MARŢI. 22 AUGUST
ANUL III.
1878
  AMENTELE. TOATa KOMANIa
   ..............I. n. 47
   .................24
   ............... . 12
| IN STRĂINĂTATE :
   ................. 60
hţ'lUNI ŞI RECLAME;
I Ster* petit, padina IV, S0 Uni 1)1, 80 bani, pe p»(f. II, 2 tel noi
(«lame 2 tel noi linia.
ir In capitală 10 bani.
Bncar^acl, 11 tugunt.
                                                                  ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRC.
Biuroul 1?fnlaoţiei şi Administratei: Palatul «Dacia,.
                                                                                                                                   A TSTCT CI TJ ELI
Be priimeic in atrftinatate ; La U-nil }lna*en-ţtein 11 Vogler in Vienna, Walfinehuiu.e luo. A. OppdUc ;n Vienna, Stubenlow.et 2, Hudulf Morse in Vienna, SeilentaUe 2; Philipp Lib in Vienn», Eicheul>,ich(r;n«e li ; L. Lnny A Comp. In l’eţt.i, llavai-La/[\tc A Comp. in Păru, C. Adam 2, Cirrefourde la Urou-Rouze 2, Pari»; Oraxnă Comp, Rue Dronot 2 l*a-riSuy. Mieoud, 139—140, p’ieet Street LonJon
                                                                                                                                 Scriaorl nefrancat* nu te primele.
                                                                                                                                 Articolele nepuhlicate te ror arde.
    Un număr In Districte 15 bani.
ii»!* ....     98'/»  08    Bonuri <1* teiaur un)r , 1 emi*. 
tr rural . .   9l'|i  «i*fi                       . , , II » 
• urban . .    83'1»  83       împrumutul auitr, in hârlip . 
jpal al Capit. 95     94 Vi                  » . » arjţint , 
               175    170   Rpntn austriaca in aur .         
               225          Loa* din 1866 ........           
iii.....       80               Acgnnilo bine*! naponalR . . 
gat cu premii  25     ---   „ „ austr. de credit             
               63     --- ■ , „ anuare .                     
fl......       iOo' i       Argint...........                
               25 25-       Ducatul..........                
......          ---   ---   Napoleonul.........              
               123 Vi ---   100 rn&rcl (ţeruiane.....        
l'nniil de Vlena, 31 aupruat 86 06 112 50 74 50 65 — 63 -71 65
211 -
100 —
        Cnraol de I tor Un 2o auşţaiit Acţiunile Cailor ferate ronnlne. 33 22 Obligaţiunile române 60/0 . . 84 — Priorităţile C. fer, rom. 8<V» 95 — Împrumutul Oppenbeim . . .101 50 Napoleonul ......... 16 25
   Viena, termen lung..............—   —
   Rari» . ecurt .... 81 30
               Calendarul (JILel Marţi, 22 August Patronul ai lei : Mart. Agatooic. Resiritul «oarelul : 5 ore 2S mm. Apusul eoarelul : 6 ore 3l min.
   Fanele lunel : Ultim cuart.
PLEC!A '1EA TRENURILOR
Bucuretcl Ploetcl Braila Tecuci 0 Roman
Hncnroacl — So ceara
. . . 8.15n 10.— 1 . . . 9.50 n 12.00 j . . . 1.53 n 5.45 j 7.15 ,
4.38 n 9.05 ^
11. 0 4.45 9.55 n
Suceava, sosire . .12.03 4
                                                                                                                                       Bncnresc- -Verclornia
BueurescI.............7.40 4 10,40<J
Piteşti...............10.13 a 3.—4
Slatina...............12.S 1 >j 6.30 n
Craiova .  ............2.20 4 3.15 4
Vârciorova, sosire . . 6. — n 8.— u
                                                                                                                                        Snoeata— Itncurexel
Suceava. . . . 5.11 4 6.46 J
U»man...........8.45 4 12 30 4
Tecuci..........12.30 n  5.10 4
Urâila..........3.08 n 8.10 a 8.58 4
Ploescl..........7.12 il           2.45 1)
Bucuresci sosire 8.3o 4           4.3o 4
                                                                                                                                       Verclerora — lincareael
Veroiorova..............11.25    d 4.— 4
Craiova ..................3.—  4 C.J0 J
Slatina,.................  4.4-5 a 9_*i
Pitejtl..................7.03 4 I ii»
                          9.20 4  ISO
Bucuresci, sosire ,.
                                                                                                                                   Bocaresel—GIur.il»
Bucuresci...............9.16 j 6.05 o
Giurgiu, sosire........11.35 4 8.27 n
                                                                                                                                   Giurgiu—Bncureecl
Giurgiu..................7.26 d 4.55 4
Bucuresci, sosire. ,  , , 9.46 ,j 7.17 4
                                                                                                                                     Hilatl—Barbeţi
Qala(l...........1.20 n 8 25 d 7.30 n
Barbofl, sosire . . 1.55 n 9.— 4 8.05 n
                                                                                                                                     Bar boţi-Galaţi
Barboţl.........2.55 n 8.25 n 7 —o
Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n 8.25n
  ţine esposiţia, românii mer-Jins. vor găsi ziarul .TIMPUL* itds Magasins du Printemps. fd Haussmann 70. *
  fi’ESI TELEGRAFICE
    UE ,T 1 M P U L 0 I*
         (Agenţia Havas)
      31 august. 4 ore seara.
                   Londra, 31 augest. Niws* zice ci voluntarii italieni , sj re a ijuta insurgenţilor bo»-
      .«►grnph‘ anunţii cu, circulă sgo-d»c;t flota t-ngle/a na nu va re seralul Tu Itben va auiîioa ini-trupelor rns*',
/ I (1 srpt, 9 ors dim.)
                                                                                                                                                                                                                                         Constantlnopol, 3l august.
" I^r.Air fi prezentat marţi Sulta* pi ac pmfict de reforme pentru Asia. K sţii <1 in Rodope ai fost atacaţi l«fî Iu te orăşele »8 fost aprinse zile de loptă Roşii a’afl oprit Or sosi puţin do8.
                    Viena, 31 august, ^^idoree]».* primefte din Belgrad or-j»*c. vXwgraniă:
;j zice Ca u'ar mal fi vorba de alege-|tQ de tcVm barm cubinetolu'.*
                                                                                                                                                                                                                                                Kagesa. 31 august.
(nturi)e dintre Narcnta şi Lit-binje tupts. 0 o ie de irenrgeuţl se tflă Rn'rnico fi Trtbigne.
                   Xostar. 31 august, trupelor regulate turceşti eonii Tiprle nn s’aO diaarmot, dar a’ail Mb ipre Conetantinopol pe drurrnl
                                                                                                                                                                                                                                                  Paris, 31 august
  • rii criditulnî foncinr au alea gupe d. Chriatopble. a foat apelată merenri inaintea Isrea a an Snat-o după 15 zile.
  |                Berlin, 3l august,
    in zi de aerbutc-are, sa va Btatori
oft ndversaril noştri sunt capabili să ’ că speră, să'/ vină şi textul tratatului f ovesteuscă mane cititorilor lor, ci ‘ Berlin, necesar pentru ca si se .Timpul* a devenit şi el inconse-1 3tie P0Zltiv condiţiunile şi sarcinile
     l. ■ ..   „  <•  .  .         , I cu cari se di Dobrogia României,
cuent şi cil. conformAndu-se şi el ! ,          . ,      n ,
     . .                 .           idupi care Adunarea ar putea si a-
moţiunii, pledează nepnmirea Do- 'jnngă a lna 0 rcz„luţie unanimi.
    2 ssp1smbre9 ore dim.
                Recuz», 1 septrcubrie. soluţie a iebnenit in Trebigne. [□-Inptă in potriva oştirilor regali refuză d’a le ceia cetSţui».
      RUCUREST1
                                                                               ~1 aug. (ti septembro)
                                                                                                                                                         trist de a vedea cu citi u-Lplica radicali trateazi inte-de căpetenie ale naţiunii şi u se fieşte a Întrebuinţa mij-!e cele mal iDdoioase numai şi pentru a remâneu la putere, m ra vorbim şi doI azi de mo-celor patru-zeci şi şase.' Dar e d’a intra In materie, crp-:i este bine ei aducem aminte arilor noştril c& am publicat iceasti moţiune patriotici — rt.ee se face In tabăra reşie totd'auna foarte patriotic — Ime In No. 163 al .Timpu-•e la 14 Iulie. Atuncea am pu-ace9t act Însemnat in felul bgi alte acte tot insemnate, după părerea noastri, cam e; l'am pna la diverse. O tăm aceasta, pentru ci ştim
  brogieT.
     Şi dece si se sSascâ adversarii noştri de una ca aceasta, daci nu se sfiesc a declara in public ci moţi nnea celor patruzeci şi şasea fost făcută, ca si zicem aşa sub auspi-ciele guvernului, desbAtâudu-se şi tălmăcindu-se in şedinţele secrete?
     Foaia principali a guvernului, după ce a acuzat mal dennâzi pe „Presa* pentru simplul fapt ci sacrificase o revistă întreagă luând in consiGeia-ţie moţiunea celor patruzeci şi şase, vine acuma şi ne explici ca acea moţiune a fost dictată de cel mal inalt patriotism şi că guvernul, fiind şi el patriot după cum se ştie, nu putea decât s'o aprobe.
     Foarte frumos.
     Dar de ce vine guvernul cu aprobarea IlI ntât de târziQ? se vorin-treba cititorii; guveruul nu nre obiceiul de a’şl ascunde actele patriotice, de ce dar nu a vorbit până acuma nici un ziar guverna mental de patriotismul, de care a fost însufleţită acea moţiune? De ce cad acuma ca din semn dedaraţiunilc .Românului’ asupra moţiunii? Ţara este acuma orupatâ cu alte cestiunl, ori ce romăn simte in adîncul sufletului lui, că ne aflâm lntr’o nelămurire cumplită, fie care tbte convins că trebue să convocam o constituantă pentru a putea eşi clin Încurcătură în care ne-a adus nedibicia şi uşurinţa guvernului actual, ziarele serioase desbat asupra cedării Basarabiei, asupra primirii Dobrogiel, asupra atitor alte cestiunl privitoare la viaţa noastră ca stat, euru se face dar, că tocmaf guvernul, care ur trebui si se ocupe şi cl puţin de asemenea lucruri, revine tocmai acuma asupra unei cestiunl (firi nici o Importanţă?
