DUMINECA, 20 AUGUST ANUL III. - IS7S NS3. tamentele. I IN TOATa ROmANIa M..................L o. 47 ................... U ...................12 IN STRAINATATR : II ............... 60 IjinpCNI Şl RECLAME : litere petit, pagina IV, 80 bani ,111, 80 bani, pe pag. H, î ir\ ho\ |î*clame a Iei sol linia. n§r In capitală 10 bani. ESB IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Uiuroul Ho da o ţi el şi Administraţiei: Halatul ‘Dacia, A^isr-crisrcT'CJK.x •. 8e priimeic in str&iDatate : I.a D-nil Jtaaxvn-$tein *cbga«*e l) : A ti Comp. In Peţta , J tava»-1 jaf fi te |s 98 9111 9l 63 95 — 112 ni ale rural . . urban . , S.pal al CapiL îji!............175 215 — 76 - upal cq premii 25 — .......... 63 — [ni..............i0o>/« — 25 2497>fc 12‘2/i l22'[* I l'nntul de Vteua, 20 august Renta ungari In aur .... 86 — Bonuri de tesaur ung , I emis. 122 — . , , H , 73 50 împrumutul austr. In h&rtie . 65 50 i , , argint . 63 03 Beata austriacă in aur ... 71 65 Loee din 1866 ............... 110 50 Acţiunile bfcnoel naţionale . . 803 . . austr. de credit 237 — . , ungare „ 210 — Argint....................100 — Ducatul.................... 5 47 Napoleonul................. 9 22 100 m&rcl germane......... 56 05V* Cnrsnl de Berlin, 30 august Acţiunile Căilor ferate romine. 33 — Obligaţiunile romane 6°/o . . 84 25 Priorităţile 0. fer. rom. 8“fs 85 — Împrumutul Oppenheim . , . 101 50 Napoleonul......................16 25 Vieua, termen lung..............— — Parii , sourt .... 81 22'|« Caleqilarnl (Jllel Duminecă, 20 August Patronul ulei : Proi. Stmuel. Răsăritul soarelui : 5 ore 24 min. Apusul soarelui: 6 ore 3& min. Vasele luuel: Lună plină. PLEC/- -CEA. TPtiEIKr tJ" RILOH Bacarescl — Saceara Naoeara—Bacarescl Bucumcl . . . 4 Suceava .... 5.11 4 6.46 4 Ploe*cl .... 0 R>in;in..... 8.45 4 12 30 4 Br&ilv .... . 1.53 n 5.45 & 7.15 d T«eucl..... 12.30 n 5.10 4 Tecacifl .... . 4.38 n 11. .04 Brlila..... 3.0 s ■ 110 a 8.58 Roman .... . 9.04 Ş 4.45<) Ploesel..... 2.45 Suoeava, «onire . .12.03 ') 9.55 n Bucurescl «oiira 8.30 4 4.30 Bacorosc ---Verclorora VereloroTi ---Bacarescl Bucureicl . . . ... IMS 10,40 4 VcrcioroTa . . . . . . . !!.*4 I 6.--- PitSitI . . . . . . . 10. IX | 3.- 4 Craiova . . . . . . . 3---. 6.80 Slatina . . . . 6.30 o Slatina. .... • . . • fiS «1 3.H Craiova . . . 3.15 4 HitejU..... • - - - 103 a 1.08 VSrciorova, soaire . . 6. --- n 6.--- n Bucurescl, sosire .... 9.20 4 5.20 llucnrescl—Ulurgln Bucurescl................9.15 4 6 05 n Giurgiu, sosire.........11.35 4 8.27 ■> tilargla—Bncureaci Giurgiu.................7.26 J 4.55,} Bucurescl, sosire.. . . 9 48 4 7.174 «ala|l — Bărboşi Galaţi...........1.20 n 8 25 4 7.30 n Barbofl, sosire . . 1.55 o 9.— 4 H.oi n Barbojl- Galaţi Barboţl ..... 2.55 n 6.25 n 7.—n Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n ti. 25 a n ţine esposiţia, românii merI Paris, vor găsi ziarul .TIMPUL* nds Magasins du Prmtemps. rd Haussmann 70. * •DLPES1 TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* (Agenţia Hi»as) 30 aufiit. 8 sre seara. Agram, 30 august. «alţi impiegaţi de administraţie a3 Vfl Ia Seraieeo. Sew-York, 30 august, ufe galbene cresc in New Orleans. Kagnsa. 18 august, noma din Trebigne este dispnsS a i genţii a 5 lipsa de proviant. l ondra 30 august. \ J'EcOssaift* anunţă, câ Midhat-nn eăletoriea la Scoţia, a fost re-/ ;rin telegrama la Constantinopol. Ragusa. 30 august, » ttrceaecS, situată in apropiere de şi fortul turcesc din Zarina, pe dintre Ragnza ţi Trebigue, aQ fost de Tarei ţi ocupate de Anstriaci ţii torel cari, in nnmăr de 80, uninizoar»», a3 fost trimişi sub ’1 Îs lUgnis. Pe drumul dala Lima 7G insurgenţi depui armele. SI aigust. 9 sre dim. I|| Aleesandrla, 31 august. ■ijlWif ii a declarat iatr’o scrisoare că-"J| îi iber-paţa că ’şi pârăsecte vechile ’1 Iii |i eu are să se diriguiască d’ acu n treburi de câtră un consiliu de Ti curi vor ti solidari âr-paşa este numit prezident al mialei ţi miniatro la cele din afară: pişa la cele din lăuntru şi Ratib-2 reiboiO. ur-paţa a declarat, inlr’o circulară, listernl de finanţe este rei^rvut şi 4 fi împlinit in cnreod prin o per-teare se bucură de stima şi increde-iblică. BUCUREŞTI I Sâmbăta, 10 (31) august. apuB-o in numărul trecut, că ktrii prima oară după sute de ani ‘in chemaţi a hotărî cestiunl. a l*ru resolvare va determina pe de Pururea soarta naţiei româneşti in fire, a statului român îndeosebi '* trei mari intrebârl: cestiunea ic-irabiel, acordarea dp drepturi po-tice Evreilor, anexarea Dobrogel larnâ ca o sab’e cu o trei tăişuri Hpra noastrâ, şi va depinde de Înţelepciunea noastrâ, dea le face fensive in marginile putinţei. Ştim foarte bine, pentru noi şi | re noi, tntâid câ Basarabia, ce iseia e o parte străveche a ţării ildovel şi c'a fost a noastrâ de 1300 şi ceva, pânâ la 1812, ştim smenea câ Evreii nici ah fost nici [nt persecutaţi in ţerile noastre şi îngrădirile, ce li a’aft impus, a I»t dictate de un natnral instinct conservaţiune. Asupra cestiunil a treia, ştim câ. B’tm cât poate fi vorba de drept ■^oric, continuarea Deltei de pe ma- lul drept al Dunftril, adicâ Dobro-gea. e o dependenţă naturală a ţPril româneşti, care a şi fost a ţ&ril româneşti, curând după intemeiarea acestui principat Dar nu ajunge, câ le ştim noi acestea. Basarabia se retrocedează de con-greş, cu supoziţia tacită, câ ar 6 o parte a Kusiel. ce i se luase pe nedrept ; Dobrogea ni se dâ in schimb ; in fine restricţiunile indreptate contra unei pre copioase imniigrărt a unor elemente cu totul străine, congresul le interpretează ca o restric-ţiune a libertăţii conştiinţei şi sub condiţia de a fi sall de a nu fi, ni se dictează de mal nainte hotărlrile ce trebue sâ le luăm. E cumplit de nedrept acest lucru, dar cu toate acestea nu e mal puţin adevărat, câ el ni se impune şi câ o rezistenţă de-a dreptul nu l cu putinţfi. Pe de altă parte insă e tot aşa de sigur, câ cu sistemul şovăirii, nedomiririlor, anxietăţilor şi paliati velor nu vom cşi la nici un capăt şi câ ne vom crea numai isvoare de continue neplăceri, ineftt claritatea hotărlrilor noastre trebue de astă dntft sâ inlătureze pe deapurnrea chiar pretextul pentru un viitor amestec al cuiva in afacerile statului român. In privirea modificării art. 7 din Constituţie toată ziaristica recunoaşte necesitatea convocării unei constituante. Nu tot astfel e insft cu art. 2 din Constituţie, care face obiectul unei discuţii vil in ziaristică. Noi facem deocamdată abstracţiune de la principiul convocării satl neconvocftril unei constituante şi ne restringem pentru astă una dată la resfrângerea polemică a argumentelor, aduse contra convocării. Constituţia zice : Art. 2. Teritoriul Romăniet este ne aliena bil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decăt in virtutea unei legi. .Românul* crede a putea comenta lucrul astfel : Teritor ul României este intr'ade v£r sfânt şi inalienabil, pănă la palmă de pâmfint , dar prin o leg votată de camere limitele statului pot fi schimbate safi rectificate, ergo cesiunea a trei judeţe ale ţ£rel, fiind o schimbare de limite, camera ordi nară poate s’o voteze. Ciudată ideie de schimbare şi rec tificare are ziarul guvernamental! Sofisma e atât de vederatft şi de pipăită incât un copil o poate duce ad absurdum. Căci intr'adev£r, daca cesiunea a trei judeţe întregi nu decât o schimbare de limite, atunci cesiunea a 10, 15,20 de judeţe nu decât o schimbare de limite, ergo rec- tifieându se şi scliimbftndn se mereil limitele prin camere ordinare, am putea ajunge să vedem rectificat teritoriul României la circumscripţiu-nea Fefeleiulul. Sofisma .Românului*, departe de a fi de o fineţâ dposebită, e