n\ ■fi SAMBATA, 19 AUGUST ANUL III. --- 1878 L.__LL »1 _ ______ . ■■■■ AMTJN-CIURI IN TOAfa ROMÂNIA I IN STRĂINĂTATE : R^ONI Şl RECLAME: (Utere pitit, pagiaa IV, 30 lioal j[il, 80 bani, pa pag. II, 2 lei noi «lune 2 lai noi linia. ir In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Hiui’oul Redacţiei si Administraţiei; Palatul «Dacia,. Se priimenc in atrftinatate : La D-nil llaase*-ttein . , argint. 63 80 Beata .uitrmcu în aur ... 72 20 Looe din 1866 ........ UI 25 Acţiunile b&ncel naţionale . . 803 -, , austr. de credit 244 — . „ ungare , 210 — Argrnt...................... 100 25 Ducatul ...................... 5 47 Napoleonul................... » 23 100 m&rct germane............ 56 70 Camnl de Berlin, 28 august Acţiunile Ciilor ferate romine. 32 ne esposiţia, românii mer-Pws. vor găsi ziarul .TIMPUL* idiş Magasins du Printemps, H Haussmann 70. * ţl'EŞl TELEGRAFICE I LE ,T I M P D L D 1* (Agenţia Havat) 29 auguit. 4 ore seara. Londra, 29 august, i* rice că generalul Totlebeu zo-*•« b5 trimiţî oştiri refulate ilodopnlnl, spre a înlătura în tuto sloi ciocniri foarte apropiate in* liiB,’«nţii dia acel ţinnt şi oştirile |WF fiBfmţii din Bosnia a’att roatit, în-'VAtnire ţinută ieri la Trebigne, pen-'•a ■lipirea luptei. i >Du"r. Siwd* pomenind de egomotnl .ii»’ endiiQ ieri în Viena, după care !lp generalolnî Stapary ar fi fost bă-J fi Rcnfi prizonieră, zice ci nimic piuă acuma intrn confirmarea l^igomot. » Viena, 29 august. icil bB Înaintat cu recunoaşterile ■ 4a,:ulo de Seraievo. Insurgenţii cad işntauV. \i supunere. (Htăielr detpătţaminl» din a 30-a divi- ,afl sosit la Banja/oka. ţapul diviziei a 4-t a sosit la Brod. , (19 ii|B«t 8 ort seara.) Pesta, 29 augost. |fidil —Prin ordin imperltesc contra-F*at toţi miniştrii, ministrul de jbâă Uleimputernicit să întrebuinţeze Mbu :ţie in afară din graniţele an-«şti o parte din brigada a 83-a Rime de Honvezi, care face acnma •o ţinuturile de 1a margini. __ Berlin, 29 august. PSh palatul cancelariei, a avot loc IWM Turciei schimbul ratificării :i de Berlin. 20 august. 9 urt din. Paris, 29 august. r—: * vesteşte că d. Cogălniceann, tftrebilor din afară al României, IAşteptat la Paris. W d-lnl Cogălniceann ar fi, dnpă |Icestoi ziar, să poată vorbi ca d. rton asupra cealinniS libertăţii reia România, v ■. , , Constantlnopol, 29 august. r-paşi a plecat in Candia, proba-vernator. sal comisiei mnntelnl Rodop, de 4 nn raport in comnn, a căznt. 'I Germaniei, Austriei, Italitl şi f refuzând de a iscăli acest raport, ft râ că delegaţii Enţţliterel, Franţei ii vor face raporturi deosebite. Conitntinopele, 29 august. Ipiezece transporturi roşeşti cn des-nte din garda împărătească rasea-treent Bosforul. oştiri venind dia lăuntrn inloen-Srţămintele gardei, cari au pleCăt, refuză condiţiile puse de Lăzi pen-ertnrea Batumnlui. Această deşer-i amănat prin urmare pentrn 12 ll Coastantinopol 29 August, urnite puteri, drept râipnna la ma-turcesc in privinţa cestiunil gre-tăruieac ca Poarta sâ încheie o pocale cn Urecia. Belgrad, 29 august. tul a invitat pe miniştri şă 'şi păv-urtffelurile jiănă la iutoarourea Iul SLt»>rie prin ţari. Cu toate astea, fracţia Iovanovici din cabinetul sărbesc refnză să ’şi păstreze portofelul snb prezi-denţa d-lni Risticl. Ketlgne. 29 august. Meheraet-Ali a sosit la Prizrend şi a făcnt cunoscut prinţolnl Muntenegrnlm, că are misia d’a înlătura orice greutăţi in privinţa hotărnicirii graniţelor. BUCUREŞTI Joi, 1*7 (29) august. \ ANEXAREA DOBROGIEI lu ajunul de-a pierde o parte din patria noastră, Basarabia, şi a adaoge la păm&utul strămoşesc ţinuturile de peste Dunăre ale Dobrogei, credem că cestiunea aceasta trebue cercetată mal cu deamâruntul şi din mal multe puncte de vedere. Cunoscând odată stipulaţiunile respective ale tratatului de Berlin, vom cerceta deci intru cât avem datoria şi intru cât dreptul de a le urma. Consideraţia care ni 3e impune chiar de la început, este, că actele noastre, cari vor avea de obiect realizarea stipulaţiunilor tratatului 9unt acte, ce le vom face de astâdatâ şi pentru prima oară după sute de ani pe răspunderea noastră proprie. Ori câte ne am fi inchipuit in trecut despre drepturile noastre ab anfiquo, 69 cu, fie fără cuvănt, totnşl marile puteri europene ne considerau parte ca pe nişte vasali ai Turciei, parte ca pe nişte epitropisiţl al Europei şi răspunderea pentru faptele noastre era adese-orl ale suzeranului, dar şi mal adesea ale epitropilor, aşa încât părtinirea părinţească a unuia ne scăpa adesea de supărul poate mai puţin pârinţesc al celul-l’alt din el. Legaţi de-o impSrâţie, pusă sub epitropie din cauza bâtrîneţii el, noi popor tlnâr de ciobani, deveniţi plugari abia de la 1830 încoace, croirăm cu uşurinţa, ce ne caracte-riseazâ, planuri de politică europeană şi ne amestecarăm in certele celor mari, fără a pricepe politica lor, urmărită de veacuri cu stăruinţă de fier şi cu mijloace uriaşe, căşunăn-du-le, de nu primejdii serioase, ceea ce nu suntem in stare, totuşi insă vexaţiuni, pe cari el le trecea & cu vederea, tocmai din cauza atârnăril noastre relative. Mal este insă acelaş caz şi astăzi? Ca şi fiul pierdut din parabola evangheliei, noi ne-am pierdut din calea istoriei noastre adevărate, am cheltuit in mare parte moştenirea părintească pe formele goale nle unei civilizaţii străine, pe care n’am avut nici timpul, nici mijloace îndeajuns Spre a ne-o apropria, şi azi, cu mult mai săraci in puteri decât acuma douâ-zecl de ani, noi ne vedem puşi înaintea unor întrebări, pe care trebue să le, deslegăm, de şi viaţa u- şoarâ de pănâ acuma nu ne-a inţe-lepţit decăt prea puţiD. Nu e vremea de-a ne face unul altuia imputări; cel puţin nu in a-ceastâ privire. Naţiunea va judeca la momentul oportun, pe cel ce merită să fie judecaţi şi va mustra pe cel ce s’aă jucat cu interesele el. Noi, abstrâgftnd deocamdată de la orî-ce polemică, vom privi cestiunea cedării Basarabiei şi luării in posesiune a Dobrogei intr’un mod cu totul obiectiv şi fără a face fraze. Premisa, de la care pornim şi pe care credem că ne-o consiliază orî-ce romăn cu minte, este, că trebue să ne supunem tratatului de Berlin, mal ales acum şi după câte s’a întâmplat. Ar fi fost mal demn poate, dacă de la început urmam o altă cale şi ne îndeplineam cu sfinţenie şi curaj misiunea, ce ni se impunea de către tratatul de Pari9, ar fi fost mai cu minte poate de a face cauză comună cu popoarele de peste Dunăre abia atuncea, cănd am fi putut regula cestiunea singuri şi fără costisitorul ajutor de pesta Prut, — dar in sfârşit in cartea sorţii a fost scris, ca să fim impresuraţl de mreaja ademenirilor de din afară şi a vanităţii dinlăuntru şi să jertfim bunuri câştigate şi sigure pe bunuri necâştigate incâ şi închipuite poate. înainte de un an eram poate in stare de-a schimba multe din cursul evenimentelor; astăzi evenimentele petrecute in mod fatal ne silesc sub jugul lor. Ieri ăncâ puteri egale $şl ţineaO cumpăna şi micul nostru adaos ar fi înclinat limba intr’o parte ori