MIERCURI, 23 AUGUST ANUL III. - IS7S r a t>a: •etstt ele :n toata romAnia ...............I. n. 47 ................. *4 .................li | IN STKAINATATE : ................. , «0 IHŢIDN[ ŞI RECLAME: li Utere petit, padina IV, 80 Imul Jlll, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi («clame 2 lei sol lini*. afir In capitală 10 bani. ESE JN TOATE ZILELE DE LUCIUJ. Biuroul Redacţiei şi Administra şlcl: Palatul «Dania,. ATSTTJKrCITJRI; Be priim««c In «trăinatut* : La P-nil Hnntm etern 4 100*|8 .... 2515 - ' .’ .* .’ 123 /, 123' (a torsul da Vleua, 31 august Renta ungarii in aur .... 56 06 Bonuri de tesaur ung , I emis. 112 50 . , , 11 , 14 50 Împrumutul ountr, in hârtie . 65 — » . » argint . 63 — Renta austriaca in aur ... 71 65 l,o*e din 186b...............llO 50 Acţiunile bâncel naţionale , .811 „ . austr. de credit 239 25 , „ ungare , 211 — Argint...................... 100 — Ducatul...................... 5 3e Napoleonul..................... 9 23 100 mârcl germane ........... 56 85 Cursul de Berlin, 2o august Acţiunile C&ilor ferate române. 33 21 Obligaţiunile române 6»/« . . 84 — Prioritâţile C. for. rom. 8°/» 85 — Împrumutul Oppenheiin . . . 101 50 Napoleonul................ 16 25 Viena, termen lung......... — Paris > scurt .... 81 30 Caleodaral (jIlei Miercuri, 23 August Patronul ai lei : Mart. Lupu. ROsiritul soarelui : 5 ore 27 min. Apusul soarelui : 0 ore 30 min. Pasele lunei : Ultim cuart. PLECA -LiEAV TJREIsrTJ FtlILOiR. Huonrescl —SotaaTB Buctirescl . . . ,8.l5n 10.— J Ploesci.........9.50 n 12.00 j Brâila..........1.53 n 5.45 J 7.15 J Tecuci ii.......4.36 n 11.0 Roman...........9.054.45 Şuoenva, sosire . .12.03 ■} 9.55 o Bncoresc—Yerclornra Bucurescl...........7.40 d 10,40i} Piteşti.............10.13.} 3. — ') Slatina..............12.31 d 6.30 n Craiova............ • 2.201) 3.15 «J VJrclorova, sosire . . 6. — n 6.—n Snoeura—llncnrescl 6.46 J 12 30 ) 510 ij 8.10 o Sucsava .... 5.11 d Rimau...........8.45 ) Tecuci............12.30 u Urii la.........3.08 n Ploesci...........7.12 1 Bucurescl sosire 8.30 <} Verclorora -llucnrescl Verciorova..............11.25 Craiora ................9. — Slatina...................îl*. Pitejtl...................7.03 Bucurescl, sosire .... 9.20 8.68 •, 2.45 i, 4.30 ■; 6.- 1 6.30 ’i 2.Î 1.08 5.20 Uucnrcsci —lî 1 urgia Buearescl..............9.15 d 6.05 ri Giurgiu, sosire . .... 11.35 e.27 n Uiargia—Itncpreaul Giurgiu.................7.26 d 4.55 .} Bucurescl, sosire. . . . 9.48 j 1.17 j Galaţi —Bărboşi Galaţi............1.20 n 8 21 J 7.30 n Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— j 8.05 n Bărboşi-Galaţi Bărboşi 2.55 n 6.25 n 1 —n Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n B.25n ţine esposiţia, românii mer-ţftris vorgăsi ziarul .TIMPUL* Irands Magasins du Printemps, ard Haussmann 70. * \\'m TELE0HAF1CE ale .timpului* (Agenţia Havas) 2 septembr*. 4 ore seara. Londra, 2 septembre cil Erglitera voeşte să trirreată kmj preşedinte in Cabn*, şi agenţi «celelalte pitţe sie Afganietnnu- ie că emirnl va refuz» de a’i Icul Englitera nn’l va ameninţa cu > iune armată. Sandtedal a merit. Roma. 2 septembre viol lin Ancona a declarat, că e Ptrtc cwdevfrat că de la Aucona ar rolnntari pentru lioBnia. MJCUBEST1 ii tZ‘2, aug. (3 s«'pt mbre) l&v&Vnul* pune in revista sa lla 21 August următorul neade-TT,Organele opoziţiei cer convo-tea linei constituante, care sA intimă Dobrogea din capul locului . :i nu! o transifiutie in via(a con-a României... (opoziţia) A tigorâ, tă nici un guvern nu '« să aplice din capul locului irogea Constituţiunea şi in-noastră legislaţiune ; că prin we in această privire nici gu-Hactual nu va putea face aştrii incepe de pe acum a cere tbilul, pentru ca in urmă să aerul de a ti mal liberală şi I constituţională decât partida lă şi constituţională şi să-şi din această cestiune o armă de ţiune.* rul .Românul* spune pur şi 0 neadevărul şi-l spune cu in- 1 ştiind că’l spune, când ne nouă panglicarii, de care el * ar fi capabil. i contra o repetăm, că nimic V'tgile noastre nu se potriveşte Warea actuală a Dobrogel, pentru Bustitnţiile noastre sunt in parte i|r';pte, sunt coruptoril, sunt crea-in inare parte a coteriei libe-sunt un mijloc pentru esploa-a claselor de jos prin grecotei [nl, prin advocaţi fără priciul, dasrâll proşti, cari fac politică, ne instituţiile noastre nepotri-n-se cu România, sunt şi mal te de a se potrivi cu Dobrogea primitivă. faptul, că instituţiile noastre, .te de pe cele străine, care sunt Bltatul cu totul altor raporturi, g*e potrivesc, nu ede loc o dovadă, Că Doua provinţie trebuie dată acelui soid de funcţionari ne) nici, acelor proletari cu câte pa-tJase primare, din care roşii vor I scoate elita, cu care-1 va năpusti pe bieţii oameni primitivi, secătuindn-le toată putirfa lor vitală j rin spo-liaţiune. delapidare şi venalitate. Să cităm nn exemplu. D. Stâtescu dă pe mal mulţi judecători afară» pentru că aO judecat un proces după cum credeafl, că e drept. Aci in România impricinaţil vor avea nn adăpost in apel, la casaţie in sf&rşit la oameni al dreptului, de cere se sfi-eşte acest palavragiţi ministru să se atingă. Procedura d-lul Stâtescu ne face a crede, că d nia-lul va fi aş teptat, ca impricinaţil sâT mituească pentru a dispune el GnsuşI pe judecători in favorul lor, dar neindepli-nindu-se aceasta, d-sa a influinţat contra lor. Ce apărare ar avea însă ţopula-ţiunl mal primitive, a cărora justiţie ar fi administrată de onmenr de soiul d luI^Stătescu? Iată dar sub ce elită liberală ar in-câpea Dobrcgea, şi de aceea noi spunem , că n'avem dreptul a o anexa decăt cu consimţimăntul populaţiu-nilor. Noi am fost cel de'ntâl cari am susţinut, că in Dobrogea trebue să se mânţie intactă viaţa juridică şi socială a acelor populaţiunl, pentru ca el să se poată r.pcia in contra unor mutre de codru de soiul d-nulul Stâtescu şi a elicei liberale. Noi in România avem ăncâ mijloace da a ne apăra paclnic de instinctele unor oameni de nimic, populaţii mal primitive ar trebui să apeleze la a părerea cu pistolul şi o spunem verde — le am da tot dreptul să ’mpuşte iu canalia liberală, câre-ar cerca sâ-I esploateze in mo-cM barbar, In care esploatează pe ţeranul român. A introduce starea ndstrâ de lucruri la Dobrog a am zis de la iu-ceput, că sir fi o barbarie. Să cităm un alt exemplu. Ia ţara aceasta s’a făcut reehiziţit şi pentru Ruşi şi pentru — liberali. Nu zicem pentru armată, căci armata natt văzut aproape Dimie din