VINERI, 18 AUGUST
ANUL ITT. - 1878
*3
J
A.MEÎSTTELE-
|i TOAI'a romAnia
    ........... . L n. 47
    ................ «4
    ................17
^ STRĂINĂTATE :
    . . . .........* «O
jqiUNI ŞI RECLAME:
ISter© petit, pagina IV, 30 Râul Iii, 80 Bani, pe pag. II, 2 lei noi
Llime 3 lei noi linia.
r§r In capitală 10 bani.
                                                                ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
Biuroul Redtxeţiol şi Administra ^iol: Palatul ‘Dacia,.
                                                                                             A TNTTJlSrGXTJEtX i
He priiraeec in «trăinatate: La li-nil Jlaiuen-tUin <t Vogltr in Vienna, Walfi«chiîa»»e luo, A. Oppdik in Vienna, 8 lu tenta* tei 2; liudolj Monte in Vienna, S<*iWiUUe 2: 1‘hilipp L6b in Vienna, Eichenliachgaase il : ],. ],<mg 14 Comp. in Peţta, JJataa-La/fiU dt Comp. in Parii, C. Adam 2, Carrefour (le la Crois-ttoiiire 2, Pari»; Oroincfc Comp. Rue Dronot 2 Pari ■; Jiug. Micoud, 139 — 140, KJeet Stre< t London
                                                                                           Seniori nefrancate nu ie primeic.
                                                                                           Articolele nepublicate te vor arde.
  Un număr In Districte 15 bani.
> Bncureeci, 17 august.
       .   . .  109>|,  103
|<i»le .... rural . . urban , .
Lipăi al CapiL
I..............
Lju...........
i pal cu premii
Lini..........
Lat. I . . . .
»8>|,
91
82>[,
95
176
220
80
25
98
90*/t
82
9085
2495 2495 1231/1 ~
       Cursul da VIeua, 29 auguit Renta nngari in aur .... 87 16 Bonuri de teiaur ung., I emil. 122 56 .           ,     . II »       75 75
Împrumutul austr, in hlrtie , el 75 >              .   , argint . 63 80
Renta austriac! in aur ... 72 90
Loie din 1860..................UI 25
Acţiunile blnoel naţionale . . 803 -
     ,       , auitr. de credit 244 —
     ,      „ ungare ,        210 —
Argint1.....................  100 25
Ducatih........................ 5 47
Napoleonul..................... 9 23
100 mărci germane............. 50 70
      Cumul de Berlin, 28 august Acţiunile Cailor ferate romAne. 33 60 Obligaţiunile romAne 6®/o . . 84 30 Priorităţile C. fer. rom. 8P/s 85 IO împrumutul Oppenheim . . . 101 76
Napoleonul......................16 25
Viena, termen lung...............—  —
Parii , icurt .... 81 20
                                                                                                                         Calendarul Şllel
Vineri, 18 August
Patronul lilel : Mart. Plor şi Lavru. RTfs&ritul soarelui: 5 ore 22 min. Apuiul soarelui: 6 ore 33 min. Pasele lunel: Lună plină.
PLECA            TEtEISTTTJrtXILOiR.
Bncorescl—Sncaava
Snoeava—Bucuresci
Bucureicl . . .  8.15 n 10.--- J          Suceava .          5.11J 6.46 J        
Ploeicl ....                              Roman .        . 8.45 4 12.30 4        
Brăfln ....      1.53 n 5.46 ţ   7-15 J   Tecuci .   . . . 12.30 n 5.10 4        
TecHciii ....                    11. .0 1 Br&ila . .      . 3.08 n 8.10 n 8.68 d 
Iloman ....      9.06 d          4.45 4   Ploeicl. . . . . 7.12 d         2.45 4 
Suceava,loiire . 12.03 4         9.55 n   Bucurescl  loiire 8.30 4        4.30 4 
        Bsoarcsc ---Vcrclorova                  Verclorova --- HoenrescI         
 Bueurencl . . . . . . 7.40 <|   10,40 4  Verciorova .......11.25 :       6.-4   
 Pitejtl . . . . . . . 10.13 4   3.-.J                                           
 Slatina . . . . . . . 12.31 d   0.30 n                                          
 Craiova . . . .                 3.15 4   Piteşti. .                      1.08 4 
VSrciorova, noiire . . 0. --- n  6.--- n  Bucurescl,   sosire .... 9.20 4 5.20 4 
                                                                                                             Bncnresei—(ilnrgln
Bucurescl..............W. 15 ij 0.05 n
Qiurgiu, sosire ..... 11.35 4 8.27 n
                                                                                                            Giurgiu—Buenrcaci
Giurgiu................7.26 <) 4.55 J
Bucurescl, sosire.. . . 9.48 J 7.17 <J
                                                                                                              Galaţi—Bărboşi
Galaţi...........1.20 n 8 25 ij 7.30 n
Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.-4 8.05 n
                                                                                                              Bărboşi—Galaţi
Bărboşi.........2.55 n G.25 n 7.—n
Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n B.25n
L-
      n ţine esposiţia, rom&nil mer-ris, vor găsi ziarul .TIMPUL* fands Magasins du Printemps. ird Haussmann 70. “
     IVm TELEGRAFICE
                                                                                         AL! .TIMPULUI*
                                                                                             (Agenţia Havas)
                                                                                          28 august. 4 ora «aura.
                   Roma. 24 august desmiute pretinsa iniţiativă .Italia şi Franţa in costume» gre ’remtor la aducere» li îndeplinire Iitnlor tractatului din Berliu. Acel 4rră efc pentru regulare» acestei este trebuitoare invoirea tntnlor
fat de'mMitftri, cari s’ati imbolnâvit| vedea că numărul acestor bolnavi din pricina relei mâncări. Pânea era » este enorm. Una dintre cauzele pen-
              ConsUntlnopel, 28 august iiţia este agitata. tJlemalele cer IA o schimbare de minister. ir temut că Larii aii sâ dea foc Ba â <hp& ce l-or jifui şi prăda.
                                                                                                                                                                                                      Belgrad, 28 augnst.
     ti, Anstria şi Italia vor ridica pe lor diplomatici de pe lângă Serbia |gu\ de miniştri rezidenţi.
                                                                                                    29 aigust. 9 o re dim.
                                                                                                                                                                                                         I’Arls, 98 august,
  . ZiaivA Soit* anunţă că ceneorii 4editnlni fonciaT aS desemnat pe d. Chri-■liophle spre a la» imediat digpoziţiunile • eeeeara pentru convocarea unei adunări ■ pin i
                                                                                                     BUCUREŞTI
                                                                                                 Joi, V7 (2î5) ailgust.
      mele noastre sângerau când se i brava noastră armată dincolo ie otarele ţârii. Lucru Breşe: deşte liutre noi avea on fiu, un frate, vr’o altă rudă, sau cel puţin prietin intre luptători, încât »iţ«l şi ghiuleuoa rărind şirurile zdrobea in aceia-şi vreme Hflimele noastre.
i®» printr’o magică putere s’aă *nat in toată ţara o mulţime de îttete pentru ajutorarea oştirii :ie, şi trebue să mărturisim că ste comitete ati lucrat cu o săr linţăşi abnegaţiune adevărat vred-Jâ de toată lauda, trimiţând ast ^ o mulţime de lucruri de prima sitate oştire 1, şi această ajuto n s’a prelungit in mare parte nă la finirea râsboiulul.
1 Ar crede cineva că prin ajutorul asta privat, ce a Înlesnit foarte mult grijirea guvernului iu această pri linţâ, oştirea noastră n’a putut suferi psurl in campania actuală. Da, intra devâr că armata n’ar (i suferit nea-|insurile'despre cari vom vorbi mal vale — dacă, in locul incapaci-âţilor şi şarlatanilor ce dirig des-inele poporului, s’ar fi aflat la pure nişte bărbaţi cu mintea mal loaptft.
    Cao ilustraţhine deBpre părinteasca ngrijire a d-Ior C. A. ltosetti-Bra-teanu et comp., servească-ne următoarele desvăluirl :
                                                                                                                                                                                 Fiind armata incă dincoace de Dunăre, A’ati umplut spitaluriledin Cala
amestecată jumătate cu pământ, şi brânza rechiziţionată, lepădată pe uliţă de soldaţi, n’o atingeau nici cânii de mucedă ce era, şitiebuirâ mal multe critice prin ziare, şi in-terpelaţiunl in cameră şi senat până s’a putut îndrepta in câtva hrana oamenilor destinaţi a jertfi sângele lor pentru ţară.
    Aceasta însemnează după vocabu-lariul demagogic hrana reglementară, a unul soldată 0 hrană ce n’o mănâncă nici cânilî!
    Ce imense abuzuri s’aă făcut şi cu rechiziţiunile militare; câţi oameni aii râmas fără care şi fără vite perzând toate cu trasporturl fără sâ li se dee vr’o dovadă la mănâ. câte rechiziţil s’ati făcut cu dovezi false, dresate de către nişte oameni neindreptâţiţl de a face rechiziţiunl militare , şi cari se păstrează de bietul ţăran aşteptându-şl cu răbdare plata muncel sale; căte lucruri rechiziţionate n’aă ajuns pănâ la destinaţiunea lor, şi câte s’ati rechiziţionat chiar in contra legel rechi-ziţiilor , — aceste toate nu le vom desvolta aici, ci le vom expune la timpul oportun. Mare parte adecă din aceste abuzuri se vu desfâşuia chiar înaintea tribunalelor; ştiind dar aceasta, nu voiui sâ anticipăm hicrurile, ci le lăsăm deo-camdatâ cursulnl lor natural.