intr’alta, astăzi nu mal avem nimic dm importanţa ce ne-o deduse un moment mare şi solemn din viaţa noastră. Nefiind ieri cu dreptatea, astăzi dreptatea nn e cu noi. Deci să ne supunem certării, adecă tratatului de la Berlin. Antăiâ : Basarabia ni se deduse pentru a ue indica rolul nostru la gurile Dunării şi ţinerea acelei fâşii de pămănt era pentru noi o misiune europeană. ACeaşI Europă, care ne-a redat-o, a găsit de cuviinţă să ne-o reia şi ne-a oferit Dobrogea, reinnoind un mandat, dat pe tăcute prin tratatul de la Paris, mandatul adecă de-a păzi libertatea celei mai importante artere a negoţului resâ-ritean, nu atât prin puterea noastră proprie, pre cât prin lipsa de amestec a unei puteri mari, orl-care ar fi aceea, a cărei preponderauţâ ar deveni hotâritoare prin posesiunea exclusivă a gurilor Dunării. Meniţi a fi proprietarii unul bun, asupra căruia toate puterile mari vor să aibă servitutea liberei întrebuinţări, slăbiciunea noastră e o garanţie; pe căml o putere mare in locul nostru, legată chiar prin tratate juruite, ar şti cu vremea să dispună in mod discreţionar de un bun atât de preţios pentru toţi saO cel puţin ar ţine legaţi pe mulţi şi i-ar paraliza in in acţiunea lor politică prin gingăşia unei libertăţi de navigaţie, garantată numai prin şiruri negre pe hârtie albă. Deosebirea intre noi şi dispuitoril Europei, e că el ne iafi o provincie şi ne daO alta, privind lucrul in sine ca foarte indiferent, pe când noi simţim cu vioiciune, că ni se rupe O bucată din patria noastră străveche, lucru ce nu se poate com penza nici prin bani, nici prin drepturi nouă,nici prin cesiuni de teritoriă. Durerea noastră e drept că nu miş:â pe nimeni, dar presupunem tot odată, că nici un om înţelept din diplomaţia europeană, nici chiar aeiea, ce ne sunt contrari, nu ne vor lua anume de răfi un resentiment, ce e natural şi care-şi poartă justificarea in sine ăosuşl. Vederat e asemenea, că deşi stăm inaintea unor hotârirl, a căror in treagâ respundere cade asupra noa strâ, totuşi libertatea noastră de de cisiune şi de acţiune e departe de a fi atât de largă, precum ar cere-o gingăşia momentului. Obiectele sti-pulaţiunilor tratatului de Berlin, Ba sarabia şi Dobrogea, sunt ocupate de trupele împărăteşti; ba chiar mijlocul ţării e pentru un an calea deschisă pentru mişcarea din şi in spre Bulgaria a acelor trupe. Şi cu toate acestea trebuie să ne hotărim. Mal mult incâ. Pe cănd suntem siguri de simpatiile populaţiunil noastre din Basarabia, nu suntem incâ siguri de acelea ale Dobrogienilor, incât s’ar putea repeta şi faţă cu noi scenele ce se petrec, cu Austriacil in Bosnia, cu Ruşii in Lazistan şi poate in curând cu Muntenegrenii in părţile anexate ale Albaniei, cu Sârbi! in ţinuturile locuite de MoametanI. Acest lucru ne-ar 8 indiferent, dacă noi ca stat şi ca naţiune am impărtăşi punctele de vedere, cari ah hotârlt acţiunea tuturor beligeranţilor in cestiune ; dar noi — precum am de-clarat’o solemn dela început — n’am ntreprins un resboiO de cucerire trecând Dunărea, ci am întins numai preste Dunăre acţiunea noastră defensivă. Daca n’am putut fi conse-cinţl in lucruri, pe cari ni le a impus alţii, să fim cel puţin conse-cinţl in lucruri, in care suntem liberi de a fi. Deci dacă pe de o parte noi ne supunem şi primim Dobrogea, pe de altă parte cestiunea cum s'o primim, adecă a modulul luărel tn posesiune, e mal grea de cum s’ar pare la prima vedere, grea din cauza îm- prejurărilor, grea prin necesitatea de-a fi consequeuţl cu declaraţiunea, făcută la intrarea In luptă, grea Iu fine prin modul de-a armoniza o anexiune de teritorifl, pe care de aproape 500 de ani am pierdut-o către Turci, cu intreaga noastră manieră de-a privi lucrurile, cu moralitatea noastră politică, cu sentimentul nostru de dreptate. Să nu se uite urt lucru. Tratatul de Berlin Însemnează Intr'adevăr o înţelegere Intre toate puterile cele mari, dar acea Înţelegere e numai formală. Sub forma netedă a articolelor, aşezate pe-o hârtie, care nici se supără nici bânueşte, fierb totuşi duşmăniile şi escluâivitatea intereselor ; din cutele păcii, decretate in mod formal şi solemn, se scutură insurgenţii din Bosnia, liga albaneză, nemulţâmirile din Rume-lia, revolta Lăzilor, rezistenţa Porţii contra cererilor greceşti, iar pentru noi; concediarea cu nepusă in masă a colonelului Fâlcoianu şi repatria-rea cerchezilor ln Dobrogia. Să ne înţelegem. N’am fi avut nimic contra repatrierii sub auspiciile noastre safi sub auspiciile voinţei liber— exprimate a provincialelor Dobro-gienl; insă repatriarea energicului dar turburătorului element sub seu tul ocupaţiei ruseşti poate avea o altă semnificaţie, când cunoaştem Înlesnirea, cu care aceşti oameni, mercenari de meserie, se pun la serviciul ori şi cui şi cănd din cazurile citate, avem dreptul de-a ne îndoi despre sinceritatea omnila-teralâ a atipulaţiunilor tratatului de Berlin. Nu ne e frică de aceşti oameni, precum Austriacilor nu le frică de Bosniaci safl Ruşilor de Lăzi, căci Dobrogea e departe de a avea prin natura el fizică o atât de însemnată putere defensivă, ca Bosnia şi Lazis-tanul. Dar a împuşca in oameni nr insemna a preface anexiunea pacl-nicâ in cucerire, ar insemna a împărtăşi puntul de vedere a tutulor celora, cari s’a luptat cu Turcii iu acest resboift, ar insemna a deveni complici cu el şi a consfinţi prin această complicitate pierderea pe de a pururea a Basarabiei. Cu ce drept ne-am plânge de-o nedreptate, j^e care am comite-o noi ănşine de a doua-zi chiar? Cu ce drept ne-am plânge, că poporul nostru se ’mparte ca o turmă necuvântătoare, când noi înşine am trata ca pe-o turmă necuvântătoare părţile unnl popor, care şi el are mari calităţi şi mal cu samă o mare şi nu tocmai neîntemeiată susceptibilitate naţională ? Saă poate Turcii din Dobrogea cu strălucitul lor trecut militar, el cuceritori in tret contiuente, se pot privi cu o turmă fir’ de voinţă, căreia uii-I pară sub ce stăpân incupe ? lutr’alt număr al „Timpu'ul* atu anticipat, cesfinnea de principiâ ca şi t ind ar fi fost hotăritâ «leja, pentru cft ştirea, adusă de bine informata .Corespondenţa-politică, cum că guvernul nostruumblă să precupeţească du pe animi pământul Dobrogel, ne imliguas’. Acelaşi principie moral, care nu datase respect pentru averea privată din Dobrogeu, ne dictează şi şirurile acestea, cari ating modul politic al luării in posesiune. A făcu cu fac toţi, adecă a lua şi stăpâni cu baioneta e lucru uşor; a păstra iasă acest orient in miniatură cutoi amestecul sefl de popoarâ, a dovedi că suntem destul de drepţi şi desiul de curupătareţl, ca să ţinem in rnuilibru şi ,n bună pace elementele cele mal diverse, este o artă, este adevărată politică, pe lângă cc.ru politica forţei brute e o jucărie. Dar incinte de a hotărî definitiv datoriile ce ni le impune nouă in special anexarea Dobrogel, ne abatem puţin pentru a arăta dreptul nostru la ac'asta. Dreptul nostru este istoric. Dacă imprejurârile sunt de natură a’l sprijini, cu atât mal bine; insă