re hiziţiile roşilor. S’aCi inţolit el din ele pe când armata umbla flămândă şi goală. El bine, ltuşil aii plătit ceea ce aii luat, grecoteii barbari, cari ue guvernă, n’ail plătit nimic de cât la adepţi de al lor. La mii de oameni le-aii perit boii, Încât n'nft cu ce ara la toamnă şi sunt ruinaţi pe mulţi ani Înainte şi aer asta pentru că a fost siliţi a merge in Ilulgaria cu carul şi cu boii de unde s’aă Întors cu palmele, fără ca mulţi din el să aibă măcar o fiţuică pentru prestnţiuni’e, care 'l costă bună starea lor economică. E destul ca să’şl Inchipue cine va că şi popula ţi il e străine prin limbă! şi origine din Dobrogea ar fi supuse* aceluiaşi tratament barbar ra şi poporul românesc, pentru a putea prooroci, ce ură ar prinde acel oameni primitivi in contra urni ţări, iu care e cu putinţă, ca s’ajungă a ’I guverna gu-noaele uliţelor, oamenii netrebnici, al cărora prototip şi cristalisaţiune e Stan Pope3cu. Dacă suntem oameni oneşti, am trebui să le-o spunem verde; .Băgaţi .bine de samă oameni buni, ţara .de care vă alipiţi e locuită de un .popor paclnic şi de treabă, dar în ,orI ce pădure sunt şi uscături. El .bine, legile fundamentale a aces-,tel ţări, permit ca din când In .cănd să vie la putere uliţa, aşa .numiţi roşii adică oamenii fără de .lege, cari nu cunosc nimic sfânt .In lume şi cari ar fi In stare să ,vă despoae ziua n’amează mare .fără ca să găsiţi nicâirl un razim, .căci Domnul în ţira aceasta nici .are, nici voieşte Hă aibă vre-o pu-,tere. Se poate Intămpla, ca s’aveţl .miniştrii cărora voi, privindu-le .mutra numai, nu leaţl încredinţa .nici cănii voştri, necum soarta „voastră.* Se înţelege că toate acestea le spunem ca Inttmpinare la obrâsnicia .Românului*, care Intorcăud birurile, după cum li conviue, cearcă a arăta, că noi voim să trecem de mal liberali de cât liberalii adică, de cât Domnia lor. Da într'adevăr suntem mal liberali, dar din umanitate, nn din punctul d-lor de vedere, care voieşte, ca stărpitura să stăpânească pe omul întreg, cel prost şi desmetic pe cel cuminte, cel sărac pe cel bogat, cel neştiutor pe cel învăţat. Cultura liberalilor e insă cu totul egală cu cea a Tătarilor din Dobrogea, iar caracterul liberalilor e cu mult mal corupt şi mal netrebnic decât chiar al Cerchejilor. Aceşti oameni prâ lătorl şi pe jumătate sălbateci sunt adevăraţii confraţi al liberalilor; el sunt liberi, egali, fraţi şi cu mare poftă după ceea ce nu e a lor. Acestea ni s'a părut neapărate spre a pedepsi pe adversarii noştri pentru neobrăzarea de a ne atribui lucrări, pe cari numai el ar fi in stare a le face. Acum ap rem. Daca pe de o parte nu e vorba de a introduce apoielcle noastre franţuzeşti in Dobrogea, pe de alta oamenii aceştia—-de se vor invoi a trăi alături cu noi—vor trebui neapărat să trăiască iu raporturi bine hotârlte, legiuite, drepte. A stabili aceste raporturi insă nu e treaba unei camere ordinare şi âncă foarte ordinare, ci a unei constituante. Camera de astăzi a fost aleasă sub alte imprejurârl, alegătorii aveaţi iu vedere cu totul alte chestiuni, nu cesiunea unei bucăţi din pftmăntu) patriei, nu anexarea unul teritoriu de preste Dunăre. întreg sistemul reprezentativ, dacă e vorba ca să nu fie numai un pretext de exploa-taţie pentru o clică fără de patrie certă şi fără de na ţion ilitate certă, se baseazâ pe consultarea naţiei in cestiuul vitale. Ridicola dare in ju decatâ a cabinetului Catargi , iată de ce a fost capabilă Camera actuala; cu cestiunile serioase, a cărora hotărâre ni se impune acum , ea nu are drepful de a se ocupa şi nici capacitatea cerută. DIX A. F A R A „Deutsche Zeitung* primeşte o srisoare din Bucureşti in care se spune că programa conservator lor in privinţa anesiunel Dobrogel ar fi cea următoare: „România 9p supune in princip ho-târlrilor congresului şi primeşte aceste hotâilrf. Ilotârlrile congresului fiind ânsâ foarte gre d de exp-cutat şi România avănd inaintea ochilor el jărtfele sângeroase cari le-a făcut d->ja şi va mal face Austria pentru esecutarea maniatului eu care fuse însărcinată de către congres, şi av&nd inaintea ochilor el situaţia precară a Muntenegrulul, Serbiei şi Greciei, este foarte natu ral că România nn se poate espune pericolului unul resbjia de guerila, dacă trupele sale ar intra iu Dobrogea, fără a se fi luat m6suri de mal naint°. Acest pericol există ânsâ in fapt, căci după ştiri sigure, cunoscute şi guvernului Jin Bucureşti, este constatat că Rusia a adus in-dfiret in Dobrogea acele orde cer cheze bine înarmate pe cari le gonise in anii 1861 şi 1865 din propriul el stat ca un roid de oameni jâfuitorl şi neinfrfenaţl. Aceşti cerchezi, goniţi in Asia, Turcia i aşezase in ţinuturile cele mal selbatice din Dobrogea unde devine plaga populaţiei indigene. In resboiul din urmă , intrând generalul Zimmermann in Dobrogea , grija sa cea d’ânffiid a fost de a goni şi de acolo pe cerchezii cari e-rad in numfir de aproape 20,000 oameni. Acum Ruş I i-ad adus iar biue înarmaţi şi după cum se zice, el ar fi restabilit deja zece din satele lor de mal nainte. Dar nu numai din partea aceasta românii ar fi ameninţaţi la intrarea lor in Dobrogea, ci trebue luate in vedere şi alte elemente chiar din cele indigene. Aşa dar populaţia Dobrogel ar trebui intrebată dacă vo eşte sad nu a fi incorporată JRomâ-nicl, fie iu forma unul plebiscit, precum s'a făcut la Nizza şi Savo ia, fie prin consultarea capet°nielor comunelor din oraşe şi 9ate, Dacă resultatul acestei consultări ar fi tu favoarea României, atuncea ea ar dobândi un nod titlu de drept asupra poses'uuil provincii care T-a fo9t anexată de congres; dacă Insă majoritatea ar vota în contra stăpânirii nouâ, atuncea România, fără a ocupa Dobrogea, ar trebui să lase afacerea la hotârlrea puterilor semnatare. Criza ministerială din Serbia nu s’a sfăsrşit încă. Din Belgrad sfi scrie că principele Milan a Însărcinat de o camdatâ pe ministerul dimisionat cu conducerea afacerilor, dar că miniştrii Gruic şi lovanovicl ar refusa aiemânea Iu funcţie sub d. Uistief. REVIZIUNEA CONSTITUTIUNEl Domnule redactori! Vă rog să binevoiţi a da un loc in .Timpul* următoarelor conside-raţiuni constituţionale, pe care le prezint cu toată sfiala ce ne impune importanţa materiei : Schimbările teritoriale şi împărtăşirea drepturilor civile şi politice In favoarea IsraeliţiJor, ce ni se impun de tractatul de la Berlin ca condiţiunl de recunoaştere a inde-pendinţel noastre, ad dat naştere la o polemică foarte viuă