     0 monstruositate mai mare insă din partea acestui guvern liberal este, că a trimis oştirea noastră jumătate desculţă sâ se lupte in mijlocul iernel, având aşa dar aceşti bravi oamehl, afară de turci, un inimic mal cumplit, adecă gerul.
     Şi intru adevăr, dacă am trece in revistă serioasă rândurile luptătorilor, vom găsi, că afară de numărul mare ce a căzut victima focului res-boiulul, un număr cel puţin de doă ori aşa de mare a căzut victima boa-lelor pricinuite de frig. Spîbalurile din Turnu-Mfigurelu, şi cele de sub Jove-frioido adecă şi spitalurile sub cer liber improvizate din corturi — (dacă astfel de spitalurl improvizate mal merită in mijlocul iernii numele de spitalurl! insă sub părinteasca oblăduire a guvernului demagogic in-floreaă tot asemenea spitalurl improvizate) 1 precum şi spitalurile din Craiova, Piteşti, Caracal, asemene cele din capitală, din Calafat, etc. etc. gemeaO de asemenea bolnavi, dintre oarl, mare parte a râmas ciuntiţi pentru toată viaţa.
     Considerând afară de aceea incă şi numărul cel mare de bolnavi căror boală provenea numai din cauza frigului, precum ennt cel bolnavi de tifos, do reumatism etc, etc. voih
ru care nu s'a făcut defilarea este cum ni se pare, că s’afl rărit prea înspăimântător rândurile regimentelor, incăt roşii s’aft văzut nevoiţi, in loc de a espune adevărata perdere văzului tuturor, a desconcentra in tăcere armata.
   De imbrâcâmintea soldaţilor ne este groază a mal vorbi, căci este ştiut că tocma la sfârşitul răsboiu-lu! aii incepnt a sosi hainele pentru fraţii noştri de pe câmpul de luptă; mare parte din infanterie a trecut prin Rahova, Lom şi Arcer-Falanca spre Vidin intr’un costum de tot bizar : cămaşa era un lucru de lux, pe care un brav militar n’o putea suferi pe corpu’l.
   Tunică şi pantaloni — numeau ostaşii un fel de ţesătură de aţă, sfoară, petici şi nasturi; această im-brâcăminte o numeaţi el tunică şi pantaloni numai din cauză că poate aşa s’o fi numit aceasta când erad echipaţi prima dată, dar acum devenise ceva fără nume. In loc de manta purtaO mulţi un fel de spenţer; căci eraţi nevoiţi a rumpe cu încetul toată partea de jos, spre a putea astupa găurile de la pept şi spate. Cişmele lor, val-de-lume
—   printr’o parte intra, şi prin cealaltă eşia zăpada.
   Astfel echipaţi afl trebuit sărmanii apărători al ţârii sâ facă câte odată pe gerul cel mal mare, şi pornind pe la miezul nopţii, marşuri forţate prin locuri neumblate şi întroienite, pe când dd. liberali cu confraţii lor şedeaă, mâncat şi beat prin saloane calde şi luminate, ne-având nici o grijă, că soldatul fără haine şi nemâncut Imploarâ cerul să’l curâţe mal bine de pe faţa pă măntulul de cât sâ mal ducă o astfel de viaţă miserabilă«
   Dar ce vroiţi! Domnii democraţi sunt odată in contra militarismu lui, de unde dar trebuie sâ rezulte şi o nepăsare pentru o asemenea grupă de oameni ce nu are loc intre democraţi!
   Altfel este foarte practic guvernul roşilor ; aşa imparte intre militari pantaloni fără câptuşalâ pentru iarnă
—   şi cu câptuşalâ —- pentru vară putăndu-se astfel lăuda cu mândrie ca la noi la nimeni.
   Menagiul trupelor române de pe câmpul de luptă ăl dete intindinţa dar o intindinţă improvizată căci săr manii luptători întindeau mâna la porumbii degeraţi şi aşa se aprovi zionaă cu cele de mâncare.
   Aşa a fost administraţiunea ar mateî, aşa aă ingrijit roşii de fiii ţării, pe cari i-aă trimis dincolo de Dunăre ca sâ se lupte, nimeni nu
ştie pentru ce. Cu cât bravii oşteni sufereaâ insă mal mult de foame şi de frig, cu căt mureaă m<I mult seceraţi de gloanţe şi de boale, cu atât mal mult se cânta prin foile guvernului vitejia bravei noastre armate. Şi intr’adevăr vitează a tre buit să fie armata noastră pentru a putea indura toate nevoile, toate neajunsurile şi suferinţele ce i-aO fost pregătite prin reaua voinţă, uşurinţa şi necapacitatea guvernului radical. Oamenilor de la putere insă ar trebui sâ le fie ruşine de a pomeni măcar de armată, necum de a’şi însuşi, precum o fac după sistema lor de comunism, meritele el.
                                                                          DIN AFARA
   .Fremdenblatt* din Viena acrie următoarele :
   „Ziarele române se ocupă necontenit cu desbaterile asupra folosului unei constituante. Partidul de la guvern susţine că cabinetul actual şi camerele ordinare ad puterea de a primi hotărlrile congresului de la Berlin, intru cât privpşte Basarabia, şi Dobrogea; toate partidele insă sunt de acord că trebue neapărat o constituantă pentru a se putea confirma cererile congresului in cestia i9raeliţilor.
   ,Se crede insă că in timpul de faţă un apel către ţară ar aduce neapărat căderea ministerului actual.
   ,Se bănueşte că d. Cogâlniceanu s’ar fi dus in capitalele Europei pentru a se ruga la puterile străine, ca sâ permită a se face in privinţa israeliţilor nişte modificări, cari ar pune pe minister in starea de a evita noue alegeri.*
şte accese de natură foarte nelişti-tonre.4
    După cum află ziarul „Globe,* guvernul rusesc a trimis la Cliiev doi coloneii şi 17 sub-locotenenţl din jandarmerie, ca se ia măsuri pentru suprimarea societăţilor secrete. De când s’a omorit şeful jandarmeriei din Chiev, nihiliştil manifestă cel mal mare despreţ incontra autorităţii lor, ceea ca a pricinuit un sim-ţimănt de nesiguranţă atât de mare, încât mal multe familii şi-aâ schimbat domiciliul mutăndu-8e la Moscva.
   Corespondentul din Berlin al Iul .Daily News* trimite ziarului sâd telegrama următoare :
   .S’a hotărlt definitiv din partea Rusiei a inânţinea controlul asupra poziţiilor ruseşti de inamtea Cons-tantinopolulul. pănâ ce turcii vor evacua Batumul şi Vama.
   Circulă sgomotul că Poarta s’ar fi deci9 a facilita executarea tratatului de la Berlin.*
   .Daily News* primeşte din Berlin urraâtoareas tire ciudată, pe care-o dăm sub toată rezerva:
   ,Se zice că se imulţesc dovezile cum că cardinalul Franehi n’ar fi murit de o moarte naturală, ci, după raporturile diplomatice oficiale sosite de curând, ar fi murit de otravă pusă intr’un pahar de şerbet, pe care ’l-a băut după celebrarea unei li-turgil.
   Şi succesorul se£i a avut deja ,ni-
                                                                                           Bismarck şi Masella
    Asupra întâlnirii cancelarului german cu nunciul papal la Kissingen, ziarul ,le Temps* face următoarele reflexiunl :
    .Care este adevărata stare a ne-goţiaţinnilor urmate de curând la Kissingen intre nunciul papal d. Ma-sella şi principele de Bismarek ? A0 fost ele nişte negociaţiunl adevărate şi pregătite, safl numai nişte convorbiri simple, la cari cel doi bărbaţi eminenţi aă cătat mal mult a pătrunde fie-care in gândurile altuia şi a gâci sub ce condiţiunl ar fi posibilă o apropiere intre curia romană şi imperiul german? Până la ce punct d. de Bismarek s’a decis a renunţa la politica sa in privinţa catolicilor ?
    Nici un răspuns lămurit nu s'ar putea da la aceste intrebârf. Infor-maţiunile de sigur nu lipsesc. Unele ziare germane şi italiane daâ amănunte chiar cu belşug asupra resul-telor întâlnirii dela Kissingen ; ele enumera concesiunile făcute de câtră d. de Bismark şi anunţă deja trimiterea apropiată a unul ambasador pe lângă Vatican.
    Toate aceste noutăţi sunt insă curat ipotetice ; este mal mult decât probabil, că d. de Bismark şi d. Masella s’ati mărginit numai la nişte pourparlers, in cari şl-ati exprimat reciproc intenţiunile împăciuitoare fără a hotărî insă ceva pozitiv.
    Ar fi fost şi foarte greii pentru d. de Bismark a se lua vr’o obligaţiune oareşl care, a-şl lega mânile fie căt de puţin, înainte de a şti cum se vor urma discuţiunile din Reichstag, şi care va fi grupul, de care va fi silit sâ se razenie pentru a dobândi o majoritate.