din contra atât de ordinarâ, încât stabilin-du-se odată clar şi bine status con-troversicr, argumentaţiunea .Românului* devine absurdă. Stabilindu-se in mod absolut inalienabilitatea teritoriului României, e de sine inţeles, că nu poate urma in alinea a doua o dispoziţie, care să facă ilusorifi principiul general, căci intre dou6 dispoziţii contradic-tori dintre care una susţine inalienabilitatea cealaltă alienabilitatea, e sad una sad alta adevărată, nici când insă amândouă d’odatâ. Ar trebui sâ se admită câ legiuitorul n’a ştiut ce vorbeşte, câ ’n şirul de ântâl stabileşte un lucru, pe care 5l anulează prin şirul al doilea. Dar e cunoscut atât de oameni in genere, cât şi de psichiatri in deosebi, că o asemenea anomalie, adecă o contrazicere nu se poate petrece intr’un cap sânStos omenesc şi câ toate contrazicerile sunt numai aparente. C’un cuvânt un om nu poate susţine in aceeaşi vreme despre unul şi a-celaş lucru, câ şi existâ,şi nu exi-tâ. Sferele inalienabilităţii şi sehim bâril (rectificări) teritoriului nu pot deci contradictorii, ci una, inalienabilitatea e sfera mare, care cuprinde in sine sfera a doua a schimbării sad rectificării. .Românul* ia schimb ar *şl rectificare in sensul cel mal larg al cuvântului, care sens larg esclude inalienabilitatea sad o preface intr-o simplă frază banală ; pe r ând legiuitorul o ia in sens restrins. Omul e schimbător, va sâ zică, că o mulţime de lucruri accidentale se modifică, remâind totuşi el ceea ce-a fost n privirea celor esenţiale ale existenţei sale. El rfemăne identic ace-laţ cu toate schimbările. Şi moartea e o schimbare , şi deeompoziţiunea organismului in elementele chemice e o schimbare, dar nu o schimbare in înţelesul tesel deraal sus. C’un cuvfcnt inalienabilitatea teritoriului statului ca principid gene ral nu admite şi nu poate admite de cât schimbări sad rectificări nee scn(tale, nu insă esenţiale , precum w pirrdemi a trei judeţe, a onel porţiuni din malul mării negre, unei guri a Dunării. Cari pot fi insă aceste schimbări neesenţiale î Teritoriul statului este inalienabil. Dar acest teritorid. măsurat şi hotărnicit de oameni, ce pot gref, nu e in toatp punctele pe deplin cer Se pot descoperi documentp, cari sâ ţ faţă cu cabinetul trecut prin ale- arate câ in cutare loc limita se întindea mal departe şi a fost usur-patâ, câ dincoace era mal aproape şi am usurpat noi teritor străin. Aceste usurpărl pot fi mari sad mici; mart fiind aduc după sine schimbări de limite, mici fiind condiţionează rectificări neinsemnate. Asemenea schimbări sad rectificări ad de presupunere fundamentală, că statele Învecinate ad rămas idealiUr proprietari al locurilor inalienabile, pe care le-a usurpat unul d i la altoi. D«c1 nu e vorba de schimb (echange) al teritoriilor usur-pate, ci uuul recunoscând prin bună învoială şi cu bună credinţa drepturile celui lalt, Îşi rectifică graniţele, restrîngăndu-le ici, lârgindu-le dincolo. Asemenea schimbârr sad rectificări nu se fac Insă niciodată pe locuri unde graniţa e bine determinată, pnn rlnrt, prin valuri de pâmănt etc., ci numai pe acolo, unde semnele, «*• deosebesc un te-ritorid de celălalt, ad fost deteriorate. Astfel graniţa intre Austria şi Moldova era Însemnată la munte prin şir de stejari, In al cărora lemn era săpat bourul Dragoşizilor. Dar parte a crescut co^jâ peste săpătură, parte răd voitorii ad tăiat a cel copaci, In căt limitele devenind n- «itMirv. ad trebuit rectificate. Posesiunea de fapt a vr.'nl atuncea proprietăţii inalienabile de drept Proprietatea statului asupra terito riulnl săd e inalienabilă, posesiunea de fapt poate fi usurpată, deci Bchim bată şi rectificată. Schimbare şi rectificare presupun totd'auna o usur paţiune. Vedem deci câ un teritorid ina lienabil nu se poate aliena. Cea ce Be poate aliena sunt posesiuni usurpate Usnrpat-am noî Basarabia? Sunt graniţele atât de nesigure intre noi şi Rnsia, in cât sâ aibă nevoie de aşa o răşluitoare schim bare sad rectificare? TocmaT contrariule adevărat. N'am usurpat Basarabia şi graniţele el sunt foArte sigure. De aci insă resultâ, câ teritoriul statului, declarat inalienabil de către o constituantă, trei mari părţi ale Iul nu se pot declara alienabile decăt iar printr’o constituantă. De va voi constituanta s’o facă aceasta sad nu, e altă cestiune, care de BÎgur câ e foarte grea şi merită un studia separat. Pe lăngă aceste intrebârl mal vine 0 alta. In vremea alegerii actualelor adunări erad cn totul alte cestiunl la ordinea zilei. Darea in jn- 1 dei'Mâ a cabinetului Catargiu, eco nomia iu finanţe etc. gerea oamenilor, ce ne represintâ astăzi. Oare tot acelaşi cestiunl sunt de hotânt astăzi? Procesul contra foştilor miniştria rămas fără acuzatori, economiile in finanţe cu degenerat in cheltnell de resboid etc. Fost-aft oare alegătorii consultaţi in privirea unor cestiunl, cari nu li s’ad făcut âncă şi pe cari er nici nu le presupunead la începerea evenimentelor? A por pot camerele să se mal pronunţe in cestiunl, pe cari le-ad hotărlt odată ? OI X A H A .Norddeutsche Allgemeine Zei-tung* primeşte din Teplitz o comunicare privată, care afirmă că M. R. mpăratul Wilhelm, luând parte pentru intâia data ear la dined in societate, a fost in stare sâ întrebuinţeze amândoă mânile. La masă iM. S. a fost foarte bine dispus, adresând la fie care din oaspeţi eâte-va vorbe. Avănd in vedere repetatele cazuri di* atentate asupra vieţii înalţilor funcţionari al statului, de nesupunere si împotrivire vădită incontra autorităţilor, împăratul Rusiei a ordonat ca asemenea crime şi delicte să fie judecate de către autorităţile militare după leg-ile in fiinţă pentru timpuTl de resbel. Din Petersburg se scrie câtrp .Nordd. Allg. Zeitung* : Atentatul comis incontra generalului Mezenzoff, şeful jandarmeriei şi al secţiei a treia, a turburat oraşul nostru întreg. Toată lumea este convinsă că autorii acestei crime sunt dintre nihiliştt. Chiar cercurile cele mal blazate ale societăţii de aci sunt de părere, că trebue luate măsuri dm cele mal severe incontra partidelor destructorii, pentru a înlătura un răd şi mal mare . .Fremdenblatt* din Viena scrie câ in Rusia curentul anti-ger nan începe ear sâ crească. Chauviniştil ruşi nu pot ert.a pe guvernul german de a nu 6 arătat mare dorinţă a netezi calea panslavismului. Aşa de pildă scrie .Ziarul de St. Petersburg* incontra .Nordd. Allg. Zeit.* care vorbi mal deunăzi despre înţelegerea rnso-gerraană : .Ce ne pot folosi toate asigurările de prietenie, care o are Germania pentru Rusia? Congresul de la Berlin ne-a dovedit foarte lămurit, intru cât ne poate servi simpatia imperiului german incoutra relei vo- inţe a Enroppl întregi indreptată a-Poporul romăn consultat, a cre-lsupra noastră. Zaut de cuviinţă a-şf rosti atitndinea I .Congresul a schimbat in cbipu TIM P O L I lut tot, cu sl* ilobâudis.' in Tur- ,-ui cu preţul j-uT. lor făcute de Ru-siu: congresul nu ne-u iflsnt nici jn-iniUnteu mă mi din rezultatele ;« «AroV.'i doliindirc este ţinta noastră neclintită. Şi cu tote acestea, presa o. mumă nu a lâs.it sil tren cit, nici >> ocazie. fără a n# aminti cil Ger mania ne a vesplâtit datoria cu do luîiule mari. Turturea desiuteresatâ şi sincerii a Knsiel nu permite o a s,menea amintire, şi ducii ziarul oH-cios din Ketiin. in urma unei in-spiraţiunl înalte poate. oreiD că este necesar, pentru anume scopuri, de a se intrece in asigurări asupra sinet ritilţil aniiciel care-o are Germania, pentru noi. părerea noastră este că trebue să respundem la aceste asigurări : că Rusia trebue să caute in sine. in puterea sa morală interioară. mijloacele cari sunt neapărat trebuitoare pentru