şi foarte aspră Intre partide şi organele lor, uu numai In privinţa responsabili-tâţel ce cade asupra guvernului, dar şi asupra modulul de procedare pentru consacrarea acestor condiţiunl de către puterile statului roman. Nu void să ating mult partea cestiunel relativă la responsabilitatea ce cade asupra guvernului In această nenorocită soluţiune. Ed care am aprobat, contra opiniunel gei e-rale a amicilor mei politici — dacă amici pot fi In politică — intrarea In acţiune a guvernului nostru In resbelul Orientului, şi convenţiunea ruso-romănă, nu tnţrleg cum e poate pune la îndoiala responsabilitatea guvernului; şi un guviru care se respe< tâ nu poate să declin i responsabilitatea urmărilor unei de-cisinnl importante precum este de-cisiunea de a lua parte la un rea-bel In care se angajează viitorul um I ţări. Onoarea guvernului şi onoarea ţăriljpe care o represintă. nu’l poate permite de a declina responsabilitatea consecinţelor rnăsu-rel ce a luat. Un guvern serios nu o face, şi ed cred că guvernul a fost serios. Dacă n'a isbutit şi dacă a «juns la resultate opuse de cftt cele ce dorea şi era In drept să aştepte, cauza este după idea mea, pe de o parte situaţiunea cu totul anormală a puterilor mari enroppne, produsă prin resbelele din 1866 şi 1870, şi care a fâeut ca resbelul oriental In loc să se resolve tn o pace iarăşi orientală, să ajungă la un potpourri ruso englez. Re de Bltă T IMI'D L parte poziţiunea particulari a tuî-nistenilui îostru. atitudinea Iul lu faţă cu adversar,t săi politici, a contribuit mult a'l mii şura stifjpl is-hămli 1 ce merita dm isiunea luaţi de a intra lu clmpul de bătăii*. Venit prin lupţi la putere, prin o lupţi puţin cou.stituţionall, ministerul loaliţiiinel n'a ştiut sl se ferească de intolerenţia politici şi de esageraţia vc toriet ; i-a lipsit cu totul moderaţia, şi abilitatea in momentele in care avea mal mult, trebui nţ! de rit oricând a ti tolerant şi abil. Pentru o int.reprindere, ca împărtăşiră la nu mare resbel, care era o intreprindero colosali pentru mijloacele noastre şi pentru combţmuea politici in care ne ţinea Europa , ca vasali at Turciei, firi met o garanţie de neutralitate, şi espuşl a li călcaţi iu picne de armatele ruseşti , eO unul consider, orl-ce ar zice coreligionati mei conservatori, ci a fost o abilitate din partea guvernului de a se alia cu Huşii. liO-ul numai este ci a fost abil pe sfert şin'a fost abil pe d întreg, < ici n'a vrut si Re tare, şi nu putea H tare ţi inii ţara dozaţi in don£ tabere una zişi liberali şi alta de acuzaţi tră-ilătoil. Lucrurile mari un se fac dispreţuim! o parte a ţttril. Acest dispreţ, aceasti desbinare, ai ficut i nu ileg-ijăm mintea dc [rrco- lipiri de partid : eestinnea, care se discută in toate jurnalele de diferite colori, este a s,* şti daci adunările ordinare sunt eonipetinte a i onsacra prin actele lor disjosiţiu-nile tractatului in privinţa cedării Basarabiei către Rusia, a anexării 1 >,11>r■ ■ geI şi a eminripăril politice a Lsrawliţilor. Ca te,,rie speculaţi vă-filosolică nod ni se pare că este o perdere de via me şi o mare zădărnicie a discuta această teză. Cistiiinile de asemenea natură trebuise discutate din piiufftitl de vedere practic, iar im na t1 zi filosofici de şcoală in care sd pot, aduce argumente pro şi contra. Numai franceji au scos la lumină teoria constituantelor periodice omnipotente; şi istoria constituantelor franceze ne araţi că n’a fost o constituantă fără să fie imoţită de o revoluţinne, sad să nn fie productul unei rt voluţiunl; puterile numite constituante, dnpe teoria franţeză, dovedesc totd’auna o situaţiune anormali, ,o stare de anarhie. In ţara noastră am avut norocirea sl vedem in dod răndnrl aproape unul de altul, ridiclnduse puteri constituante. La 1864- lovirea de stat a lui Vodi Ctiza, carele şi-a insnşit puterea constituantă călcănd institnţiunele şi legile ţdril; la ISfifi revoluţiunea care a distrus opera lui Caza şi ni-a dat constituţiunea cea noul. In Englitera puterea constituantă nu se esercită cu nsem, nea sgudnirl; ea este însuşirea puterilor regulate ale statului, şi esercitindu-se astfel reformele sale cele mal fundamentale in constituţiunea ţdril. se fac cu o schimbare de minister numai, iar nu cu schimbirea guvernamentală. Parlamentul este a tot puternic ; el poate face tot, zice axioma constituţională engleză, numai din bărbat nu poate face femeie şi viceversa ; şi de aceea nu vedem in Englitera pe tot minutul schimbări de dinastii, şi de regime ca in alte ţdrl ca principia dar nu suntem de loc pentru teoria constituantelor chiar in condiţiunile prevdzute de constituţiunea noastră; căci un corp legiuitor ales cu atribut de omnipotenţa, este totd’auna expus a se amăgi, a se rltlci, şi a intra in conflicte cu puterea ordinară şi normală a statului. Trebuie o mare linişte de suflet, o impâciuire de spirite efectivi, ca si nu alunece in lupte care pot provoca loviri de stat. Noi dur in particular nu suntem pentru constituante. Ca necesitate insă constituţionali nu cred ci putem evita de a convoca adunări constituante in situaţiunea ce ne a făcut costume ! ordinare Strenţe lucioase fără nume, rupturi murdare şi tocite, cari din an in an, din carnaval in carnaval, erai! întinse pe spetele beţivilor, destrâroândn-se pe mesele cu trei picioare din cârciumile de pe la bariere. Nn fără muncă, doftorul şi Rsyroond găsiră o masă Deocnpută pe estradă, de noile puteau vedea peste toată sala. Abia se puseră jos şi nn băiat vpni repede iiilrebândn-ii ce poftesc. — Lă-iie bere, zise doctornl. Mulţumită peptnlul seu larg, şi tonului cn cere striga: ,Loc‘ băiatul se strecura ca nn şarpe printre această mulţime lur-mnitoare. , In cnrănd reveni cu o sticlă şi două păhare; dur ’nainte d’a turna zise: — Costă doi franci. p!ăti(I inaiute. Doctornl Legris plăti chiar fără să c'i- pească. El se pnsese la dispoziţia Ini Uaymcnd fără vr'nn alt gîtnd ascuns. Primit fiind ujntornl Ini, el ee Imtărîse a ’şî in frână curiozitatea, ori căt de aprinsă sr fi , jnrăndu-se d'a nu incercu nimic, il'a'nnel palie nici o întrebare spre a forţa sad prinde vr'o mărturisire de la a-cestn, care se duse in braţele bnnel lnl creiliDţe. K'iymond Delorge, ar fitrebnit să fin departe de aeimil de ehilometr, i. Cn cotele pe masă cn fruntea in mâni, cn orhinl fix şi faţa 'strânsă era cnfimdat in cele nmî negre găndnrT. tractatul 'lin Berlin ; şi iat,l pentru ci*. Constituţiiinea noastră in sistolici ci distingi) intn* legile or.linan* şi 11*gi11* constituţionali*. Colo d antll sunt du donn nul corpurilor lt-giui-t,litru ordine re, celelalte de domenii! adunărilor estraordinaro ce se convoacă in ti-i-n»**ni şi in condiţinneb* ceriite de art. 120 din Constitnţiiine. Observăm aci in treacăt că ren se vorbeşte m poieniţa jurnalelor de o constituantă; mal corect este a zice donări de revizuire constituţională, care Im renzi in coiidiţiiinib* iu care hicrea .