in orice caz, fără acest sprijin, ar fi un drept nud, de a căruia Întrebuinţare ar trebui să ne ferim. Intr’adovăr âncă in vremea lui Herodot Dobvogea era stăpânită de Geţi, cari ingemânaţl intr’un singur stat cu Dacii ţineai! amăndoă malurile Dunării, In vremea lui Cesar Dobrogea e iu mânile Romanilor, iar Dacii şi Gr ţii trecuseră de mult dincoace de Dunăre şi se aşezasede-fiuitiv aicea. Pe timpul împăraţilor Dobrogea era populată, iu oraşe, de comercianţi greci, pe şes de Sciţii plugari şi făcea parte din provincia Moesia inferioară. Poato că in vremea aceasta a fost epoca desvoltâril celei mal mari a provinciei. Cosmografia anonimului din Ravenna, o compilaţie din veacul al 7-lea după Christ, dar a cărei autenticitate e fără de nici o indoială, ne citează oraşele Dionisopolis, Bizoi, limum, Tinssa, Ca/latis, Stralonis, Toniis, (locnl de exil al lui Ovid) in fine htriopohs, toate colonii greceşti de negoţ (Cf. Ravonnatis anonymi cos-mograghi i IV (i.) iar Pliniu hâtră nul citează ca oraşe scitice Afrodi-stas, Libislos, Zicere, Bor cobe, Eu-meniţi. Par them polis, Gerania, Pe itinerariul lui Antonio numărăm de la Silistra (Durostoro) pănâ la Novio-dumim (Tulcea) şase oraşe mal însemnate : Transutarisca (Tur tiu,na), Capulava, Carso, Cio. Beroe, Troimis; iar de la Novioianum (Tulcea) pănă la Callacis (Mangalia!) doâ oraşe : ad Săli es şi Torni (lCilstenge!). Daca mal adăogăm ăncă o parte din oraşele Mesiel inferioare tot la Dobrogea, vom avea insemuatnl număr de 20 de oraşe in acea provinţie, diutre cari cele mal multe a perit fără da nici o urmă. Uemăind moştenire împărăţiei răsăritului, Dobrogea a fost cutreierată ca şi principatele româneşti de roiuri de popoare, de Huni, Avari, Pecenegi, Cumani şi in fine de Tătari. Intr’ade-vâr pe la inceputul v. acului al 11-lea Cumanii saA PolovţiI, un neam fino-tartari<’, ăşl părăsi aşezarea de lângă Volga şi ocupă ţările române d r. cari a0 gonit pe Chaznil şi Pecentgl. Cum că in veacul al unsprezecelea, cu mult in urma venirii Bulgarilor stăpânea in Dobrogea Pe'enegil se dovedeşte prin multe nume actuale de pârlurl şi localităţi. Scoşi ai! fost Pecenegii de Cumani, aliaţii viguroşl al Asanizilor contra Bizanţului. Infine in veacul a] treisprezecelea, epoca fondării principatului Valacbiel, Cumanii sunt s oşl din ţară de către Tătari, cari să aşezară cu predileeţiunea In Dobrogia şi sunt până azi acolo. Existenţa lor In acele părţi ll face pe Mircea I să se numească prin cri-soave, In toată forma, domn al firilor tătăreşti. Astfel provincia ii fost stăpânită succesiv de toate roinril > de popoare barbare care a trecut prin ţările noastre, de şi această stăpânire n’afl întrerupt continuitatea de drept a împărăţiei bizantine, care 'şl mânţinea garnizoanile şi organizaţia provincială mal cu seamă In oraşele ţermurene şi In olatele mal mult saâ mal puţin in-tinse ale acelor oraşe. Cu succes afl fost luate oraşele ţermurene de către Asanizl. pe cănd şesul ănsuşt pare a fi rămas tătăresc. De la tătari a luat Mircea. Domnul ţărilor tătăreşti, Dobrogea, de la Şişrnan, Vidinnl şi malul drept pănâ le Silistra şi le-a şi ţinut toate acestea, până ce la 1113 Sultanul Moliamed I ocupând cetăţile româneşti Isaccea, Silistra şi Giurgiul, precum ocupase Nicopolul şi Vidinul, puse capăt domniei Basarabilor pe malul drept al Dunării. In vremea lui Mircea populaţia Dobrogel se vede a fi fost In majoritate tătârascâ. In vremea migraţiunil popoarelor, deci şi in vremea venirii Bulgarilor, cât şi mal târzia atât Dobrogea şi ,ănlu române se considerai! ca apâr-tinăn l Împărăţiei bizantine şi anume ,ara romăneaseă şi Moldova făceau parte, adesea numai nominală, din Mesia inferioară. Anonimul din Ra-venn i zice : .Asemenea peste fluviul Dunării sunt următoarele cetăţi ale Mesiel inferioare : Porolissos etc. intre cari Sacidaba, Ponţi Aluti, Romulos, Zar-misegethusa ş. a. cari după tabla Peu-tingeriunâ, şi după Ptolomeifl se află fără contestare dincoace de Dunăre. Urmaşi al Dacilor şi Romanilor şi cel din urmă posesori al Dobrogel înaintea cuceririi prin Mohamed I, dreptul nostru istoric este inteme-iat ; dar sprijinul cel mal bun al a-cestul drept sunt imprejurârile chiar. Intr’adi văr petiţiunile uniforme ale Bulgarilor din Rumelia, cari declară, că nu vor a trăi alături cu Mobametanil şi că or unit or alţii tiebuie să iasă diu ţară, aprobarea indirectă a acestor petiţiunt, cuprinsă in răspunsul principelui Dondukof-Korsakof; vestita programă, despre organizarea Bulgariei, trimisă din Belgrad câtrâ ,Noi ddeutsche Allge-meine Zeitmig", in care se stabileşte confiscarea averilor geamiilor şi vânzarea cu toptanul şi pe preţuri de nimica a bunurilor imobile ale Musulmanilor din Bulgaria, toate acestea sunt de natură a face pe mobametanil diu Dobrogea să piardă ori ce gust de a fi lipiţi de o provincie, in care majoritatea generală ar ester-mina majoritatea locală. Dar daca dreptul nostru istoric şi imprejurârile sunt in lestul de puter nice faţă cu Bulgaria şi cu alte puteri, lucrul nu stă tot astfel faţă cu chiar populaţia Dobrogel. In privirea acesteia maxima jusposterius derogat priori e’n vigoare. Locuitorii Dobrogel suut adevăraţii proprietari al el şi dreptul nostru istoric alături cu posesiunea lor do fapt 96 poate compara cu un chri-sov vechio domnesc alăturea cu proprietatea reală, mal al s cănd n’a fost acest drept istoric cauza intrării noastre in râsboifl, mal ales când am declarat, că nu trecem Dunărea, ca să cucerim. Afară de delta Dunării şi insulele, care sunt incontestabil ale noastre, căci ne-afl fost hărăzite şi prin tratatul de la Daria, şi se ţin de noi prin chiar natura teritoriului , apoi fiind uelocuite nu ne iiupuu datoria de-a ţine seamă de voinţa legitimă a altuia, celalalt teritoriu al Dobrogel ăl primim intr adevăr , dar numai c un titlu veritabil de drept, cu coiisimţeiiieiif ul populaţi miilor. Cum se vor intreba populaţmni-nile—prin plebiscit, saO pe altă cale, e o cestiune de detaliO. In ori ce cuz n'ar fi o cestiune dB dominare ci de convieţuire, căci nu e vorba de cucerire, ci de uniune. Această atitudine credem că ar S pe deplin corectă. Ar fi corectă din puuctul de vedere al moralităţii politice, ar fi conformă cu maniera de a vedea unul popor, care fiind ânsusl in mare parte apăsat şi supus sub popoare străine, nu voieşte a face şi el ceea ce doreşte să nu i se facă. Apoi ni s’ar dovedi in mod pipăit, cumcâ stipulaţiunea respectivă a tratatului de Berlin e sinceră şi in fine n’ar mal 6 vorba schimbul Basarabii: 1, cel puţin nu pentru conştiinţa noastrU naţionali. Se inţelege, cu nu dăm nimârul lecţiunl de morală politică şi de dreptate. Dar pentru un popor mic e primejdios de a imita procederea celor mari şi singura sa tărie e dreptul, dreptul legâtuit, juruit, intârit cu şapte peceţi. Cazul consultării populaţiunil in privirea aceasta nu e cel d'ântătfl, deci nu e unic. Nizza şi Savoia, cedate Franţei printr’un tratat in regulă, afl fost consultate şi ah primit a