   Şi apor cum se potriveşte textul moţiunii cu cele afirmate de „Ro mAnul’? Moţiunea publicată In foae volantă Îndată după Închiderea ca* merilor, conţine şi istoricul el.
   D. N. B. Lăcusteanu. istoriogra ful moţiunii publicaţi cu semnăturile tutnlor moţiomştilor ca un fe? de declarare de resbof guvernului ne zice lămurit :
Dar, uial inainte de a se da ţării desmembratâ şi ofensată satisfacţiu-nea de a se protesta in contra actului prin care ea este despoiată, şi pe cănd textul pe care 61 aştepta guveruul pra pe drum, Camera dt-s* coiuplectându-se, după ce a stat deschisă opt luni aproape ca să aştepte rezultatul deriziunilor Europei, des-voltarea interpelării şi desbaterile asupra unei cestiunl de o aşa de mare gravitate, nu sa putut face.
    Necunosfând daca Corpurile Legiuitoare se vor mal convoca in ees-tiunea modificării fruntariilor ţării. sau dat a guvernul va fi hotirit a aştepta sesiunea ordinară a anului 1878-79, cănd va veni şi le va cere. ca şi altădată, pur şi simplu. înregistrarea şi a acestui noi violări a drepturilor noastre, cred ci este util, ci fac un serviciu naţiunii, pu-nându’l in vedere moţiunea celor patruzeci şi şase de mandatari al săi, care este o protestare in contra răpirel Basarabiei de către Rusia prin consimţim intui forţat al Europei.*
    Adică moţiunea este un protest curat in contra hotârlrilor congresului chiar după c.e aceste hotărirl a fost de ja cunoscute. Ea este afară de aceasta un blam pentru guvernul care are obiceiul de a întrebuinţa canvrile numai pentru a inregistra faptele implinite. Moţiunea este o rupturi cu guveruul.
   „Românul* ânsâ ne zice că :
   „Moţiunea fusese formulaţi şi a-doptati de cel mal mare număr din eemnătoril iei ca o urmare a votului dela 26 ianuarie, in scop de a încredinţa pe puterile Europei des-
clarat oamenilor ci trebue si aştepte cu moţiunea lor pini la reîntoarcerea delegaţilor romănl dela Congres? In fine sad oamenii de la guvern prin foaia lor oficioasă, sad cel patruzeci şi şase prin foaia lor volantă ne spun un neadevăr. Ce parte anume insă o fi aceea care caută a amăgi naţiunea?
   Ori cine ştie si citească intre rânduri, se va convinge lesne ci acum» amăndouă părţile ad convenit a conlucra la această nobilă meserie. Dragostea guvernului pentru mo-ţioniştl este rezultatul călătoriei d-lul C. A. Uosetti in Moldova.
   Acolo sad sfătuit şi s’ad tălmăcit că, fiind de acelaşi soid, nu este bine să se mănânce unul pe altul, ci să se facă ca faptele guvernului să fie intr'adevăr numai înregistrate.
   Declaraţi unea solemnă a pactului culminâ in vorbele următoare ale .Românului* :
    „Cât despre seranâtoril acestui proiect , el sunt tot din acel care ad semnat şi votat in unanimitate actul solemn dela 26 ianuarie ; şi, daca nu se vor crede obligaţi prin acest act a pune ţara in pericol, manţi-năndu’l in contra voinţei Europei intrigi, de buni seamă nu se vor simţi mat mult obligaţi prin semnătura lor pusă pe un simplu proiect.*
    Că oamenii guvernului nu vor avea atâta ruşine In cât acel cari ad jurat a nu ceda nici un petec din pămăntu! strămoşesc fiâ se re tragă ce! puţin după ce guvernul i-a pus in poziţia de a nu'şl putea ţine jurământul — aceasta o ştiam de mult, dar nici pe roşii nu'f-am fi crrzut atât de dP3brâcaţI de ori ce simţ de pudoare, In cât să de
copia politica de amânare a Porţi in privinţa congresului de la Berlin.
pre voinţele şi dorinţele naţiunii ro-1 clnre făţiş asemenea lucruri neca-mâne şi in speranţa că ac» ste voinţe I lific»bile.
   .Acratti moţiune »ra destinată să se votize de Adnnare, duj & des-voltarea interpelării şi răspunsul miniştrilor.
   In şedinţa de Ia 28 iunie, anun-ţăndti-se in mod formal interpelarea s’a convenit intre guvern şi Adunare ca desvoltnrea el si se facă după ce mal ăntăiU se vor ţine căte va şedinţe secrete până cănd guvernul acea
vor fi ţinute :n seamă de areopagul european. Acesta era scopul practic al votului dela 26 ianuarie, şi tot acesta fusese şi scopul celui mal mare număr din semnăturii proiectului de moţiune
    „Din momentul 1n*i ce Congresul Îşi terminase lucrările şi ’şl formn lase hotârlrile printr’un tratat so lemn, jroiectul de moţiune, rămas na desbâtut şi ne votat, îşi schimbă cu totul caracterul ; dintr’o formulare de dorinţe, cn scop practic, el deveni o protestare In contra Eu-rop» I, fără scop practic
    Daift proiectul de moţiune s’ar fi votat mal nainte ca Congresul să ’şlfi terminai lucrările, nu era de cit o repeţire a votului de la 26 Ianuariti ; o esprimare energiti de dorinţe ale naţiunii. Daci se vota Insă după tn-• heiarea tratatului, avea alt caracter : Însemna o protestate In con tra Europei Întregi şi declararea de nu se supune hotârlrilor el.
    Moţioniştir s’ail topit dar şi for-|meazâ acuma o apă cu guvernul.
    Dar cum putea fi votată moţiunea inaintea de a’şl fi terminat congresul lucrările, după ce li s’a de-
DIN AFARA.
                                                                                                                                                                                                Tiroe.s primeşte din Bucureşti următoarea ştire, cu data de 13 (25)
Angust.
   „Capii guvernului romăn actual,I]llpt4tori In*contra Grecilor, consideră cestiunea orientală ca np- AlbanejiI privesc Epirul şi Tesalia
    Din Prizrend H se scrie Iul Pester Lloyd cu data de 21 August urmâ-tdrele amănunte depre oştirea al-
;1 nuz 1-Ei unică :
    Astăzi să r»>pftmii a cl faima cum că Serajevo a ăiot şi cum că nu-merdsele bande de insurgenţi iTai refug »t In direcţia oraşului Novi-Bazar,
    Anifindonâ părţile acestei ştiri avură un eft-ct vrednic de mirare. Perderea capitalei IDţni*! a aprins In mahometan! un aşa sentiment de rezbunare, de nu poţi găsi unul asemenea de căt In Orient. Să adunară mal multe sute de notabili mahometan! din oraş, cari ţinură u n consilia ce dură două ceasuri, hotărând că toţr Albanejii din 9andgia-cul Prizrend care sunt capabili de a purta arme, să se trâmitâ fără Întârziere lingă rlul lavor la murgi nea dintre Albania şi Bosnia. Munţii lavorulul se vor preface lntr o poziţie inaccesibili. Se calculezi — poate firi cuvănt — cum ci In rlpele şi prin lnâlţimelo stăncelor colosale, se vor aşeza 35,000 oameni şi anume: 15.000 de Bosniaci sublsmail-beg şi 20 000 de Albaaejl sub ordinele Ini EmiD-Beg şi a lui Ab lu-lah-aga.
    Fiind-ci insurgenţii din Bosnia dispun, rum să zice de 24 tunuri Crup. şi fiind că mult numita liga albaneză a adunat Intru adevăr 26 de tunuri, poziţia pomenită mal sus, va fl apărată de 50 de guri de foc.
    Intemeindu-se pe aceasta putere, insurgenţii vor Încerca si respingă trupele de ocupaţie, şi In ori şi ce caz nu vor suferi intrarea lor In pa-şalâcnl Novi-Bazar.
   Şi contra Grecier se mobilizează ; Comandantul de corp Mehined-Ham-dy-paşa afl petrecut mal multe zile aici In cel mal strict incognito, sfâ-tuindi-se cu mult zel cu capii li-gef. Generalul a avut ocazie a constata In persoană cum că Albanejii vor da un puternic contingent de
fiind deslegntă nici măcar ţ entru moment şi de aceea vor adopta o-conduită amânătoare in ceea ce priveşte afacerile principatului, sperănd că complicările aşteptate le vor da ocaziunea de a schimba hotârlrile. Congresului de la Berlin. Se poate dar inţ- lege dc ce guvernul rusesc, mpins de asemenea imprejurărl, a adresat guvernului romăn o notă foarte energică cerând deşertarea imediată a Basarabiei. Stilul documentului a produs insă la Bucureşti o mare uimire. Guvernul romăn începe a inţplege că va fi grefl d’a
ca părţi ale patriei lor, şi intru adevăr 40—50 de procente ale po-pulaţiunel din aceste provincii, sunt connaţionall de al lor. Liga nu voieşte cu aceştia să fie anexaţi la Grecia.
    Antiteza intre Albanejl şi Greci — intr'aceştl din urmă să rflă mulţi AlbanejI grecizaţl — e foarte pronunţată ; Elinul are c«Mru de a fi omul cel mal urgisii in loale plaiurile a.iancze / Sultanul poate conta cu siguranţă r ă mat mult de 50,000 de luptători de rnsă albaneză ăl vor da mina de ajutor in contra Greciei.
TIMPUL
   lutr'o adresă eătrft Sultanul, pe care a fi triinis’o inainte de 10 zile la Constantinopol. printr’o deputa-ţiune aleasă auurne peutru acest scop, Albanejil declara intre altele, că poporul lor e gata sii-şl sacrifice sftn-pele pftnfi la cea din urmii picătură pentru integritatea patriei lor. Şi nu vor suferi nici odată, ca Grecii să li sfâşie ţara şi sa ingbitfi părţi ale uaţmnel lor.
   Adresa incheie : Pân& la cel din urma cm vom lupta contra Grecilor sub fiimura credinţei şi a Împărăţiei. Copil de pe aceasta adresa s’a trimis reprezentanţilor diplomatici dm străinătate pentru a uza de ele in caz de trebuinţă.
   Ca guvernul otoman pune temei pe entuziasmul populaţiuuelor, se do-ved'şt,e din hotârlrea luata de Sul tan. de a nu ceda Greciei nici o palma de pămănt din Tesalia şi Epir cbi.ir. daca din acest refuz s ar isca un resboifi.