ă şi adunările ordinare. Puterile lei se esercită cn acelaşi mecanism şi in aceleaşi limite, cu d**o-sibire că nu poate atinge alto dis-poziţiunl din constitnţwne decăt, cele indicate ,1c adunărilo ordinare. Acesta este frlnl ce fa pus constituţiunea noastră, (i niţind pe aceea a Belgiei) la omnipotenţia şi la amăgirile iii caro poate cădea o constituantă fără control şi unică. Întrebarea deci este dacă suntem in cazul prevăzut de art. 129 al constitnţiunel, ca să convocam adunări de revizuire, siu constituante precum se zice. Pentru ce-tiunea izraeliţilor sunt toţi de acord, fără escepţiune de colori, ci treime convocate adunări constituante; nu se unesc insă tot aşa şi in eestinnea teritorială, firi cuvSnt după a mea părere. Ceşti unea teritoriali in condiţin-nile in care ni se infăţişează este o cestiune complexă, căci pe de o parte ea afectă compoziţiunea corpurilor legiuitoare, iar pe de alta exerciţiul drepturilor politice. Art. 2, 3, 6, 7. 8, 62 şi 68 din consti-tuţiune trebuese modificate, ca implicit atinse de situaţiunea politică ce ni s’a creat. Prin cedarea Basarabiei adunarea deputaţilor se modifică pentru că numărul reprezentanţilor scade cu 12 deputaţi de la trei judeţ*-; aceeaşi modificare se produce şi in compunerea Senatului, al cărui membri sa scad cu şase senatori a trei districte; şi astfel se atinge indirect şi dispoziţiunea § 3-lea al art. 45 care interzice iftlunărilor .’e a putea lua o rczoluţiune duci nn se găsesc prezenţi reprezentanţi in maiorita-tea membrilor din care se compun constituţional mente. Prin anexarea Dobrogiel se pune cestiunea daci această provincie are sl fie reprezentat! in sănul adunărilor noastre şi in ce proporţiune ; şi fiind ci populaţia el profesa osebite rituri necreştinc, la cazul de contopire a representaţiunel el cu a noastră : rt. 3 şi 7 din Constituţiune se găsesc prin forţa lucrurilor inaplicabile şi urmează a fi modificate; iar daca vom fi siliţi a organisa separat Do-brogea, iarăşr trebue modificaţi con-stituţiunea spre a stabili modul şi V. condiţilinilu In care are sl se eser » Domnilor membri şi colea citi* puterea legiuitdra petru acostă .Snbacrişil uiimhrf ni deleg provincie? şi ca parte integranti ce cnlăţel Academice vin, confort.’ are s (ie a Pi incipatnfnl României . telc, a vă epone in rtsnmat,-ee art. 3 şi 7 nu 'şl mal ufl locul şi lucrărilor cn cari ş:-a împlinii tri-biiesc suprimaţi ; clei ginta streina decursul unntnl. esclusă din coloiii le ţării se află de , , Vom începe cn pnblicnţinnih fado stepenă pe cea parte conside-1 ţI) Analele nmilnl treent fub ralul! a noului teritorii! ; riturile ne- mnl X şi din cauza mnlţimei î:. creştine nu mal pot fi lipsite de inul- ilespurţinda-se in două secţinnl,ti nităţile politice acordate Românilor, apare nnnial secţinnea I in 13 i şi nu este admisibil — pentru că ţinnea II, Consacrată pentru .11 nu este în interesul Statului ea notiţe', s'a iutărziat din mnl inpii populaţia Principatului sl fie Inpăr- a) că i commiicaţinnile fiind pălii ţitl iu clise inegale In drepturi in . care timp împiedicate de tran»' fa ţi art. 10 al constituţiune!. I militare, k’h iutărziat ndncerea jr . Ast-fel dar suntem nevoiţi vrănd . tipar; b) că materiile fiind prea iti nevrănd. se convocării adunări estra- 1 (astfel că vor trebui să iasăpoatj) ord,mue. s'au precum s'ai! obicinuit u se vorbi constituanţi, spre a modifica unele disposiţiunl ale Constitu-ţinn.1, cn să o punem in armonii şi in concordanţă ci noa situaţiune polittcă, şi să dăm o posiţiune con-st.tuţională nonelor elemente de po-puhiţiune de cure se compune statut noii. Să renunţăm dar la logomaciiil sterile şi inutile, sl considerăm cu bărbăţia şi limpezea la minţii condiţinnea noi sociali in care intrăm, sl studiam cmnnltă chibzuinţă şi cu mulţi atenţie modificările ce avem si Introducem In constituţiunea noastră şi sl fim bine pregătiţi intru acăsta ca sl nu ne rătăcim în lupte, care pot, deveni primejdioase. Romănia nouă in limitele teritoriale co i s'aă Ins mnut de tratatul din Berlin, are nevoiă *ise reorga-mseze, să se coustitue, este prin urmare siliţi şi datoare si dea acestei constituiri sancţiunea constituţionali cerută de art. 129 din Constitnţiiine ca sl aibă o temelie statornici. Nu trebue si reducem cestiunea la propovţiunt meschine care nu pot avea alt resultat de căt se ne slibels,-1 In demnitate şi in putere. C. At. Brăiloiu. mai înalt peste acele prevăzute îi get), tipografia n’a putut intSiiţi . crnl, fiind ocupată simultanei c< crărî ale Societăţii; c) că marinsc»! s’ad dat ser se cn ortografia Soc & către nuil din antori şi aceasta »Jl boit mult la dificultăţile impr.ine revisiumî; dl cu la unele operai necesitate a se face stampe, Incrrf in xilografie, altele in zincografi*! grafic. Actualmente tot materini* preparat : indicele propns a se fac* materiile din toate fascicolele s'a fc i subscrisul A. Odobescn; tipărirea a,el tat până la disertuţiunea d-Inî Teci.»' | clusiv, şi e de sperat că chiar ii i seiiuneî secţinnea II din Anele viv sub tipar. Aceasta insă să nn se pii extraordinar, căci in genere publi, societăţilor sciinţifice din alte ţer ai mult inuî întârziate decăt ale noars SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA SESICNEA ANULUI 1878. Proces-verbal No. 1. Şulinfa din 16 August, 1878- Membrii presenţl: D-nil Anrelian Petre S.. Baritid Georgc, Caragiani Ioan, Ghica loan, Hasdeă Bogdan P., Ilodosiu Iosif, Ionescu NicolaT, Lnn-riau Angnst Treb., Manin V >sile, Odo-besen Alexandre, Qniutescu Nicolae, Roman Alixandrn, Sion George, Storza Di-mitrie A. Preşedint», Ioan Ghica. Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumătate p. m. Dnpă ce se faca apelul nominal, la care rîspnnd 11 membri, d. prişedinţe declară sesiunea annlni 1878 deschisă ; dopă care d. secretar general dă lectură raportului delegaţiuniî in următoarea coprindcre : ,2) Opera care mai naints do i; veznt In mina şi care a fost priit deosebită simpatie de public, of* toria lui M’haiu Viteazul* de Nicou cescn. Aceasta s’a făcnt sub privtţit unnia din snbscrişil, A. Odobescn, tv pe lungă o prefaţă coprinzeoil părţH mai însemnate din biografia Iui Bei a avut îngrijirea a adaoge la capă ţel şi o serie de alte scriirî ale up rulnl istoric relative la istoria nai: Snma destiuata prin badget peatm lucrare, dnpă ce că nn s’a cheltuit!,• dnpă cnra mai la vale se va arăt | in momentul de fuţă se aflăcnprisii perită prin v?nz»re. ,3) Partea a 2-a a istorieî Imf? Otoman de Dimitrie Cantemir încă I in întârziere, din canză că nn s’a fc nat lucrarea indicelui, cn care a fi sărcinat traducătorul. ,1) Istoria Romană de Dione 1 tradnsă de d. Anghel Dimitrescn, tiJr du-se sob privegherea nnuia din sub4r G. Sion, e’a şi pns lu dispoziţiunea o cuini. ,5) Opnscnlnl lnl Dimitrie C»n < .Evenimentele Cantacnzinilor*, s’aB 4 şi tipărit sub îngrijirea unnia ditţg scrişiî, G. Sion, conform cn votul j de societate in annl tricnt.— Acest l, cnl apoi s’a întrunit intr’un singor cn nn alt op al lnl Cantemir ,Div«B aflat cn cale a Se tipări de către cona nea lexicografică, ca să serve cu m« If filologic, ca nuni ce intră in cadrai 11 csţinnilor literarii romaneşti din siş1 ________________________________________ Ştia el de locul unde se află? Desigur nu. Nn vedea că dnpă polca venea cuadril, după vals mazurca, şi timpul trecea. Doctornl din contră observase : la fiecare minut se uita la ceasornic , pănă ce insferşit ne mai pnteml răbda, scntnră pe soţnl seă, zicend : —Ştii < ă noaptea iiiaiiit-sză, şi de omul nostro nici nrmă ?... Dacă scrisoarea n’ar fi de căt o mistificaţia proastă... Raymoud tresări ca nil visător pe care 51 emulgl din visele lnl. — 0n neputinţă! respnnsa el. —De ce ? Oare pentru că scrisoarea vorbeşte de ea, adecă de fennea pe care o iubeşti? O lacrimă străluci in ochii acestnî cn rios tener, lacrimă de durere saîl manie: — Nn. răspunse el, snnt sigur din altă canză. Ţi aminteşti, nn e aşa, de cuvintele ce va pronunţa ncela ca vi veni aci sa să ăl putem reennoaşte ? Hai bine! in grădina Elysee a fost ncis tatăl meii, generalnl Delorge, in noaptea de 30 no-emhra spre I decembre 13.il... Accentul Ini Rsyniond, focul sumbrii ce lucia în ochii lui, deşteptară în spiritul doctorului o mulţime de presnpnnerl. Dar tăcn. Zăr'se pe mini din rarii .deghizaţi' ai hainim, care de câtva timp îî spiona. Era nil om mic, robust., cn o faţă mal mnlt ordinară de căt rent-ăcioasă. El purta nn costnm amestecat: pantaloni largi de mătase tocită, cn legatari de atlas ce a fost odată alb, co o vestă spaniola Iscare lipsea nasturii pu jumătate. Ia cap avea O căciulă roşie, împodobită cu pene. — Să fie cel pe care ăl aşteptăm ? cugeta d. Legris. Era el. Se apropia de Uayiuond şi bătendn 1 cu prietenie pe umor! zise cu o voce, pe care rachiul de mult o inăsprise. — Vid din grădina Elysee. Mişcat ca de nn resort, Raymoud sări drept in picioare zicănd : __ Snut gata să ’ţi nrmer. __ Atunci, vino iote, căci am iutărziat. Nu fără o intimă şi foarte naturală mulţumire, doctornl I.egrissaminese figura necunoscutului, curnia Raymond voia ei urmeze. — Sad «d nu scid nimic, sad băeţoinl ăsta ee cu totul inoapabil d’a comite o crimă. Doctorul mal ijicea iu sine: — Aş ia 1 iu liaiuele astea vrea să ne ducă Dumueijed ştie unde? . . Nu. Ajunşi la vistier, necunoscutul îş] arunca pe umeri o mnnta lnrgă, îşi schimbă căciula cn pene cn o pălărie cennşie, apoi mulţumit di* sine ijise : — Hei, nşor mă imbrac, şi dacă al pi -cioare bună... --------------======--------------- Dar se opri de odată, viijănd că I. mond nu e singor. • — Ho, ho, ho, bombăni el Iu trei nuri diferite şi cu o voce mult mal ti de căt mătusea pantalonilor lnl..[. Vi spusese că e nu mai nnnl, Doctorul voi si intrevină ; Raymoi luă pe dinainte. — Să pote, ijis» el, dar dacă dou i nn nie poate însoţi, nn vid nici ed. Omni nostrn, încurcat, se freca la o cu fnriâ. Poate acesta era mijlocul i scoate ideile. El şi recşi, căci strigă: — Prost ce Rnm ! La minat voi rege Nu ve mişcaţi, vid acum. Şi se arnucib sala de bal. — Ah! ce de niuiic suntem noi! St j numai de cât d. Legris. Acest om a l trat în sală să ceară instrucţiî; acela M ăl plăteşte, antornl scrisoarei anoaime.l să ijică e îu sală. Aşi fi trebuit să îl Vl măre c, şi dacă aşi mal avea timp. ... î| Nu. . . Omni reapară. — Totnl s'a pus la cale, ijise el vejj veniţi amâ adu ol, tot nus e.,. Un minnt dnpă aceea se afisd sferă n (Va urma). I TIMPUL f bscrisul G. Sion, însărcinat fit Incrare, Ia începutul cărţei I titlul tiu prefaţă o serie «ie ob-i« i s'a părnt demne de nten-|i capăt a adaos un glosnriă acelea ce nnninl Bont astăzi »<■ L 'ţntnire venim a vă aduce Iu Eli d. Grigore Tucilesen, care iţii nile uoastre din Anul trecat at u mer^e in Unsia cn misiu-liluţioua Cronicul lui Dimitrie li u urmări ori-cealte scrieri ale pr şi orl-cc documente relative i .Canlemireştilor* dnpă instrnc-lificate CC i h’ail dat de delegu-ţipă iulesnirl suplimentare re i ila niiuistern) afacerilor străine, ţţ nostru d. Cegubiiceanu, s'a i'o cn nn succes ce a intrecnt [loastre. Spre u ve Inminn mal i aceasta, oficiul ve va spnue r:\-iTocihscu, iinprenuă cu toate ţlle colecţionate. uţinnea inBărcinănd pe d. Eu-tincscu ajutorul direcţinuel bi-rjtalni, cn facerea catalogului [js-îpre care a fost preocupată I, sesinnen trecută, această lu-[« plăcere a v’o presenta, avănd i că ea nu lasă de dorit decăt ca sisteniB cu care s’a făcut It cuie şi pentru cărţile ce vor arum înainte in biblioteca socie- suuia prevăzută in bndget penare şi legat de căiţi, delegaţiu-ftit de ocazionile ce i s’aă prefăcut nchiziţinni remarcabile, l întreită ; s’a legat totd'odată uu Iţi volume. IV l-aUndu-se ocaziuuea de a că-inavuţirea colecţiunei noastre nn uunăr de peste 21 lutorizat d. Dim. Stnrdza» roa. «fecţinnila noastre din ce iu ce M. S. Domnitorul, augustul işedinte de onoare, a trăm's pen-t i noaBlraun preţios op in doă titulst ,Histoire de la Cera-p snchea photot'piqnes inalte-fură de acestes, mal posedăm şi număr d<- manuscrise de ale unuia panii literaturei române, Banul Vg-ir, donate de Prea S. S. părintele ec, episcopul Dnnărei-de-Jos, onorar al societăţel uoastre. Spre a se couforma cu votul et-ietats, delegaţiunea a făcut să portretul colegului nostru d. li za, fondatorul num imnsticei roia societatea 51 datoreşte colec-posede. Totd'odată adresănda-se Bila membrilor încetaţi diu viaţă, • ale» căpăta portretele lor, a pri-—-ta numai pe ale Iu! Endoxie Bndru