ajungerea la sco pul nostru neclintit." teri a o face să parvie la cabinetul din Atena poveţe de dreptate şi de prudenţă, cari să’l reţie de la o întreprindere, atăt de nedreaptă căt şi nepolitică? Seăpa-va cele două provincie pe cari le reclamă Grecia drept resplată pentru neutralitatea sa in timpul reshoiulul din urmă $ ca chezăşie de împăciuire pentru vii tor ? Eată ceea ce este destul de greu de ştiut. CIRCULAU.V PORŢII Reproducând textul circularii pe care Înalta Poartă a adr iat-0 puterilor in privinţa cererii Greciei de a-i se rectifica "raniţele, ziarul .des De-bats* face următoarele reflexiilor .Acest document par a fi surprins şi scandalizat un nuoiât' oare care dintre confraţii noştri. Noi. la rândul nostru n'iun încercat nici unul uin acele simţiminte. Este o scriere diplomatică foarte bine redactată, in care ideile se inlăuţuesc in ordinea cea mal logică, şi care ar fi neatacabilă daca ar fi vorba numai de o operă de filosone politică îndreptată către cugetători, iar nu o circulară oficinlă adresată puterilor, cari sunt mal obicinuite a cpda împrejurărilor de căt rezonamentelor. Guvernul turcesc invoacă dreptul ginţilor ; discută tezele de ordine politică şi de ordine morale ; invoacă principiele şi deduce dintr'ânsele consecinţele intr'un mod riguros. Este o metodă de care s’a servit deja foarte des, dar care nu i-a reuşit până a-cutn. El a putut vedea la conferinţa din Oonstantinopol şi la congresul din Berlin, că n’a fost de ajuns să aibă adevărul pe partea lui, ci că trebuia să aibă şi puterea. Colecţia depeşi-lor turceşti de trei ani încoace ar putea forma un model minunat de stil diplomatic. Nu l-ar lipsi decât un lucru : succesul. Ce foloseşte a fi vorbit bine, dacă nu a ştiut să lucreze cu putere şi dacă n'a reuşit ? Poarta va fi oare mal fericită, de tnm a fost până acuma ? Isbuti-va, după propriele sale espresiunl, a lumina Europa, a modifica opiniunea emisă la congres? Decide-va pe pu- l’OILETONUL „Tl.M.PQLCJ “ PESTE CAP de Kmile Oaborinu PARTEA ANTA]A Un mister de inichitate (nrmare) îttniîund singer, doctorul plâti trăsura preferind a hb intoarce a casă pe jos. — Ciudată istorie! se ganden el; curios om Ce scrisoare să fi fost aceea pe care a infţhiţit-o? De ce nn vrea b5 reclame la poliţie ? Lasă, sa am răbdare şi voiQ des-lega eil de sigur această ghicitoare. Doctorul zicea acestea fără Ba ’şi poată opri frămentătura gândurilor. Adoa zi, se mnnei foarte mult ca să poată av^a răbdare pană la ceasurile unsprezece, cănd merse in uliţa Albă. Un servitor bătrân, care se vedea căt de colo că a fost soldat, veni să’l deschiză şi pe semne că i se dedese de ştire despre venirea doctorului, căci cura 51 ?§zn, ?î zise : — D. Raymond ve aşteaptă, şi v5 rog să binevoiţi a veni... Doctornl găsi pe bolnavul lui cu mult mal bine de căt se aştepta. După ce examina rana şi spuse bolnavului cam sS se ingrijftscu, şeza jos, sperând cil in Bcliioibn! ingrijilor sule o sî capete Vie o desluşire. Greoia n’a re ea amici adevăraţi de cât pe Franţa şi Italia. Aceste naţiuni aQ apărat-o la congies in mijlocul inciiferinţel generale şi aă întrebuinţat toată influenţa lor pentru a’I asigura avantajele la cari avea mal mult drept de căt ori cine. Din nenorocire insă, pentru ca os tem-lele Franţei şi Italiei să aibă un efect, ar fi trebuit ca şi Anglia să se asocieze cu dânsele. Se ştie că Anglia n’a făcut nimica in aceasta privinţă. Renunţând a disputa slavilor pe ninsula Balcanilor şi a căuta in des voltarea Greciei o greutate in contra progresului panslavismului, Anglia ’şl a concentrat toată atenţia asupra insulei Cipru şi a Asiei mici. ) Decepţia Greciei a fost crudă E bine ! a zis dânsa Angliei, d-ta al fost care m al impedieat a lua parte la râsboib, a imita pe Serbia, Muntenegrul şi România; d-ta al fost care m'al hotărtt a râmănea neutră, convingându-mâ că voiţi câştiga mult dacă m’aş abţinea de la luptă. De nu v’aş fi ascultat, aş fi ocupat Tesalia şi Epirul, pe când armata turcească sta w*mişcatâ la Plevna, şi, admiţând chiar că congresul mi-ar fi luat o parte din cu ceririle mele, mi-ar fi râmas cel puţin ceva! Dar am crezut In promisiunile d-tale, şi acuma n’am nimic,! -Lordul Beaconsfield a respuns, po-vâţuind pe Grecia să aibă răbdare ; .Times” au declarat că Anglia i-a făcut un mare serviciu Greciei, scâ pănd-o din probabilitatea de a fi bătută, in cas că ar fi trecut graniţa. Conchizând, ziarul .des Dâbats arată că Angha nu s’a purtat bine cu Grecia. REVISTA ZIARELOR Este caracteristic a urma cine-va cu luare aminte disertaţiunile zilnice ale „Românului*, spre a vedea până unde merge nepăsarea partidului radical de opiniunea publică, şi pănă unde se urcă intre radicali înlăturarea complectă a intereselor ţârii. Cine nu’şl aduce aminte, cum, anul trecut, lună cu lună, zi cu zi chiar numârănd, fruntaşii partidului radical şi „Românul", organul lor, trâmbiţai! pretutindeni : câ politica domnului Brătianu are să aducă toate fericirile pe pământul Româ- Nn căpătă nicluna. Rănitul părea că şi nitase întâmplarea. Spnse numai că mamă-8a nici nn bănuise, şi incepn să vorbească despre cn totnl ait-ceva. Aşa merse lncrol aproape o săptămână in vreme ce doctornl Legris venea regulat in toate zilele. Raymond ăl primea cn prietenie şi ca şi cănd ar fi voit să păstreze relaţiile pe care le inodase intămplarea’; insă se ferea, cn oare care afectaţie, de a vorbi despre sine, despre familia şi despre treburile Ini. După vreo zece vizite, doctorul ancă nu văzuse nici pe doamna Delorge, nici pe fiică-sa. Ast-fel, cănd, la cafeoeaoa „Pericles*, Peyrolaa saS tata Rivet ăl intreba cum ăl mai merge bolnavului, el respnndea: E ca şi vindecat acnma, şi intr'una din serile astea o să ’I vedeţi... Este nn băiat foarte cum se cade şi de treabă, de şi e cam rece de firea Ini şi se poartă cu prea mnltă rezervă... A învăţat in şcoala politebnică, a fost inginer de podari şi şosele, şi-apol şi-a dat demisia, ca să seocnpe de chimia industrială... Atâta ştia doctoral, atâtea spunea, şi, după cum credea el, atăta era şă ştie măcar când ; insă intr’o duminecă, 27 fevrn-arie 1870, pe la cinci ceasuri dnpă amiazl, se duse in nliţa Albă. Cum ăl văzu, Raymond sări de pe scaun şi ’I strigă cu glasul tremurător : A! doctore, bine că venişi; gmi era teamă grozav eu n’el veni! nici şi să înalţe ţara la apogeul puterii sale. Un al doilea Cavour, un Bisuiarek al Româuiel. se arăta vesel şi mândru pe orizontul nostru politic . . . ilupe ineredinţările foilor radicale. Cine nu’şl aduce aminte de mulţimea promisiunilor, ce ne fâceaO radicalii, in marea lor presumpţiune. despre resultatele rcsbelulnl. Da, ne ziceaâ el, suntem aliaţi al Ruşilor; vom inviuge cu dânşii, cum aseme nea impreuuă vom culege fructele noro; itPl isbâude; vom fi putere be ligerantâ ; r. presintantele României se va aşeza pe scaunul, ce i se va da, in jurnl mesei verzi a couferin ţelor, ca ţară liberă şi independentă : marele impârat poartă cu mândrie pe pieptul sâd „Steaua României.