiil. — D. M. A. PetronisvicL consilier de Stat, a^ent al Serbiei, plecând in strâinState iu virtutea nuni concedii! de mai inulte n5ptău)ăiiî, d. M. Alei N. Spasicî, secretara! agenţiei, esta iasSrcin&t cu gerarea afacerilor sus-zisulal oficii. * Grădina Gvichard. Teatral de târî.— Compania dramatică, co concursul artistic al d-lui M. Pascaly, Jaoi la 24 august 1378, rupresenUţioue extraordinară, dută ia beneficiul d-lnl N. Hagiencn, se va juca piesa : Hoţii de codru fi hoţii de ora}. Dramă in 5 acte fi 1 prolog de F. Pyat, traducere de M. PaBcaly. D. Hagiescu joacâ rolul Volf ia care am avat plăcerea sfi’i admirăm aeum câteva zile. D. Pascaly joncă rolul Oscar. din IafI, dirigeat de mnlt stimata d-na Hampel, Această damă , dac&ud conduce institutul, a dat dat probe necontenite deapre creşterea 'exemplară ce di *-levelor încredinţate d-sale, din care cauzl ue şi înmulţeşte pe fie-care an numSrol elevelor. Metoda de inviţămiot e cel mal raţional avut ocazinne a ar£ta cetitorilor noştri, iar creşterea e cea familiară şi cea mai bună. ^Curierul Balaaan* VARIETATI Credem a face o plăcere cititorilor noştri comuuicăndu-le modul cum d. B... Vice Consul austro-ungar in pensione din Bucureşti printr’o circulară cu Nr. 86 cere informtţiunl asupra laşulol in scop de a ▼eni cu ambele sale escelente nepoate spre a ne incănta in scart timp ca an cou-eert.— Trebue să notfim că citatul domn n'a găsit nici o persoană mal competintă coi să se adreseze in Iaşi pentio a cere astfel de lămuriri decSt d-lul S. farmacist de aici, care a avut complezenţa de a ne da originala! scrisoare!, din care estragem următoarele, neavănd iu deajuns spaţifl «pre a o publica in extenso ; Cinstite domnule ! Nepoatele mele S. şi I. Scb. fiicele răposatei sororî a bonei mele soţii, foite eleve a conservatorului din Bucureşti perfecţionate ambele in violină şi cea din ormă şi in Canto la conservatorul din Viena : •Vocea CovnrînîuIuT* Bcrîe: Adm 'misiroţtunea judeţului Belgrad. — Dâşi in eur?nd poate acest judeţ va înceta de a face parte din corpul RomSniei, groţiă politicei guvernului actual, totoşî credem necesar a relata următoarele fapte ce ne sânt comunicate din acel judeţ, căci ca-ractcriseaza administraţiouea radicală din jodeţe. In acel jndeţ se află prefect d. C. Poteca; subprefect la plasa Caholo-Prnt d. N. Donescu, iar ajntoral acestui din urmă un anume Sevastian ce nici ştie carte. lata procedura ce întrebuinţează aceşti d-nl in revizuirea comunelor ; Antăi vine intr’o conionS numitul Sa-vastian. Acesta maltratează şi bate pe primar, perceptor şi consilieri, apoi ordonă a 51 se prepara masă şi cal spre a se duce in altă comună, aceste prin rechisiţiune fără chitanţe. Subprefectul vine in ormă şi face acelaşi lucra ; prefectul asemenea ; deosebirea este că rechisiţionile sunt in pro-porţiune cq gradul demnitarului. Aceste procedări afi de rezultat a face pe locuitori a nu ’şl mal potea intreba-inţa caii la munca lor şi a extermina rasa paserilor de prin sate. Jadeţul Bolgrnd este băntuit de o bând-de boţi, in capul căreia se află banditul Grozescn, după cura jadeţul, Covur-luifi e băntuit de banda lui Ţandură Capii administraţinnil pliacă in urmărirea bandei, dar eată procedarea lor şi aci. Soaie d in nn sat, bat şi rechisiţionează 15 20 cal, dafl ordine geandarmilor a se duce pe la casele locuitorilor noaptea, Hp«riSnd femei şi copii, bat, iafi ce găsesc şi apoi pleacă la goană şi cu alaiil să cadă asupra altul sat, iar hoţii in urmă jifaes:. Înţelegem şi noi aşa urmărire. Pădurea din satul Slobozia, a Statului, te zioe că se taiă şi ne vinde, dar hoţii, prinşi art fos; achitaţi de anprefectnl Do- Pemionatul normal de Jele.