   De şi tratatul de Berlin a restabilit pacea oficiala, de şi zileje trecute ne-a sosit din Berlin ştiri a cum ca s’a îndeplinit şi ultima formal. ta te p* ntru pecetluirea definitiva a tratatului de pace, adic& pr schimbare t In mod solemn » in* strumetulu Ide pace, ratificat de chiar Sultanul, totuşi vedem ca Îndeplinirea acelor stipulaţ'.unl e departe de a se putea realiza cu una cu două. Ucupaţiunea austriacă a Bosniei şi Herţeguvmel s’a prefăcut intr’un adevărat resboiu; la Vrania se bat Serbii tu Albanejil, iăDgâ Podgonţa Turcii şi cu Ajunten-greoii siafi faţa n faţă gata de a se lua de cap. iu munţii Itodope vărsări de sânge şi atrocităţi.
   Starea de lucruri, creată de tratat iu acest din urmă coiţ de pâ-Lnăuţ, e înspăimântătoare. Bulgarii pncep eliberarea de sub jugul turcesc intr’o muuieră propii'. A prăda pe motmmetaul, al ucide, a le necinsti familiile şi a da fuC caselor lor. e la oruinea zilei. Estcrimnarea sistematică a nefericiţilor mohame-tanl din Rumeliu afi provocat răscoala din munţii Rodop. Nu e grea de prevăzut, cuiueă moametanii plătesc Bulgarilor cu aceeaşi monetă şi că luptătorii din munţi resbnnă pe confraţii lor din seruri după principiul ,dinte pentru dinte, ochifi pentru ocliifi.*
    De luni Întregi ruşii se silesc In zauar de-a birui însurecţiunea. Generalul Totleben a făcut chiar pro punere Porţii, ca ea să trimită trupe In munţi spre a linişti rescoală, oj propunere, care a fost refuzată In ' mod foarte politicos, Insă hotărllor.
    O comisie militară turcească pentru a i linişti, se Întoarse fără nici o ispravă, mr comisia diplomatică europeană avu o soartă analoagî. Proiectul unul r<port comun al comisiei asupra cauzelor rescoalel a căzut iu baltă, prin deosebirea marcantă de păreri Intre reprezentanţii puterilor. Delegaţii Ku-siel, Austru I, Germaniei şi Italief refuzară de a iscăli r*portul comun, incăt delegaţii Franţei şi Angliei afi rămas să şi facă raportul lor cn deosebită părere. Cauza dt ce'l de’n-tăi afi r. fuzat iscălnea e lesne de văzut. Martori oculari şi oarneul vrednici de credinţă, cari s’afi dus acolo pentru a cerceta lucrurile, spun unanim. că dela Semnarea tratatului de San-Stefnno atrocităţile comise in contra Moametanilor întrec cu mult vestitele atrocităţi in contra Bulgarilor, sub al lărora pretext ltusia a dec’arat resl oifi. Din consideraţi-pentru Rusia, debgaţil suspomeui-telor puteri aă refuzat de a iscăli.
   Astfel vom afla numai din raportul englez şi din cel francez atrocităţile căte s’afi comis contra Moame-tauilor. Tot Anglia a fost aceea, care in altă vreme a raportat atrocităţile contra Bulgarilor, incăt nu ne putem indoi despre adevărul lor.
                                                                                                  Curtea de Cassaţinne
   Mier uri 16 august, inalta curte de casaţiune şi justiţie a ţinut audienţa sa solemnă de reintrare.
   La orele 12, curtea a intrat in marea sală a secţiunilor-unite.
   Publicul era numeros.
   D. Al. Creţescu. primul-preşedinte, a declaratQaudienţa deschisă şi a dat cuvăntul d-lul procuror general.
   D. Se. Ft-rikyde, procuror general, care a ocupat fotoliul ministerului public, a ţinut următorul discurs :
      Domnule prim-preşedinte.
      Domnilor magisti0tj,
   Sânt fericit că odată cu impoitantele atribnţir.nl ce s'a ridicat parchetului priu Jgea din anul trecut, uu iui s’a luat dreptul du a participa la uceastă frumoasă solemnitate impruună cu d-voaetră. Ani fi răQ veniţi să nu plăngum prea mult de perde-r» acelor atribuţinnî, căci această perdere este un adevărat sacrificiu ce ni s'a im us pentru uşurarea nevoilor interioare ce in-curca ţara in acel moment. La acele nevoi interioare s’u8 ndăogat in urmă nişte teribile sgndnirî, cari o bSntni Je afară in-tr’un mod inspăimSntător.
   De signr, d-lor magistraţi, dopă atătea evenimente muri, cari aă trecut peste ţara noastră, u’ar putea uirnenl să aleagă o materie mai pliuă de intereB şi de actualitate decât toate acele fapte cari, o putem zice cu mândri*', deşi crude şi dureroase, n’aB fost lipsite, pmtru noi, Dici de mândrie, dîcî de glorie. Înţelegeţi bine cu cât e’ar face lucrarea uita mal uşoară, căci frumuseţea materii.) şi viul interes ce ar iuspira tu-tulor iDlocuiud talentul ce 'ml ar tr. bai pentru a iutreţine in nod destnl de inalt o adunare atât de ilustră, aşii sigur dea captiva leene şi atenţiuuea şi immule d-v. Insă nu pot să muiut. 7. pe un tărăm atăt de străin cu lucrările noastre cele obicinuite şi cu misiunea ie avem de indej licit in societatea uoaBtră.
   Indotă ce sunt adunaţi peutru lucrările lor, magistraţii, uitând, safl, mai bine zis, lăsând la o pur te evenimentele ce se petrec in jnrul lor, n’uQ decât o ideiă, decăt nn scop : împlinirea misiune! lor judecătoreşti. Asemenea şitO astăzi, cănd am o-uoare de a Ina cuvântul iuaiutcu celui uial inalt corp judecătoresc din ţară, sunt nevoit de a lăsa la o parte uu ordin de idei cari ar oferi augustului meii auditor ud interes atăt de viu, peutin a mă mărgini sâ’i spnu câteva cuviute cu totul juridice şi conforme cu lucrările u astre ziluice: câteva idei num i asupra reabilitaţi anei. Aceste idei 'ml ud fost inspirate de savantul nostru prioi-prişedinţe şi se găsesc a-tătate iu escelentul comentarii! făcut asupra codului civil de acest eminent jurisconsult.
   Keabilitaţinnea, după energicul cuvănt al codului nostru de comerţ, care nu cunoştea iu că toate neologismele introduse in urmă in lin,ba noastră juridică, este resta-tornicirea uutl pi rsoane in toate drepturile ce le perdust-, in urma unul eveniment anume arătat, eveniment care, in materie conerciHlă. este declaraţinnea de faliment prounntată de tribifnal,
   lu starea iu care se află legislaţiune » noastră actuală, un «sista nimic alt relativ la reabilit .ţinne de eăt nn mio paragraf din codul de comerţ, compus din ver-o 10 articole şi care poartă titlu: .Pentru restatornicirea faliţilor*. Nu mă opresc u-snpra acestei reubiiitaţiuui care nu prezintă dificultăţi grave, nici in practică. Este observat numai, că, dacă »'»r mărgini ciiie-va a studia efectele sale in codul de comerţ n’ar găsi mal nimic. Ideea cea naturală ar fi că codai de comerţ conţinând mat, ria rtubilitaţiuoei, tot acest cod aă conţină şi arătarea acelor dnpturl cari se perd prin faliment şi se rtdobăn-deac prin reabilitaţinne. Iu /.fular am căuta, in codnl de comerţ o asemenea ennmera-ţinns de drepturi par du te. abia am găsi art. 80 care conţine cea mal neius mnată, poate, din toate perderile cari le face falitul: art. 80 dispune că falitul nu poate fi mijlocitor de schimb nici samsar. Dară ce este această perdere pe lângă celalte cari nn se găsesc in codul de comerţ, cum iste
perderea dreptului de a figura la alegerel şi na eligibil fie pentru consilinl judeţean fie pentru Cameră, fie pentru coinouă, de a ocupa funcţiuni administrative saQ judecătoreşti , de u ti profesor, advocat, jurat şi celelalte?
   Pentru ca să putem cuDoaşte cari sunt toate drepturile perdute de un falii, căci nuuial in acest uiod vom cnnosş'e iu ce drepturi ăl restabileşte reabilitaţinne», tre-bne să alergăm In legile speciale cari aS regnlainentat diferitele drepturile noastre cetăţeneşti, şi iu fie-rare vom găsi excln-derea falitului din exerciţiul acelui drept. Acest,a sânt: legea electorală, Ieşea comunală, legea pentru cousi:i»le judeţene', legea de admisibilitate judecătorească, legea peutru corpul advocaţilor, peutru garda orăşenească, şi celelalte, cea mai mare parte din auul 1804, cel mai fecund iu legi orgauice ale iustituţiunilor noa-tre. Trec repede; nu intru in amănunte; nn am protecţiuuea de a profesa uu cur», nici nedibăcin de a face o Iccţiune Înaintea corpului cel mai savant in materie juridică şi cel mai esperiineutat din ţară iu privinţa celor judecătoreşti
   Am zis deja că această ri ubilitaţiune comercială este singură care există astăzi in legile noastre. Cam ! in materie criminală nn există reabiliaţinnea ? Nu. Această stare de lnorurl este de natură a surprinde foarte nmlt pe acei cari se ocupă de legi saă de teorii jaridice. Keabilitaţinnea in materie criminală există in mal toate ţările, unde se poate zice că esistă legi, a esistat in toate vremurile, de la dreptul roman şi pună la vechia noastră lege criminală, şi astăzi la noi nu esistă ! Ea eaiată in procedura codului penal francez, pe care noi mai că ’l am tradus literă cu literă, şi paragraful relativ la reabditaţinue nn ’l am reprodes.