* Astfel vorbeaâ radicalii ; şi, ameţiţi şi îmbătaţi de trufia lor obicinuită, şefii radicalismului nostru m“rgea£i până a ne denunţa străinului, câ suntem recalcitranţi, de câte ori opoziţiuuea, pururea deşteaptă şi prevâzătoare, zicea radicalilor : „in-grijiţi-vâ de un tractat liotărit şi esplicit, ca nimeni să nu poată iu urmă să i interprete contra intereselor României”. Cine nu ’şT aduce aminte, cum, la aceste cereri ale oposiţiunel, „Romă nul* răspundea ; „nu avem nevoi de zapis, chezăşie sad emanet*? Cine nu ’şl aduce aminte de stri gătele radicalilor, de acuzaţiunile lor de filipicele foilor demagogice, con tra oposiţiunel, de câte ori oposiţiu nea, cănd incâ resbelul nu se ter minase, vorbia de veleităţile Rusiei reproducând oare cari telegrame din ziarele berlineze sosite dela Teter sburg in privinţa retrocedârel Basarabiei... Pe acele timpuri, deşi oposiţiunea veghia, deşi ea continuă descoperia radicalilor pericolele, ce ameninţaă ţara. guvernul dormita in linişte, şi membrii cabinetului se legănaQ, plini de desmerdare , in răsfăţurile pute-rel, lăsând ţara să se rostogolească, din prăpastie in prăpastie, pănă in adâncimile cele mal necunoscute. Şi, astăzi, când pământul Romă niel este despărţit; când sângele fra ţilor noştri in zadar curse fără cruţare ; când bani milioane s’afi cheltuit; când oameni zecimi de mii au fost măcelăriţi... pentru mânţi-nerea d-lul Brătianu la putere ; astăzi, când ţara este sfâşiată, şi drepturile noastre nesocotite, căci străinul se amestecă in afacerile noastre interioare ; astăzr „Romănul*, principalul organ al radicalilor, (vezi numărul de marţi), intră in alte dis— cuţiunl, ca să înlăture cestiunea cea mare a desmembrărel României. „Românul* ia teza Constituantei, şi ne întreabă : daca cesiunea Basarabiei urmează a se face prin Constituantă, sad printr’o lege ordinară? Ce lipsă de pudoare in tabăra ad- versarilor noştri! O! căt cinism iul „In interpretarea legilo *• cuvântările lor! Şi câtă sfidare pen-1 cum ele ad fost aplicate s? i tru opinia publică luminată! I pretate csteade3e« hotă rit A Voi discutaţi acum in ce mod urmează a fi înjunghiată svănturata noastră Românie. Nu vă mal gândiţi la un mod de salvare. V’aţf in-genuchiat in faţa faptelor împlinite. Voi reproduceţi din „la Tresse* dini t Paris articole, cari lrudâ, pe de ol şi primirea Dobrogiel. Atunl parte purtarea radicalilor, iar pe de I singură voce nu s’a ridicat insă corpurile legiuitoare c terpretare, aceea nil mal f bănuită; ea are autoritatea a ju !ecat. El bine, camerile ţ ad fost chemate deja a se p asupra cestiunil cedării Bi alta măresc şi inalţă avantagele ce ne va da Dobrogia. Aceasta se numeşte patriotism, consecinţă, un plan preconceput de lucrare?!... Aceasta se numeşte a fi oui de stat, şi a lucra cu pricepere şi cu dor de inimă pentru interesele ţârei?! Astăzi v'aţl botârit a ceda Basarabia. şi ne întrebaţi numai cum să o cedaţi: prin constituantă, sad prin camerele ordinare? Dar aţi uitat paschinadele voastre, cănd aţi lăcrimat de pe înălţimea tribunei reprezentanţilor ţârei, profanând, cu modul acesta sanctitatea loculur, şi cănd, unul după altul urcând treptele tribunei, cu inima prefăcută, cu vorbe amăgitoare, cu pa lide culori pe faţa voastră ofilită, proiniteaţl a ocroti interesele ţârei ? El bine ! astăzi ţara vâ Întreabă : cum aţi ocrotit interesele el ? Aţi uitat rodomontadele voastre, cănd aţf scris, pănă mal deunăzî, câ nu vom ceda nimic, câ ne vom opune. Ia trebuinţă, cu forţa contra injungluârel corpului Româuiel? Vâ aduceţi oare aminte, nobili adversari, când vâ scriam următoarele : „Şi d. Jules Favre a lăcrimat intr'o împrejurare menorabile ; dar el, mal in urmă, a fost silit să numere cinci miliarde, cedând Metzul, dând şi Strasburgul ”? Atunci ne ziceaţi câ vâ acuzăm pe nedrept... şi astăzi, c.u o sfidare neauzită, împliniţi, val 1 din nenorocire, toate prevederile noastre !... Când tratatul de comerciii fu votat în 1875, ziceaţi câ ţara înjunghiată este aruncată, bătându-se ăncâ, la picioarele domnului An-drassy... Ce ziceţi astăzi, nobili adversari, cănd nu oarecarl avantage de comerciâ se acordă pe zece ani unul stat vecin, ci o provincie întreagă din pământul românesc se dă pentru vecie străinului ?! Pipăiţi inima voastră, de mai bate ăncâ, şi lntif-l iţi-u: ce zice de toate câte s'afl desăvârşit în tot timpul administraţiunil radicale a domnilor Rosetti-Brâtianu ? Amar va fi râspunsul ce veţi primi... şi acest râspuns 11 va repeta continuii ecoul veacurilor viitoare!... Press a. a t» ti Unul din cele mal mari argumente „Românului* spre a proba câ ca merile actuale sunt competente pentru a aproba tratatul de la Berlin este următorul : conteste competinţa. Atunc. ideile noastre ale tuturor. | poziţiune, guvern şi partid i camerile aO fost competentei solvă această cestiune. Prin nune aCt pierdut ele aceast petinţâ ? Prin ce minune aO ' d'a avea un drept pe care 1< cunoscut atunci cu toţii ?* iută deavoltat in tontă oi| tatea sa noul argument (lefii de redactorii serioşi al „Romă! Ne vom permite da a le spr; această descoperire nu le fw multă onoare, căci dacă camei fost chemate a se pronunţa 4 vinţa Basarabiei şi Dobrogi n'aQ fost nici odată consu privinţa cestiunil e-breilor, şi ţ ţănd, pentru un moment, câ » rile actuale sunt competente | instrâiua o parte» din pământ] mânesc, ele n’aâ nici o comp.. pentru a acorda israeliţilor d rile civile şi politice pe cnri'J refuză Constituţiunea. Aceasta tul, — Camerile flin-1 in> Oinpti intr’una din cestiunile hotârlf Congres,—spre a proba intr'u clar şi lămurit necesitatea ci câril unei constituante care siş ţ puterile cuviincioase spre a toate cestiunile. Mal mult, obiecţiuuea „ltou Iul* nu ţine mult naintei unt servaţiunl atentive, capul oficii» crede că camerile actuale sunt*>a> petinte pentru câ ele afl fost • mate a se pronunţa in ceşti -|> Basarabiei şi a Dobrogiel. Da: cine au fost consultate ele ? DL nisterul care a putut viola a„ Constituţiunea cum iucearcâ a o sJ astâzî. Şi dacă Constituţiunea an* violată odată, aceasta nu probiih câ ea poate fi violată de douâp® Nici odată o adunare oare-cart.iâ: este competentă spre a viola pi blj fundamental a unei ţâri. Numa*V-i toriUtea care a făcut Constitii li nea o poate revizui, şi intr’o ifc constituţională ca la noi, popri Nepăsarea lui obicinuită pierise de astS-d&tă ; strălucirea ochilor săi şi o tremură-tură ca de friguri arătaii in ce nelinişte se află sufletul lui. — Ai păţit ceva? intreba doctornl Drept ori ce răspuns, Raymond luâ o scrisoare de pe masă şi o întinse doctorului, 7.icănd : — Iată ce am primii ; citeşte-o. Această scrisoare, neiscălită, era scrÎLă cn cerneală albastră. Iată cnprinsul eî: „Astăseară se va petrece o scenă, Iscare trebue să fie şi d. Delorge martur. Să eo afle deci d. Delorge cătră miezul nopţii la balnl de la „Regina Albă*. Un om are să se apropie de dănsnl zicendn'I: „Vid de la grădina Elisenlnl.* Să urmeze cu indrăsneala pe acest om pretutindeni, zic pretutindeni^ nnde'l va conduce. Să vie d. Delorge, daca nu pentru dănsul, cel puţin pentrn densa. N'are aă se teamă de nimic; acel care’I scrie ăi eete prieten.1 Citind aceste ronduri, doctorul nu mai stete nici o clipă la îndoială şi zise; — Eii găndesc, iubite domnule Delorge, că cel cari nn te-aQ nemerit bine şi te-aQ scăpat din mănă ăntăia oară, vor să'şi îndrepteze acnma grişeala. Raymond cletina din cap ş: răspunse; — Poate că ai dreptate ; cn toate astea, sunt dator neapărat să me duc U această întălnire. Hotărî rea lui era nşa de făţişă, în căt doctorul nici nn mai încerca să i-o abată. Se mnlţnmi însă a’I da poveţe: — Cel pnţin nn te dnce singur; ia pe cineva. Părea că Raymond aştepta această părere, şi nităndu-se lnng la doctor, zise: — Pe cine să iad? Eă sunt un biet nenorocit, care trăiesc eingur. Am doi prieten î ca fraţii, dar eî sunt departe de aici... Unde pot găsi un om care să înfrunte pentrn mine o primejdie ascunsă, şi care să mi jore că ori ce s'ar intămpla are ea păstreze secretul? Doctorul nu mai stete la indoială şi zise cn hotărire ; ___ Ed Bunt omul acela, domnule De- lorge. Peste căteva ceasuri, iu adevăr, doctornl Legris şi Raymond Delorge treceai! prin strada Fontaine mergănd spre locnl de întâlnire arătat in scrisoarea fără iscălitură. II Seara, oănd ajungi in capătul uliţii Fou-taine-Saint-Georges, vezi strălncindu’ţl in faţă de cealaltă parte a bulevaidului mărginaş, d’aenpra nusî porţi mari, o coroană de lumini de gaz. Acolo este poarta luminată a balului „Reine Blanche.