—Se apropie co paşi repezi tirnpnl, cund părinţii 5şl aşazA fetele în pensionat**. Mntţî din familii, mal ales din atratnrilti mai avute ale societăţii noastre, afl obiceiul, deaşî trimete copilele in străinătate ,spre educaţie*. A-ceBt obiceiflj, deşi şi-a avut motivele Bale binecuvântate pe timpul, cănd ţara era lipsită de şcoale private ao’ide , există şi acuma co toate că motivele de căpetenie afl dispărut cu desăvârşire. Instrucţiunea a făcut in România şi cu deosebire in Inşi propăşiri atăt de insenmnte , in cât noi, cari cunoaştem in deajnns starea şcoalelor din străinătate, astfel cum ele snnt in a-dcv5r, ear nn cum închipuirea ni le arată, nu tfHgJuăui a exprima, că inv5ţăm5ntnl secandar la băeţi şi fete fie public safl privat stă la noi tot pe aceeaşi treaptă , ca şi cel din străinătate. Aşa abstracţie făcând de şcoalele publice şi private de bSeţl, amintim Pensionatul Normal de fete cnrele întrece chiar in multe privinţe şcos-1 ele Btcundare private de fete din străinătate. Ducă fie-care părinte de familie ar pune m»! serios in comparaţie educaţiunea diu străinătate cn cea de aice , mal ales in ce priveşte copilele, de sigur s’ar convinge de iudată, că este mai bine a’şl aşeza fetele in pensionatul normal a d-nei Humphl, căci pe lăngăaceacă invăţămăntvil şcolar a acestui pensionat e tot atăt de bun ca cele străine, apoi se dă copilelor o creştere naţională, ast-fel iccăt pe lăngă mintea, se desvoltâ şi simţirile de dragoste către românism şi de respect către părinţi, ceea ce pensionatele din străinătate uu sunt in stare să facă, neputănd ele a procura elevelor in cunol anului oc&ziunea de a vizita de pildă in timpul serbătorilor casa părintească, şi a sta chiar in timpnl b«-Diestrnluî in contact neîntrerupt cu familia. Şi iutradevSr , ce afl ales părinţii cel mal mulţi din România de la internatele diu străinătate ? Afară de puţine excep-ţinuî nimic alta, de căt invSţătnra şi de prinse numai cu obiceiurile străine iar lipsite de o adevărată dragoBte către familie şi roraăniam. Ast-fel de domnişoare mărităndn-ae apoi. şi intrănd in gospodărie casnică se simt str&ioe atăt faţă cu societatea romăuă căt şi către soţul lor. Ele săpun totul nnel critici aspre fără insă ajeşi consulta mal de aproape mintea şi devenind vecinie nemulţumite , aspiră la lucruri iluzorie şi negligează datoria lor şi ca fiice către părinţi, ca mame către familie şi ca dnme către societatea rom&nă Amintim încă odată, că sunt şi excepţiunl. Fjcemplele snnt pre numeroase in căt să măi auAli/.