    Este evident că ’n cazul când cancelarul va fi ţinut a se sprijini pe centru, el va fi dispus a plăti mal 9cump acest ajutor, şi a merge mal departe pe calea concesiunilor.
    Dacă insă se va iiiţelege cu na-ţionali-liberalil, dacă se va putea lipsi de sprijinul centrului , atunci
TIMPUL
el o va lua foarte de sus cu curtea vaticană Este dar situiţiunea parlamentarii, care trebue sil influinţeze asupra hotilrilrilor d-lut de Bismarc, şi ind^mnaticul cancelar s’a ferit de igur a lua de mal nainte, faţă cu curia romanii, o poziţiune care ar putea sâ-I impedice mişcilrile.
   Aşa dar s’ar putea susţine aproape cu siguranţă cil in pourparlers la lvissingen n’a avut loc alt ceva deeilt numai manifestaţiunl , cari nu ingajenzâ intr’un mod definitiv pe nici una din ambele părţr.
   Se poate inşii considera pentru moiuint că curia romitnil este favorabilii ideilorde transacţiuue. Aceasta rezultă numai limbagiul nuni ciulul Masella, care, venind de la ultima intrevedere cu principele de Bismark, a declarat că este foarte satisfăcut de misiunea sa, cerănd preoţilor catolici ajutorul lor, pentru a putea duce opera iucepută la lin bun sfărşit, şi şi mal mult, in-tr’un articol foarte insemnat .Voce de la verita“, organul obicinuit al politicei sfântului scaun. Articolul in cestiune ar fi fost, cum se zice, comunicat Papei, inainte de a fi fost inserai, şi că ar fi obţinut consim-ţimfintul sSQ complect.
   In acest articol, care poartă titlul de .Politica sfântului scaun şi negoţiriele de la Kissingen", ziarul oficios, dacă nu oficial, al curiei romane , răspunde cu multă vigoare criticelor intransigenţilor in contra trăruiteril nunciulul la Kissingen. El laudă pe sfântul părinte c’a făcut primii paşi, şi că nu a aşteptat, cum o ceruseră cel violenţi, ca principele de Bismarc, recunoscăndu’şl păcatele faţă cu biserica, sătrimeaţă el ântăl un mandatar la Vatican. Trecând apoi la nişte consideraţiunl mal generale, asupra politicei şi caracterului sfântului scaun, .Voce dela Verita“ face nişte declaraţiunl cari aă o adevărată însemnătate, dacă, după cum se asigură, şi este şi probabil, ele aă primit aprobaţiunea Papei.
   Ziarul italian declară câ sfântul scaun trebue să se inspire in politica sa de principiile evangeliel, care este codul săă diplomatic par excel-len.ce, şi apoi adaugă: .El bine, noi o cerem aceasta? nu este oare conform cu principiile evangeliel de a preferi mijloacele pacinice şi de convingere, şi de a nu adopta cele de resistenţâ şi opoziţie, fără a fi silit la aceasta prin necesitate?'
   Acest limbagitt se deosebeşte in fond de acela care s’a ţinut de curia romană in anii din urmă al pontifi-
                                                                               FOlLETONUL „ TIMPULUI “ PESTE CAP
                                                                                             de
                                                                                   Emilie Gaborian
              PARTEA AKTAIA Un mister de inichitate (armare)
   Bunul german era nnnl dintre oamenii cari ştiu să dea piept norocnlni fi cari 'şl clădesc oase cu cărămizile ce le pică ’n cap.
   .Tustus alerga de grabă, ridică cn braţele lnî vănjoase pe cel rănit 'şi nnmat dănsnl singur ăl duse in cafenea, nnde ăl întinse pe bileard.
   Atunci jncătoriî de whist pntnră vedea d’aproape pe cel cari ’l măntnieeră.
   Era nn băietan friimoB intre doăzeci fi cinci şi treizeci de anî, cn barba intreagă moale fi neagră ca pană corbulnl. Lamina plină a lămpi or bileardnlui căzănd drept d’asupra chipulni Ini, ăl arăta galben de moarte, inia ăl scotea bine la iveală energia Ini bărbătească.
   Hainele, deşi tăvălite in noroiă şi mânjite de săi ge, ară'aă că omnl era deprins să trăiască foarte elegant, şi cămaşa ăl era d’o subţirime şi d’o curăţenie minunate
catului lui r.u IX. Cea mal mare parte a acţiunilor şi a vorbelor lui Leo Xlll.de la suirea lui in scaunul pontifical, aO mărturisit deja o schimbare in sensul pacifica politicei romane; această schimbare nu s’a adeverit insă nici odntâ mal bine de cât prin deschiderea negociaţiuni-lor cu imperiul german, şi prin decla-raţiunile semnificative nl ziarului: .Voce della Verita."
   Toţi oamenii, pe cari nu'l inşală pasiunile religioase, trebue să privească cu mulţămire această trans-formaţiune a politicei romane.
   Mal cu seamă in interesul catolicismului, trebue aplaudată această preferiuţă dată de Leo XIII .mijloacelor pacifice şi de convingere* asupra mijloacelor violente. Nu ştim incă dacă aceste mijloace de con. vingere vor aduce o adevărată şi durabilă apropiere int-e sfântul scaun şi imperiul gei tnan, dar insfârşit, curia romană va fi dat cel puţin o dovadă de bună voinţa el — lucru la care Europa nu era obicinuită de loc sub domnia trecută.
    Ca să arătăm publicului cât de bine merge şcoala sub blagoslovita domnie a radicalilor, reproducem părerea chiar a unul ziar guvernamental asupra modulul cum d. Chiţii ’şl inţelege misiunea de ministru al instrucţiunii publice.
    .România Liberă*, in numărul săh de azi, scrie :
    Astăzi se celebrează reînceperea cursorilor in şcoalele primari din ţară. Facem lirărî din tot sufletul, ca produsul lor să fio din ce in ce mal imbelşngat.
  Ştim că mult, pnţinnl, ce s’a cnles in aceşti doi ani, se datoreşte esclnsiv nebăgaţilor in seamă învăţători şi nnor măsuri lnate nn de actnalnl ministru. Impnlsin-nea superioară, care să ajute şi să activeze mişcarea şcoalelor, a lipsit mai cn total. Şi dacă, din când in cănd, consilinl permanent voia să in câte o dispoziţinne folositoare, mai tot-d’anna încercările sale aă fost paralizate de ministrul, cu nn se pricepea intrn ale şcoale! şi nici nn şi-a dat osteneala de a face ceva ban pentrn densa.
    Spre a da măsura dragostei de şcoală a actualului cap nl învăţământului, ue-ar fi destul a spnne că, de când este miuistru d. Chiţu n’a creznt de cuviinţă să se re-pează odată barem până la Iaşi, spre a vedea cum fancţionează universitatea de acolo, mai ales dnpe ce se făcuse ineemnata interpelare din Senat, care a des văl uit o situaţinne îngrijitoare.
    Dar să lăsăm ceea ce nn s’a făcut in invăţămănt, căci e prea mare partea negativă a actualului cap de şcoale—spre a ne intreba, ce făcnt’a improvizatul ministru pentrn şcoalele primare?
    Lucrul care l’a preocupat mai ăntuil, a foet localurile de şcoale.
    Un amănunt curios era, că intre bnzele lui se puteai vedea nişte bucăţi rupte de scrisoare, ca şi cănd, in momentul chiar de a'şî perde cnnoştinţa, ar fi avut sângele rece şi destulă vreme ca să prăpădească, inghiţind-o, vre-o scrisoare primejdioasă.
    Singur doctorul luâ aminte această împrejurare, de care nQ spuse nimica celorlalţi.
    Doctorul ăşi sumesese mănicele, şi des-cbeind hainele rănitului şi desbrăcănda’l cn o indemănare cu total chirnrglcească, zicen cătră etăpănnl cafenelii Ini ‘Pericles, :
    —     Apă, adu degrabă apă, nn burete şi cărpe de olandă... Aide, de grabă! deşteap-tă’ţî nevasta, să ne facă pnţină scamă...
    Vorbele doctorului fură de prisos, de oare ce sgomotnl tnrbnrase somnnl doamnei Jnstns, aşa că in momentul iu care i se rosti numele, ea ee şi arăta, tremurând in haina ei de noapte.
    Când văzu pe bileard pe omul acela jumătate despoiat, ţnpăn ca toţi morţii şi plin de itănge, începu să strige şi să se jelească...
    —     Uite'l, nevastă, ăl scosei pe nenorocitul din mâinile tâlharilor, zise cafegiul, care începuse să miroasă foloasele ce se pn-teal trage din acea intămplare... Nu e aşa că are să scape, domnule doctor?

   Am arătat, cu altă ocaziona, păcatul general al mediocrităţilor, de a incepe Io erorile pe dos, nefiiiul destul de pregătite spre a distinge principalul de acoeRoril neapăratul trebuincios de folositor. Dar d ministru Chiţu a creznt, că reforma in inăţămăut trebue începută de la clădirea unor localuri bune. Fie ! Fâcnt’a cel puţin căle-va lacalurl pentru şcoalele primare?
   — Nici unul.
   Proiectul sel, care a consumat paria meutului câte va mii de lei, a rămas in stare de proiect ce nu se poate realisa dio canea greşitei sale alcătuiri.