* La dreapta se află o cafenea-cărcinmă cn o mulţime de odăiţe pentrn chef, despărţite unele de altele numai cu scăndnri iucbeiate, incăt se pot după voinţă des- este singura autoritate care pq 1 modifica cuprinsul Constitnţiu . Toate sofismele „Românului* vor.tf mânea fără resultat in presenţtf: cestul adevăr. Dar „Românul", invocând acG.I motive pentru a susţine câ o legii», tură ordinară are calitatea d’a şP votul atât pentru retrocedarea sarabiel căt şi pentru incorporai»! Dobrogiel, este oare un ziar cărei» cheia, şi din toate odăiţele calea se :o un salon mare. La atănga este un fel de plăcintărie unde lucrătoarele din preajmă vin săjş cumpere de gustare nişte plăcinte deţ taie toată pofta de mâncare. In sălile de la „Reine Blancba* nn joi; lumea cea mai aleasă din Paris, cu toate;i toţi muşteriii sunt indatoraţi neapărat a veni cn „îmbrăcăminte ruşinoase*. In serile de bal, adică duminica, Iun şi joia, se găsesc in partea locului o mif ţime de domni cu şapcă de mnşema şi | perii linşi pe tămple, cari cam daă rele le nneli. Astfel, cănd veniră Raymond şi doctori Legris acolo, era seară de bal. Doe afişe uriaşe lipite la poartă nrsiti ' că pentrn lăsata secolul avea să fie in ac. seară un mare bal mascat, cn mal mul jocuri minunate şi variate, cn cadril ape pisit, cu tombola şi galop la sfârşit in fc cari bengale. Aide să intrăm, zise doctornl h Raymond. Intrară, trecură printr’o curte mare plin de noroiS, pe o potecă cu pomi pe delă turi; trecură priutr'o intrare nude est controlul şi garderoba, şi in sfărşit, in piuşi de îmbulzeala lumii petrunsărâ in eali. de bal. (\ t urma), TIMPUL $ ,Pn .l a fi? Numai exetn-i c'art* T eitesz& probează tezei sale. El n’a avut (.jfn.l mana pe dansul şi pre>; i i ons"rvatoare a răs-nirit, aci stei obiecţiuni pe pe fări PtSwpuns. Tli ce s’a întâmplat in şe-eare vorlvşte .Romanul*, ş. Senatul, auzind ca Ru-Ăenţiune Je a reclama Ba-,0 dat un vot, selemn şi leiarânil ca Camera şi Se-int hotărâta a ruănţine.i jea teritoriului ţârei şi a ie o instrainare din pă-| sub uicl-o denumire şi Uri-o compensaţiune teri-|fl di sdâumre. Aceasta re-«fst aprobata de aceiaşi rl zic a-t.âzi. prin vocea >lor .Românul*, ca Carne-'le pot re venijnsupra acestui i alt vot nu mal puţin so timera şi Senatul sunt ,ho-■•nniânţinea ntegritatea teşi a admite o instrai-uântul el sub o oare-caie şi pentru o oare-care »ţ ane teritorială sau des-Ne intrebăm daca in-Rx poate merge tnal depar-toate aceste .Romanul* nu ^1 d a arun a partidului con-»i acuzaţiunl zilnice de incon-jki de lipsă de seriositate. ™ fie ! poţiim-a de care vorbim aentrii că .Romanul* nea .^^iwrlii. moţiunea aceea a ^Bicu unanimitate după dis-^™We mal patriotice, intr’n-f®«rl găsim cuvintele urmâ-■îrl baiua ministerială, nici £’•>, n‘cl Senatul, nu avem articolul al doilea din a să înstrăinăm măcar un w i i ptmcntul patriei. kj(/. iimnilor de la. . Romănul ?* (Iri'pt să instrăinăm nici piilmac din pămentid nos-me a zis aceasta ? Camera luneta devotată miniştrilor Inu vâ temeţi de a lua ca •monstruţiunil voastre o de-Pţiune aşa de clară ? Iată in-tenţa Aeelarafâ intr'un mod i de Camerele pe cari voiţi să ţi a se proclama astăzi com-;e. ( asemenea inconsecinţă nu ,e)ece. N’aveţi drept a înstrăina 1 A micit voştri aă strigat a-«1 ,nU destul de tare. ji ele "st..nneistrate in .Monitorul .‘^jli/Ja 27 Ianuarie, UDde le •J^racă voiţi să le căutaţi, flunea articolului .Românu-nrmâtoarea : [ţanea 9e fereşte de a râs-aceste argumente. Dacă lireşte binele public, dacă nu piţiune de şicană, işl dato-MJoril şi patriotismului şefi, |Ddu franc şi lămurit la ’gillllOllte şi da le dis-1 cum Bunt datori s’o fată nl cari se interesează de 'el lor, nu de patimele şi lele de partid. Sperăm că jaceasta pentru demnitatea •a lor.* carT afl declarat că Constitnţiunea nu le dă dreptul de a instrâina măcar un pâlmac de pământ aO cftpâ-tat astâzl dreptul de a in9trâina o provincia in treabă. Sperăm şi noi, pentru demnitatea şi ouoarea celor de la .Românul,* că vor face aceasta nu pentru noi, dear pentru ţearâ care aşteaptă lămuririle lor. .Vor. Cov.‘ .Românului* n’a fost in-ftedern câ am râspuns de parte-ne argumentelor sale. Ifa fi mulţumit, va fi prea Jlenil cari se ocupă de bi-ilic nu pot face o oposiţi-icană. Numai acel cari sunt 1 vâzând că ţara ii părâ-cu zi. se ocupă de intere-'artid, vroind să rămână cu la putere, şi cautâ toate pe cari le pot găsi spre a i in discuţiunile lor, crezând 0 incâ destula tărie pentru l! fie primite cu gura eâs- mal bine socotind că ln-prea proastă 3pre a nu pupe adevărul de minciună. ce oamenii de la „Ro-Bumesce seriositate in discu- e, noi ii rugăm la rândul 1 a refuta răspunsul pe care onoare de a ’l da, şi sâ ne al clar şi mal lămurit cum amenl cari aă declarat teri-mâniel inalienabil pot a ’l tâ-zl, cum aceiaşi oameni .Romănul*, crezând—şi credinţa sa este foarte legitimă—că n’n putut convinge pe nimine că n’aveni trebuinţă de o Constituantă spe a lua act de hotariril» Congresului de la Borliu privitoare la Romă-uia, găseşte bine de reveni in revista sa de la 14 angust asnpra acestei snbiect. , Romănul1 constată că el a provocat de mal mnlte ori pe ziarele conservatoare a discuta serios ideile sale, şi că ele s’aB mărgirit a Ie contrazice cu ori ce preţ, combătăndu-le cn vorbe, iar nici de cum ca argumente, ast-fel in cat este silit de a se intreba de are să ss mire mai mult de netemeinicia şi chiar de absurditate a nrgnmeutelor, saB de curajul ce aB foile opoziţinnil d\» le emite ca serioase. Unnl ziar care nu găseşte ca argument mai conchizător de cât acuzaţinnile pe csri le aruncă partidului opus de a fi incheiat nn pact cu Ruşii şi de a se face companion Evreilor, nn'i şsade bine de a considera cele ce zic adversarii săi ca neseri oase şi de a trata de absu/ditate raţionamentele partidului conservator. Acest cuvânt de absurditate nn poşte trece fără protestaţiane, ănteiB pentru că el ar crea un procfdent in polemicele de partid, cari trtbue sS aibă totd'anna un caracter politicos, şi ar tinde a-le face Bă degenereze in injurii şi in dispnte ordinare; al doilea, pentrn că calificaţinnea de absurditate nn poate fi adresată decăt ace lora cari aB decis de a călca pactn, fundamental al României, fără a consulta poporul, incercind a'l face să creazi că tot va fi mai bine cănd oamenii csri aB des membrat ţara vor fi el singuri insărcinaţl de a face fericirea patriei. Să vedem ce motive nonă dă capul ziarelor oficioase spre a proba că n'avera tre bnintă de constituantă. Trei pcncte, zice el, aB fost hotărite de congresul de la Berlin : 1. Retrocedarea Basarabiei; 2. Anexarea Dobrogiei; 3. Admiterea evreilor la drepturile civile şi politice. Despre evrei, capul oficioşilor mărturiseşte că Constituţiunea este atinsă, pentrn că ea declară intr'un mod indiscntabil că nnmal creştinii pot fi admişi la cetăţenie Ei bine, dacă singuri recunoaşteţi că Constituţiunea este atinsă, că mi pnteţi fără a adnee o lovitură pactnlnl nostrn fundamental, să proclamaţi cetăţeni pe evrei, cum puteţi conchide că n’avem trebuinţă de o nouă constituantă? Nn prea înţelegem fintţa şi logica argumentelor d-voariră ! Cum faceţi Bă decurgă conclnsiunea pro-posiţinniî dela început? Dacă cuvântul de absurditate ar fi bine aplicat, lăsăm cititorilor facultatea de a decide el ănsişi la cine convine mai bine, acelora cari zic că cestiunea