   O asemenea inovaţiune este nn ce foarte grav ; ea constitne o reformă de mare importanţă. N’a putut legiuitorul să tae pe d'intreg o iDstituţiuue vechia in ţară , o instituţinue care face parte din economia gen rală a procedorei crimiuale ce am im-prnmutat’o, fără ca să ti avat an scop bine determinat, nn scop de îmbunătăţirea lege! peuale, de morulizaţiune penru ţară, căci acestea sunt scopurile cari trebue să le atingă toate modificaţionile ce se fac legilor. Să căutăm dură in lucrările pregătitoare, in expunerea de motive, iu dis-cuţiuuile relative la suprimuaea reabilitu-ţinoei in materie criminală, ca sa putem să ne dăm bine seama cari sunt efectele acelei suprimări, care a fost scopul legiuitorului cănd a făcut’o, dacă acest scop s'a implinit şi dacă este folositor. Aci ne lovim de nn ce care este greii de spus şi mai greii de crezut : un putem şti nimica, căci nu s'a făcut înmiea ; nici o disenţin-ue. Ce ar fi zis oamenii cei mari ai dreptului criminal, Btccarii', Beutham, Rosei, daca ar fi \ăznt legislaţiunea criminală tratată inti'nn mod, permitţei’nil expre-sionea, aşa de cavuleres?
   Treiăod peste modul euui s’a făcut această suprimare, uie iutreb: suprimare» a fost bună a»fl rea ? Ca lă critic această suprimare, ea să arăt cat este de rea, ar trebui să desfăşor Înaintea d-voastre toate motivele cari nO dat naştere reabilitaţiunei; principiale pe cari se fundează şi bidile ce este cbiâmată a face intr’o eocietat'. Departe de mine idea de a face acnm o Incrare uşa de intinsă, care ar eşi diu limitele nnei simple convorbiri ca acea de astăzi şi cure m'ar sili să puu la o grea in-cercare atenţiunea şi răbdarea d-vo,tstre. Voiă aminti nnmai idea principală care a dat nascere reabiiilaţinnei şi care iste lăsată in pâiăsire prin suprimarea ei diu legile noastre.
   Condemn iţiuuile criminale şi parte din coudeninaţiunile direcţional', afară de p.-deapsa aunuie coprinsă in sentinţă, lovesc pe condeiunaţ de mal multe incapacităţi. Aceste iucapacităţl, ca şi acele cari lovesc pe falit in materie comercială, nn se află euninerate in lege» penală, ci eunt răspândite iu n ai n.nlte legi, la cari trtbue să alergăm ca să lecunoascem. Iu procedura codulni pi nai găsim, pentrn cei condamnaţi la pedepse criminale safi la căte-va P' depse direcţionale, incapacitatea de a fi jnrHţi, la art. 200 şi 261, in codul civil, incapacitate» de a fi tetor Dumal pmtru cel osândiţi la pedepse criminale la art. 284 şi incapacitatea de a face parte din conailiele de familie la art. 286 ; cele-alte incapacităţi ie găsesc in diferite legi organice arătate deja mai sus.
   Aceste incapacităţi sunt destnl de grave şi lovesc neapărat pe o persoană atăt in interesele sale pecuniare căt şi in posi-ţiuuea sa aocială, in npotaţionea şi onoa-
-
rea sa. Kle aQ, snb nn pnnet de vedere, o gravitate mai mare de căt osânda principală anume pronunţată desentinţa judecătorească, căci aceste osânde sunt mai lot-d’a-nna timporaV, pe cănd iucapacilăţlle sunt perpetue. Sunt mai grele de căt osânda principală şi sub nn alt pnnet de vedere, de vreme ce osânda principală poate dispare sad, mai bine zis, poate să rămână fără efect prin graţiare, pe cănd incapnci-tăţile nn diepar nici chiar prin graţiări. ci suut irevocabile.
   Această perpetuitate şi irevocabilitate a incapacităţilor accesorii unei condemna-ţiuni Bont contrarii principiului care domină toată teoria pedepselor in dreptul penal. O pedeapsă, ca să fie eficace, tribue să fie inaiote de toate moralisătoare, adică aă îndemne pe condamnat I» indreptare. Pentrn a ajunge la acest resnltat, pedeapsa Du trebue să fie nici perpetuă, nici irevocabilă. Daca este perpetuă, nu uiai p6te fi vorba de îndreptare, căci condemnatnl 'şi va termina trista i-sistenţă fiiud tot in aceea pedepsă, fără să mai redobândească libertatea cetăţeanului In societate. Dacă este irevocabilă, nn indeamnă pe condamnat la îndreptare, căci el n’are nici nn interes de a se indrepta, ştie de mai ’nainte că ori cât de bnnă va fi pe viitor purtarea aa nn va putea şterge urmele pedepsei la care a fost snpnB odată. De a;ee» legiuitorul nostru a depărtat căt a putut mai mult pedepsele perpetue, cari, afară de munca silnică pe viaţă, admi ă ca o crudă necesitate socială, nici du esist la noi. De aceea □ n a voit ca nici o pedeapsă aă fie irevocabilă, nici chiar munca silnică pe toată viaţs, căci tot rămăue condamnatului speranţa şi posibihtatea de a obţine, priDtr’o mai bunăpnrtaie, graţiare» da o parte din pedeapsa sa. Este dară o anomalie, căud pedepsele principale cele mai grele nn sunt mai nici-o-dată perpetue şi nici-o-dată irevocabile, ea accesoriile acelor pedepse chiar, acelornşoare, a dică incapaiită-ţile, să fie perpetne şi irevocabile. Din »-ceustă ideâ a luat nasc re reabilituţium a care a venit să dea o posibilitate dej scă. pare condamnaţilor şi a distrus caracterul de peipetnitate şi de irevocabilitate al iocapacităţilor accesorii. Putem irsne şi de indată conchide că răQ a făcut legiuitorul nostru când na a trecut şi r.abilitaţiuneu in codul nostrD criminal, căci prin aceasta a necunoscut acea idee biot-făcătoare, a lăsat incapacităţilor accesorii caracterul de irevocabile şi de perpetne care le respinsese peutru pedepsele principale, făcând cu aci st mod ca pedepsele să pearză din i fec-tul lor moralisător, căci a şters o parte diu interesul ce putea avea condamnaţii de a se indrepta.
   La aceste critici se poate obiecta că legiuitorul nostru a pntut să depărteze ren-bilitaţiuuea iu materie criniina a pentru motivai iă nu împlinea scopul să a. Un om care a fost condamnat peutru crimă eaQ delict, nu poate şterge coudeinunţiune» din tricutul săQ, reabilituţiuaea nu poate sâ'( iu toarcă buna repntaţiune in ochii couce-tnţeni'or săi, şi această consecinţă irevocabilă a condumuaţinuei ăl vătăma mai mnlt decât acele incapacităţi din legile noastre organice. La Hceastă obiecţinne răspund că nn trtbue confundat tărâmul moral cn tărâmul juridic. Nici 0 lige uu poute distruge conseciuţele morale ale nnnî fapt implinit, chiar ducă acesstu er fi voinţa legiuitorului; legea pozitiva nu poate evea decăt nn efect positiv şi nn ponte impune uiuiic conştiinţei intime a oronlnî. Dar na este nu motiv, pentrn că ’e S» nn poate atinge r.n scop de pură morală, ca să fie disprtţuits şi efectele jaridice c«rl le poşte produce. Na este contestabil că omul, cure ăşi va fi dobăodit reabilitaţiune», va fi mai farornbi privit de concetăţenii săi decăt acela CHre rămâne nereabilitat şi lovit ue diferite incapacităţi, de şi nu se poate bn-cnra de aceeaşi repntaţiune ca acela care n’a fost condemnat niciodată. In cele din armă, dacă acest argument este de natură a depărta rcabilitaţiuuea in mat rie penală, nu există el şi pentru reabilitaţin-utn comercială? Oare un falit reabilitat să bucură de o repntaţiune tot aşa de bună ca şi comerciantul care n’a dat niciodată faliment? Dacă a’a admis iutr’un caz, de ce să nn se admită şi in celalt?
   feub un alt pnnet de vtdere, in comentariul săO, primai nostru preşedinte, es-plirăud diapoziţinnea art. 13 din codnl pena), cure zice : .Osânda Ia muncă silnică atrage dupe sine degradaţinnea civică pe limpnl osândei*, se întreabă dacă legiuitorul, mărginind incapacitatea osănditalui nnmai la timpul osândei, a iuţeli» tă şteargă cele alte incapacităţi, cetu ce ar esplica suprimarea reebilitaţiuuii in materie criminali
ca inutilă. D-ea arată că, duca s’ai-, această interpretaţiune, un comere i znt din nenorocire in faliment, : poziţinne mai grea decăt criminali culpabili, căci dânsul ar fi lovit, pacităţl politice, pe căuJ aceştij Împlinirea pedepsei lor, ar fi p capabili. Cil multă dreptate Comei, arată că această consecinţă esta ii.iz bilă, cu atât mai mnlt, că art. 132. parte din legea generală, nu poa^ abrogat dispoziţinnl din legi spec • suut şi post'r,oare promulgării ei. *■ dar bine stabilit cS incapacităţii pentrn condeu naţî in materie pena a se putea distruge acele incnpaci , reibilitatiune.
   Această stare de lucruri «ste fo»Ş de regretat. Puteţi Itsne să vă coţ de răul resultănd din snpriniarea •: taţiuneî in materie criminală privai mai la cererile de reabilitaţiuue i -dresează adesea d-lai ministru de 4i cereri Iu cari este imposibilitate i. veri-nn resnltat. Am voit să rid răă iu faţ» inaltel curţi, convins 4 tarea relelor ce exist in legisluţiuncan tră criminală intră in rola! par acestei înalte juridicţinni.
   Termin, d-lor magistraţi, mnlţn de bine-voitoarea atenţiune cn cari cnrajat silinţele mele, şi aretăndn-t ranţa ce am cu veţi biue-voi a vil această importantă materie intr’p comunicările ce art. 81 din l-g'S >. a înaltei curţi vă dă dr>-ptol dl către ministrul justiţiei şi către ţări], drept care conetitue nna din i frumoase prerogative alo acestui in şi care, de sigur, un d-roastră ăl v să cază in nitnre.
1
n-4

    „     .                        I.
    D. pnm preşedinte h râspi».
discursul d-lul procuror genei t
termenii următori ;
                                                                                                   Domnule procuror general,
    Lu discursul d-voastră de rtiutr anal uctst», aţi tratat despre cu dintre cele uiai importante din li unea noastră; cu necontestabila au ce daă cuvântului <1-voastră o pi ştiinţă, o rectitudine de cugetare ir este de loc comună şi pu/.iţiunea iiia ocupaţi in siuul uceetei curţi, ap i tat, pe căt a permis ucaziuilea, ijti reabilitaţiunei.