   Nenorocos in aceasta, s’a aruncat asupra cărţilor didactice.
   Sa aplicase in şcoalele primare cu succes Cartea de citire a invăţătorilor asociaţi, Abecedarul d-rului Coustantinsscu, Grama~ tiea profesorului Manlil, şi altele.
   Aceste lucrări insă av aă, iu ochii peda-goguluî-miuistrn, un mare cnsnr: erai făcute iu timpnl ministrului Maiorescu şi puse de dinsnl in şcoale. Trebuiali deci înlocuite, căci aşa raţional căţî-va prieteni ni d-lni Chiţn.
   Neavind însă curaginl de a le tăgădoi valoarea metodică şi de a le goni prin-tr’un ordin din şcoala, ministrul alergă la alte două mijloace lăturalnice : pe de o parte publică concursuri pentru alte cărţi, calificăudu-le într’uu mod indirect de rele, iar pe de altă parte, deschise porţile în-văţămintulni primar tutnlor cărţilor, cu uşurinţă aprobate după vremuri, sperând că astfal, prin oarecarî influenţe administrative, se vor înlocni cărţile cele bune, prin tipărituri zăpăcite al) cător-va prieteni.
   Din fericire nn se întâmplă astfel. Cei mai mnlţi profesori simţise enperioritatea metodică n cărţilor, întrodnsa de minia-trnl Maiorescu, şi le mănţinură spre folosul şcolarilor.
   Dar să ne aşezăm in ipoteza cea mai favorabilă actualului ministru : S'aă pn-blicat concursuri, pentrn a se înzestra invăţămîntul cu alte cărţi şi mai bane. Foarte bine! Care este insă resultatul acestor concursuri repeţite ?
   — Nimic.
   Este trist a constata acest lucru, dar Cansa lui stă iu împrejurarea, că ministrul n’a ştint cura să apnee lucrul spre a ajunge la un bnn resnltat.
   Nenorocos şi în aceasta, ministrul sa îndrepta către şcoalele normale.
   Negăsiud îndestulătoare şcoalele normale ale statului şi cele judeţene, actualul ministrn mai infiinţă prin bndget donă : nna la Severin, alta la Ismait.
   Trebuiai şi la extremităţile ţării donă pepiniere, din cari să iasă apostolii comunelor rurale. Frumos ! Dar intrebaln-s'al creatorii da şcoale normale, ce fel de profesori trebneBC acestor şcoale şi de unde aă să’i aducă?
   De sigur că nu s’al intrebat, căci altmintrelea nn scrieal cu îngâmfare in buget.
   Noi n’avem o singură şcoală normală , cn intregnl personal corespunzător, şi e de mirat cum autoritatea şcolară ăşi permite a se lăuda cn zeci de şcoale normale şi r mai crea altele noni.
   Nn este destnl a scrie in buget o şcoală şi apoi a trăniite pe catedră peorl-cine, spre a zice că ai şcoală normală. Ast-fel
a făcut actualul ministrn, cn credinţă că bine a făcut, dar in fapt pregătind şcoa-lel primare o aitnaţiune tristă,
   Nn vom vorbi despre personalul administra? a d-lnl Chiţn, căci însuşirile didactice ale superiorului, este [firesc lucru să se resfrăngă iutr'o însemnată parte a-eupra administraţiunii, ci caută să ne s-rătăin părerea de răi, că nimic bun nn B’a făcut de capul instrucţiunii in invă-ţămăutul primar, şi să recunoaştem, că dacă in unele părţi şcoala rurală şi urbană merge bine, meritai este numai al învăţătorilor.
   Este dareros a vedea atâta ueingrijire in conducerea şcoalelor, dar şi mai dureros este pentru noi, câ am perdnt speranţa in îmbunătăţire snn căpetenia de astăzi a instrucţiunii publice.
   Nn ne rămăue deocamdată de căt de a zice bunilor învăţători: Mergeţi inainte cn devotament pentru luminarea poporului !
                                            SCRISOARE ADRESATA TinvrFXTLTTI
                                                                                                                                                                                                                            Bucureşti, 16 AugU9t.
   Ziaristica a devenit în timpul de faţă un mijloc foarte puternic, spre a respândi lumină şi cultură intre toţi oamenii unei ţări. Ziarele seri-
şi obiceiurile religioase a iilor, unde se afirmă aser ii sunt nişte calomnii şi ii demne de oameni sunt n neîmpăcaţi al adevărulu se opresc de a vorbi i s cruri, ce nu le cunosc, i oameni sunt inimici al ţpi s’aft născut; ei înjosesc i< ce li' nutreşte. Insă şi cari daâ ospitalitate tino i la cari e indoios, ceoareift de despreţuit, ignoranţa Iot lor voinţă, şi aceste jurnal i novate şi merită mustrării b 41 severe. Stăpânul de casă • ba mal mult, este chiar » a da afară pe oaspele, cai de vorbe necuviincioase, cc toare adevărului şi moralii Insă e cu neputinţă de i toate amănuntele articoluli mit, fiind tare convins, câ oamenilor, cari pot să afi menea lucruri, şi cari le ci
I
foarte restrlns; câcf „ea (1
este nobilă, onestă, bună, blajină.*
    Aş fi vrut să sfârşesc, ci dar mă ved silit de a vorl ţin in treacăt despre două ale d-lul Polescu. D-luI zici
lA ** i
sivir
4'.
oase sunt pătrunse de importanţaI ,                                 ij
                   . .,      1 ..Vldovil in aceste sărbători (aif.
acestei misiuni nobile şi sacre, şi ştI... -   . , ..
, . .   ,   ... . , , *              Itile) prind câte un copil deir
daă toate silinţele intru Îndeplini-1 r                       ■
          . „   ,    . .  .            , ,pe care ăl străpung şi ăi set
rea acestei a lor datorie. Cu regreţi , „ XT . _r ? \ .              ....
  „    ,   „  .     .      „    .5, Igele.* Ne mirăm de frivolit»
adine Insă observăm, câ ev,stă n P gfl afirmâ Q aserţiune j
România Intre jurnalele redigiate l consecinte,e cele* maI
cu multă înţelepciune şi cu iubireI,.,         . ?     . '  __.         •
.    .  „ v 1 .          *    .   . I bile şi funeste pentru o ct;
11 u Qilavrtit* oi nr» nor ea nraiia Hună I   *            1 _
!,
   oameni pacinicl. Cum, aveţ nerefutabile, că coreligionari,".! prins vre-odată un copil rcL'i Paşti, spre a’I scoate săng‘»<! S'a pomenit vre-odată, căjiiă'ţ comis o asemenea crimă in LtiRs|!
   De sigur, câ nul Nu mă indi I moment, câ nici d-lul crede a sa aserţiune aşa de cutez ,< dacă ca toate acestea o al numai pentru a aţlţa poporu contra israeliţilor. „In orl-c
de adevăr, şi un ziar, ce crede, după părerea noastră, câ este chemat a aţiţa şi provoca ură, pismâ şi tot felul de răă Intre crediucioşil diferitelor culte din ţară.
   Suntem datori a recunoaşte, — şi aceasta o facem cu reure bucurie—, câ, pe când mal în toată Europa israeliţil aă fost prigoniţi, jâfuiţi şi maltrataţi într’un mod barbar, România era tolerantă şi subt scutul egilor el, coreligionarii m I aă trăit
în linişte şi siguritate Această to-1 ă^popo’r*"şl'"clV atât“ mat leranţâ este o pagină rruraoasă şi1 strălucitoare In istora României.
   Se vede insă, că oamenii de talia d-lul Ioan Polescu sunt invidioşi de gloria ţărel şi se silesc a răspândi crezămăntul prin lume, câ Romănia nu este tolerantă, câ aci diferite culte nu pot să se bucure de pro tecţiune cuvenită, ci trebue să fie espuse la toate suferinţe şi perse-cuţiunile posibile. Românii comiseră. după vederile unor astfel de oameni, o mare greşalâ Sini toleranţr In I Romania a făcut mari progrese i trecut, şi trebue să o îndrepteze prin c& nu mal e de temut de o r Introducerea legilor nedrepte, prin I brutală a masei, cu toate câ o reîntoarcerea evului mezifi în seco-1 'n ţară câţi-va inşi, ca domnii Cu Iul al XIX; torturele, cari nu s'aO Pantazi Ghica şi precum se| aplicat aicea in zilele trecute, să selŞ' d. Polescu. cari se silesc! întrebuinţeze acum; prin aceasta I toate puterile să provoace yo lumea întreagă se va convinge, câ I ciacîft contra Israeliţilor din jU toleranţa religioasă in România este I Vina acestor oameni şi a păvtf 1 o minciună.                            |          dacă puterile străin*
                                                                                                                                                                                                                  .8
  masa unul popor necult, exijn lângă însuşirile cele bune şi iţi stinct ascuns, teluric, brutal, l toţi oamenii de bine şi toatei ziţiunile salutare caută a’l ţit â jos, a nu I permite eşirea la ci.j|4 zilei, de cate nu este vrednii a autorul savant al broşurel : „, M şcoalel Barnuţiu*.