fi anexate ; intr'un mod asemănător se poate consulta Dobrogea. Safl daca acest mod s'ar părea nepotrivit cu starea Dobrogel, atunci sa va găsi o altă formă legală corespunzătoare. Cu această ocazie s’ar dovedi totodată şi dorinţele speciale ale provinciei şi prerogativele, cari le ar cere ginţile deosebite, pentru a’şl păstra individualitatea. S’ar dovedi c’un cuvânt modul de convieţuire pe care ’l doresc popu-laţiunile. Raţionamentul nostru tre-bue să fie următorul : In râsboifl am pierdut o provincie şi n’am câştigat nimic ; să vedem acuma, daca avem destul sentiment de dreptate şi daca inspirăm destula încredere, pentru a câştiga o provincie pe cale pacinicâ şi numai pe cale pacinicâ. Acesta e singurul protest, pe care’l putem ridica, fără a jigni pe nimenea, dar şi fără a lovi in noi Sentimentul de naţionalitate a poporului român e prea viu, pentru ca guvernul lui să poată face abstracţiune de dânsul. Deci constrinşi a fi înţelepţi in procedarea noastră şi independenţi fiind acuma, adecă liberi de a muri de arma celui mal tare, să păstrăm cel puţin păn’ iu ultimul moment mândria şi sentimentul dreptăţii n6s-tre, cari ne sunt absolut trebuitoare, pentru momentul, când existenţa noastră, de astă dată atârnând ca frunza pe apă, ar fi din nou pu9â in cestiune. Greutatea e: de-a impăca exigenţele simţului nostru naţional cu susceptibilitatea asemenea naturală a fostului nostru aliat. In cazul când populaţiunile Dobrogel ar fi contra anexiunel in forma el cea mal blândă chiar, de ex. contra uniunii personale, atunci ar fi un semn 1. că stipulaţiunea tratatului de Berlin, relativă la aceasta, a fost subminată de mult de contra lucrările unei puteri mari; 2 că ni s’r preparat o mreajă, care să ne consume puterile şi mijloacele in lupte sterile, al căror resultat — cel mal bun chiar — ar fi cucerirea unei provincii c’un climat in mare parte nesănătos şi care nu ne ar aduce nici un folos pentru cincizeci de ani ; căci n’avem nevoie a spune, — ceea ce toţi ştifl. cum că de când Dobrogea e cunoscută — adică de 2500 de ani aproape.de la Herodot şi până azi, ea a fost o provincie mlăştinoasă, puţin populată, foarte fertilă dar şi foarte nesănătoasă, care numai sub cârma de fier a poporului roman putuse ajunge la un grad de Înflorire relativă. Dar cum a căzut cauza acelei înfloriri, adică Roma, toată suprafaţa Dobrogel, lăsată la discreţiunea agenţilor na-turel, carl-o stăpânesc, redeveni repede pustiul, care-a fost în tot-d’anna, un pustiii care atrage prin fertilitatea lui tuerefl colonii none, dar pe care le şi stinge cn aceeaşi repejune, cu care le atrage. SCRISOARE ADRESATA TI3VEFTJLTJX Domnule Redactor! Ascultând discursurile şi citind scrierile acelor cari 9e intitulează liberali, naţionali, etc. şi cari se a-flâ acum la putere, mulţi afl fost induşi in eroare a crede că clica aceasta ar fi un partid, ce ar lupta pentru prosperitatea şi fericirea ţării. Cn căt insă cineva a putut judeca mal matur şi le-a văzut mal de aproape faptele, cu atât s'a convins de contrariu. Cine şi-a dat osteneala a’l studia n'a întârziat a se convinge că această clică, cârd profesează prin gură şi pană cele mal frumoase şi salutare principii, in fapt nu urmăreşte de cât fericirea materială a membrilor el, fie chiar cu preţul sacri-ficârel celor mal vitale interese ale României. Intr'adevăr, tactica membrilor el. foarte cutezătoare, e demnă numai de aceşti politici de meserie, cari n’afi nimic de perdut. Ce oameni de bine, adevărat patrioţi şi cari s’ar stima cât de puţin, ar fi capabili de faptele pretinşilor liberali esclusi7 patrioţi, etc. ? Numai el pot cu toată sfruntarea să susţie, pe cănd se află in opoziţie aceea ce n’afl de gând să facă nici o dată şi să combată tocmai aceea ce afl să facă in primele zile ale venirel la putere, să laude ce-afl sfâşiat, să critice ce afl lăudat şi o mulţime de asemenea flagrante şi des-gustătoare neconsecuenţe. Numai el sunt capabili a nu cruţa nici un mijloc spre a’şl face trebile pe spinarea ţării. Lucrurile ’ml par lesne de inţele9, ca aceşti artişti politici să nu fie destul de demascaţi şi bine cunoscuţi prin faptele lor chiar. Mă tem insă de soarta ţârii, cănd văz cu câtă bunătate lumea aşteaptă in suferinţe ora fericită a căderii lor de la cârma statului. Cu câtă pacienţă suveranul nostru ăl sufere, adăstând negreşit ca inşile să ’şi cunoască po-Siţiunea, şi el, cu câtă cutezanţă (abuzând de bunătatea şi pacienţa aceasta) merg inainte pe trista cale ce afl luat, luptăndu-se a 9e mănţine eu ori ce preţ la putere spre a nu se opri de cât aoolo unde esclusivul lor interes se va mărgini. Este de admirat cu câtă sfruntare despre-ţuiesc până intr'atâta publicul, incât tind, a’l exploata credulitatea in modul cel mal nedemn *şi grosier, spuinduT basme şi promiţându’i fericiri măreţe, chiar atunci cănd ca-limitâţile cele -mal mari ăl apăsă soarta. Vă trimit dar alăturatul articol rugăudu-vâ a bine-voi a ’l publica inpreunâ cu aceasta in coloanele stimabilului d-voastre ziar. BiDp-voiţI a primi asigurarea stimei mele...X. Întrebările d-lor Rosetti-Brătianu. Pe când conservatorii se aflat! la guvern, domniile voastre şi cu toţi al d-voastre ăl acuzaţi că ţineai! Dlltai I puterea cn ori ce preţ şi fS“ o raţ une. Vă sileaţi prin toate mijii I le lua locnl, şi spre a'l face bill, adresându-vâ ţeranilor. geraţl sarcinile şi le promit» desfiinţa luând puterea, I Comercianţilor le vorbeaţi J< pilele monopolurilor şi desaprobţl venţinnile comerciale internat spuind că lea-ţl desfiinţa dwt la cârma statului. Indust.rirn vorbeaţi despre lipsa de legii încurajeze industria naţione promiteaţl minunr. Acuzaţi camerele de p- aii nu fâceafl nimic in aceste jj'ir şi in principia că erafl puţi rioase. Despre magistratură, ataii violinţâ pe miniştri cănd â miteafl a face schimbări sal teri care vă pâreafl nejusti şi le atribuiaţl favorit unu |t persecuţiunil. Pe dată ce vre-o curte buual pronunţa vre-o hotârii vă părea cât de puţin confinj seaţl ocaziune de a vă urai» Ioanele ziarelor cu tot felul, testări şi incriminări, cerăndo 1 ruinţâ depărtarea celor cari I-pronunţat (dacă nu făceau din clică, căci conservatorii ii ceafl chestiune de partid dîi ţiunile judecătoreşti.) Administraţia şi poliţia e:a contenit şi in modul cel mal i atacate şi sfâşiate de domnie stre. Cea mal mică măsură de ij publică, de cea mal mică imp«." era o crimă teribilă a con9r'fi rilor o infamie. Strigaţi că îi fi obstacole|comerţul ul.câ se sfâşie ae resele comercianţilor,se impenai! bera cireulaţiune şi câte alli ce vă putea trece prin mint uitaţi a apune Urbi et Orbi aţi fi d-v. la guvern i-aţl li toţi să facă ce vor vrea. Făceaţi guvernului o crit cel mal neinsemnat din age-ţi şi in fine, era destul ca vre-i| comisar conform Iegel şi pri ţt. plinirea tuturor formplor introdus in curtea vre-unul *ijt. safl tâlhar constatat, ca c fi 4 Ji i«e întregi ale ziarelor dommell-ioi r stre să se umple cu strigâft s’a violat zioa mare domiciliu! > ci tăţenilor