    Sunt uiai multe luni de căud an unoure u mă intrtţiuau cn d-voist privinţa discursului de reintrare, n cele mal frumoase atribuţinnî ale i talul, şi » cărei utilitate practicăm intre altele, de u stabili uniformi!» vedere in magistretură pe terenul al al priucipielor ştiiuţel; am cugetat doi imprennă la alegerea materiei tratat, căci este uu» diu sarcinele iti-a vagbia ca cuvint. le cari se adie ina iei curţi, saQ să zic iuuiutui sa, ■ fie de mai puţii ă iusenmntnti de comport» demnitatea ac< stui mare i statului.
    Circumstanţele grave prin ceri astă7.i ţar» noastră, şi asupra cârorai>l timentele de datorie patriotică ale uă rul Komău suut dişleptute, nu v'aCI-i tut abate de la o materie emilia ;o n ridică şi care atinge oruinea puo io putea zice ordinea socială, iu grad mal inalt; este cea mai cuuă politii fiecare să rămână, mai ales iu tul grele, la postul şi la datoria sa. Făt de acest adevăr salutur, d-voastră at exemplu venind astăzi u mtreţiue ii onrte despre reabilitare iu materia Cu cială şi penală.
   D-le procuror general, nu aş putea ogi nici a schimba nimic la definiţie renbilitărei ce aţi dat. lu toate socieil: bine organizat», pedeapsa unui faptj preheusibil, sau, in general vorbind, • secinţele unui fapt prejndiciubil coar ţâţei, are in sine două părţi bine dis'.it î 0 primă parte positivă saO pedeapsa priti zisă, precum este privaţiunea h tăţel individuale saă aplicaţinuea de ferinţe materiale de diferita grade şi nori după timpuri şi locuri, şi o a parte, negativă, care se consideră calt cesorie şi se traduce iu supresinnei dr ptorî, adică iu interzicerea exerciţii nuor acte car] sunt învoite tutulor n: brilor comuuităţei.
   Unnl din caracterele cele mai mora toare ale pedepselor este de a li tinipo şi remisibile. Deja tn auticitate, iu le laţiunea romană, partea cea positivă a (lepselor se putea ourm» priu indulgt principii, ană, cum zicem uoi astăzi, | dreptul de grape al capului statului; | tea lor cea negativă putea asemenea
                                                                                                                                                                                                                       4
T IM P U L
         rettitutio in integram, adică ire.» persoanei în statul sSii i>g reabilitare. Aţi culistatat 9Klut, d-le procnror g»neral, ciî «Sui este ile loc o institnţiuue particulară unei ţări ; for-ueapărat după timpuri, lo-''rcnmstsnte: iostitnţinuea I ca un ce eiuinameut necesar le coinnnitnţel.
     ^Uitare in m itcrie cumirciilă. Lunea noastră, nu incape să ea mari detaliu. Fornăit* după |< dobândi sunt arătate in cou-Ifriâ, la art. 838 fi următorii consist asemenea in reiuisin-p.tAţiIor ecicnte in dildrite legi ,|i menţionat, precum fi a ce-| in legea comerciali ca efecte şr deol»rati»e de faliment, Gri (favorabila | osiţinnea mini fj-Ltar, el un se | Oiţe bncnra da [jcrstigatH de un falit reabilitat, ot asum* ne» in materie pen i ă. |»rol, in art. l;ţ din codul pe t» digradaţinnin civică să in-[t»pt, pentru cel condemnaţl l i LA de o dată cn pedeapsa, fi li’lterg capul d*spre reabilitare Igiutorul a fost neapărat con-istă mare r>formă de idea ums-Dfura pedepsele, de a destiiuţa pe care am njmit’o negativi; ide altă parte, printr’o inadver-Itpevoe de imaginat, anianţiuut cele din pedepsele acosorie prin di-lspiciale, dintre cari nnele snut irioare codicelni penal. Cu mo-|>’a ejnns In resu tatnl destul [di toate pedepsele accsoiie aO Inc ji in niisibile, in lipsă de irontra tutulor principielor bgai Lrtbue că mărturisim spre ouoa-JIM rolul, chiar contra intenţiunei IjUPtrrsenţ» nnel antinomii aşa d in lege, cel dintSiQ lucra ce intre băni iste de a sci dacă «"“I •tita judecătorească n’ar putea |r»« 'Dulia armonie diferitele texte, o aplicaţiune practică. Sunt ■< opinia d voastră in a crede iar fi afa de ufor cu putinţă Lsurile, fi voi lua un exrnpln itiria electorală; cei oăndiţl sunt nedemni de a fi alegeţi V,v.20 diu ligta electorală: es-. rea kteacl» iste absolută : ar putea la individ care car afla iu acest cae Imis intre ilrgători invocând art. ll codul pecii fi dovedind că 'fi a de pi» ? facă o aolnţinne ce s'ar «ivălornfci, dară care crede că ar j*it*■ căderile sale, sfară nnmal dacă l*il& dnpă o opiniune foarte re»-nili ţi it mare autoritate, că art. 20 jf *M o disposiţiune constitnţio-Hhfităr, rin esta irtat jndecătorn-I tre două ligi cari «mană de Ia kioitor, să aplice pe una din două ţirne flagTantă a c*l* l-alte.
       mare cnvănt, d-le procuror ge-'•‘•niuala, cu puternica d-voastră | la atenţiuuea leginitornlni, a-cestinni cari până astăzi nn luate in seamă. In ceea ce linalta cuitr, ea 'fi va face nea-wia in marginile căderilor sale. 'oportun.
     dischise anul judecătoresc 1878.
   Iţa e'a ridicat la 1 oră dnpă a-cuitea a procedat In lucrările Ire.
  EV ISTA ZIARELOR
Jmentul tel mai conchizâtor, a produce cel mai mare eH -ela pe care .Romanul* la păDă acuma spre a face mal Itoare învingerea prrtidulul li tor in polemica sa cu parodicul asupra necesităţi» unei liante, este că România s'ar Itr’un piricol de moarte dacă le altgtrile tocmai in timpul lumi ruseşti care are sâ mal lincâ un an.
    permite .Romanul* sâ i aminte exemplul Franciei, procedat la alegerea unei liante pe când Germanii ocu-sfert din teritoriu, | e când Ile inimice cari mtraserâ viole in Paris invănaQ incâ ca-j ţferil cu puşca in mână? ?raDţa eia silită a primi saO I Bge tratatul de la Versaille», ui spuia de douâ provincii, şi
asentimentul poporului era indispensabil. l’rin urmare, nu se putea gândi cine-va a pune inaiute motivul 0"ii-pnţiunel strâiue spre a in târzia convocarea constituantei. Alegerile a-vurfi loc înaintea ochilor inimicului, şi pe urmii marele patriot pe care Franţa 61 plânge astăzi. d. Thiers. putea zice la tribuna Adunâril câ niclodatâ alegeri.e nu fuseseră mal libere.
    România se găseşte astăzi in n-eeeaşl poziţiun* in care se găsea Franţa in 1871. Este cestiune dea primi safi d" a rSsping* un tratat rare ne lipseşte de o provincie. Ade-v&rat iâ .sitnaţiunile. cu toată analogia ce aQ amândouă, prezintă o mare deosebire in a- est, sens că armatele ruseşti nu nr-uO invins cum Germanii invmsprâ pe Franţejl. şi că ele stau la noi nu ca inimice, aşteptând momentul de a lua armele contra Românii I. dacă n .1 vom respinge deriziunile Congresului iu Ceea ce ne priveşte, dar numi i spre a păzi drumul cu sâ se poată rem-toari e armata din ilulgaria in Rusia. Trupele ruseşti sunt cu totul des-interesate in cestiunea care ne Impârţeşte. Ele u’afl nici o inten-ţiune de a lua o parte activă in alegeri şi de a le Influenţa in-tr’un mod oh re-care.
    Argumentul pe care l'a ţinut in reservâ „Romanul* pâuă astăzi spre a ne pune afară din luptă, şi pe care l’a scos ne mul având altceva de zis. nu probează nimic; el nici merită Uiscuţiune, atât d« mult valoarea sa i ste nulft. .Românul* uită câ cestiunea este numai de a şti dacă guvernul are dreptul de a călca Constitnţmnea primind un tratat care Înstrăinează o provincii şi care acordă dreptul d" cetâ-ţomâ Israi liţilor. Aci e adevărata cestiune, nu aiure. N’aveiu a face cu Ruşii. El u’aU făcut cunstituţi-unta: poporul a fâcut'o, poporul trebue consultat spre a O schimba. Paltinul radical a pus In contribu-ţmne toate resursele spiritului sâu. el a căutat toate şicanele, chiar a m-rs până a acuza pe conservatori de a fi totooatâ raşt şi israelyu, şi In fine, văzend că toate sofismele de r6U gust pe cari le-a aruncat în discuţ.une n aU mei o valoare, isprăveşte zi,6nd: Nu putem alege o constituantă pentru ca ruşii sunt In ţară.
    Invingirta partidului radical e complec'ă dacă ne găsi'" înaintea unul argument aşa ue slab, cu toate câ este destinat a cufunda pe partidul opus In pământ. Aceasta ne sileste a zice câ dacă partidul sus-nurnit intribuinţeazâ asemeni tu.j-loace spre a proba c* nu trebue a alege o constituantă, el este foarte bucuros de a’l găsi, şi prin urmare se foloseşte de preseiiţa ruşilor in ţară. Trebue ca partidul radical să fie foarte recunoscător trupelor ruseşti crezend câ ele 11 vor scăpa de ne-sesitatea nonelor alegeri. El să arată foarte fericit câ octijaţiunea va du a încă un an şi câ va putea să strige in acest timp ; Alegerile sunt imposi-bme. căci Ruşii sunt in ţară. Noi nu ue am mira de led dacă radicalilar forma proiectul de a adresa o pe-tiţiune Ţarului spre a ’l ruga de a prelungi prezenţă armatelor sale in Romani». Prin acest mijloc el ar pi tea să rămâie incâ Îs putere un timp nemărginit. Ii felicităm de sentimentele lor patriotice şi le readucem aminte eâ nu trebue cine-va să acuze pe adversarii săi de a lucra numai in interes de partid şi nu in interesul patriei, când el sâ sco-boarâ până la asemeni mijloace. Sâ nu trează .Rod ânul* că are a face cu o ţară oarbă pe tare o poate in-toarce cum va voi Nu, ţara , care cunoştea cununii delii guvern mal inainte de sosirea lor la putere, a „fcâşt.gat in evenimentele celor doul ani din uimâ o experienţă de care va profita tănd momentul va sesi. Ea tace in momentul de faţă, pentru eâ ştie bine că trebue sâ I rămână cuvântul uiu urmă. lndigna-ţmnea pe care o simte in prezenţa z'selor argumente a partidului radical o va arăta in ziua alegerilor. JJe asta se teme ,R năimi* şi par-
tidul săd. şi frica care ’1 face sâ tremure nu va fi in zadar.