&m aice de aproape răul , ce se naşte diu trimiterea copilelor iu peusio nate străine. Sfărşind, credem de imperioasa noastră datorie, a recomanda tuturor părinţilor pensionatul normal de feti ,De o»re-ce insă nu pos*d cvnojftnţe //-nogrofict de poziţiona* oraşelor ce se află in Romănia, neştiind ce cale să apuc eşind din Bucureşti pentru atinge in cel mal scurt timp şi intr’un mod puţin costisitor toate aceste oraşe şi de a călători dintr’un oraş atins in celălalt fără a fi silit de a veni de do5 ori in acelaşi oraş şi fiind sfătuit de asemenea de a viziU şi I*fQl pentru a couoerta acolo, m5 adresez d-v. care sunteţi deja de mal mnlt timp cu domiciliul acolo, şi v5 invit de a’ml da următoarele informaţmni : •Un plan de călătorie etnografic» şi da a’ml indica cum aşi putea atinge toate o* roşele situate pe linia de la Bucureşti la Iaşi şi b& m5 intorc iarăşi de laşi la Bucureşti. Dacă in Iaşi se află o sala de Concert. Dacă in I»şi se aflfi persoane care acompanieze la pian o pe cou cerţi htele, şi dacă in Iaşi se află vre un piano, fără de care este cu neputinţă de a da nu concert şi in caz de aţi trebui sS aduc ou mine fi an piano cu un pianist. Dacă in Iaşi se află tipografii pentru tipărirea afişelor. Dacă in laş] s’afl mai dat vre odată on concert. Care eate costul conBtruirel unul podium in sala de concert pe care aă se aşeze piano şi unde concertistele trebne să stea. In care hotel trebue să descind pentru a fi in apropiere de sală. etc. etc.f «Ştafeta» «Provincialul din Moldova», nn ziaruţ tare ridicai,, căruia ’I pare r&fl ci in Ger* mania se ia măsuri in contra a nişte oameni ca HO 1-1 şi Nobiling, gşl exprimă indignaţiunea bombastică in modul următor : ‘Legile opresive create pentru Germani, vor face basa altor asemenea legi, pentru alte state de acelaşi sistem, şi de aceleaşi vederi politice. Spiritul public insă, comprimai in această imensă bombă, care se cÂ/amâ presiune, fi care societatea c ţine in braţe.*.; devine din ce in uu fulminant periculos o dinamita ingraţi* toare, gata să eclateze la cel d’fintăl ciocan.» O bombă mal mare decăt fraza din urmă oiol că 89 poate. ANDNCin Un june care a practicat mal mnlt timp programa claselor primare şi-a cnriolol inferior din liceG.’şi lecţia ni de matematică — avgnd cunoştinţă şi de reglementele militare, doreşte d’a intra intr'un internat safi intr'o familie cn condiţiunile cele mal moderate. Tot d'odată anunţă pre dd. părinţi ce aQ copii in numitele claee şi ai căror copil nn B'a promovat in acest an, că posedă cea mai ferioită metodă pentrn a fac. pe cel mal pnţin silitori (activi) in destul pentru a putea fi promovaţi cn deplin Sncces. A se adreea la «tr. Filaret N. 11 — «trăda Craiovel. N. 41. timpul CASSE IDE EIEIR, ENGLEZESC1 CU OŢEL MIL1TERS' SAFE Op LIVEIU’OOL SI LONDKA CELE MAT SIGURE CONTRA FOCULUI SI SPARGERE!, Societatea Acţionarilor C’rtilor ferate Române PUBLICA TIXJN B Aducem la cunotciiţa Onor. Public, că TRAFICUL MĂRFURILOR de ori ce categorie S A RESTABILIT A se Adresa Ig Agenţii noştri generali Hernii Hornstein Moritz Marc Hornstein Strada Lipscani No. 41 ţi 88. ROMANE ILUSTRATE USTo. 1-SQ INCLUSIV conţinând DOMNUL SCUMP-AMIC pe Iniile Societăţeî, cu eseepţinnea liniei BACXU-UOMAN şi vice-verH», ce R’a d 8-chis de ocanidată numi pentru traficul de persoDe. Rucurctci, Septembre 1878. 