    Sunt zece ani, de când s’ai aceste cuvinte, in intervalul ,
   Un alt scop nu poate să aibă I amestecat in afacerile intern articolul d-lul Polescu, publicat In I României; numai el provocaţi' „Telegraful*, Marţi 15 augusta, c. siunile Congresului din Berlirj. unde se iab In bătaie de joc legile | vitoare la Israeliţi.
   Dnpă cb ’şî isprăvi cercetarea, doctorul incepn să lege rănile.
   —     Da, răspunse el, are să scape; 5 paca e vorba, nn e in vre-o primejdie Multe acatiste trebne să dea sfanţului Iul pentru că 1-î, scăpat ca prin urechile acu lnî. Daca ăl uemerea in ceafă lovitura asta de măciucă, a cărei nrmăse vede colea pe gît, nn mal era scăpare. Afară de asta, i-aă dat intre umeri cu nn cuţit de măcelărie, şi ca prin minune, a alnnecat tăişul pe lângă os. In mai puţin de cinspre-zece zile are să fie sdravăn.
   Vorbele doctornlnl le ascultai numai JnBtns şi nevasta Ini.
   Gazetarul Peyrolas luase la o parte pe tata Riret, care ăncă uu’şi putuse linişti bătăile inimii, ăl ţinea de git şi’I striga cn aernl important:
   —     lată subiect pentrn nn articol pe care ’l voii scrie pentrn numărul de mâine; am să’T trag nn articol să sguduiă toate gloat-le poportilnî... A ! care va să zică guvernul d-voastră întrebuinţează poliţia numai şi numai pentrn a pune In cale şi n săvârşi tnrbnrări cn tendenţe politice, iar in vremea net asta oamenii pacinicl, biruicii de treabă sunt lăsaţi fără ajntor In prada tâlharilor... Stai să vezi !... Am să’i trag pe foi guvernnlni dnniitale, dom-nnle Rivet.
   —     Ia taci odată! întrerupse doctorul plictisit.
   Rănitul începuse să ’ţi vie ’n cunoştinţă.
   Eşi dedeseo silinţa pnternică şi rezemăn-dn-se de nmărul lui Justus se ridicase pe jumătate şi, cn mirare şi nelinişt", eşi rotea privirile iniprejurn’I; părea că întreabă în ce loc şi Cn cine se află.
   Cunoştinţa de sine i se întorcea cu in cetnl, şi curănd se văzn că el ăşi dă seama despre cele ce se petrecuseră.
   —     Cum aşi pntea vreodată, domnilor, să vă mulţumesc, zise densul cn glasul stins, că v’aţi primejduit viaţa ca să Bcă-paţi pe a mea...
   Doctorul ăl opri cu nn semn.
   —     MS iartă, zise el, meritul nostrn nn e aşa de mare pe căt epui d-ta. Cănd am ajuns noi la d-ta, onioritoriî fngiseră.
   —     Fugiseră! şopti densul; fugiseră, fără să înă isprăvească !.,.
   Şi de odată se lumiuâ la faţă de un găud ascuns.
   —     Nu care cumva or fi fost hoţi? întrebă el.
   Ei arătară hainele : ciaBol şi punga peri-seră.
   —     Aşa dar aă fost hoţi! zise el, ca şi cum această siguranţă ar fi abătut toate prevederile lui.
    Nici tata Rivet, nici învăpăiatul .1 las nu luară aminte la cindata preot; rănitulni.
    Doctoral Legris insă băgă foarte de seamă aceasta.
        Lucru dracului! zise doctorul ieţi dul lui, ciudat om ! Se miră că repus chiar, şi-apoi tot el se minunări -aă şi jefuit. Apoi, pentru ce ţin t* calea oamenilor noaptea pe la mărgini,» nn doară pentrn a’i pungni ?
    Şi mirosind vreun mister, întreb rănitnl;
    —     Cel puţin, ştii d-ta cam ce fe oameni erai aceia ?
    —   Deloc.
    —   I-ai cunoaşte să’i mal vezi ?
    —■ Nn i-am văzut cătnşi de puţin. ___ Adevărat, este foarte intunerecr^
cn toate astea .
    —      Ei! domnule, m’al trântit până V n’am prins de veste că sunt ataca» omoritorî! zise rănitnl. Apoi, altfel, c d-ta că nu m'itşi fi apărat şi ăncă fo-bine ?
    Şi in adevăr se redea omul că are si gie şi putere sdravănă. Apoi ormâ:
   — A fost cursa intinsă cu dibăcie, mă întorceam acasă, când, trecănd p’i pe dinaintea cafenelii, mi se păru că 1 nişte gemete. Mă oprii cn mirare aă tl
:
TIMPUL
revista ziarelor
  forului cestiunil atnin-i deja in anul 1217 a'
    1 r»OCenţ(i« lV o bulă. Nu ştim incă nimic despre ora oficiala [aprind şi cuvintele Ur- | i.i care biata Basarabie, sacrificaţii de Con-ttiptura sacră li (ovreilor) grea, pBntm cfi oamenii noştri de Stat JR omori, şi a atinge in | nud ştiut s’o apere, va inceta de p face ||jt pe morţi, CU toate >*rte integrantă n teritorinlni nostru. Luncă contra lor Coloui- ‘ Şi cu toate acesle, trebne să fim inşti-Lf h mâncat in serbăto- inţaţl, căci Gestiunea aceasta nn poate sâ inima unui copil. Se fie inlătnrată. Ziarele guvernamentale păs-letfe indatoreşte pe el trează cea mal prudentă tăcere in privinţa pe Când din contra e , execuţinnii acestui articol din tratatul de l& li este cu totul inter-' 1» Berlin. Ar trebui ca să se decidă a ne |e găseşte undeva vre un 1 lumina despre ceea ce are de gând să ftcă
    el sunt acusaţl de omor. Li alte preteste se caută ! jrsecuta, fără acusare şi 1 fără dovezi li
se >a a-
                                                                                                                                                                                 1 nerăbdare răspunsul vostru. Tratatnl de la Berlin a fost ratificat de toate poterile
                                  guvernul ilustru, care ne a condus l i înmormântarea unei provincii atăt de scumpă, atăt de patriotică,
                                     Răspundeţi, domnilor, nn vă temeţi dea excita indigi aţinnea noastră, căci ea nu iniă s'a reinoit prin papa! mal poate deveni mal mate. Aşteptăm cu 2 i, in huuI 1273. — Insă I > aui amintit acestea) Pen-
                                                                                                                                                     ţ I de adevăr, este de pri- semnatare; el a devenit obligatoriu. Nn
                                                                                                                                                            mai pntem să ne dăin îndărăt. Vorbiţi clar, lămurit. No ne mal amăgiţi cn vorbe goale şi nu mai faceţi politică exterioară mal zice, Că jidovii nu • În revistele vosstre, căci avem destnl de
      lb altă legătură, decătj lucru la noi.
                                     Ce zice guvernul? La ce s’a hotărit? Vrea el să primească fără frase, şi chiar fără a convoca Corpurile legiuitoare, trac-
                                                                                                                                                                                               I de adevăr, este de pri-iţid-nu Palescu de geaba •lui nu vrea să fie con-şjartitatea afirmărel sale.
    Işia şi aviditatea in conte nu este fiul lui Istrail il Iudei, căci astfel i-aft nse.*
    pe d. Polescu, in ce parte e a găsit o asemenea po-invSţâtiirâ. Poate că d-lul . 4 *oţr cititorii articolului seâ I1»,',.! ignoranţi ca dânsul, alt-abia ar fi cutezat de a iViafirmare cu totul nefun-că d-lul n a avut nici JBe in măna lui, in caz ar fi găsit acolo o po-lubeşte pe aproapele tâă însuţi!* Leviticua 19, 18. ţi invâţat ceva, ar trebui Moise ne-a poruncit: .Pe nu'l ureştl, căci e) este pe Egiptean să nu’l a-•‘«x pentru că al fost in ţara |Xin.* Deuteronomium 23, 8.
   ţă s’a vorbit odată d-lul Po-Hra despre profetul leremia, dreptat către lsraeliţl, deşi in Ierusalim )a Babilon cu-Inimoase: ,Să căutaţi binele I \u care eft v’am făcut să auşI captivi, şi si v6 rugaţi lui tnezeo pentru dânsa, căci in bi-i el veţi avea şi voi bine.* Ie-■a 29. 7.
nţ», cu cuvintele lui Malachi, i-rU iese; ,Ail nu avem toţi un pfc m ne a creat pe noi toţi ’ltopjMsO, pentru ce dar suntem anul către altul, profanând părinţilor noştri?* 2, 10. ia are trebuinţă, mal cu a zilele de faţă, de toţi fiii ţ»ţl in ţară ; de aceea sâ fie B toate seminţele urel şi dis-i& fie România ce era mal an azil al dreptăţii şi al toii, IG aogust 1878.
                                                                                                                                                                                                                                      Dr. M. Beck Predicator.
                                                                                                    CRONICA
   /Miile s'a 'nmuljit. — La prefectura de Ilfov, este căpitanul tuturor hoţilor ascuns, iată că chiar din masa d-lul directore s’a furat bani şi uu s’a prins hoţul.
   Din sala de sus, s’a furat clopotul de telegraf, nu s’a prins hoţul ; s’a spart lacătul, şi s'a furat diu o ladă o suuiă ds bir.I din lefurile sub-prefecţilor , şi hoţul nu s’a prins, unde este hoţul? hoţul ni-căirl.