Evreilor, ne pntănd primi o so-luţiune decăt cn revisuirea Constituţinnil, declară, conform cu principiele logicei, că Constituţiunea trebuie revisnilă, saB acelora cari, mărturisind că Constituţiunea trebuie revisuită, pentru că ea nu permite de a acorda Evreilor drepturi civile şi politice, totuşi conchid zicând că nn trebuie Constituantă, pentrn că le e teamă de verdictul alegătorilor. Cestiunea e judecată şi nn inţelegem polemica *RomănulnI.. De ce e trebuinţă acuma să se ocnpe ziarul guvernamental de celelalte cestiuui spre a axamina dacă ele ating saB nn Constitnţiunea. Cestiunea d'ăntăi o atinge, e destul pentru ca guvernai să fie silit a convoca alegătorii. Dar urmănd inconsecinţa sa, .Romănnl* tratează şi retrocedaaea Basarabiei împreună cn anexarea Dobrogiei. începe a zice c& teritorial romăn e inalienabil, şi conclnsiunea logică pe care o trage este că nn trebuie o Constituantă spre a aliena o parte din teritorial nostru. Şi aci cnvăntnl de absurditate stă pe buzele noastre, şi dacă l’ara aplica acelora cari fac demonstraţia ni aşa de stranie, aşa de spăimăntoare, aşa de insultătoare pentru logică şi bnnnl simţ, credem că el n’ar fi răB aplicat. .Romănnl* se ascunde dnpă cuvintele de rectificare, spre a proba că o cameră legislativă are dreptul de a primi asemeni rectificări şi schimbări, şi s’a isprăvit. Dar nn s’a isprăvit cn afirmaţinnea d-voastră care «Bte aşa de monstruoasă, in căt nn dibI ştim cnm trebue s'o calificăm. Ca mera, ziceţi, are dreptul de a retroceda Basarabia şi de a lua Dobrogia, pentru că Coustitnţiuuea'I dă dreptul du a rectifica şi de a schimba frontiure? Foarte bine. Măne ss va iutămpla un alt eveni munt mare, in urma căruia se va lua Romăniel frontiera sa pănă la Prnt şi se va adăogi o parte din Bulgaria. Camera va înregistra şi aceaBtă rectificaţinue saB schimbările di froutiere ; ui se va lua Moldova întreagă cu o parte şi Muntenia, şi ne vom întinde pănă la Balcani, şi iu fine vom p rde şi Muntenia, şi vom lua Rumelia. Unde va mai fi Romănia ? Râs pundeţl, voi cari Busţiueţi o teză aşa de ridicolă, iu căt merită de a fi tratată ca o glumă sinistră. Uude Bont oamenii cari pretind că aB asemeni drepturi? Să ni’i arete .Romănul*. Se vede in ce abis ne ar conduce teza .Romănulni*, dacă o cameră, devotată miniştrilor, ar avea dreptul de a înstrăina in fie-care zi o bucată din teri-tor.n Bpre a 'şi adăogi o alta. Şi să nu zică capul oficioşilor că tragem conclusi-uni greşite din principiurile sale. Nici de cum. Dacă va putea o Cameră, oare-care a îndeplini o singură dată un fapt de înstrăinare, pentru ce n’ar putea sa Îndeplinească acelaşi fapt de două ori, de trei ori, de zece ori, pănă cănd am trece toţi snb domiuaţiunea vecinilor noştri? Să intrtbăm acuma pe cetăţenii de bună credinţă şi de simţ in ce parte sunt absurdităţi. Nn ne temem de răspunsul lor. Este un proverb francez care zice : Nu trebue a vorbi de sfoară in casa unul spânzurat; noi vom zice .Romănulni :* Nu trebue a vorbi de absurdităţi in casa absurdităţilor. Casa e luată aci in sens de fabrică. Acnm ne rămâne a Bpnue că .Romănul*, in demonstraţinnile sale luminoase, nu ne vorbeşte de jurământul pe care Pa pronunţat M. S. Domnitorul intr’un mod solemn, jurămăntnl cerut de Constituţiun-', şi prin care M. S- a promis de a mănţim-a intact pământul românesc. Ce ’( pasă lui de a cest jurământ? Ce sunt pentru dănsnl vor bele cele mal solemne? El este obicinuit a trece peste toate, cn condiţiune de a rămânea la patere. Foarte bine, dar nu trebue să aibă pretenţiune de a vorbi in-tr'nn mod serios, şi nu inţelegem lipsa de tact cu care are tristul curaj de a invita pe ziarele conservatoare a discuta cu seriositate. Această invitaţinne nu poate de căt să aducă uu snris pe buzele noastre. ,Voc. Cov. Citim in „Pressa*. .In urma acteler de instrucţiune, dresate in afacerea furturilor comise la Salinele Slăniculnl, aflăm că d-nul Virgilifi Poenaru, judecătornl de instrucţiune iD-sărcinat cn acest proces, a depus pe vestitul cămăraş al „alinei Slănic Stan Po-pescu, devenit faimos prin disenţinnea la care aB dat loc întâmpinările puternicilor săi apărători, d-nii Origorescu şi Radn Pătărlăgeanu. Noi am snsţinnt că d-onl Stan Popescu a fost numit iu funcţiunea de cămărrş al salinelor Siănicnlni fură să fi depus garanţia necesară, nn mai pe simpla garanţie morală a protectorilar săi, susţinere care a fost negată de d-nil Grigorescn şi Pătărlăgeann,influenţii deputaţi de Prahova. Astăzi snutem in poziţinne de a afirma că nnmitul Stan Popescn n’a depus, la nnmirea bs, nici o garanţie, ci tocmai mai tărzifi, dnpe stăruinţele protectorilor săi, garanţia s’a depus de trei favoriţi locali al puteruicilor zilei, şi a nume ; de către d-nnl Şişman, care a înlocuit pe Stan Popescu, de către d. Răşcan, fost prim-preşedinte al trib. Prahova, şi de către d. profesor Ienescn. Ni s’a spus că garanţia depusă de aceşti domni a fost făcută numai pentru timp de trei luni. Nn ştim dacă, după es-pirarea acestui termen, cămăraşnl Stan Popescn a depUB o altă garanţie, saB dacă a fost ingădnit a fancţiona dispensat de această obligaţiune impusă de lage. Ceea ce ştim este că, pănă in momentul de faţă, statal na s'a constituit incă parte civilă iu procesul intentat cămăraşnlnl Stan Popescn, pentru oare d. Pătărlăgeanu a stăruit, din toate poterile, ca Bă nn fie depus, pronunţând chiar, in auzul unor persoane, Cuvinte echivoce la adresa d-lnl judecător Poenaru. Care să fie cauza pentru care statul nu s’a constituit incă parte civilă ? Unii bă-nnesc, şi bănuiala lor are mnltă probabilitate de adevăr, că dd. Grigorescn şi Pă- tărlăgeann ar fi mijlocit şi reuşit, prin influenţa d-lor, ca 9tatul să nn se constitue parle civilă, pentrn că, in caz de a secere liberarea pe garanţie a prevenitului Stan Popescu, să nu intre in Axarea cuantumului garanţiei şi soma pentru care Btatul s’ar fi constituit parte civilă. Depunerea Ini Stan Popescu se zice că ar fi produs o mare impresinne iD cercul uuor persoane insemnate ale partidei guvernante; cu dănsa ar fi fost notificată telegrafic unuia din miniştri ia Siuais, şi că acesta trecăud prin Ploieşti, ar fi intrebat cn intens pe mai mulţi inalţi funcţionari din ramura administrativă, despre efectul ce a produs ştirea depunere! lui Stan Popescu. Toate acecte fapte şi sgomote sunt de natnră a deştepta mari bănuie'I in opi-ninnea publică, in urma însemnatelor articole ale d-lui I. Atanasiade. Ministrul de finanţe este dator a linişti, printr’un comunicat, opiniunea publică in-chieată de asemeuea sgomote, făcănd cunoscută realitatea in privinţa garanţiei că-măraşulul, şi motivănd cauza ueconstitui-rel statului pănă acnm in parte civilă. Statul are un advocat la Prahova, care este frate cu ministrul justiţiei. De ce d. ministru al finanţelor nn ’î-a scris de a se constitui parte civilă intr’acest înspăimântător fort, dacă dănsul, ca apărător al statului, n’a fucut'o din propria'i iniţiativă ? Ce însemnează, peDtru numele lui Dumnezeu, atâtea tăinuiri neesplicabile ?!...' SOCIETATEA ACADEMICĂ ROMÂNĂ Lucrarea societăţel academice române e una diu ceslinnile mult discutate la noi Din nenorocire, ăncă la inceputnl activităţii Bale, societatea academică apucase o cale, pe care nu putea să ajungă la re-sultatele in vederea cărora s’a constituit. Deosebirea de vederi in sinnl societăţii era atât de mare şi discuţinnile se nrmafi cn atâta hotărire, incăt mulţi dintre membrii el s'aB retras, ue simţindn-se iu drept a lua parte la o Iccrare, pe care o credeaB a fi in protivă desvoltării fireşti a poporala! românesc. Dar, la urma armelor, şi in lipsa acestor membri, societatea