1) recţiunen de Exploatare INSTITUTUL UE IJAEŢl ,, O O C O R B S C U ” 50, Strada Col ţel, 50, Direcţiunea aduce Iu cunoştinţa onor. părinţi, tu pot aduce Copii d-!or un, ă du la 25 August, spre n avei i’e-iţii timp > a ’şl pregăti necesariiie pentr i i icep rea cursurilor Iu 1 SepUmbre. de Ch. Paul de Koek se afiii de vânzare la TIPOGRAFIA THIEL & WEISS şi h toii Miiaiii le liere el io Bncuresci dl si ie lisiricie. Cu No. 24 începe romanul I O A N de GEORGES SAND. 9 • «< AYIS IMPORTANT 9 APA de GURA Eau dentifiioe de Ktrmo SĂPUN de PETE 8aun fermo APĂ de OBRAZ Eau de toilrlle F< rrno Sub-semnatnl, Jeaeph J. Ferme, născut în România, i.t<- oi 6rta a f> ce ennoscnt onor. public în genera) ţi glim. domne în special, că In uimn unei absenţe de 10 »d1 din ţară, riiutorcândnse de cuiâid, oferă resnl-t&tul stndielor ţi practicei sule in diversele ţeri din Europa ţi America pe unde a voiajat. Ană Ho miră Knmill: Iau dentifrice de Fermo, te reco--TAJjcl vie g, UI d , n.ftDdâ (entiu sjâlurtaşi albirea dinţilor, dispariţtunea niirosulul reumatitmoloi şi a dnrtrti de gură pneum ţi încetarea curgerii târgelui ţi întărirea gingielor. ftănnnnl Ha nptp numit: Savon Fermo, .erecoruai dă Ucl, U1 Pi vl O ŢJtliCj pentru scotereaţi frăgtsin ea peliţel. A nă Ho ' /■] numită: Eau de toiletie de Ferma, se n- xV pd vlt; G I tlU) comandă pentru albirea obrazului, h durea petelor, diaperiţionea ţi prevenirea 6bîrcitorelor ţi pentru si.bţierea peliţei. Ac> 3te preparative fiind supuse analisel laboratorului ib-mic al spitalului L’olţta, aQ fost găsite lune pentru care am ţi căj ătat cerlifnet din partea d-lnî Doctor respectiv ţi voe, pentru a le oferi Publicului, din partea Onor. Poliţiei a Capitalei. Snb-semnatnl speiâ că Oi or Pnb:i<-, va încuraja îtciriările feri.ite ale unui Român, at imolândo’l att-fel s continua cn derccpmnle sale ţi in viitor, spre a in bogaţi produsele Române de aipbtă categorie, care pină in cele din nună ar tr> ui tă iulocmastă pe ede streine. SLb-ien naţii speră ase nenea că Onor. Ziaristică Re mână, dope ce se va fi convins de prO|rietatia acistor preparative, fl va recomanda şi mai călduros Onor. Public. Depositul vimjării, Piaţa Cunstantin-Vodă, in f.ţa Circnlnî. O m Fonderîa de Tucifi a Ini li. K EI L IIA U li li 8TBADA 18VOH efectuară ori-, e lucrare de fondăric după modele, desluşiri şeii desemnări date. Se asigurezii buna esecutare cu materialul cel mal bun. Orî-ce comandă p ntrn conducererea apei, instalarea băili r cn tote Rtenansele lor, puţnrl de corte, pompe pmtiu diverse tre-buinţî, stropitori de grădini, ş c. 1. se efectivă gr bdic şi bine L P. Mmi Strafla Isw No. 59 Asemenea se găs, sc tot-d’a-una in de-posit: Ţevi de vlumb, ţevi de fer ţi d« taci ia diferite dimensiuni, precum şi bucăţi confecţionate de tuci pentru diferite constrncţianl. Transmisiuni, cnre’e ş c. L, un mare di-posit cu preţurile cele n a eftine. (777-3) Bucuretcl — Aigu»t 1878. (774*0) Ioscpli I. Fermo aub-hirurg. I Q Semestrul de iarna al «c61*-I pentru MUN-TaMSTICA, ARHI LECrUKĂ, CON?