şi câte alte impil calificări nedemne. Iu alegeri , plecaţi cete.? pregătiţi a impune pacinicilt^o it tenl, prin ameninţări, scanda chiar bătăi şi omoruri; şi s fi permis puterea a vă pune dine, căci era criminală, iDgerî gerile şi câte altele. Dacă va^ prin cutezanţa domniilor-v. împingeaţi lucrurile până a iai pe unii alegători (mal puţi'™ cienţi) şi a’l face să vă râspunk mijloace peremptorii, recrufc el câţi va deşuchiaţl, cari săi soare CU ordele domniilor-ve apoi pozaţi in victime, acuzrl pe guvern pe care '1 gratificţ tot felul de incriminări. Simplele recomandaţiunl şi >* daturi sub conservatori (dup. niile voastre) erafl nişte crin ribile, falsificarea reprezentante ţionale, care ar fi trebuit să* pe intregul partid conservaşi ocnă. In ceea ce priveşte armata ziţl pe generalul Florescu că ii făcut părtiniri in numiri şi i sări, că nu ar fi ingrijit des b mata, Că din miliţii ar fi f instituţiune numai pe hârt cumpârpse muniţii şi imbrăci* inutile, care ar fi ajuns pi 1990 şi câte altele. In ceea ce priveşte politicii act al conservatorilor constitui") domniile voastre o trădare. Surprindeaţl buna credinţă cetăţeni lpsne crezătorl şi pr ferite stratageme, obţineaţi s erea unor petiţiunl prin cai reaţl nesacţionarea convenţiu’ merciale austro-ungare, desfiil legilor cari dedeafl or-cărul h mijlocul de a guverna in iinl] rârile dificile in care ne s care se aşteptat!. Promiteaţâ 1 TIMPUL FM .ifc-e£nd apropiatele eve-J guverna fără iliirl, fără uonopolurl şi fără con-^uerciale, şi cu torte astea ^te fericirile posibile, ţ) crearea de decoraţi uni se proiecta, susţiind rft li sunt uu mijloc de colan» putere! esecutive iiul ceva neserios, o re-tlul meziO demnii de fan-.or timpi. o consideraţi ca o trista fericirile guvernâminte-cane eraţi cântate mal numerele ziarelor dom-re, şi pe capetele incoro aţi ca pe cel mal in ■»uicl al popoarelor, llpe toţi oamenii de stat «niteail a trata ceva cu monarchilor străini, şi nu •dea in ori ce relaţiune cu •cat vânzări şi infimii. ce vre-unut ministru satt , de stat conservator, i se ^re o decoraţiune, fie chiar • un monarch care nu ar fj nici odata veleităţi con-wlor noastre naţionale, stri- j Uervatoril vând ţara ps pă-ucl şi panglice,şi dar sunt rădătorl etc. Pi1 pe conservatori şi ’l acul vânduţi străinilor că lucraţi jJlpliţinerea (fără resbel) a inul ţârei (chiar şl a unol in-iţegarantată de puteri) căci, .-voastră, a ne deşii pi de ,6 a ne espune chiar esi-dăţAră naţională, şi acel cari ^Brmite a o face ar fi nişte fii desnaturaţl al ţârei, lacrnne de crocodil pentru ie imaginare ale tuturor şi ţl compătimitori la durerile .1 jne urneaţi ţâţânilor, corner UMi. industriaşilor, profesioniş jir, proprietarilor etc. etc.; pozaţi rtane’ oii al fericitei generale şt )£aţl dar, că nu voiaţl puterea lip ■ntru a scăpa ţara şi pe noi i- «tătea calamităţi ale con hlor. K ate lamentaţiuniJe şi strata 'i.-vcastre insă, Juuiea nu prea (treidea capabili de aşa minuni, şi I ir capul statului se vede că se k indoia despre realizarea promi-ailor ce făceaţi, cu toate că in ha unei timporale neinţelegerl a .kiivizjunilor ac ăstui partid, vi se Jchidca calea la minister ; totuşi, mt mure parte a oamenilor de bine, Iţ ţi serioşi, căt şi chiar capul ^Bsetemeaă că, dăndu-vi se pufoasă du faceţi nefericirea ge-jK saft să expuneţi chiar exi-B ţârei, priu caracterul dom-«stre pasionat, violent, esclu * foarte imprudent. Vâ adunate că, ca să vâ puteţi in «ora de oare care incredere tniţl la cărma ţârei, chiar in pinente când circumstanţele y posibili, a trebuit să faceţi iunl solemne că nu veniţi la decât animaţi de spiritul de >re şi stabilitate, că nu veţi cutorl, esclusiviştl etc. (decla-1 de care se inţelege că nici a vâ ţine.) — A trebuit incâ |< cu dumniile-voastre mal mulţi )I mal serioşi şi mal moderaţi domniile-voastre, cari să vâ mal fire care greutate, gramul domniilor-voastre dar « ne definit. VeneaţI la putere, in K cu acel care vâ dăduseră aju I spre a realiza următoarele cou-■nl de prosperitate şi fericire, ce Ziseserăţi şi in numele cărora re Ziţl cârma ţârei : I TrpbuiaţI să vâ lepădaţi esclu- nul şi să complectaţi lipsurile 4ulul domniilor-voastre prin oa-competinţl (fia şi dintre cel spropiaţl de domniile-voastre). VeneaţI cel puţin a micşora b fiscale şi a desfiinţa raonopo-tutunurilor, bâuturilor, tim-fetc. 4 A opri sancţionarea convenI comerciale austro-ungare. A face legi care să incurajeze stria naţională. . A face ca funcţiunile statului U Încredinţeze oamenilor capa şi probi fără consideraţiune de partid (mul cil senină cele reştl) şi funcţionarii să nu fie baţi şi scoşi serioase şi evidente. A nil cruţa insă nici un fum ţionar (fie chiar dintre cel ce aţi numi) care s'ar dovedi de rea credinţă sad incapabil. G. A face alegeri libere, fără şop-tirl chiar; aşa iucât să poată veni nişte camere competaute şi laborioase. 7. A face să se respecte libertatea individuală şi inviolabilitatea domiciliarilor. 8. A ingriji bine armata permanentă şi a o pregăti pentru orl-ce caz şi a reorganiza miliţiile, a le instrui şi pregăti spre a deveni utile. 9. A un pactiza cu monarcbil străini şi mal cu seamă cu acel a căror ţâri ar putea avea interese contrare intereselor noastre do gintă saCi naţionale; a nu primi de la wonarchl străini decoraţiunl şi a nu crea asemenea semne de distincţiune naţio nală. 10. A nil vâ aventura pentru stricarea raporturilor noastre cu Turcia, şi iu tot cazul a conserva acea po-| liticâ de neutralitate demnă şi tradiţională. pe care o cântaţi pe toate tonurile cănd nu eraţi la putere. Cu un cuvânt, in tine, a face ca ara şi romănil să se resimţă in bine de venirea d-voastrâ la putere. Ce aţi realizat din toate aceste măreţe promisiuni, domnilor Rosetti-Brâtianu ? Iată prima cestiune ce vâ adresează toată ţara, toţi Românii cu escepţiune numai de membrii elicei d-voastre. Până a ne râspunde d-voastrâ, permiteţi-ne a vâ spune noi ce aţi făcut in loc de ce trebuia să faceţi, Mal ăntâia aţi căutat a vâ scăpa de acel cari v’ati dat mâna spre a putea veni la cârma statului. In ceea ce priveşte dările. Aţi făcut oare-care aparente modificări, prin care insă departe de a le fi uşurat le-aţl mal îngreuiat, căci pe unele dări le-aţi mal mărit, şi să nu ne invocaţi gravitatea situaţiunel prih care trecurăm, căci pe cănd prouiiteaţl a desfiinţa asemenea dări, ştiaţi la ce se aştepta Europa şi in special ţara noastră, şi organele conservatoare v'o spunea zilnic, şi cu toate acestea nu esitaţl a stărui in asemeni promisiuni şi in a găsi acele dări peste toate limitele impo-vârătoare. Puteaţi dar recurge la oroare alte resurse, nu aveaţi dreptul insă a uza de cele pe care le găseaţi imposibile şi neumane. In fine, nu vâ era destul hârtia monedă cu care aţi dotat ţara, şi care va in-locui in nâuntru capitaluiiie de monedă sunătoare, ce vor eşi afară spre a lăsa un gol de asemenea monedă foarte vătămător comerţului? Nu vâ era de ajuns mărirea timbrărilor, d-voastre cari sfâşiaţi pe conserva-corl la infiinţarea lor, cănd el nu făcuse decât să înlocuiască legea taxelor judecătoreşti prin timbru, taxe pe cari le-aţi reinfiinţat prin ultima lege a timbrurilor? Nu vâ eraă destul rechiziţiile, beiIicurile şi pantahuzele forţate şi voluntare, ce aţi pus pe spinarea noastră şi prin care ne-aţf stors toate resursele? Finanţele şi domeniurile ţârii de-veniră o resursă de înţolire. ba chiar de îmbogăţire a membrilor elicei şi aceasta chiar pe când era să reduceţi din nod şi pensiunile, să luaţi pâinea din gura văduvelor, orfanilor şi infirmilor, iar d voastră şi cu pretinşii deputaţi, nu voiaţl să renunţaţi la grasele salariurl. diurne şi enorme spese de voiaje.