   Trist rol de a se face cine-va numai şi numai din setea puterii un organ a intereselor străine contra intereselor naţionale!
   Sâ isprăvim cu uu consiliu pe care ne vor permite de a ’l da „Românului* El incearcâ a distruge toate argumentele partidului conservator fără a putea atinge scopul săU, fiind silit a recurge la dorinţa d« a vedea neupnţiune rusească preUn gindu-si- in ţară. Dar nu mimul partidul conservator crede câ alegerea unei Constituante “ste necesară. ci şi un ziar din partidul radical.un amic al „Romanului*, vroim sâ vorbim de „România liberă*. Rugăm pe redactorii .Românului* de a răspunde şi redactorilor „României libere. Am fi veseli de a vedea aceste două organe a doul n.ininiştri hiptâmiu-se intre dănsele şi inapo-indii şl acuzaţinriile de Ruşi şi de lsareliţl pe ceri „Rotuănui* gâse şt* de cuviinţă de a le arunca ace Icra cari afl neftriciren de a nu fi de acteaşl părere cu el. Acest spectacol ne ar procurii un moment de dulce satisfiii ţsiine şi ne ar răsplăti priu multul săU comic de durerile pe cari le simţim văzend scumpa noastsă ţară in mâr.ele oamenilor cari aO ilesmembrat’o şi ne mulţu-mindu-sn cu aceasta, îl aruncă in fie-care zi insultele cele mal mari.
                                                                                                                                                                                                              „Vocea Cov.*
                                                                                                             CRONICA
    Numiri—D. I. Litiu fost deputat şi rc-tnaln enta dirictor la prefectnrH judeţului Vailui, prefent la judeţul Suceava, in locul d-lui Diiiconuvici, d-misionat.
    D. Slefun Tetdor, director la prefectura judeţului Vnellll, io locul d-luî 1. Lutif, trecut in altă funcţia ue.
    [). C, Lenţn, actualul Bib-prefect de la pive i Cotnl-Morii judeţul Ct bal. in asemenea calitate ia plasa Costacgalia, aie-laşi judeţ, in Jocnl cl-lol C. Bon, transferat.
    D. C. Bou, actualul sup-prefect de la pulsa Oostnngalin, jndtţu) Cahol, in asemenea calitate la plasa Cotul-Morei, acelaşi judeţ, in locnl d-lul Renţu, transferat.
    Plin inaltele decrete cu data din 14 an-gust 1878, după propunerile făcute, prin raporturi, de acelaşi d. ministru, sunt numiţi ;
    D. Alixandru Labovari, poliţaii! la ora-şnl Brăila, iu locnl d-lai d. ti. Rosetti, demisionat.
    D. Al A. ti miniceann, sub prefect de ia plai-a Argişul, judeţul Muscel, in locnl d-lul C. Vlădescu, dat jud-câţel.
    D. N. Petiescu, sub-prifect Ia plasa Olteţu, judeţul Ituiuauaţl, spre împlinirea vacanţei ce esistâ.
    D. Grigorie Car.acenco s'a numit in postul de epitrop In spitalul din Terg-Ocns, pendinte de epitropia sjtitai. lor casei St, Spiridon din laşi.
                                                                                                                     «
    Decoraţvuni. — Măria Sa Domnitorul, a biue-voil a acorda d-lni Gtorge M. Gliica inalta autorisaţiune pentru a primi şi purta insignele ordiuu.ui Ut. Sionista*, clasa 1, ce i «K conferit de Majestatea Sa Im] 8-ratui tntnlor ticsiilor asemenea şi d-lui G. Mărzisiu înalta antorisaţiune p utru a iriuii şi purta insignele ordinalul St. Sta-nis/as, clasa 11, cu p.ecă, ce i s'a conferit du Majestatea Sa împăratul tntnlor Rusii-or; asenunea don naiul colonel Clostufora Vasili, comandantul miliţiilor din divisa 11 militarii teritorială, inaita autorisaţiune pentru a primi şi purta insignele ordiuu-Inl St. Ana, claea 11.
                                                                                                                     *
    Alijcaria portului Galaţi. — Iu ziua de 10 August aă sosit o corabia deşcertă fi 2 vapoare, aH ,plecut 2 corăbii incărcate. Bastimente faţă iu port aâ fost 21. Popo-şoil, 10-011 4-62 Ibr., a’aO vândut cu 85 38 I.
                            „Voc. Cov.*
                                                                                                                     *
    ‘Ştafeta, din Iaşi scrie :
    Iuftituţiunca gardei civice in Iaşi a a-jnns o adevărată calamitate pentru popo-raţinneu săracă şi muncitoare a acestui oraş.
    De unde, exerci ,inrile, paradele şi celelalte aveaQ Ico dcminicele şi zilele de sărbătoare nun iT, aceusta pentru ca clasa iu oncitoare să nn tie distrasă de la lncrul ei şi prin dedneţiune să nu moară de foumo, acoiu oamenii cari aparţin aceatei clase snnt smulji de ia munca lor, Jnaţi
de exerciţiil snîi pnşl de gardă in zile lucrătoare, Astfel că copiii fi familiale lor postesc iu acele zile postul cel nmrp.
    Cea mai mare parte din lucrătorii tipografiilor oameni cu căte o casă de copii, snnt luaţi şi târâţi in gardă in zile lucrătoare, zile pentrn cari patrorn! lor nn le poate plăti nimic şi natf-d ft-mei! ’ şi C ’pii mor de foauie acasă.
    Credem că i. te foarte ipjnst ca o usc-menea stare de lucruri să continueze şl acum când avem in orrş călăraşi, jandarmi, dorobanţi şi infanterie, şi prin urmare, nu mai este necesitat.*' ca să distrugă pe bieţ 1 lncrători de munca lor.
    Atragem in acoi-tă privinţă ateuţiuaia tuturor d-lor sub-locotenenţl, locotenenţi, căpitani, maiori, lovotemuţi-coloueli, coloneii şi generali ai gardei civice şi'I rugăm să puie capăt acestei calamităţi, care :i devenit o advvărută plagă pentru clasa mui-citoure săracă a oraşului no9tru.
                                                                                                                                         *
    ,Curierul Th. tialnsan* din laşi scriu □ rinătoireie ;
    Primir ă regimentului 3 de linie. Marţi pe la oarele li saru, stradele principale a R.şaliii eruQ plite cn trăsuri şi uu public numeros, caro se îndreptai! iu grabă spre gură. Jandarmii călări in impozanta lor uniformă de gală fnră încă de cil timpurii! detaşaţi intre.colo. Cn i ăt se Apropia momentul sosirii regimeii’.alrj, cu atăt so iudeia publicul mai tare pe peronul s'aţi-i. Li orele 7 sara nn al treilea semnal de clopot anunţa, că trenai militar a ajuns la bariera laşului, fi intradevăr nn mult dnpă aceea, o locomotivă sprintenă, dnr greii fumegând, se apropia cn nn ş;r de vsgcaue din ce in ce mai mult, plră ce, in soţi t5 de strigătele de 'ura din partea publicului şi de căntecile muzi ei militare din tren, se opri in dreptul Terenului. Regimentul ue cobori primit f.iud de cetăţeni cu entuziasm. Drapelul Iul primi două ghirlănzi drept omagiu din partea damelor iaşi ne. Cu muzica in frunte, se îndreptă apoi regimentul spre oraş, urmat fiind de nn norrd foarte numeros. In urma regimentului se grămădiră trăsurile şi birjele particulare. Prefectul de ju-dtţ, d. Vasile Ghiorghian şl cel de poliţie, d. Pruucu petncură şi d-lor regimentul, care inaiutănd strada Mare se îndrepta spre Palatul administrativ, de unde apoi in urma dispoziţiuuilor d-lnl prefect Gheorghian, bravii ostaşi nS fost dnfi in cazarmă. Publicul stătu mult timp pe ,gnţa palatului, crezend, că Primăria va ospăta măcar cu pine şi raihiQ pe bravul rrgiruent, carele la Griviţa şi Plevna vărsase şiroaie de sănge pentru ţară. Aşteptările pub'i.ulul afl fost iniă inş late, căci Primăria un făcuse nici o pregătire iotru aceasta, spre a face economie şi a nn chtltni in ‘zadar, banii Comune', par că şi cnragioşil ostaşi al acestui regiment »r fi făcut şi ei economie de viaţă şi său-gele lor! Trist a mei r-presentat dar Primăria dorinţele oraşului. Nu e de mirat căci cheltnindn-se din paragraful estraor-d irar a bngetnlnî, părirţilor Comnnel li-ar n rămas mal puţin pentru diurne şi al-te’e... 1
                                                                                                                                         «
    Ziarul .Discentriiliz rea‘ din Giurgiu comunică crmătovrele:
    D. dootor Har], fostul medic al spitalului judeţean, care, din cauza unul conflict cn intendentul acelui spital, 'şt a dat demisir.r.ea din funcţiunea pe care o ocupa fiind decis de a pleca in străinătate, 'fi-a văndnt tot mobilierul de care dispnnan, pre-oom şi alte rfectip care nn le putea lna cu sine, intre cari şi nn stăojen de lemne pe caee ăl văndnse nnnl comerciante din Giurgiu, d. Alecu Pami'hilie. Alnltăeri dimineaţă, pe când soţien d-lni dr. Herl, împreună cu serv'toarea din casă, era ocupată cn încărcarea acelui stănjin de lemne spre a fi transportat la domiciliul cumpărătorului, se pomeneşte cn trei dorobanţi, ce staţiomz de ordinar iu curtea spitalului pintru paza lui, înarmaţi cn puşci şi baionete, cari 'I declară că afl ordin din part a d-lnl intendent sâ nn lase ca acele lemne aă fie trAUBportate aiurea, de oare-co ele snnt furate din lemnele spitalului. D-na Harl, irdignată, voind a se opnne la această violenţă, unul dintre soldaţi sroate baioneta şi se repezi spre a o lovi. Atnnci servitoarea.... văzând pericolul iu care se găsea stăpăna sa, avu curajul da a se arunoa inainte şi a o acoperi cn (orpnl său, primind astfel loviturile ce erafl dtatinate d-nel Harl.