   Rugăm pe d. prefect de Ilfov să bine voiască n prinde hoţul şi u’l trimite la locul săfi.
   Lumea se intreabă ct.m s’a putut să sc .pe vestitul huţ Serdar din ghiara in care intrase; unii zic că i-a dat drumul poliţia, alţii că judecătorul instructor?, care l-a adus de la temniţă undo era mal bine păzit şi l-a ţinut la arestul poliţiei inal mult timp pănă a dat In pace.
   Alţii iar nu mal ştim ce zic...
   Noi insă zicem c’a scăpat, că trebnia să scepe, a nu sta arestat un tâlhar cu oamenii oneşti; şi mal cn seamă in timp de ibertnte, cum să nn se bucure şi tălhsrii de libertate ; ce frumos !       >Tlf.*
                                                                                                            •
   Isprăvi fohjieneasci.—Erî in 6trada Gră-
titul de la Berlin? Are de gănd să re- ^ dina cn Cai s’a întâmplat un scandal, pro-chieme Camerile şi să le expnie faptele j vocal de sub-comisarnl acelei despărţiri, strălucitoare care resultă din politica sa ^ un individ, care a trecut şi prin temniţa iu timpul rcsbsluluî, rugănd de a primi Văcăreştilor.
Dobrogia şi de a părăsi Basarabia ? Safi, anzind in fine strigările cari s’afl ridicat din toate părţile ţerei căad s’a ştiut că miniştrii erai! dispuşi a viola Constitnţiu-nea, s’a decis a chîema poporul a se pronunţa intr’o cestiune in care este interesat viitorul României?
   De sigur că ştie guvernul ceea ce a deciş. Dar pentru ce lasă el ţara intr’o stare de aşteptare care o desenragiază şi pe poate să aducă resoluţiuni disperate? P,ntru ce nu isprăveşte odată cu aceste tergivesa ţinui care nn pot de căt să ’l dispreţuiască din ce in ce mai mult înaintea acelora cari ’i afi rămas pănă acum fideli cn toate ră’ele, aduse de domnirea sea.
    Ţara aşteaptă, Europa aşteaptă, vorbiţi ’ Voiţi safl nu să violaţi Constitoţinnea ? Voiţi saiS nn să puneţi măna pe pactul nostru fuudamental, rnpăuda’l intr’o mie de bucăţi? Dacă nu vă bucuraţi cn ruperea ce aţi făcut'o pămăotulni nostru, dacă credeţi ci nu e destul de a fi rupt ini— mele noastre şi că trebne încă să rupeţl ceea ce comandă respectai tuturor, fiind expreBiunea cea mal legală a voinţei po pnlare, el bine! grăbiţi-ve, căci o ţară, ca nn om, cănd este condamnată la moarte, trebne să profiteze de ultimele sale momente pentru a se reculege in ea însuşi şi a denunţa blestămărel publice numele acelora cari n’afi găsit nimic destul de sfânt pentru a fi respectat de ambiţiunea lor desfăşurată.
" Noi nu vom zice ca primii creştini trimişi la moarte de imperatoriî romani .Morituri te salutant,* căci ei nu perdeaB de cât viaţa, şi noi cari perdem ceea ce are omul mai Bcump, patria, vă vom zice Acel cari vor mari vă blestemă, şi vă a-ruucă in faţă acusaţiunea de a fi des membrat România!             ,Voc. Cov.‘
>
   Aea, şi auzii gemetele mai tare. t*i»i să văz ce este, şi prin intunerec, laviţă de pe maidan, mi Be păru K un trup de om sbătăndn-se la Mă găndil să ’l ridic, dar d’abia i şi o lovitură grozavă in cap, o (de ciomag, pe căt ăml pare, mă rft colo in noroifi. n mal începe îndoială, intimpinâ st, că lălharii erefi ascunşi in do-iţil.
   a început eram numai ameţit, nrmâ i şi dovadă e că vreo trei secunde ţin ştiam cum mă găse9c... Dar cănd să mă mal ridic, simţii o durere e intre umeri, şi crez că am dat un grozav... De atunci nu mal pot ştii mai petrecut, tilndu-se pe faţă nepăsător, d< ctorol I pe rănitul cu coada ochiului.
   Ei! zise dănsnl; mâine să spui toate ►ului de poliţie...
     .ăritnl, la aceste cuvinte, se cutre-fi zise :
   0! ba nu deloc, cu niclun preţ!... ritul părea că are groază de vorbele rulai.
   'orba rănitului toţi, afară de docr Li gri i, rămaseră încremeniţi, şi chin, Rivet şopti la nrechia lui I’eyrolas Zăfit ciudat lucru : numBÎ căt a au-
zit de comisarul de Ipoliţie şi l-a apucat frigurile.
   Rănitul văzănd intipărirea ce pricinuiaeră vorbele Iul, se grăbi să zică:
   —     EB nu pot reclama. Şi, domnilor, v’aşl ruga, după slujba ce mi-aţl făcut, că m’aţl scăpat dela nioart", sâ mai ămi fa ceţl dus şi mal mare, să nu cumva să scoateţi vreo vorbă despre Cele ce mi s’i« întâmplat.
   Zicând acestea, rănitul aştepta răspunsul cn atâta nelinişte, incăt doctoralul Le gris i se făcu milă de dănsnl.
   —     N’al teamă, vom păzi secretul, domnule, zise doctorul, pe cinBte!
   —Fie I zise suspinâud Peyrolas : păcat ce mal articol I...
   îndată rănitul eşl recapătă libertatea şi mai resufiâ. Doamna Justns Si pregătise o ceaşcă cu ceaiB de portocale; o bă fi Bpuse că se simte mai bine şi că are ducă acasă.
   Apoi pe cănd ceilalţi ăl ajutau sâ imbrace, le zise:
   ___Efi mă numesc Raymond Delorge
domnilor, şi locuiesc pe uliţa Albâ.. Spev că, dacă m’oiB fice bine, o să vă dovedesc
recunoştinţa mea...
   Omul nostru să increznse prea mult in pnterile sale, căci incercănd să se ridice pe picioare şi să păşească, începu să şovăiască.
   Iacă fapta.
   Mal mulţi tineri se in torcea fi spre cen trul capitalei, unde ăşi afi locuinţele.
   Sub-comisarnl nceleî despărţiri, fiind cam ann-ţit de vin safi patriotism, leeseinainte fi le ordonă să’l urmeze la dospărţire. Tinerii se opun. De aci se începe o luptă intre el şi sub-comisar, in ajutorul căruia mal ies dintr’o cârciumă un epistat. In cele din urmă vitejii agenţi isbutiră să târască in localul despărţirel patru din acel tineri, nnde fură uşuraţi da nmbrele |i ceasoarnice.
   Cei alţi tineri, sărind iar in ajutorul lor lupta se intinse pe stradă şi ajunse păo lângă biserica Sft. Constantin. Forţa poliţienească crescând, bieţii tineri fnră tăriţi de picioare prin noroiă şi inchişî. Leşinând unii, li se aplicară lipitori.
   Săracă ordine publică !      ,Resb.
                                                                                                              •
                                                                                                     LIST A.
                                                                                          de cărţile itrlnse pini acuma pentru formarea bibliotio',1 romine din sfintul munte Atos.
   Domnii donatori : Th. Angustin, G. H. Grandee, N. T. Orăşeanu, Eliad fiul, Măria Slroescu, Christache preot, Nicolae preot, C. Bnescu, C. D. Aricescn, Riu-reanu, Barbu Constantinescu, Stefănescn librar, fraţii IoaniţiI librar, lom Mateescn G. Sion, C. Ciţă Niculescu, A. Lupaşcu, B. P. Hâşdefi, M. Mihăescu, aii dăruit bi-bliotecel:
                                                                                                                                                                                                 318 de voi. în limbi română
07
18
12
   3
   l
                                                                                                                                                                                                                                      franceză
                                                                                                                                                                                                                                        greacă
                                                                                                                                                                                                                                        latină
                                                                                                                                                                                                                                       engleză
                                                                                                                                                                                                                                   ungnrească.
Suma totală pâcâ acuma este de: 179.
                                                                                                         VARIET ATI
   Nunta de argint a M M. L.L. regele şi regina de Belgia
   Ziarul ,Le Nord* descria intr’un lung rticol so’emuităţile ce aii avut loc la Bru-xel cu ocnsia nu o tei de argint a regelui şi a reginei.
   Intre altele ne spune că cousiliaril provinciali afi făcut omagifi M.M. L.L cu o superbă medalie memorativă.
   Pe aversul acestei medalie, suut portretele foarte semănătoare a regelui şi a reginei. In jurul portretelor este gravată inscripţiunei; tLeopohl 11. rege; Mana Henrieia, regina.1
   Pe revers est- inscripţiunei; Mafestiţilor lor, Consiiianl provinciali al regatului; XXII August 1878.
   Iu josul aceşti I inscripţiunl se vede pn-ura Belgiei, din care ies două coroane de flori.
                                                                                                                   •
   O aneaioti din viaja lui Garibaldi. — Fostul general Bordon, a publicat de curând
0 biografie foarte interesantă a lui Garibaldi, povestind viaţa sa, aventurile şi bătă-
1 iele eale.