llnrmuvalci, oferite de fra-mrorile fericiţilor noştri colegi; mijloacele prevăzute in budget a in comandă, portretele a cinci diu ii noştri încetaţi din viAţă, adică oan Eliade, P. Poenaru, C. Ne-K. Papiu Pariau şi I. Massimu. att costat 1,300 lei. Dar, după portretelor fraţilor Harmnzuki, I cale a »a pune şi acele lucrate «dre uniforme, s’aO comandat la .bricant la Viena 0 cadre, al că-impreună cu alte ohsltuell de iS adus a se face o cheltuială da •"te suma previ/.ată in budget, «ta insă cată a se ţine in seamă t de 4 portrete a’aB făcnt 5, şi Sncă un cadru pentru un nod care s'ar mal face. Mobilierul societăţel s’a inavnţit __ari dulapuri de cărţi, d’o-camdată. t finea a putut realiza întru aceasta Bată economie asupra prevederilor bodpvture; căci, după necesitatea simţită şi după autorizuţinnea dată de sooietate în sesiunea annluî trecut, de a se cumpăra o ladă de Ier mare pentru pă«trarea manuscriptelor şi a docnmentelor sale preţioase, ea s’a adresat a cumpăra una ce a aflat că este disponibilă la casa de depuneri şi consemnaţinnT. Comitetul de priveghare nl acel case insă a oferi'o gratis. Astfel a resnltat o însemnată economie In 3 destinat pentru mobilier, dnpă cure crederii că societatea se va asocia cu noi spre a exprima mulţumirile sale sus-nuiuitnlnf comitet. Tot o data i se uituce la cunoştinţă că lada menţionată napii-teudu-se introduce in localnl societăţel din cauza mărime! şi a greutăţel el, d«le-gnţiunea a căpătat şi învoirea de a se lăsa tot !a casa de depuneri, închizând iu ea actele şi documentele de valoare ale societăţel, iar cheia acestui preţios mobili» r ce couservă tesaurele uoastre iute'ec-tuale se află in huna păstrare a actualului preşedinte al societăţei. „13). Tipărirea catalogului monumentelor epigrafice * in musenl naţional abia acuma de căteva zile r’b putut începe. De şi textnl la care a lucrat colegul nos-trn A. Odobe.scn împreună cn d. Gr. To-cilescu se află terminat, dar dificultatea execuţioneî clişenrnor xilografice ce se fac în stabilimentul d-lor Socec şi Tecln a întârziat acea,tu publicare, asnpra căreia de altmintrelea d. Odobencn va da mai întinse lămuriri. ,14). Despre proceaJe intentate, cn au-torizaţinnea societăţ i din amil trecut, epi-tropiel bissribel săntel Vineri şi epitropu-Ini repauzatnl V. Mnteesco, d legaţi nnea nn vă poate da păoă acnm nici o relaţi-nne, fiindcă, din diferite cauze d) procedară, înfăţ şările la tribnnal s’ad tot a-măuat. >15). Dc3pre lucrările oomisinneî lexicografice, rămâne cu d-nii colegi cari o compnn să’şî dea roDţiunile lor Bpnciale. Delegaţiunea astăzi se mărgineşte a nota că din sumo prevgzută in budget s’sii cheltuit niai pnţin de jumătate.* 16. Dnpă publicaţinnile făcute in urma conc ns unilor societăţei din sesiunea annluî trecut, anunţăm cn mulţumire că nn inseninat număr de manuscripte venite pentru cjncnrsurile noastre denotă că iu-stituţinnea societăţel diu ce in ce probează impolBinnea ce dă j nelor gennraţiunl pentru lucrările intelectuali. 1 ită registrul lor:* ,a. Un operat asupra pstrecerei Românilor in Dacia lui Traiun de la Aurelian pană la annl 1310, cn motto: »Et rr.o-mentote opernm patrnm, qnae fecernnt iu generationibuB suis, st accipietis gloiiam magnam et nomen Beternum.* ,b. Unul intitulat: Memoriil soupra «turei morale, sociale, politice şi economice, care pare a corespunde la subicctnl propus ca teză de societate sub titlu de Ţ5-ranul Romăc, cu motto: ,lacta aleaesto‘. ,c Un alt operat intitulat: Ţăranul Roman cu moto : ,Cn pă.nt eete să’l robeşti pe frute-‘53, căci păgănii ’şl cnm-pgra robi pe bani, şi in nî şeapte'ea an 51 iartă, alţi! şi mai cnrgnd ie dnă slobozenie, iar tu eşti crectin şi nelnăndn'l pe bani, şi fiind creştin ca şi tine, şi tn in veci să,l vecineşti. Log. N. Costin*. d. O probă de tradncţiuue din vieţele Ini Plntarch (Caia Marin) cn motto: ,Ah! vorbiţi, acriţi româneşte pentru Dumnezeii !* ti. Sion. >e. Una, idem din Ilerodot cu deviza : 4 To yctQ (ptlottfiov njTQOiw ftorOP xai ov* ir to> rtjfţVfw rrtf ^ 'C to xiQtiatftif, (ţ'ndty fia).Xov TtQftti, nXXftT&tiţ >f. Una. idem, idem , cn deviza: >Ero-dot treime tradus înainte de a se fi for-met limba proseî, insinte de a fi dispărut din limbă acea frăgezime care este fermecătoare in acest nntor.* „g. Una idem, idem, cn devizA: >Fericirea ţărei de la noi s’aşteaptă.* Dim. Bo-lintincann. h. Una, idem, idem, cn deviza; ,Mens cnjusipie id est nnisiinec. i. Una, idem, idem cn deviza: ,/t/olu» j. O probă de tradncţiuue diu Pliniţi junele cn deviza; ,In omnibns officiis per-tcquendis omni adhibenda est conlontis. * Cic ro. k. T7na idem, cu deviza: ,0'eet aux rois. c’est aux grands , c’est anx esprits bien faits, ă voir la vertn pleina en ses moin-dres eflets*. l. Una, idem , cu motto: ,Veneranda vetustas*. m. Una idem,cu motto: >Sis felicior Augusto, melior Trajano*. >n). Una, idem, cn motto: .Vertere greca in latinum velcr.u noştri orator* optimnm jodic.ab»nt“. ,o) Una, idem, cn ntollo : >Signns jianlo cura tins sc^paisem*. ,Nu vom trece la altă rmnică înainte de a arăta că pentru premiul Năsturel lit. 11. ca cea mal bună carte publicată in cursul anului careut, s'a depus următoarele opere : ,1) Cuvinte din Bgtrunl, de D. II. P, Hasdeil. >'2) Ua dramă intitulată ,1a Plevnns, de ti. Sion. >3) Revoluţia şi Rnvolnţioaril*, de 1). P. Teulescn. >4) Opurile D-lni V. A. Uri-chin, în trei voi mur. >Aceste lucrări şi opere vor faci subiectul principal al cercetărilor şi deiibe-raţinuilor Societăţei in srsinnea a easti. ,17 Relativ la starea fiuanciară a societăţii. tabela de gestimvj şi compturile (cari snut gata a vi se snpnne) vă vor areta că la partea veniturilor, diu prevederile bnd-getare reale de lei 111,721 b. 3, s’eii iu-ca8at 111,315 b. 26, deci urmează a ee mai incasa 2,005 b. 32. >In«ă rumăşiţelele de a se incasa snnt de lei 7,240 ban* 7j ros ce însemnează că constatările nă covârşit prevederile bnd-getare cn soma de lei 4,331 b. 0.1, eură la part a spese'or, de şi la nnelu paragrafe s’.aă fiVnt oare-carî d păşiri, la altele insă s’ail renlisat însemnate economii. Acestea le şi indicăm mai înleiă. ,a) La cap, I, 3 2, lei 01 7 bani 50, de la tipărirea istoriei Ini Diono Cnssin fiind că a eşit mal pnţin de căt s'a fost prevăzut In budget. ,b) La cap I, 3 1, îutreagă snraade Jel 2,000 destinată pentru tipărirea psaltire! Ini Dossiteiă, care din diverse cause na s’a efectuat. ,c) La acelaşi capitol, Ş 5, o sumă de lei 3,762, din 7,500, destinată