    D. doctor Harl, ce se afla in interiorul spitalului, iuştiinţat despre ceea ce se petrecea, ee grăbi de a cere pe deoparte a-jntornl Poliţiei, care, prin organul d-lul comisar Nebunelj, constată printr'un pr>-
script-verb il cele ce relatarăm mai sus, mi pe dealtă parte, reclamă concursul d-lui doctor Diamandi, fost medic al spitalului, spre a constata starea in care se găsea a-tăt soţia d-sale, căt şi »erv:to'irea... Din preferinţele verbale, cn No. 220 şi 218, intri-ţinutn de numitul d. doctor Diamandi se constată, pe deopart-, că d-na Harl a snferit foirte mult iar pe dealtg, că servitoarea... a fost rănită grav.
   Ciedem de prisos de a fine multe oo-n entnrii asupra acestor fapte ; simpla lor expunere este sufici nti spre a convinge pa ori-ciue despre excepţionala lor gravitate. E'e constituesc O flagrantă violare de domiciliu , făcută in nişte condiţiunl care ’i ngravează carnet*rnl, violare n>» «udată de un om ere n'area cel nai iu ic drept de a face aceasta. Cerem dar de la autorităţile cjmpctinte de a apli a o p dt-apsă foarte severă atăt intendentului spitalului, care a ordonat comiterei unui fapt ilegal, căt fi Boldaţilor curi ’şi a3 permis de a ixerita un ordin ce primiseră, intrebninţăcd nişte mijloace violente.
   Tot de odată, rugăm iu special pe autoritatea militară de a pune in vedere, pe viitor, soldaţilor pa care ’i imparte pu la autorităţi, limita până nude trebuise să dei supunere fancţiounrulni sub nl cărui ordin sunt puşi, spre a un se mal repeta asemenea fapte regretabile.
                                                                                                                            •
   Joi seara, in grădina Guichard, compt-nia dramatică română, sub direcţia d-lut Pascali, va reprezenta ,Hoţii de codru şi hoţii de ora|‘ pentru bineticiul d-lni Hagii sen.
   D. Hagiescn este nn tinăr actor, al cărat talent este destul Je cunoscut fi «preţuit de iubitorii teatrului îoio.ioesc, ca să nn mai poată fi îndoială că reprezentaţia d-sule are să atragă no public foarte numeros. Neapărat că fi de astă dată succesul artistic nu va lipsi d-lui Hagiescu ; estu de dorit ca fi succeiul finanţiar să-i fie deopotrivă.
      ~bIblîogkafie
   Librăria Ch. Stefânescu & Barasch
                                                                                       A eţit de aub tipnr
ELEMENTE DE CALIGRAFIE
                                                                                              de
                                                                                   TJcvsiliâ Htef&ne.-cu Va apare la 25 August curent
ELEMENTE DE ARITHMETICA
                                                                                 pentru utul claselor liceale 51 gitumuiMle
                                                                                              de
                                                                                       Diruitrle Petreacă
                                                                                      profr-aore la UniTereitate
                                                                                      CURS ELEMENTAR
                                                                                              de
                                                                                 ARITMETICA
   cn mici deprinderi de raţiouument Copriuzănd peste 1000 cserciţii de calcul fi probleme rcsolrate fi enunţate pentru nsul claselor primare fi l-ia secundare de embe-sexe, de ll. tilrescu profesor de matematică la gimnazial LazSr din Bucureşti. Preţul 1 I. 50 b.
   A rşit de sub tipar şi se i flă spre vău zare la librăria Sorec et Comp.
   REV0UŢIA Şl REVOUŢIONARli
                                                                                              de
                                                                                       TJ. P. Teu’eseu.
                                                                                     Volumul I-iil trei lei noi-
   D. Mii •eseu.—Aritmeticii cn mici deprinderi de raţionament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentrn nznl claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in So de 163 pag. Preţul I 1. şi 50 b
   Rnneiti Roman, Radu, poemă-, de vlnzare la librăria Szăllăsy, editorul.
   Dr Fclix, — Raport general pe 1877 asupra serviciului sanitar al oraşului Bucureşti.
   N- Scurtescil, Istoria Românilor pentru clasele primare, in editura librftnel Luis, str. Lipscani, preţul 50 b.
   St. C. Millllilescit.—Industria şt Rtsbehd, atudifi de sociologie. I.a librării, preţul 2 1. n.
   G. L. Frollo, — Utilitatea Studielor neolatine, prelegere ţinută la facultatea de litere din BucurescI, pentru inaugurarea cursului de Istoria literaturilor neolatine. La librării preţul 2 1. n.
   SttVU S oilUCSCU, Virtutea Militară poezii , de vlnzare la librăriile So-»’ec, Danielopolu, Szăllăssy şi iu judeţe la librăriile corespondente : preţul 50 bani.
T I M P D L
t
            EZc-£uriess7 o CREME-ORIZA «
v A/A'o^he ltinc^o
                                                                                                                                               r^ec'lţA.ND.PAIîFUiW;
                                                                                                                                               L^fnisseur de plusieurs C- J ^«UE STHONORi^i. 5
'I
~prf h albi
' i ml ule i şi <la polcT transparinţ.» OJf
D*a*lro/« IMii
                                                                                                                         ui necurmnla juneje dislnigcndu ^hftn’ilurllf.
                                             IMPORTANT
l>0ru DES l’ERES de FA.MILLE
Fonderia de Tuciu
a lui
K. KKILHAUKR
                                                                                            STRADA. I8VOR
                                                                                    ffectui-fil or l-ce lucrare de. fotiddrie după modele, desluşiri şeii desemnuri date.
                                                                                     Se asi^ure/il buna esecutare cu materialul cel mal bun.
   Ori-ce comandâ pentrn conducererea apei, instalarea băilor cu t6te atenansele lor, puţnrl de curte, pompe pentru diverse trebuinţa stropitori de grădini , ş. c. 1. se efectueijă grsbuic fi bine la
P. Keimaier, Strada Isror No. 59
   Une f.înriUe disticqnee de Vienne, deşire prer.dre eu pension un jeune hornme quî doit fure ses etudes a Vienne. Elle ne re foit en tout qne de un pensionnaires, dont elle snrveillera conseiencieneement Ies etu-des sin-i qne la conduite. On parte le franca,',, et i’on cultive la mus’que dens la maieoi'. Meilleures references dennees.
   S-’ailresser pour renaigiiementsan Bureau e ce Journal.                (7/0—0)
   Asemenea se găsesc tot-d’a-nua in de-posit: Ţevi de vlnmb, ţevi de fer fi de tuci în diferite dimensiuni, precum şi bucăţi confecţionate de tuci pentru diferite coustrucţiuul.
   Transmisiuni, curele f. c. 1., un mare di-posit cu preţniile cele nai tftine.
                                                                                                                                                                                                                             (777—4)
locuiesce Strada I.ute-rani No. 7, vis-a-vis de
biserica Calvini.
/OSXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^
X FRAWZ GtnSTTHER x
X           ă la VILLE DE BRUXELES  ^
X                                   X
                                                                        Podul Hogoşoiel No, U vis-ă-ris de Consulatul Kassesc ^
^ rtecoinanită magatinul «<■& asortat ia tot-d'a-una f6rte bine cu rufăriă de bărbaţi şi de Jţ
X dtune, umere, manebete, batiste de ltno, olanda fi măt&să, ciorapi pentru bărbaţi şi dame,
  d in,-ie bne (irepe de sânte) camisdne, groşeue, broderie dantele, cravate de bărbaţi |i ^ Vie  cele mal noi forme ji culori, umbrele'de »dre şi de pl6ie eto etc. Atrăgând tot V
  de-o-d.tta atenţiunea onor. Clientele ci din causa cmel am redui fdrte mult preţurile. ^
Vxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx>
&! £ G G • G G GGG#GGGGGGGG<
G
e
AMS IMPORTANT
m
3
m
m
&
<v
w
G
  APA de GURA
Eau dent frice de FVrmo
SĂPUN (le PETE APÂ de OBRAZ
     Savtn rermo        Eau de toilette F'rmo
   Sub-sununtul, Jonepb J. Ft-rmo, născut in România, bre oi 6rea a face cunoscut onor. public in g/ntral şi siim. domne in speciei, că tu urma U'iei i.bsenţe de 11} ani din ţer», rtintortânduse de cinând, oferă resul-tatul stud’elor şi practicei sale in divtrsele ţgri din Europa şi America pe unde a voiajat.
                                                                                                                                                                                                             rlimită: Fau dentifrice de Fetmo, se reco-
ApcL TI 6 §UIdţ asuda jentin ajblbreaşi albirea dinţilor,
£
m
o
&
G
dispariţiunea n irosuiul reumatismului şi a dnr, rti de gură pnenm şi încetarea curgerii sfti gelul şi întărirea gmgielor.
      ^Idnnnnl rlo Tiiuto numit: Nat on Fermo, se recon ardă OdpUII Ui fit! |JtîIc, jmtni scoter,a fi frăgtsin ea peliţrl.
       A ri6 fltt r VirQ rl Dnn,i'“: -toi/ de toilette de Fermo, se re-a-j |Jd fit! DUlot^j comandă penlru a biria obrazului, a, dte-rea ]etuor, dispariţiunea şi ţnvtnma sbircitnitlor fi pinlru subţiere» peliţei.
    Ac, ste preparative fiind supuse analişti li.boratornJnl i himic al spitalului Colţts, i,3 fost gfisite tuDe j eolru care im şi tâj ătat certificat din partea d-lui Doctor respectiv şi voe, pentru a le oferi Publiculuj, din partea Onor. Poliţiei a Capitalei.
    Sub-si uinhtul spera ca Oi or Potir, va Irturija iun narile fericite **>e tnui R< uian. Minjulâtidb’l ast-fel a cootinoa cu descoperirile sale t> in viitir, sj.re a iu bogaţi produtelt Ron ane de a, estă categorie, care 1 nă in tele din oimă ar trini sa inlucnihsiă pe ele sireine.