— In asemenea timpi pentru nişte scurte şi ne-iusemnate voiaje oficiale vâ permi-teaţl a lna căte zece mii. cinzecl de mii de franci ect. şi daţi tuturor flămânzilor d-voastrâ f 1 de fel de diurne şi spese de voiajuri. Monopolurile nu numai că nu le-aţi desfiinţat, ba incâ le-aţi mal şi mărit. Cum aţi venit la putere aţi ince-put cu ailulaţiunile şi aţi sancţionat indatâ convenţiunea comercială Aus-tro-Ungară. Nici o lege care să încurajeze industria naţională nu s a făcut sub domniile voastre. In ceea ce priveşte camerile, aţi făcut ca alegerile se fie atât do judecăto- j li bare şi faimoase, (ie scliim- ce avea ţara mal In căt nimic din ţara mal distins să nu fi-lecăt pentru motive I gureze in corpurile legiuitoare, ba ' ‘ ' ' ‘ âncâ, spre ruşinea alegătorilor, aţi mers până a scoate diu urne in majoritate, persoane carii, nici camerile In sine nu şti«5 ce sunt, ce atrilmţiunl aU. Persoane care ar fi fost fericite şi s’ar fi crezut sus puse, daca li s’ar fi concec niscarev» funcţiuni dintre cele mal inferioare. Prin comitetele la spatele cărora se vedea bina avneninţatoârea domniilor voastre administraţie, pusă după trebuinţă, :iţi adus nişte camere cari tutr’a levâr n’uâ lucrat nimic bun pentru ţară. dar care ah fost totd’auua gata a vâ acorda credite şi toate legile, prin cari să vâ pue la dispoziţiune punga ţârei şi tot ce le-aţi cerut. Dovezile palpabile de o absolută incapacitate ce afi dat atât de numeroase, şi contrazicerile flagrante In care prin ordinele domniilor voastre le-aţi făcut să cază, sunt suficiente pentru a face ca şi chiar cel mal tâmpiţi se vază cât de departe sunt camerele actuale de cele trecute. Aţi adus nişte deputaţi capabili de a vâ vota faimoasa acnzaţiune a ministerului conservator mal ’nainte de a avea acte sad de a face cercetări, numai spre a vâ asigura puterea prin mănţinerea sub acuza-ţiune a atâtor mari bărbaţi de stat, de care România avea in acele grave evenimente mal mare necesitate de căt or cănd, şi a căror venire la cârma statului in asemeni grele timpuri şti <ţl că vâ era imposibil a o evita;—nişte deputaţi cari să fie capabili a ordona faimoasele şi neconstituţionalele violări de domi-ciliurl şi alte ilegalităţi făcute eu ocaziunei acuzaţiunil In chestiune; — nişte deputaţi cari după toate acestea atunci când deveniserâţl cu desăvârşire ridicoli cu procesul miniştrilor, să fie capabili pe dată ce le-aţi ordonat a retrage acuzaţiunea ce votase şi să dea astfel ultima dovadă despre seriositatea şi gravitatea acelei acuzaţiunl şi despre conştiinţa ce ad de actele ce îndeplinesc, fie chiar în chestiunile cele mal vitale; — nişte deputaţi cari să fie nişte adevâraţi „sus băpţi, jos bâeţl.* Iu magistratură, ca şi iu cele alte ramuri, aţi scos mare parte diutre cel mal capabili şi probi magistraţi şi funcţionari fără alte motive de căt spiritul de partid, in-dependinţa caracterului lor sad chi vernisirea alor domniilor voastre. Vi s'a petiţionat contra unşilor domniilor voastre, şi vi s’a arătat zilnic prin ziare şi verbal probele ce dad el de ilegalităţi, si inchideţl ochii la toate acestea. Mânţineţi chiar funcţionari condemnaţl de tribunalele noastre corecţionale. Aţi violat domiciliurile cetăţeni lor prin autorităţi adhoe (necons' tituţionale). Aţi făcut legi administrative şi dispoziţii poliţieneşti draconiane. Aţi făcut chiar procese de presă. Armata abia s’a echipet oarecum cu tnuuiţiunile cumpărate sub generalul Florescu şi ăncă parte a fost lipsită de imbrâcâminte suficientă şi a suferit adesea de foame. Miliţiile in capitală le aţi confundat cu garda, iar pe afară le aţi lăsat cu totul in amorţire, aşa că sub domniile voastre se poate zice cu drept cuvânt că le aţi desfiinţat.— Cât despre oardă, o vede toată lumea in ce stare a adus’o prin desfiinţarea legii, care făcea din ea un adevârat element al puterel armate, când acum nu mol e do căt o c.alomitati mal mult pe spinarea cetăţenilor serioşi şi un noă mijloc de fanfaronadă, speculă şi chivernisiră pentru clică. Strigaţi că se făceau părtiniri in urmată şi domniile voastre le aţi făcut fără cel mal mic scrupul. V'aţT mărginit a vâ căpătui şi avansa pe al domniilor voastre, şi căt despre cel lalţl, abia pe ici, pe colea, le aţi permis la unii (de a căror capacitate se vede că nu vâ puteaţi dispensa, safl carii nu vâ păr aO prea periculoşi eausel c 1 ic*-1 domniilor voastre) aşi face datoria către ţara. Aţi sacrificat insă escluvismulul şi egoismului domniilor voastre multe eminente capacităţi. V'aţI servit de legea corpului ofiţerilor miliţieni pentru a vâ avansa pe al domniilor voastre şi a’l strecura in armata permanentă. In cât e vorba despre sentimentele domniilor voastre liberale şi patriotice, ca şi despre probitatea domniilor voastre politică, curând după luarea puterel vâ duserăţi la Li-vadia, de unde venirăţl oamenii şi a-genţil panslavismului ceea ce şi eraţi ăncă de pe cănd la Bossel o declara insuşl d-nu Brătianu, ba ceva şi mal ridicul, vâ intoarserăţl cu mari cordoane conferite de marele monarch autocrator al Rusiei ţi obţinurăţi şi permisiunea de a le purta. Probe palpabile că eraţi anti-monarcbici că vâ temeaţi că nu v’o inbrâcişa nici un monarch şi că combateaţi decoraţiile fiind-că nu le aveţi. — Nu roşirăţi a primi chiar marele cordun Austro-Ungar, corana de fer (cel cn baronia, pentru care aţi făcut atâta caz cănd s’a conferit unul ministru de esterne conservator). D-le Brâ-tianu, priimişl să devii şi baron şi ăncă solicitaşi chiar aprobarea domnească pentru purtarea însemnelor cu oaronia. Uitarăţi ce ziceaţi cănd venea la câte un conservator câte o cruce de pe acolo. Uitărâţl că cordonul acela e (dupe cum ziceaţi dle-voastre) al ţerel celei mal inimice României şi că a primi asemeni isemne de la Austro-Ungaria e o probă de vre o vânzare, de vre o infamie. Crearăţi chiar decoraţiunl naţionale, fel de fel de stele, cruci, bănuţi şi panglice, cu care vâ decoraţi unul pe altul şi apoi le impârţirâţl a toţi cardaşil elicei. Să lăsăm insă aceste lucruri mici şi să vedem ce fâcurăţl in chestiunea cea mare, care venise la ordinea zilei prin resbelul ce Rusia declarase Turciei. Puserăţi la disposiţiunea Rusiei (fără tratat de alianţă, fără nici o convenţiune cât de şchioapă) vitejii, bunurile şi banii ţârei. Proclamarăţi la netimp indepen-dinţa