-1RUCŢJA ÎNALTA a MAJIMELOll, 1KM-PLĂfttE ţi Pici URA •rt r, -v lăatră c)<)\\,xke\d.wăb Hamburg incepe la 5 Ncrmbrie. — Cursul de prepn-raţie la 8 Octombrie. Irscrierî IMEDIATE ţi cererile de PROGRAME sa se adreseze către directorul TechniculuL Hi ITENKOKER. EPITROPIA SEMiNARiULUI NIPHON MITROPOLITUL PUBLICATIUNE In (Jioa de 16 Angnst curent, s’a decis a 1 se ţine licitaţiă la cancelaria Epitropiei Strada Filăritn No. 2, pentru vearjnrea grâului ce tu eşi din ;!Q() p. gone cultivate pe moşia P.âţcoveniî, Judeţul Vli şca, ţi 200 pogone pe moşia Kiajua din Judrţul Ilfov. Amatorii de a cumpăra actste producte, ie vor pre.enta in arătata orele 12 la localul cancelariei spre a concura la lici-tbţiă, fimd însoţiţi şi de cuvenitele garanţii in nmuerar satl efecte publice. No. 112 (773—2). FROSPECT 0 S DE L’lnstitution Franţaise et Italienne Diriytepar ME8DAMES MAZZANTJNI 9, Place d’Azegllo, FLOltENCE. Ces Dames , ayant quitt6 la France leur patrie aprfes la guerre de 70-71, ont fonde ît Florence en 1873 une Institution Franţaise et Itu-lienne qui jouit de l’estime g^n^rale, et oii lea jeunee fllles reţoivent une înstruetion ausai solide que briliante. Les directricea ^tant munieg du tliplome HUţlCrienr et secondees par des profeaseurs distingu^sie. Dans cette Institution l’enseignpment est divis6 en 2 cours: courg ^lemeutaire et cour» sup^rieur. Cbacun deces cours comprend 2 classes et chaque classe est divis^e en plusieurs sections. Selon son aptitude l’^lfeve pent changer de section 2 fois par nn. Le prix de la pension pour les internes est de 1200 frs. par an, tompris la umsique, le dessin et la danse. in 4‘oa de 26 Angnst corent orele 12 se va ţine licitaţiă la cancelaria Epitropiei Strada Filaret No. 2 pentru area pnu autri-piisă pe termin de un un a camei de vacă ne,esară pentru nutrimentul Eli-vilor şi personalului de serviciQ. — Amatorii de a se angaja ca acestă antre-prisă se vor presenta la arătatr.-iji şi oră la cau-Celună spre a concura la licitaţ ă; condi-ţiunile se pot vedea in orî-ce (]i du lucru I» cancelbriă. (771—]) Des renseignements on peut avoir h, l’itnprimerie Thiel & Weise, qui ont visit6 lTnstitution perstinelle ment et ou on peut voir le pros pectua d^taill^. In ij.oa de 16 Angnst când a fost . ronsLiUicâim medicaincatul pmi escelenti iri tratarea bulelo ['imtat'idse a ambelor secae, scurgeri vechi seu recente, ratare a beşfeel ţi cur zi voii fără voie aurinuhii i’o la iinolc tratamentului, ţi când nri-cc ilui-cro a diaparut, usul INJHCTllM If ICOllU tonice şi astriugente, este mi()iloci*.l infailibil dc a consolida vindecarea şi da evita intercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV ICO F A V R o T Acest sirop este neăpart pentru a vin deoacu deseverşire maladiele pclei şi per, trn a «firşi do a curaţi sângele după un trataineiilu anti-sililitic. K1 fcresce de tot aeeidentclo re pot resulta clin sifilis constituţională. Publicul, trebue lepăda, ea contra facere pericnlusă uSte umUcamentel KICOItD, care nu voru purta aigliulu C ur.rosiro G1:.