pentru In-crările comisinnel de revis nne « dieţio-narnluî, ntilisindn-se numai 3,738 ’.el în transcripţinuile propuse şi efectuat'*. ,d) La acelaşi cnpitol, § 6, o Bumă de lei 542 baril 14, din sania de lei 2,000 destinată pentrn cumpărare şi legat de cărţi. ,e) La capit. III, § 1, lei 2,560 din snma prevăzută pontrp tipărirea istoriei Imperiului Otoman, căci lucrarea nn s'a putnl termina. ,f) Li acelaşi capitol, § 2, lei 605 nsn-prn sumei dtstiuată spre tipărirea opns-cuiului ,Evenimentele Brâncoveu ilor şi >Cantacnziuilor*, fiind suficientă snrua de lei 370. ,g) La acelaşi capitol, § 4, lei 070 baui 50, fi.nd-că tipărirea istoriei Ini Michaiu Viteznl a costat unmai lei 3529 b. 50. >h) La arelnşî capitol, § 6, lol 1,800, din cnnsă că lucrarea şi tipărirea catalogului mnseninl de antichităţi este in iută rz lire. >i). La cap. IV, § I, snma întreagă destinată pentru cnmpărana de Bparate meteorologice, care nu e’a efectoat, de şi s’a comisiouat d-lnl P. Poni, însărcinat cu alegerea lor la Paris. ,j). La cap. V—VI, § 3, o snma de Iei 1,172, fiind că lada de fer ce firma a se cnmpgra pentrn conservarea actelor şi nmnnseriptelor noastre s’a putut căpăta gratis, iar cheltuiala nu s'a făcnt de căt cn facerea a două dolapnrl pentrn bibliotecă. >k). La aceleaşi capitole, § 4, o suma de lei 120 bani 24, din cea destinată sps-selor neprevăzute şi administrative. ,1). La ace'enşl cnpito'e, 3 o» '9I 641 din snma destinată pentrn spesele de cancelarie a membrilor în sesiunea annlrl 1877. »m). La aceleaşi capitole, 3 7, lei 151 necheltuiţi ăncă din snma destinată pentrn tipărirea analelor, neputăndn-se termina. ,n). La aceleaşi capitole, § 10, lei |19 bani 50, de Ir sama prevăzută pentrn cheltuielile de procese, nefiiod necesitate piuă acnm de căt de lei SO bani 50. >o) La aceleaşi capitole, 3 IR întreagă snma de lei 300 pentru spese de ndmi-nistraţinne. p. La acelaşi capitole, lei 235 diurna nnnia din membrii delegaţinnei. Aceste econamil in total se urca la ţî-fra de l«i 17,098 buni 85. Iară capitolele la care necesitatea a cerut a se depăşi previsianile bndgetare snnt cele următoare : a. La cap. I, 3 2. DI 143, in cumpărătoare de hărtie, drept care insa avem in magazie 20 topnri hărtie (valoare 200 lei), ce se poate întrebuinţa in alte imprimate. b. La acelaşi capitol, § 7. lei 1,200 pentrn cnmpărarea de monete, despre care s’n vorbit la articolul de mnl sns. c. La acel işi capitol, 3 3, l> I 30 b. 8, la afacerea şi aşezarea portretelor, drept care insă societatea posede I portret mai mult şi dncă cadre poleite, in valoare de lei 000 aproximativ. d. Li acelaş capitol § 2, lei 307, fiiud că la reformarea budgetului s’a fost scăpat din vedere că pentru tipărirea Filipicelor trebnia 0 coaie şi jnmătate de tipar fi nn top hărtie pentru coperte. e. L i cap. V-VI 3 2, lei .14-18 la apese du cancelarie şl material. f. La cap. V»V[ 3 6, lei lOi), fiind tă se calculase in mai pnţin dinrua mnbrilor in sesiunea trecută. g. Li cap. V-VI 3 8, lei 100 la corectura analelor, fiind că aQ eşit mai voluminoase de căt s’jă fost prevăzut. Tocte aceste ddpăşirl insnincază ţifra de lei 2,026-36, oare scâzăndu-se diu ţifra e-cunomi.lor, care, după cnm a văzut, este ile lei 17,098-8H, risnltă economie curată lei 10,071-90 asupra totalităţel hndgetnlui. ,Deosebit de aceste se observă ca după tşiren .a sorţi a 10 boonrt douiuniale sic fondului secţiunii istorice a soci tăţeî s’aă cumjărot alte bonuri in valoare de lei 13,306, şi nslfel capitalul s'aă 8| orit cn 3,300 lei. ,In acesta-şl nn â’a restabilit şi capitala! fondului liadinan cumpărăndu-se efecte iu valoare nominală de lei 4,000, care urmează a se adaoga la fondul Secţiunii istorice." Sobscrişi: /. Chica, A. Oiivbeicu, O. Sion, //astitfi. Se proceda la alegerea secretarului nd-hoc, la care d. G. Sion, intronind 11 votări, se proclamă de ales. D. preşedinte dă lectu u programei dnpă care se ordinează lucrările societăţei in cursul sesiunii in următoarea cuprindere: ,1. Deschiderea sesinnel anului 1378. ,2. Citirea raportnlnl delegaţiuuel asupra lucrărilor diu anul 1877-1978, şi presto tarea socotele or pe acest an. .3. Altgerea secretarului ad-hoc pentrn sesiunea 1878. „4. Alegerea eomisinnel pentrn esumi-narea raportului delegaţinnei. ,0. Alegerea comisiuncl pentrn esami-narea comptnrilor. ,6. Alegerea comisinnel pentrn cercetare bibliotecei şi a eolecţinnilor. ‘7. Alegerea comisinuei pentrn cercetarea tradncţiunilor presentate la concurs. •8. Alegerea cotuisiunei pentru oerce-tor-u opnlul despre Romanii in Dacia lui Traian dala Anreiian şi pună la anal 1300- •9. Alegerea comlsiunei pentru cercetarea opurilor presentate la concursul premiului Năsturel seria A. ,10. Idem de seria U. *11. Fixarea şedinţelor pnb ice. *12. Citirea raportului asupra lucrărilor delegaţinnei. *13. Citirea raportorilor asnpra manuscriptelor prezentate la concurs. *14. Citirea raportnlui asupra revisni-reî bibliotecei şi eolecţinnilor. *15. Citirea raportulni comieinnei despre jiremiul istoriei petrecere! Romanilor in Dacia Ini Traian dela Aurelian pănă la annl 1309. ,16. Citirea raportnlni asnpra premiului Năsturel. *17. Relaţianile comisiunel asupra revi-zairel proiectului de dicţionar. *18. Regnlarea concursurilor pentru anii viitori. *19. Citirea referatelor asnpra Incrărilor secţiunilor de peste an. *20. Citirea raportului asnpra misiune! d-lni Tocilescn. >21. Alegere i de noul membri. >22. Alegeren nnei comision) pentrn n propune anbiectnl premiului Năsturel din seria A pe anal 1881. ,23 Alegerea delegaţinnei pentrn sesiunea 1878-1879. >24 Alegerea oficielor secţinnilor. >25. Lectori de operate ale membrilor Societăţei. ,26. Comunicarea propunerilor secţiunilor pentrn lucrările lor in annl 18781379. ,27. Formarea bndgttulai pentru eser-ciţiul nnnlnî 1873-1879. ,28. Citirea raportnlui secretarului general asnpra lucrărilor societăţel in sesinnen cnrentă.