ţerel, fără să vâ asiguraţi de consimţim&ntul puterPor sad să fiţi in stare de a o apăra şi face cu or-ce preţ să triumf-, şi apoi începurăţl a vâ invârti in toate chestiunile politice căt de mari sad mici dupâ vântul ce purta cu sine puterea. Trecu resbelul. Veni congresul, şi de mare frică ca nu care cumva să vâ scape puterea insoţindu-vâ cu vreun conservator, sad făcând apel la luminile altor bărbaţi de stat decât domniile voastre, consiliarăţl pe capul statului a vâ trimite numai pe domniile voastre şi a nu mal consulta pe nimeni asupra situaţiei, ca şi cum cel-l-alţl nu erad roujânl sad ţara era proprietatea domniilor-voastre cu a căreia soartă să vâ fie pârtnis a vâ juca cu atâta uşurinţă. Vâ duserăţi la Berlin spre a fi primiţi de acel care vâ imbrăncise de la putere, pentru câ’l insultaserăţi ş\ ameninţaserăţi prin domniilor voastre. Dar in fine, care fu resultatul? Indepen-dinţa ni se recunoscu .condiţional. Ni se impuse a da drepturi israeli-ţilor (lucru din care aţi făcut atăta timp o armă politică). Ni se luă şi Basarabia şi fuserâm trataţi, cum ştiţi bine. Domniilor voastre insă cutezanţa nu vâ lipseşte. Cu toate acestea nu încetaţi a ne spune basme prin organele domniilor voastre. Aveţi ăncă curajul a afirma că du stăm râd. Dar cum aţi voi să stăm, d-lor Ro setti-Brâtiami, ca să recunoaşteţi că stăm râd) Poate că să nu mai existăm de loc. A doa chestiune este; căni vedeţi dar că aţi contrariat una cu una toate condiţiunile programului domniilor voastre şi v’nţl călcat toate promisiunile, in virtutea şi in numele cărora aţi inhâţat cu atăta sete puterea şi când vedeţi ce costă pe ţară venirea domniilor voastre la cărma el. şi că azi nu mal aveţi uicl o raţiune care să vâ justifice presinţa la guvern, pentru ce ţineţi puterea cu orl-ee prtţ şi fără nici o raţiune? Pentru a pregăti terminarea operei convenite poate la Livadia şi abia incepute cu acesta ocazie? Pentru că Capul statului nu voeşte a vâ goni, ci vâ lasă să vâ vedeţi in-şivâ posiţiunea? Pentru că nu se găseşte nirninl care să primească din mânele domniilor voastre sângerate situaţia ce ne-aţl creat? Or pentru că vâ mal povâţueşte ăncă interesul elicei domniilor voastre să mal staţi? In tot cazul ţara face apel la suveranul el, să devie mal puţin pacient cu domniilor voastre şi să vâ trimeaţă a vâ plânge ear ca altă dată păcatele domniilor voastre politice, cari ne costară atăta. Suntem convinşi că acum naţiunea vâcunoaşte in de9tul de bine pentru a nu mal se seduce prin promisiuni şi scamatorii politice şi a mal încăpea pe mâna domniilor voastre. Noi v’am spus inaintea ţârei ce ar trebui se răspundeţi la intrebă-rile noastre fiind sinceri şi de bună credinţă; respundeţl domniile voastre altfel, dacă veţi mal putea găsi pe cineva să vâ creazâ şi aţi putea găsi argumente măcar aparente, prin cari să susţineţi alte respunsurl. X... CRONICA Alegere.— Colegiul I de senatori din jo-deţnl Nearuţn a alei senator pe d. Ema-noil Filipescn. * Decoraţiune«— Maria Sa Domno) a binevoit a acorda d-lnl M. MitilineH, secretar genera) şi director al ministralal afacerilor străine, înalta antorizaţinne pentru a primi şi purta Crucea de Mare Ofiţer al Ordinalul pMăntnitorul,* ce i s’a conferit de Maiestatea Sa Regele Elenilor. * Comisiile de supraveghere. — Prin deoret domnesc, cele trei comision! din Bucureşti, Uşi fi Craiova, de supraveghere a lege! de rechiziţiuni pentru trebuinţele armate! romane, înfiinţate prin legea din 30 aprilie 1877, sunt şi rgmăn desfiinţate din zioa de 5 august curent, când armata s'a pas pe picior de pace; ear cancelaria comisinnit de supraveghere din Bocnreştl rgmăne provisoritf in lucrare p5n5 la 15 Noembra viitor, pentru culegere» şi publicarea tatalor operaţiunilor de rechiziţie, efectuate in trecut, fi a ofrandelor primite pentru trebuinţele armatei române. * Numiri in garda civică. — Prin înalt decret domnesc s’a numit in fanoţiunl superioare din garda civică, persoanele următoare : La legiunea XI Galaft. D. Nicolae Petrovicî, comandant de batalion, in locnl d-luî B. Dobrovicî, demisionat. La batalionul XII I/uşi. D. Nicolae Şişman, comandant de batalion, înfiinţat din noQ. D. Alexandra Hotnogu, adjatan-major de batalion, înfiinţat din Dott. D. Gabriel Brădeanu, comandant de companie, înfiinţată din noii. D. G. Aramă, comandant de companie, înfiinţată din noii. D. N. Caranfil, comandant de companie înfiinţată din nofi. D. loan Theodorc, comandant de companie, înfiinţata din nod. • I/oţti prinşi.— Laaăndn-se informaţia ni, că o bandă de tălharî propusese să atace diligenţa pe dramul Olteniţei, guvernul luase de mult timp măsuri pentru a pntea aresta pe făptuitori. In no pi ea de 15—IC august, acefti bandiţi ad fost prinşi chiar in flagrant delict, cu concursul a 20 vgnătorl şi 10 călăraşi. Asupra lor s’ad găsit o mulţime de arme. Cinci din tălharî Bunt Grec! fi don! Romănî. Asemenea in seara de 15 august, autorităţile administrative din jndeţul Cahul ad prins doul tovarăşi din banda tâlharului Groşeacn. Această arestare s'a fâcat in comuna Musa-Mnrza. Poterele sunt in urmărirea celoralţ! bandiţi. BIBLIOGRAFIE ~ I). MireSCU. — Aritmetică cu mici deprinderi de raţionament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in 80 de 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b 1 1 yi Y U L Fonderia de Tuciu lui E. KK1LHAUKR STRADA leVOR efectuezi orlrtf. lucrare de fondărie după modele, desluşiri seu desemnuri dale. Se asigurezii huna esecutare eu materialul cel mul bun. Orl-ce comanda pentru conducererea apei, instalarea băilor cu tote atenansele lor, puţuri de curte, pompe pentru diverse trebuinţa stropitori de grădini, 5. c. 1. se efectuară grabnic fi bine Li P. Olanei’, Strada Isvor No. 59 Asemenea se glsesc tot-d’a-uns in de-posit: Ţevi de vlnmb, ţevi de fer fi de tuci in diferite dimensiuni, precum şi bucăţi confecţionate de tuci pentru diferite construcţiuni. Transmisiuni, curele f. c. L, un mare d.-posit cu preţurile cele mai eftine. (777—ti) Acel care cunosc // g6ne cultivate maî bine să 1 > ia, in conformitate ca ocu- pe m0|ia Hâţcoveniî, Judeţul Vlsşcs, fi 200 păţiunile sale. Ostenela purgaţionel fiind pe 1 pogooe pe moşia Kiajna din Judeţul Ilfov, declin anulată prin efectul unei brane bune, ‘ Amatorii de a compara aceste producte, eu se pote repeţi pe cât va fi de trebainţâ. tJ Tor pr0Wnta in arătata «ji orele 12 la Cutii de 5 fi 1 Ir. 50 b. la Paris la doc- I localul caucelariei spre a concura la 1 ici— torul Dehaut şi la tote farmacopiele. Să se taţiă, fiind insoţiţl fi de cuveuitele garanţii în numerar sad efecte pnblice. cerăcu fie-care cutie cărticica de 72 pagine, care conţine instracţiile in tote limbele. Să se ceră şi manualul iu limba francesă doctoralul Dehaut, volumul de 400 pagine. Depoait in BucurescI, la farmacia d-luî F. W. Zuruer, calea Mogoşoiei, fi la d-nu Ovessa drogistul. No. 112 (778—3). M renumită esenţă japoneză , care vindicu îndată ori-ce durere de cap se gâsesce la farmacia d-lui r. Bros vis-â-vis de biserica Sărindar. : A Vis IMPORTANT APA de GURA Eau dentifrice de Fermo !' S A PUS (le PETE Savon Fermo APÂ de OBRAZ E*u de toilette F< rmo Snb-semnatul, Josepb J. Fermo, născut in Româuis, are ouorua a face cunoscut onor. pnblic în general şi ştim. domne in special, că Iu urma unei absenţe de 10 ani din ţera, reîntorcânduse de curând , oferă resul-tatul stndielor şi practicei Bale iu diversele ţeri diD Europa şi America pe unde a voiajat. 