academică şi-a urmat lucrarea,a ţinut şedinţe, a tipărit anale, a administrat fonduri, a premiat lncrări literare, a adunat o bibliotecă, a pus la cale .Dicţionarul* şi .Glosarul*, intr'un cnvănt a făcnt o mulţime de lucruri. Credem a nn da loc la noni discnţinni, dacă constatăm că această lucrare a societăţii academice nn a mulţumit pe cercurile literare române. Cn dosebire nsti-zi ori-cine simte, că resoltatele lucrări de pănă acum a societăţii academica sunt cel puţin foarte problematice, şi că nu ar fi un lucru cu totnl de prisos de a face ăncă odată ceea ce a făcut această zeloasă societate, dar a face altfel de căt cum a făcut dănsa. Era fără îndoială bine să se facă ce 8’a făcut, dar nu e bine cnm s’a făcut, In cursul sesiunii din anal treent credem a fi văznt că şi majoritatea de astăzi a societăţii academice incepe bS recunoască adevărul şi să judece drept despre lucrarea sa de pănă acnm. Vederile, ce ne par a fi dominat In activitatea din anal treent a societăţii academice Bnnt cu totul deosebite de acelea, snb a căror înriurire societatea a lucrat zece ani de zile fără de a produce vr’nn resultat statornic. Sesiunea din anul trecut a produs o bună impresie in cercurile noastre literare şi aceasta ne dă dreptnl de a spera, că sesiunea din annl acesta va produce chiar una mal bună. Dacă societatea academică română va merge şi înainta pe calea apucată în anal treent, încetul cn încetul va putea deveni ceea ce ar trebui să fie, adică centrul de gravitaţie a lucrării noastre liberare. CRONICA Asnpra primirii a regimentul ui al 8-lea de către cetăţenii din Iaşi, .Ştafeta* scrie următoarele: .Ieri marţi peja orele 7 de seară nn tren special aB adns in oraşnl nostrn regimentul al 8-lea de linie, destinat a remănea in garnizonă la Iaşi. La gară, mare nnmăr de cetăţeni aştep-tafi sosirea bravului regiment, care făcuse să se vorbească mult de el in luptele de de peste Dunărei dar care nn ştia că in laşi, leagănul marilor idei naţionale, oraşul expan nunilor patriotice, va avea o primire, dacă nn rece, dar in tot cazul, nu ast-fel cum trebuia să fie. D, Crăciun in numele jnnimei stndioase şi apoi d. Vizanti ţinură câte nn mic discurs de întâmpinarea vitejilor oşteni ai regimentului al 8-lea carii după scobori-rea lor din vagoane porniră impreUnă cu publicul adunat, in oraş. Mersul pestrade aB fost silenţios aproape lugubra chiar, inimele simţitoare nnmal băteaB ceva mal cn foc şi atâta tot. A vedea acele şiruri de bravi cn pep-tarile strălucind de însemnate mărturisitoare ale bravurel lor, cu feţele brăzdate de acele o mie şi una de Buferiuţi şi privaţiuni consecnenţî ale grelei campanii din BolgHria, mergând taciturni şi cu capetele plecate sub povara justiţiei ce li se făcea prin o primire atât de puţin conformă cu meritul ce le revenea ; a vedea zicem acest întristător tabloB, era ceva, care sfâşia inima acelor ce ar fi dorit ca şoimii munţilor ce sbnrase pesta Dunărea ca nă reinvie gloria Btrâbună, să găsească reiutorcâiidu-ss in sinul fraţilor lor , o primire care să’i răsplătească pentru cele ceaB suferit—el ce mal trăiesc ăncă—şi prin el pe acel.... ca un mai sunt ! Nu ştim dacă tot asemeuea reflecţinnl şi-o fi făcănd şi domnii membri ai con-eiliulni nostru comuual.* • Circulafiunea. — Se aduce la cunoştinţa pnblicnlul că, dnpe informaţinnile primite de la serviciul de control al căilor ferate, circulaţia trenurilor s’a restabilit pe toate liniile din ţară, cu transbordare insă la po-dnl Argeş lângă Piteşti şi la podnl Bistriţa lângă Bacifl. (Comunicat) * Comisiunea mixtă institut pentru despăgubirea terenurilor ocupate cu ocaxiunea construc-fiunil liniilor de drum de fer, făcute in ţară de către şi pentru trecerea armatelor ruseşti, fixând zilele notate mal jos pentru ascultarea reclamaţiunilor d-lor proprietari, adică : 1. In zilele de 23, 24, 25 şi 26 ale curentei luni August, pentru dd. proprietari al terenurilor de pe linia de joncţiune dintre garele Filaret şi Giurgiu. 2. In zilele de 27, 23, 29 şi 30 tot ale curentei luni Augnst, pentrn dd. proprietari ai terenurilor din comunele Frăţeşti, Turbatul, Paraipan şi Găuşanil (judeţul Vlaşca). 3. In zilele de 31 august, 1, 2 şi 3 sep-tembre, pentru d-uii proprietari din comunele Petriş, Petroşani, Bujorii (jadeţai Ylaşca) şi Vereasca (judeţul Teleorman). 4. In zilele de 4, 5 septembre şi următoarele, pentru proprietarii din comnna Zimnicea Judeţul Teleorman). Ministerul face cnnoscnt printr’aceasta eă biuronl zisei comisinni se află in Buon-reştl, casa Mann, calea Mogoşoxiei, via-n-vis de grădina Episcopiei, cn invitare ca, in arătatele zile, să se presinte înaintea comieinnei, io persoană saB prin împuterniciţi in regali, spre a'şl susţinea dreptăţile ce vor avea. * Hop prinşi. — 24 tâlhari ţigani din vestita familie a Căţeileştilor şi 2 ţărani inculpaţi in mai mnlte călcări şi jăfnirl sunt prinşi şi depnşi de judele inetrnetor de pe lângă tribunalul Vlaşca. Intre dănşii să găseste capul bandei, Nicolae Buciulică, care era groaza jndeţnlni Vlaşca. * Prafectura jndeţnlni Vlaşca, prin telegrama cn No. 8,596, comunică că vestitul hoţ de cai, annme Nicolae Ştirbei, fiind prins, a reuşit a scăpa din arest de snb paza călăraşilor, cari, fiind implicaţi de complici, s'aB luat în goana Ini şi, prinzănda’i in comuna Slăveşti, din judeţul Teleorman, pe cănd’l conducea la locnl de nnde do lise, s’a încercat să scape din noB, insă, călăraşii lovindu'l cn sabia, a căzut mort. V A R IE T ATI După cnm se anunţă din Berlin, omo-ritorul Nobiling va fi transportat intr'o casă de nebuni. Purtarea criminalului permite bănnială cnm că creerii lui fi vătămaţi. El nn răspunde la nici o întrebare şi răuănt foarte spatio faţă cn împrejurimea Ini. Transportarea intr’o casă de nebani va avea deocamdată de scop a’l snpnoe la o observaţie mal severă, de oare ce anii diu medicii cari'l îngrijesc acnma sunt de părere că el simulează numai timpirea. TIMPUL Fain» tiKage du 6tendu ilo 2 A i I.*U autant tfe*»n DâpuraLIC to i jtj -, «lt* il :‘âsIîm* Halo. Kougours, R:iit*r> prtcoces. Ruyosr Boulons. EtiloreacenceH. <*: ., < uitaiTVi* la U 6DldV6 Masque da groKso.-ts' Tachen do roussauc y i >o**o >©-ooo«»o©«ooe«o<>^oo©~o:>o«ooo~oo©-ooc>~ooo«o<>©~<»^ PICATURI REGENERATOARE ale d-lul SAMUEL THOMPSON Ai-' ste picături au o putere reconstitutivil cure le pune in primul rond al descop'ririlor Ă folositdre. Ele restabilesc puterile pierdute, aaii din pricina unul exces da tinerele, sad j[ ‘l'n pricina bdlelor îndelungate. Kicl o doftorie nu li se p6tc compara intru cât priveşte y bolele femeeşti, pierderile, cloroza, pola albă, neputinţele premature, spermaforea, ete. Ffla-conul 8 franci, Farmacia Gelin, No. 38 rue Rochechouart, Paris. In Bueuresc! deposit la farmaciile d-lor Risddrfer, Zilrner şi la d. Ovessa droghietul. «o -o~o >oo >e»o c©«<»c»o?c*o,'îţ Fond eri a de Tuci fi E. KEILHAUKR STRADA I8VOR efectueflă orl-zr lucrare de forădrie după modele, desluşiri şefi desemnuri date. L'lnstitution Frangaise et Italienne Drrigte par MESDAMES MAZZANTJNI 9, Place d*Azeglio, FLORENCE. Se asigureză buna esecutare eu materialul cel mal bun. Orl-ce comandă p> ntrn conducererea apei, instalarea băilor cn tote atenansele lor, puţnrl de curte, pompe pentru diverse tre-bninţî, stropitori de grădini, ş. c. 1. se efeetneijă grabnic şi bine 1» P. Mâner, Strada Inter Ne, 59 Ces Dames , ayant quitt£ la France leur patrie aprî*s la guerre de 70-71, ont fond£ îi Florence en 1873 une Institution Frangaise et Italienne qni jouit de l’estime g6n£rale, et ou Ies jeunes filles reţoivent une instruction aussi solide que briliante. Les directrices £t.ant