   Intre altele fignr<ază următoarea anecdotă, pe care cine-va citiud’o trebne si incerce oare-care emoţinne.
   »In anul 18G1, in o seaiă pe cănd el se afla in tinda casei sale cu mal mulţi amici ai săi, cari veniseră a se repaosa lângă dineul, osteniţi de greutăţile ultime! campanii, păstorul lui Garibaldi se reintoarse cu oile sale.
    Garibaldi cunoştea toate oile din turmă şi le dedeee chiar nuntiri; el le privea intrând in Btan’ul ’or, cănd zări că nna din ele fătase fără ca mielul să fie lângă muma sa, nici in braţele ciobanului, atunci el ceru acestuia esplicaţiuuea acestei împrejurări.
    .C.obanul respnuse că mielul ss rătăci şi că l’a căutat mult timp in zadar.
    ,0! bietul animal, zise generalul. E! va daveni prada Aerelor sălbatice. Domnilor, să'l căutăm; noi cn toţii, de sigur că ’l vom găsi.
    ,Noaptea sc apropia şi o preumblare, in mijlocul acestei grămezi fără formă de stânci de granit fără poteci, cari formează insula Caprera, de signr că nu s’ar fi putut face fără pericol, dacă nu s’ar fi apro-vieionat fie-enre cu câte nn felinar; şi iacă vechil oficerl de la Rio-Grande Montevideo, Roma, Varesa, Calatafim şi Volturu, urmând pe generalul lor se pornesc spre aflarea mielului.
    .Nimic nu ss găsi; in zadar Garibaldi imita sbieretul mamei, nici nn răspuns.
    .Mal mult d’nn ceas trecu, noaptea era întunecoasă şi mal mult d’nn căotător rămăsese in cale Bau se reîntoarse acasă-
    ,AideţI, trebuie să renunţăm, zise Garibaldi, căruia ăl părea răfl că cauzase amicilor săi o osteneală nefolositoare. Să intrăm ; ruicnl mieluşel de sigur că tre-bue să fi perit.
    (Şi indată toţi se reintoarseră acasă.
    (A doua zi, de dimineaţă, amicul care obiciuuia a intra iu camera generalului de In patru ore de dimineaţă, se mira foarte mult găsindu'l incă dormind; el se retrase în linişte şi se puse a fuma în tindă nna din acele lnngi ţigări de Niza, pe care generalul le găsea superioare tu-tnlor celor-lnlte.
   —    Ce dracu! zise el zimbind cu temere, parcă se’nvărteşte casa cu mine şi 'ml fug picioarele ’napoî...
   —EB ştiam că n’o să poţi pleca, zise doctorul. Să vie A-’onis să ue aducă trăsură, şi pentru mai mare siguranţă merg şi eB cu d-ta.
   Toată noapt«a trec pa bulevardul Clichv trăsuri cari se’intorc acasă. Băiatul cafeneliî (Pericles1 se întoarse curând spunând că a găsit trăsură.
   Ajutară pe rănitul să se suie, doctoral se aşeza lângă el, şi birjarul dete bice.
   Foarte rar doctorul Lsgris fusese aşa de intrigat, şi căuta în mintea Ini vre o întrebare imboldito ire care să’l prilejuiască neapărat un răspunB anume.
   Raymond nn’i dete timp să mal caute întrebarea.
   —     Aşa dar, doctore, zise el, am să fiB silit să staB in pat?...
   —  Da, câteva zile.
   —     Să stsfi in pat acuma, asta poate să fie pentru mine o nenorocire fără leac...
   —  ZăB !
   —     Şi nu e nnnml atăts. Nn ştia ce-nşl da ca să nu afle ncasă, nici să nn bage de seamă că mi s'a întâmplat nna cs asta. Tută-meB a murit ; efi trăiesc la un loc cn mama şi cn soră-mea, şi ele daca ar afla...
   —     Atuncea, nu trebue să le spui nimica. Ascnndeţî hainele, ca să nn vază sângele, şi stal in pat sub cuvânt că nn ţi-e bine...
   —     Tocmai la asta mă gândeam şi efl I insă o să trebuiască nn doctor...
   —     Care să fie înţeles cu d-ta, nu’i aşa ? El! atnncen voifi veni efl, zise doctorul cu oare care grabă, de care se căi indată.
   Era insă prea tărzifl ca să mai dreagă vorba; trăsura se opri in oliţa Albâ. Rănitul se coborî singur, şi căud fu jos din trăsură :
   —     Aşa, vezi! zise el. Mi-a făcut bine plimbarea şi aerul, şi mă simţ cu destulă putere pentru ca să urc scara ţinăadu-mă de chenar... Iartă-mă, doctore, că nu te poftesc iu casă, dar sunt sigur oă mama, pentru că am intărziat, n’a adormit Sncă, şi daca ar auzi paşi străini s’sr s; eria., Şi iu sfârşit, ca să abuzez păuă’o capăt de bunătatea d-tale, o să te rog să plăteşti d-ta trăsura, căci mie mi-afi golit de tot buzunarele.
   —   Bine, bine, zise doctornl, nn te în-
grijii... Aide, suie-te, iată; uşa ţi-e deschisă... Şi fii cn minte I... Mâne la amiazl sunt In dnmninta.                      ţva urmai
   (După o jumătate oră el se reintoarse ; generalul tot dormi». Aceasta ăi părea foarte curios, căci la Caprera, ca şi iu lagăr, Giribaldi e totd’auna cel d’ântăiB sculat; el se decise a aprinde din noB o ţigară şi aşteptă încă o jnuiătate de oră.
   'Garibaldi tot dormea.
   *0! trebuie să se fi intămplat ceva extraordinar, — amicul nu mal putu să se reţină şi făcu iuadins un mic sgomot.
   'Generalul se deşt ptâ indată şi primele sale cuvinte fnră :
   * — Oare e'aD sculat toţi din casă ?
   < — Nu, generale, numai efi singur.
   ' — Ei bine ! — ziBe repede Garibaldi, intinzăudu'şl braţul afară din plapomă şi scoţând un mic mieluşel, — mergi indată şi du’l lângâ rnumăss, ea trebuia aă fie foarte ingrijată.
   'I se părea ruşinos ceea ce fâcose şi voia ca nimeni din cel ce’l inconjoraB să nn afle.
   *Pe mescioară de lângă pat era o ceaşcă, in care se mal afla puţin lapte.
   'Acest Om, care, pentru a relua vila Corsini, trimise la o moarte sigură mii de soldaţi şi care, iu o sută bătălii, n’a cruţat viaţa voluntarilor săi mal mnlt decât pe a sa, n'a putnt lăsa se piară nn biet mieluşel; el aşteptă să adoarmă toţi soţii Iul, eşi singur şi fără sgomot, găsi animalul tremurând de frig şi jumătate mort, ăl aduse acasă in ginbă şi nu se culcă pănă ce nn-i a dat să inghiţă lapte şi uu'l a încălzit in plapoma sa.,
                                                                                                                                                                  SCOALĂ PUBLICĂ de COMERŢ
*
                                                                                          Strada DoMimn No. 7
                                                                                      Suburbia Neguţătorilor
   Este bine constatat că atăt viitorul comerţului in ţBra noastră, căt şi necesitate- ce 89 simte pe fie-care zi, de a forma bărbaţi .capabili in administrarea instituţiu-nilor noastre finanţiare, şcoala noastră de comerţ, dotată in nltimii ani cn o nouă şi complectă programă de studii, este menită a garanta o instrucţiune secundară şi specială comerţului şi finanţelor; asemenea îmbunătăţirea materială prin înfiinţarea şi complectarea cabinetelor ştiinţifice sunt baze principale ale unei solide instrucţiuni.
   Cursurile vor incepe la 1 septembre viitor. înscrierea se face la cancelaria şcoalei de la 8—11 ore, a. m. începând de la 15 august corent.
                                                                                                                                                                 Elevii cari posedă certificate de patru clase primare, sunt admişi in clasa l-a.
   Elevii cari afi terminat nna safi mai multe clase gimnaziale pot fi admişi io o clasă superioară, depanând examen, conform art. 122 din legea instrucţiunii.
   Studiele ce se predan in acastă şcoală sunt:
   Matematica,— Comptab litatea,—Cursul mărfurilor,—Dreptul comerţial şi Administrativ,- -Economia politică,—Chemia, Istoria şiGeografia.—Fisica,—Limba Română, —Limba Franceză,— Limba Germană,— Limba Italiană,—Limba Greaoă,—Caligrafia şi Dssen,—Igiena.
   Elevii cari termină toţi cinci anii, primesc o diplomă de capacitate in ştinţele comerţiale, libsrată de Onor. Minister al instrneţiunei pnblice in nnmele I. S. Domnitorului, conform art 202 din legea instrucţiune!.
   Stricta executare a regulamentelor de ordine şi disciplină garantează o ednea-ţione reclamată de specialitatea comerţului şi binrocraţiei finanţiare.
   Locul spaţios şi cnartierul nnde este situată şcoala, satisfac toate condiţinnile igienice.
             Director . Th. Ş lefine seu
                                                                                                                                                                         BIBLIOGRAFIE ~
   I). Mlrescil —Aritmeticii cu mici deprinderi de raţionament ctiprin-zfind peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in 8o de 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b
   llonetti Romittl, Radu, poemă; de vlnzare la librăria Sv.OllOsy, editorul.