1 * f»|lrA numită: Eau dentifrice de Fermo, se reco- AUd Ut mandă pentrn sfâlareaşi albirea dinţilor, dispariţiunea mirosului reumatismului şi a durerei de gură pr»cum şi încetarea curgerii sângelui şi întărirea gingielor. Qănnnnl el A •••*<■. numit: Savon Fermo, se recomnudă lOd U ULl LII (Atî pentru scoterea şi frăgtsin.ea poliţei. Apă de obrai), °0""ili: * comandă pentrn albirea obrazului, siote-rea petelor, dispariţiunea şi prevenirea sbîrcitnrelor şi pentru subţierea peliţel. ActSte preparalive fiind supuse aDalisd laboratorului chimic al spitalului Colţea, aQ fost găsite bune peutru care am şi căpătat certificat din partea d-lni Doctor respectiv şi voe, pentru a le oferi Publiculu , diu partea Onor. Poliţiei a Capitalei. Sub-semnatul speră că Onor Public, va ii.curs-ja încercările f ericite ale unui Român, stimulându’l ast-fel a continua cu descoperirile sale fi în viitor, spre a in bogăţi produsele Ron âne de nceetă categorie, care pina in cele din urmă ar treui să înlocuiască pe cile streine. Sub-semnatul spiră astmeuea că Onor. Ziaristică Română, dnpe ce se va fi convins de proprietatea acestor preparative, FI va recomanda şi mal câldnros Onor. Pnblic. Depositul vimjăriî, Piaţa Constantin-Vodă, in faţa Circului. BucurescI — August 1878. (774—0) loseph I. Fermo sub-hirorg. In ^ioa de 16 August când .1 fost (Jioa de licitaţii pentru arendarea moşii Letca Nouă din Judeţul Vlaşca, conform publicaţiei No. 105, inserată in Monitorul oficial No. 153, din causa lipsei de concurenţi, Epitropia publică din uoă 4'0a Septembrie viitor pei.trn când sunt invitaţi domnii amatori de a Ina ace-tă moşii a se prezenta la iojalul aennnarulul Strada Filarttu No. 2 orele 12, însoţiţi fiind şi de cuvenitule garanţii in numerar sau efecte publice. No. 112. (779—3) Fiind-că iu i)ioa de 16 August corent I destinată pentru arendarea prin licitaţiă a I moşiilor Kiajnadin Judeţul Ilfov şi Bâţco- ' veoi diu jud. Vlaşca pe termen de 5 ani, cu începere de la 23 Aprilie viitor, conform publicaţii No. 104 inserată în Monitorul oficial No. 153, nu s'a presentat îndestul concurenţi care să ofere preţuri avantagiose; se publică din nod ijioa de 16 Septembrie viitor când d-nil amatorii se vor presenta la cancelaria Epitropieî, Strada Filaretu No. 2, orele 12, insoţiţl de cuvenitele garanţii in numerar sad efecte publice spre a concnra ! la licitaţiă; iar condiţinnile se pot vedea I in orl-ce 4* de lucru I» cancelaria. | No. 114. (780—3) In <}'Qa de 26 Augast corent se va ţine licitaţia la cancelaria Epitropieî, Str. Fila-retn No. 2 pentru vecijarea porumbului aliat la moşiile Kiajna şi Bâţcoveui din recolta anulai treent adică: de la 100—170 kile cu aproesimaţiă la moşia KiojnB şi de la 200—250 kile idem la Bâţcovem. — Doritorii de a cumpăra aceste producte sunt invitaţi a se presenta la localul cance-] lariei iu ijioa arătată orele 12 spre a concura la licitaţia, fiind însoţiţi şi de cn- j venitele garanţii iu numerar sad efecte ’ publice. (762—0) ! Conform regulamentului de desciplină j al acestui Sewiusrtd la 1 Septembrie viitor s'a decis a se ţine coucurs pentrn admi- I terea elevilor in acest institut. Crrerile de admitere urniră a fi adresate Epitropieî db la 15—25 Augnst fiind iusoţite de urmâtorele acte: 1 1. Certificatul de absolvirea cursurilor ; făcute. LA TYPOGRAFIA TH1EL & WEISS palatul. , dacia.* şi la t6te librăriile din ţe.râ se nd,\ de vAn^are : BETODIA DI CURA NTCBALA drept contrast la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE 8ingura şi sigura pari contra morţel premature şi Ikngetirel cronice de Aug. Wilh. Konig. PREŢUL 2 LEJ N U O I. REGULILE CE TliEDUK Vlfirt pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PREŢUL 40 CENTIM. II. Actul de botez şi III. De Vaccină. t Materiile concursului vor fi obiectele de ' studii ale claselor inferior» acebl in care aspirantul voesce a frecuantu. i Etatta concnreuţilor va ti iutre 12—16 i ani, ei vor fi de naţionalitate Română fi de religiune ortodocsă. Epitropia publică acesta spre cnnoscinţa , generală. 76 j De arendat Moşia Balctescl, numai o peşte departe de Bncurecî; 2,500 \ ogoDe de arătură, fâneţă şi pădure, cure acesta servă şi de islaz. Doritorii se vor adresa la D. N. I. LAHOVARY, calea Mogoşoiei, No, 28. (772-0) Berlin. ■ M Cine dorsce ifi obţie la Berlin prin ammeiuri publicate in ijiareO cotidiene, ver un succes, *& se servescA spre acest scop de cel mal mare şt cel mal mult citit jurnal poliţie cotidian TribUne care apare in capitala imperiului german. Jurnalul apare de 18 ani in tbte Şilele şi e»e momentan in 28,000 esemplare. Tribilne se gâacsce in uste cercurile a publicului bine situat precum şi in tbte localele publice cafenele etc. gksindu-ae c&te o dat& chiar mal multe esemplare iu cafenelele mal mari. 8utele de colpor-tator se occup cu imediata colportare indatA după apariţiuuea fie cArui nu-mir, şi lă iDgrijeac şi de vî.n<)are cu numdru xceat Şiar popular. Cu tdie ci ijiarul este aşa de reapăndit intr un mod grandios, totuşi preciul inscrţiuuilor este efiin, cAcl lima de 9 silabe costă numai 35 pfenig! sad bani. 44. Partea inseratelop ale acestei fol, ii dobindit de Eapediţiunea de anunciurl Adolf Ste'ner, in Hamburg pentru o suma froic importantă. Tdte comandele de inserţium urmeŞA a se înainta espedi-ţiuneide anueciurl Adolf Stoiner in Ham burg. Corespondenţa cu casa. A. Sletner pdte fi şi românesce fiind-cS lo acest birou suDt angajaţi corespondenţi pentru tbte limbele europene. CoBtul inseratelor comandate ee p M oferă un lucru solid frumos cn fidelitatea a natnrel. wrw MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA Ji. L-A. EELLE JOS FDBNISOKDI. 20, COLTIUL BTJLEVARDULU X SI Face cunoscut onor. Clientele, ca i a sosit pentru sesonul cele mal moderne, fasone elegante croite, dupe Costume complecte de Fantasie Kcdiugote Hardington Jaquette Bospbore Sacco ( oupe anglaise Uardessus Bei aist-ance ţi diferite alte fasone PREŢURILE CELE Se priimeşte şl coinămjl de tdte felurile de haine cure se cfectiiedă cn mare promptitudine. CURŢI EI MOQ-OSIOAIEI, CASA QHECÎilNrTJ, 20 actual l N MARE şi BOGAT asortiment de haine din stofele cele din urma jurnale de Paris şi Londra. Cămăşi franţuzesc*, albe ţi colorate Lingerie de tote felurile Cravatte Plastron, Regate etc. negre ţi colorii Umbrele ţi objecte de fantasie Mânuşi ţi tote lucrurile de modă MAI MODERATE «VOSEF GRUrVBA.U9l Furuisorul Cărţii, No. 20 Colţul Bulevardului şi Mogoşoiei Casele Grecenn i Tipografia, Thiel & Weiss Palatul .Dacia*. acestui 4mr