munies du diplome superienr et secondees par des professeurs distingu^sie. Dans cette Institution l’enseignement est divis£ en 2 cours: conrs •Memeutaire et cours sup^rieur. Chacun deces cours comprend 2 classes et chaque classe est divis^e en plusieurs secţiona. Selon son aptitude l’ălfeve peut changer de section 2 fois par an. Le prix de la pension pour les internes est de 1200 frs. par an, y compris la musique, le dessin et la danse. ţf*F Des renseignements on peut avoir îi 1’iuipriuaerie Thiel & Weise, qui ont visit£ l'lnstitution personellement et oii on peut voir le pros-pectus d£taill6. Asemenea se găsesc tot-d’a-una in deposit: Ţevi de vlnmb, ţevî de fer şi de taci în diferite dimensiuni, precum şi bucăţi confecţionate de tuci pentru diferite construcţiunl. Transmisiuni, curele ş. c. 1., un mare deposit cu preţurile cele mai eftine. (777—5) I; OE SE POATE CAPAr *»»T:r*rjr ik ** fwaiwo LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PAN2A1L Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru franci: franci : franci: franci: franci : franci: franci: franci: Modullntrebuiuţăreleste alăturat şi în limba română Calea MogoşoieT PalaÎH „Paria1, 5 franci: I Pantalon său I Camison de Pichet de ernă. 5 franci: 0 cămaşă de Oxtord engles. 4 franci 50 bani: I părooh Ismene bărbăteşti. 6 Iranci: 6 perechi manchete ori ce lason. 6 gulere pentru b&rhaţi dc olandă fiDă. i3 gulere engl., in ori-care fason şi mărime, tt păreohl ciorapi patentate. 8 gulere moderne pentru dame, după alegere 12 batiste albe de pănxă adevărata. 12 batiste bine colorate tivite şi spălat 6 prosdpe de pantă curată. 6 şervete da masă de pantă adevărată, franci: 12 şervete albe de ceaiă. franci: 1 cămaşă modernă, simplă »6ă brodată, franci: 2 batiste cu monograme fin brodate, franci: 1 batistă francesă fin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 corset de damă Pentru 5>/j franci: 0 cămaşă de nbpte de dame Pentru 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafd. 1 cămaşă şeii o pereche de ismene de damă, linşat broda 1 fustă costum piissd. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coţi — I bucată Chilon Irenţuzesc. Pentru to Iranci: I bucată Robe d’enlants en laine oouleur. Pentru 18—24 franci: I bucată Tartan engles de 5 câţi. Pentru 20 Iranci: 24 coţi Pichet. Pentru 5—12 franci: 0 banală tău o pereche de ismene de lină. Pentru 18— 25 franci ; 1 bucata păota de Kumburg, de 38- 45 ooţl, Pentru 55— 68 franci; i bucată pănră de Belgia de 6o coţr. Pentru 15—108 franci: 1 bucată pănxâ Corona de 58 coţi. Pentru 115—210 franci: 1 bucată Toile Batiste france», Pentru 12—35 franci. Plapămă de lină forte fine. Alară de articolile menţionate so găseşte tot-d’a-una trusouri complecte. Pentru 8 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci; Calea Mogoşoiel Palatul „l)acia“. I (’omănţliledin districte însoţite cu preţul respteliv se vor efectua toarte grabnic con.org OCHI Si PLE0PE Pfiiiil WU \.\TI - 0P3TiI \LVi!C\ a Vetltivej FARNIER, fie SainUiiilre Aresta pr^cios.f pommidn. cunoscuta de tota luirj«. e«t«* lea«.4iI cei rnji e pentru vinde- carea bulelor de ochi de pleope. Succesul seu este tnlaU'ibil in uphinaimn — l'entru a se ton d*» contra faceri tiebue>te exilat Borcanul de taiencia alb i însemnat cu iniţialele V K . lei;atur j cu sfoara roşia, pecetea d»* ceara roşia, accope-risul cu barda alba purtând semnătură : Un imprimat in li > 4flM<* modul utre f r ll ll'j-î'J/Jr O bumiarei remediu lui da cutnperatorului EP1TR0PIA SEMINAR1ULUI NIPHON MITROPOLITUL ■ da cuinpe AL EXIGK). Deposit la Pharmacia D">' RACOVITZ, la Jassi. Pharmacia ZURNER. la Bucureşti fi la tuti Pharttutciant m Oret/nitti din /{omatua PUBLICATIUNE În tjioa de ltj Angnst curent, s’a decis n se ţine licitaţiă la cancelaria Epitropieî Strada Filaretn No. 2, pentru veaijarea grâului ce va eşi din 300 pi gone cultivate pe moşia Bâţcoveniî, Jndf ţul Vlrşca, şi 200 1 pogone pe moşia Kiajna din Judeţul Ilfov. Amatorii de a cumpăra aceste producte, se vor prezenta în arătata i}i orele 12 la localul cancelariei spre a concura la lici-taţiS, fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii în numerar saO efecte publice. No. 112 (778—2). LECTIUNI PRIVATE Iu limba Germană pentrn băieţi seil fete in t6te ramurile ale claselor interiore şi giumasiale. Băeţiî cari frecnenteză se61a protestantă, pot fi loate şi in pension . A se adresa la M. de HE1DENDORF profesor Strada Puţu cn plopi No. 4. li,, 1 „seQ de închiriat JDft Ycnyaro cbiar de acum casele din Strada Episcopiei, No. 9. De venţjare, .“"J strLTHt restreii şi strada Victoria, lÎDgă grădina Episcopiei. Pentrn ambele imobili a se adresa Strada Calvină No. 4 la proprietarul lor D-nu Thevenot seQ, aceiaşi adresă la d-nu advocat Athauasiade. (757—0) TROMPETTA CARPATILOR întreg.» col cţie de când a apărut s li nnmele de Buciumul şi până în ilioa când a încetat d’a mai vorbi dimpreună cn ilustrul ii scriitor Cesar Bolite. Acest monument, al literatureî Române, la a cărni clădire a Incrat. pal-spre-4ece ani şi trei săptămâni marele măiestru, se află de ventjare la Tipografia naţională, strada Academiei No. 24. ION POLKSCU fost administrator şi colaborator al acestui ijiar. renumită esenţă japoneză, car* "flU vindică îndată ort-ce durere de cap se găsesce la farmacia d-luî F. Brns via-â-vis de biserica Sărindar. CERNEALA N MATHIEU PLESSY i Crucea Legiune) de Onoare Ia Eipo* Universala din 1867 CERNEALA NOUA DUBLU-Vll PENTRU COPIAT Adoptata de toate admloistraMe celle ti xf Deposit la toti Papstisri şi Da |i MARELE MAGAŞIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE IKUDA -A- Hj_A_ ZBZEXjXjZE JONI1 F FBRNISORUL 120, COLTIUL BXJLE’V'y^TTIDTJJL.XTX SI Face cunoscut onor. Clientele, că i a sosit pentru sesonul cele mal moderne, fasone elegante croite, dupe Contume complecte de Fantasie Hediugote Hardington slaquette Bospliore ÎSacco Coupe anglaise PardessiiH Eenaissance şi diferite alte fasone PREŢURILE CELE Se priimeşte şi eouulndl de tdte felurile dc hui ne cure se electuedn eu mare promptitudine. rv €» CJ M. T IER 1 1 C U R TIKI TVIOC3-OSIOA.ISI, CASA O-HECSUSTIJ, <20 actual UN MARE şi BOGAT asortiment de haine din stofele cele din urma jurnale de Paris şi Londra. Cămăşi franfuzescl, albe şi colorate Lingerie de tdte felurile Cravatte Plastron. Râgate etc. negri1 şi colorit Umbrele şi objecte de fantasie Mânnşl şi tdte lucrurile de modft Vi AI MODERATE Fnrnisorul Curţii, No. 20 Colţul BnlevarJulni şi Mogoşdiei Casele Grece'nn. FOTOGRAFIE şi PICTURA î X. JP. 1S/T A IST H) I Comp 21, Calea Mogoşioeî 21; Tis-â-riH de cofetăria Capftş. Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură , de ori-ce fel de mărime, ) in modal cel mai noii şi elegant aprobat in cel mal înalt grad prin care oferă un Incru solid frumos cn fidelitatea a uatnreî. VERITABILA APA GERMANA Compusă de LISUEUR Acestă npă face a dispare petele roşii, Imprdică sbârcitnrile şi albeşte pelea. La Paris, la D. Gsstelher, purfnmenr, 47, rne do la Chansee d’Antin. Deposit iu Bucureşti la farmaţia D-lul I. W. Ziirner, şi la D. Appel & C-ie. DOCTORUL blumenfeld;; a mutat Ca- lea Moşilor No. 27 vis-a-vis de Pomn-Verde (Tamis.) ! LA TYPOGRAFIA THIEL & WEIS!3 PALATUL .IUCIA.* şi la t,6te librăriile din ţerâ «e aflu (le vfimjare : 1 METODIi DE CUBA NTBR4LA 2 ^ drept contrast la | VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE ' Singura şi sigura paxft contra morţ":! premature şi lAngesirel cronice de ■ Aug. Wilh. Kdnig. PREŢUL 2 LKI NUOI. REGULILE r OE TREBOE PApiT pentru a AJUNGE Li 0 BATRANETA INAIffijl PREŢUL 50 CENŢIM. Tipografia, Thiel & Weise Palatul ,Dacia*