    Si b->eo nati l s|,ra ssineLta că Onor. Ziaristică Kon ână, dnpe ce se va fi coi. viu» de ţroţrietatsa acestor preparative, il va recomanda şi niai liilduros Onor. Public.
    O* posit o 1 viDijârii, Piaţa Constaotin-Vodă, in f.ţa Circului.
Bucureşti _ Aiguit 1878. (174-0)
Iosepli I. Fermo
                                                                                                             sub-hirurg.
«e ©
      GALBENI sunt de dat cu dobflndA cu hypoteca.— A se adresa la nduiinistrnţia tuf (jiar.                 (78i-3)
EP1TR0PIA SEMINAR1ULUI
                                                                      NIPH0N MITROPOLITUL
  PUBLIGATIUNE
  In (Jioa de 16 Angnst cnrent, s’a decis a se ţine licitaţiâ la cancelaria Epitropiei Strada Filaretn No. 2. pentru vânzarea grâului ce va eşi din 0d pogbne cultivate pe moşia Bâţcovenii, Judeţul Vlsşca, şi 200 jiogone pe moşia Kinjn* din Judeţnl Ilfov. Amatorii de a cumpăra aceste producte, ie vor prezenta in arătata orele 12 la localul caucelarieî spre a concura la lici taţiă, fiind insoţiţl şi de cuvenitele garanţii in numerar safi efecte publice.
  No. 112        (77S—2).
   In <jioa de 26 August corent orele 12 se va ţine licitaţia la cancelaria Epitropiei Strada Filaret No. 2 pentrn darea prin antrt-prisă_pe termen de nn an a cărnei de vacă nei esară pentrn nntrinentul Elt-vilor fi personalului de servicii!. — Amatorii de a se angaja cu acestâ antre-prisă se vor presenta la arătats-iji şi oră In cancelaria spre a concura la licitaţA; condi-ţiunile se pot vedea in orl-ce (ji de lucru la ciincelariă.                (771 — 1)
   In (jioa de 16 Angust când a fost <jio8 de licitaţiă pentru arendarea moşii Letca Nonă din Jtideţnl Vlaşc», conform publicaţiei No. 105, inserată în Monitorul oficial No, 153, din causa lipsei de concurenţi, Epitropia publică din nofl <jio* de 16 Septembrie viitor peutrn când sunt invitaţi domnii amatori de a lua aceată c ofiă a Re presenta 1b localni Seminarului Strada Filări tu No. 2 orele 12, lusoţiţi fiind şi de cuvenitele giranţii iu numerar saQ efecte publice.
   No. 112.                    (770—o)
   Fiind-că in (jioa de 16 August corent deslinatâ pentrn arendarea prin licituţiă a moşiilor Kiajna din Judeţul I fuv şi Baţco-veni din jud. Vlaşca pe termen de 5 ani, cu incept re de la 23 Aprilie viitor, conform publicaţii No. 104 inserată in Monitorul oficial No. lob, nu s’a presentat îndestul concurenţi care să ofere preţuri rvBnlagiose; se publică din nofl (jioa de 16 Septembrie viitor i âud d-r,il amatorii se vor presenta la cancelaria Epitropiei, Strada Filaretn No. 2, orele 12, inaoţiţl de cuvenitele garanţii in numerar sui! efecte publice spre a concura licitaţii; iar coudiţiuuile se pot vedea in orl-ce <jt de lccrn la cancelarii.
   No. 114.                  (730—2)
   Conform regulamentului de dtsciplină a! acestui Seminarifl la 1 Septembrie viitor aa decis a se ţine concurs peDtru admiterea elevilor in acest institut.
   Ceierile de admitere urmeijâ a fi adresate Epitropiei de la 15—25 August fiind iusoţite de următorele acte:
     1. Certificatul de absolvirea cursorilor făcute.
   11. Actul de botez fi
   III. De Vaccin».
   Materiile concnrsalni vor fi obiectele de studii ale claselor inferore acel,I în care aspirantul voesce a frecuauta.
   Etatea concurenţilor va fi între )2—16 am, ei vor fi de naţionalitate Română fi de religiuDe ortodocsă.
   Epitropia publică acesta spre cunoscinţa generali.                       (763—0)
Berlin.
   Cine dor»oe »ă obţie la Berlin prin inunciurl publicate in fiarei.- cotidiene, ver un auccei, •& ie leridacâ »pre acest scop de cel mat mare ft cel mal mult citit jurnal poliţie cotidian TribOne care apare in capitala imperiului german. Jurnalul apare de 18 aut io t6te ţjilele
şi e»e momentan in 28,000 etemplare Tribune ie g&aeice in tote careurile a
publicului bine situat precum ţi in t6t« localele publice cafenele etc. gaaindu-se cBte o data chiar mat multe esemplare in cafenelele mal uiarl. Sutele de colpoi-tator »« occup cu imediata colportate îndată dupi apariţiuuea fie c&rul nu-m^r, şi să îngrijesc şi de venjare cu numCru ncest (jiar popular. Cu I6te că (jiarui este aşa (le răspândit intr un mod grandios, totuşi preciul ÎDserţiuuilor este ef;in, căci linia de 9 silabe costă numai 85 pfenigi sad bani. 44.
    Parte» inseratelop ale acestei fol, s » dobindit de Espediţiune» de anunciurl Adoll Steiner, In Hamburg pentru o sumă frdie importantă. Tdte comandele de inserţiunt urmedă a se înainta espedi-
LECTIUNI PRIVAI
ţiutetde anueciurt Adolf Stoiner îd Ham-nurg. Corespondenţa cu casa. A. Steiner
pdte fi şi romănesce fiind-că lo acest birou sunt angajaţi corespondenţi pentru tdte limbile europtine. Costul inseratelor comandate ee pdte trommite şi in timbre poştale romăne.
T
  In limbi Germană pentra baiu' • ia tbte rumurile ale claselor ir gimnasialp. Băeţiî csrî frecoenl protestantă, pot fi luate şi in pe i se adresa la
                                                                                                                                                                                             M. de HEIDENDORF i»
                                                                                                                                                                                    Strada Puţu cu plopi N14 —
TROMPETTA CARPATI1IÎ
   întreg.* col cţie de când a atn S numele de Buciumul şi până în ib/ a incetut d’a mai vorbi dimpreun r trnl tî scriitor Cesar Bolile.
   Acest monument al literaturel la a cărui clădire a lucrat pal-anl şi trei săptămâni marele na t ăfiă de vâmjare la Tipografia n strada Academiei No. 24-
                                                                                                                                                                                                                                         iOn poLiNcciK
             fost administrator şi colr#f acestui (jiar.
           renumită esenţă japon, vindică îndată ori-ce < cap se găsesce la farmacia d-lui vis-â-vis de biserica Sărindar.

Hi
T
v?l:
BROU

- »ţ(
higienii i, infs’ ■ prt-servativă. f, ră vindecătortf * a-i aduceanim
găseBce in t6te farmaciile din Umvirs şi ia Paris la JULE3 FERRE, farr u No. 120 Strada Rirheiieu, snccessor a Iul Bron ; la BucnriscI U d-nu ZURNER, farmacist.
, *ti*«*** «**«*»«» ***»*»•                       '«*«**««»
iăăăăJ i
l.**-* -------- - - n ...
COMPTOIR DE COMMERCE ET DE COMMOT
                                                                  C. A » A AK
                                                          i Paris, 2 Carrefour de la Croix Rouge. 2-

   II se charge de tontes le» con missions commercialis et d’ai hBt d*s mari.» dises anx prix de fabr’qnt», de la veDte des prodnits rtranger* en Fi acconipsgne Ies vovageurs ă visiter iVxposition et Îs-b cnriosites de Pari purle frarţaia, allunand, rnsse et polonai*.
P K O S P E C T U S
                                                                DE
□nstitution Frangaise et Italie ii
                                       birigk par MESDAMES MAZZANT1NJ 9, Plute (FAzeglio, FLORENCE.
    Ces Dnmes , ayant quitti? Ia France leur patrie aprf*s Ia gtu 70-71, ont fond^ k Flurence en 1873 line Institution Frangaise lienne qni jouit de l’estinre gi^n^rale, et oft Ies jeums filles r< g une instruction aussi solide que brillantp. Les directrices etnnt du diplome suplrieur et secondees par des professeurs distinţ Dans cette Institution 1’enseignetneDt est divisi4 en 2 <onrs: ^lemeutaire et cours sup^rieur. Chacun deces cours comprend 2 et cbaque classe est divis^e en plusieurs sections. Selon son ap l’^Ifeve peut changer de section 2 fois par an.
    Le prjx de la pi nsion your Ies internes est de 1200 frs. par tompris Ia musique, Ie dessin et la danse.
*
        Des renseigneme nts on peut avoir k I imprimerie Jbiel A '• qui ont visit6 ITnstitution personellement et ofi on pri.t voir lei pectus d^taill<5.
MARELE MAGASIN DE HAINE
                                 i-A- L.A- BELLE
                                     A« 0S B
CONFECŢIONATE Şi ARTICOLE DE MODA
                                         (IitGXHAIlM
i
                                                                                                  FPKNISOKUL
                                                                                 20, COLT1UL BULEVABDULTJI SI
                                                                               Face uinobtut onor. Clientele, ck i a sosit pentru sesonul cele mai moderne, fasone elegante croite, dupe
      Costume complecte de Fantasie Kcdiugote Hardington Jaquette Bosphore SSacco (oupe anglaise
                                                                               TardesKUH KtLais^ance diferite alte fasone
                                                                                              PREŢURILE CELE
                                                             Se priimeşto şl eomAinll de tot© felurile de haine care se eleetuedil eu mare promptitudine.
CURT1KI
M0G09I0AIEI, 0-A.S.A. GRECfNTJ, 20 actual UN MAltE şi liOGAT asortiment de haine din stolele cele tlin urma jurnale de Paris şi Londra.
  Cămăşi franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de t6te felurile f ravatte Flastron, F£gate etc. negre şi colorii Umbrele şi objecte de fantasie Mânuşi şi tbte lucrurile de moda
MAI MODERATE
                                                      Josgf or*CTrc«iiL*Jiift
Furnisornl Curţii, No. 20 Colţul Bulev jrdolul şi Mogoşoiel Casele Grercnu.

Tipografia, Thiel A Weisa Palatul .Dacia*