\E1îA/’* l'avrot, toi. Mruda Itichrlieu, in l'.iris : i. Instij. ffacoiufs. Aon in , IluCuresci. llissdorfirr, Zumer, Theil; Gnlalz. Tatu-% icechi. I/nrino Kiirtomch; Umila, l'rtmtis, Knufmn*\ Cntjunu, /' p„hl. riojesil, Şcliiiller , llarlad. Jtrethu-r, şi in tute farmaciile ■ L Î6.CC0 Er. iV Hlli’UMI’KNS I NAŢIONALA ELIXIR VINOS Q’jîha unâcm on Fîitfip rinon oonţlnend lirln 'lniefţ» celor 3 np^cil do tiuip'ţuln*. Pe ni ninartcr joc plăcută el ««ie ca mnll ^i^erior vinurih r miii timpurilor de ijuiuquinafi l icr&aii C4 a/itfMlt/. tonic, -«au frbnfug. In contra afecţiunilor fomunutm, a «LutnciunUor, aunaiuiCi 51 t fngu* rdur moedute, otc. — FERRUGINOS fnliablîa, /^f»*ocAe devine unul din recon | tu3i\U coi mai efticaci in contra ««raclei ««ngeiul « decoloraţi unei iui, a cbForoeei, « i^vupAaliimui | •icuswi. a eonvairfi cnloior pro» lungi; ti aadi I favoriaoau dr^eftiunea, otc. l*.ăHlS, 'i‘i, Strada Droiiot, «I la pbnriuaciall. ■ I E ALUNGIŢI IMPORTANT. r.® ro SK CIL MII VtCHiO SI ESDCMITD MiGiSIE LA S T EU A ALBĂ SUB PIKMA 1 ^ i (!) Slradiv Ciuol 1 No. 5. (furffia Vecii ie) vis-d-vis de Sig. Prager St nul ii Cnrol I No. ((urtca Vechie) , ris-â-il* de Sig. Prager. ^ n Atu onbtH a jnsciiiiţii )>« onor. PT. Public că mi-a su it pentrn p sesunul da iarnă nn bogat asortiment de inoâl|âm:nte pentru Bârbali, , DaiTIO şi Copii, dll|â fasunelo cele iliu urină, — preuuni ţi i.u uniro }* transport do Ci sin 6 lungi do L.ik msasc, de lucbt ţi de Vaca, ca ţi b | M I ^ " /i Mantale de Cauciuc pentm | loa, prima calitate; aseiusn-a şi Galoşi de Gnmi. Sub-simnatul aduc mulţumirile mala onor i _ PT. PirMic pentrn in- Qj credere ce a dat iuonţio atei turle firma de nu interval de 12 ani ' care până acuma a depus probe suficiente de bua calitate a mărfei ca şi de eftinătalea preţurilor, sperând că şi de acuoi înainte, va I bine-voi ai da concurent seft găsind tot-d'a-uua atât mărfuri şi fasonate cât ţi preţuri forte moderate. Cu totă Btima fjj l| rillLIlT GOLHSTEIX. |] HOUL A. T ELIEH DE I FOTOGRAFIE şi PICTURi I X. F. IVI A.JNI I_) X cSc Comp. 21, CaIm MogoşlofK 21; vis â-via de cofelărfa Capaş. Se i fectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură , de orî-ce fel de mărim I in modul cel mai noO şi elegant aprobat în ce! mai înalt grad prin care * fl 0fer2 m, lucra solid frumos cn fidelitatea a natural. Swww' r;xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx}3 x x iĂ’ JEt IST Z <3-TJjbTTHLEÎJrer X â la VLLLE DE BRUXELES X X Podul Mogoşoiel No. 16 vis- â - vis de Conaulatui Russese %jT Kf c( mat>d& magazinul lefi asortat In tot-d a-una f6rt« bine co rufăriâ de bftrbaţl }i ,ir'|| ^ dame, galere, manchete, batiste de lino, olaodft gi mutAsâ, ciorapi pentru bârbatl ţi dame d danele tine (crâpe de sânte) camisdne, grojetle^ broderie dantele, eravate de bArbap } j| V fe^' cele mal noi forme ţi oulorl, umbrele de «bre si de pidie etc, etc. Atr4g<5nd tot! 1 ^r^t _ i . IX rtlantiunoa AflAi* f 'li rtv. inia .x 1 _ 1 C J a . _. _ Kx m de-o-dxUl atenţiunea onor. Clientele că dm cuusa oriiel am reJai f6rte mult preţuri e ţi VCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX)3 ' 11' - - u COMPTOIR DE CCMMERCE ET DE COMMISSION % i» % itv i Paris, 2 Carrefour de la Croix Rouge- 2- 11 se t hnrge de touti s les con miaxions commerciaUs et d'achat des marchaul disea aiix prix de fabr quis, de la vente des produits etrangers en France aceompagne tea voyageurs â vîsiter l’exposition et lis curioeites de Par s. Oi parle frarţ,ais, alltmaud, rusBe ct polonais, Wwwwyfwwwwwi.. i wwwwwfmwwwiii wirm Tipografia, Thiel t Weisa Palatul ,Dacia*.