* Se procede la alegerea diverselor eomi-sinnl arătate prin programa de mai sns, şi se aleg cn majoritate de votnri: a) Couiisinnen pentru cercetarea lucrărilor Administrative, din 3 membri şi a-nnme: D-niî A. Treb. Lanrian, N. lonescu, N. Creţulescn. (ti ComisiuDca peutru cercetarea comp-turilor, idem diu 3 membri şi auume : D-uil V. B.ihrsiu, Dim. Stnrdtn, Ho-dosiiî. r) Cornisinnea pentru rovisnirei biblio-tecei şi a colecţiunilor, i.sioneI fără cheltnell. Şediuţa se ridică la 5 ore p. tn. l’reşedinte, I. titiica. Secretar ad-hoc, G. Sion. ULTIME 8TII11 (Agenţia Havan) 3 Septembre amuzi. touatantlDopel, 1 Septembre. (întârziată in nrma vijăliei) se crede aci cu pnteiile vor intreveni in ceitia greacă. Mehmct-Ali paşa annnţă in raportările lui că la Prizrend a aflat dispogiţil inimi-cabile; no telegrafist, care il insoţia, a-fost ucis. Viena, 2 Eepterabiet >Politischs Coraspoudenz* annnţă: Mal mnlte despărţiri de trupe tnree regalate din Bosuia se indreptează spre Nov bazar. A isbncnit o ciocnire la Rolacin intre locnitorii tarei şi doaă batalioane de Ni-zami. Locnitorii ad ocupa* întăririle; trapele sau retras spre Novibazar. bibTIogkafie ~ Librăria Ch. Stefânescu & Barasch A eşit de enb tipar ELEMENTE de caligrafie de Hasiliu Steliiiu'seu Va apare la 25 Angust curent ELEMENTE DE ARITHMETICA pentru uaul claa^lor liceale ;i giuioaxiile de Dimitrie Fetreşca profesore la Universitate CURS ELEMENTAR de ARITMETICA on tn ici deprinderi de raţionnment Coprinzănd peste 1000 eserciţii de calcul şi probleme resolvate şi enunţate pentru nsul claselor primare şi I-in secundare de ambe-SBie, de I). Mlreacu. profesor de matematică la gimnnzinl Lazăr din Bucureşti. Preţnl 1 ). 50 b. SllVll SoiinCSClI, Virtutea Militar* poezii, de vlnzare Iu librilriile So-»,ec, Dnnielopolu, Szollossy şi in ju Jeţo la librăriile coreapondente : preţul 50 bitul. TIMPUL Fonderia de Tucifi a lui E. KEILHAUER STRADA I8VOR cfeduitfd ori-ce lucrare de fottdilrie după modele, desluşiri sââ desemnări dale. Se asigurezil buua esccntarc cu materialul cel mul bun. LECŢIUNI PRIVATE In limbi Gerninnă peutra bilieţt edQ fete îu t<5te ramurile ale duselor interiore giiuuasinle. Băeţii cari frecoeutez.K bo61 protestai] tă, pot li luate fi in pensiuni, se adresa la M. de UK1DEND0RF profesor Strada Cuţit cu plopi No. 4. Orl-ce comandă, pentru oonducererea apel, instalarea băilor cn tâte ateuuusele lor, poţnrl de curte, pompe pentiu diverse tre-buinţf, stropitori de grâdiul, ş. c. 1. se efectoeijă grabnic fi bine 1* P. liiaoor, Strana Isfor No. 59 Asemenea se găsesc tot-d’a-una in de-posit: Ţevi de vlnmb, ţevi de fer şi de tnci în diferite dimensinnî, precum fi bucăţi confecţionate de tuci pentru diferita construcţiunl. Transmisiuni, curele f. c. 1., nn mare Je-posit cu preţurile cele nai eftine. (777—3) IMPORTANT 1*0UU ItES 1‘EItES (Ic l’.l'UU.E Uue familie diBtinr[ae-j de Vienne, deşir* prendre en pension un jeune homme qui doit faire sas etudes .i Vimne. Klie u rtţoit en loutque deux pensionnairts, dont elle surveillera consci'ncieosement Ies «tu des ainsi que la conduite. On parle le frâu cais et Fon cultive la mus:qae dans I maison, Meilleures references danuees. S'adresser pour renaignements an Bureuu se ce Journal. (770—0) locuiesce Strada Luterani No. 7, vis-a-vis de biserica Calvini. De arendat, districtul Prahova plasa Cricovn, având staţie de drum de fier pe dineu, şosele spi# Brăila, magazii, pătnle fi case de locuit bnne. Iufoimaţiuui se pot lna in Strada Colţ ea No. Gti sa0 Strada Scaunelor No. II (750-0) ROMÂNE ILUSTRATE TSTo. 1S3 ITSTCLXJSI V conţinând DOMNUL SCUMP-AMIC de Ch. Paul de Kock se află de vânjare la TIPOGRAFIA THIEL & WEISS şi la ttiM ii tiare atât ii Bonei cât si ii districte. Cu No. 24 începe romanul i o a. r>r a. Lu Lihrilrfu Universalii LEON ALCALAV 18 Calea Mogoşuiel 18. se află do vânzare pe ilod tablouri mari p« hârtie do desemn b uiu ia '21 colori : TROMPETTA CARPATILOB Intriga Eipsiiie Diiviruli din Paris (1878), în lnngime de nn metru fi lăţime de 05 ctutimetre, cu preţ de un franc tabloul. Unul represiotă vederea J’alatulul Tro-cadero; şi col-l ilt Vulatul din Câmpul lui Marte împreună cn vederea intrigii a Vâri sulul. întreg.» col cţie de câud a apărut sub numele de Buciumul şi până în ijlioa câud a iucetat d’u mai vorbi dimpreună cu ilustrul el scriitor Cesar Bolise. Acest monument al literuturei Române, la a cărnl clădire a lucrat pal-spre-i)ece ani şi trei săptămâni marele măiestru, se află de venire la Tipografia naţională, strada Academiei No. 21. iOn polescu fost administrator şi colaborator al uceitul (par. A eşit acum de sub tipar: Moţii şi Curcanii două conferenţe ţinnte la Ateneul din Bucureşti de 33. A. I. ODOBE8CU, conţinând : Moţii : Rescoala Bou anilor Ardeleni sub căpetenia lor Horia, in iarna 1784—1785. Episod din istoria Transilvaniei. (Con-ferenţă din 11 Fevruarie 1878). Curcanii: Luarea ttahovei de către oştirile româneşti, la Noemvrie 1877.— Epi-od din ultimul nostru resboiu cn Turcia. (Conferenţă din 23 Martie 1878). 1 volum in 8° mic dn 98 pagiue. Se află de vânzare la librăria Socec iSf Com.} in Bucureşti, Calea Mogcşoaiel No. 7 — Preţul 2 lei noul. — I Un jnne cunoscând bine corespondinţa şi comptabiiilalea în limba Română şi Fran-cesă şi pnţin limba Germană şi Italiană, doreşte a se angaja la vre-un comptoar comercial de Manufacturii, Bancă etc. şi de preferinţă la vre-un antreprenor de lncrărl publice. — A se adresa prin poşte: K. D. calea Văcăreşti, Strada Corbului No. 2. MTjn renumită esenţă japoneză, care AU vindică îndată ori-ce durere de cap se găsesce la farmacia d-luî F. Btub vis-â-vis de biserica Sărindar. A eşit de Bub tipar şi )■ vfinzare la magazinele • I ale d-Ior Gebauer şi Ş;ini i « la autor; CÂNTECUL ROS 10 DE DA. "VEI Dedicat Măriel-Salt DOMNITORULUI ROMANILOR fel Poesia de Locotenent de stat major Jf. C. SV PENTRU VOCE SI PIAN1 de t’AROL FASILLiij Praţul 1 LB 50 ban- / HOTEL WK BRASIOV. Sub-semnatul am on6re a în Onor. Public voiagior, că am lna ie acest hotel, şi mă râifl sili a sa.lt in privinţa curăţeniei catfipreţulc Se găşesc odăi de la 80 kr. fclşi fiorin. Cu deosebit!»* Ion HanpV; antreprji 7--+-- EPITROPIA SEMI NARI ULUI NIPH0N MITROPOLITUL de GEORGES SAND. LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS HET001A DS CDEi KTDRALA drept contrast la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE Singura |i sigura pasă contre morţii premature |i lăngesirel oroaioe de Aug. Wilh. Kdnig. PREŢUL 1 LJiI N O O 1. PALATUL .DACIA.* şi Ia tdte librăriile din ţerâ ■e află de vCnŞare : REGULILE CE TREBUE PĂLITE pentru t AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PREŢUL S0 CENTÎM. PUBLICATIUNE In (Jioa de 10 August curent, a’u decis a >e ţine licitaţii la cancelaria Epitropiei Strada Filarttu No, 2. peutrn vânzarea grâului ce va eşi din "00 pegone cultivate p* moşia liâţcovenil, Jcdiţul Vlsşcu, şi 200 pogone pe moşia Kiajna din Judeţul Ilfov, matorii de a cumpăra actste producte, i vor pro enta in arătata