   Librăria Ch. Stefănescu & Barasch
                                                                                   A eşit de sub tipar
ELEMENTE DE CALIGRAFIE
                                                                                          d«
                                                                              Hrosiliu Steltinesou Va apare la 25 August curent
ELEMENTE DE ARITHMETICA
                                                                            pentru uaul d&atlor lict&le gi gimnaiiaje de
                                                                                   Dlmitrle Petreocu
                                                                                 profeaoee la UmTeriitâte
timpul
                                                                La Librilriu UniverHiilft
  LEON ALCALAV
                                                                   18 Calea Mogoşoie< 18.
se Bflă de vâu<Jare pe doil tablouri marş pe hârtie de desemn bonă în 24 colori .
  Intreo Expositia Universala
                                                                       din Paris
  A eşit acum de snb tipar:
Moţii şi Curcanii
                                                                 donS confirenţe ţinute lu Ateneul
EP1TR0PIA SEMINARULUI
                                               NIPHON MITROPOLITUL
publicatiune
1 A eşif, de sub tipar şi s.' aHii de v>nz.irc la mugusinele de uiusioă. ah d lor (St'baucr şi Şamlrovits , şi la autor;
                                                                                           (1878), în lungime de un metru şi lăţime de (35 centimetre,
                                                                                                           cu }>re{ de un franc tabloul.
    Unnl represiută vederea Palatului Tro-cadero; ţi cel-lalt Palatul din Câmpul lui Marte împreună cn vederea intregă a Parisului.
ROMÂNIA SI RESBELDL ACTUAL
           din Bucureşti de
      3D _A_. I. ODOBESCU,             1“ <Jiua de 2<j Angnut corent. se va ţine
                 . _                licitaţiă la cuncrlmiu Epitropiel, Str. Fila-
             couţineud :             retu j^o. ^ p6ntrn veoijnreu porumbului
  Aloftl: Kescoala Românilor Ardeleni sub aHaţ la moşiile Kiajna şi Bâţcoveni din căpetenia lor Horin, in iarna 1784—1785.
                                               recolta anului trecut adică: de la 100—170 .....       . ,  .  _                      kile cn aprocsinmţiă Ia moşia Kisiua aide
— Lpieod din letona Transilvaniei. (Con- 200-250 kile idem la Bâţcoveni. - Deferenţii din II Fevruarie 1878).             I ritorii de a cumpăra aceste producte snut
                                                                                                                                                 Curcanii: Luarea Rahovei do către oşti- , invitaţ i a se presenta la loenlnl cance-rile româneşti, la Noemvrie 1877.— Epi- 'ar’e* 'n ijioa arătată orele 12 spre a con-
sod din ultimul nostru rgsboiă cn Turcia. U             bot.i ţjii.d însoţiţi ş> de cu,,                       ..                  1 venitele garanţii in numerar sau efecte
(Coufereuţă din 2J Martie 1878).             I publice.                        (702___0)
    1 volum in 8° mic de 0(3 pagiue.
   Se află de vânzare la librăria Socec âr
                                          . Conform regulamentului de desciplină . Com- ,n Bucureşti, Calea Mogoşoaiel No. 7 B] BCe8tni Semiuarid la 1 Septembrie viitor
         __ II ..f n I U 1 ,,T n..l       !                 _ .____ .      .     1
tafi
— Preţul 2 le! noul. —
GUVERNANŢII si GUVERNAŢII
                                                                                            de
                                                                                     N. BLk REMB ERO
                                                                                         Ediţia II
   Precedată d’o scrioare a autorului către editor. — Se găseşte la toate librăriile din capitală. Preţul ‘2 lei n. ComRndule pentru un număr mal mare de esemp'are, se pot adresa la Librăria d-lnl I. Szdllosy, piaţa Teatrului, pentru editor.
   Cumpărătorilor de la 20 esemplare în sus, se dă un rabat dt 20 %. — Expediţia se face grabnic.
s’a decis a se ţine concurs peutru admiterea elevilor în acest institut.
UrNTECUlroşiorilor
    13E LA
                                                                          Dedicat Mâriel-Sale
   DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL.
                                                                             Poesia de
Locoteneut de »*•» major *. C. MANIL1.KSCC
                                                                         l’KNTUU VOCK SI PI A NO
                                                                                de
                                                                       PAROL PAŞILLjnn.
                                                                         Pruţul 1 liu 50 bani.
                                                                                                 IMPORTî
i'Oi n iiks ri:RKs ii i
    Une faniillu distiiiqneo dsf prendre en pension nn jen ( doit Lire ses âtudes â VA rfţoit eu tont que deux pengn elle surveillera consciencieu n I des ainsi cjue la conduite. 0 i cais et l’on cultive la num maison. Meilleures referenei S'adresser pour renaigneiri se ce Journal,                -

V:

LECŢllINI PRIVATE
                                            1 Cererile de admitere urmeijă a fi adresate Epitropiel de la 15—25 August fiind însoţite de nrmătdrele acte :               1
                     *    ,   , »■ ,,   / , i 1. Certificatul de absolvirea cursurilor
   In limba Germana pentru băieţi seu fete fx^nte
in t6te ramurile ale claselor inftridre şi ţ        Actul de botez şi
gimunsiale. Băeţii cari frecnenteză sc6la 111. De Vaccină.
protestantă, pot fi Inate şi în pensiune. A
se adresa la

            renumită esenţă j. * "fiU vindieă îndată ori-m cap se găsesce la farmacia jr vis-â-vis de biserica Sărind*
                                                                M. de HEIDENDORF profesor Strada Puţn cu ploţl No. 4.
                                                                                                                                                    Un june cunoscând bine corespondinţa şi comptabilitateii în limba Itomană şi Fran-cesă şi puţin limba Germană şi Italiană, Materiile concursului vor fi obiectele de doreşte a angaja la vre-uu comptoar co-studii ale claselor interiore ucelti îu care mercial de Manufactură, Bancă ete. şi de
                                                                                                                                                                                                   preferinţă la vre-un antreprenor de lucrări
aspirantul voesce a freenanta.
( Etatea concurenţilor va fi între 12—1(3
Doctor Bornlel]
biserica Calvină.
locuieşte Strada Luterană No. 7, vis-â-vis de
ani, ei vor fi de naţionalitate Română şi l de religiune ortodocsă.
( Epitropia publică acesta spre cunosciiiţa generală.             •           (7 G ■<—<>)
publice. — A se adresa prin poşte: K. D. ralea Văcăreşlî, Strada Corbului No. 2.
chii]
-
Me$i
De arendat,
districtul Prahova plasa Cili staţie de drum de fier pe dinii Brăila, magazii, pătnle şi c bune. Iuformnţiuni se pot (] Colţea No. fi(J saO Strada Scatii
_
v a I i v o '■ I ;>                                  - V. r

CE SE TOATE CATATA
    PEIVTBU S
 LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZAREA
LINGERIA DIN VIF.NA
Pentru
Pentru
Psnlra
Pentru
                                                                                                                                                                                                                  Calea Mogoşbie! Palais „l)acia“
5 Iranel:  I Pantalon atu I Camisun da Piahat da ăruă.
5 Iranel: 0 cămaşă da Oxford anglas.
4 Iranol 50 bani: I pireeh Ismane bărbăteşti.
6 tranai: 6 perechi manchete ori oa fason.
Pentru 5 franci : 6 gulere pentru bărbaţi dc olanda fină.
Pentru 0    franci: 11 gulere engl., In orl-care faion şi mărime.
Pentru &    franci:  S pirecbl ciorapi  patentate.
Pentru 0    franci:  S gulere moderne pentru dame, după    alegere
Pentru 6   franci : 12 batiste albe ile pâstă adovCrutâ.
Pentru 5   franci:  11 batiato bine oolorate tivite şi ipălate.
Pentru ă   franci:   6 proedpe de p&nxă curată.
Pentru 5  frajaol:   6 şervete da maaă de pinaă adevdrată
Pentru ă   franci:  ÎS şervete albe de oeaid.
Pentru ă   franci:   1 cămaşă modernă, ximplă aăâ brodată.
Pentru 1   francii   S batiate cu monograme fin brodate.
Pentru 5   franci;   1 baăukă franceaă fin brodată cu dantele.
Pentru 3—8 franci: 1 ooriet de damă
Penrre bl/i franci: 0 cămaşă de siple de dame
Pentrn ă   franci:   3 pepturl fin brodate pentru oămăşl de bărbaţi.
Pentru 8   frarei;  1 fuată de pichet de iarnă.
Pentru 5   franci;  l caxniion modern brodat.
Pentru 6   franci;  1 faţă da maaă oolorati cu ciucuri, pentru oafe
Pentru &   franol;   1 cămaşă aeă o pereche de lamene de daiuă, bogat brodate.
Pentru B   franci:   1 fuată coatum pliaad,
Pentrn.(   franol. ' 1 bupată Tulpan, n
Pentru 25 frânei; 42 de e»tt I bucală Chifen lren|uzeae.
Pentru 10 franci: f bucul* ftebe d’enfanli en luine eouluur.
Peutru 18—24 fraicl : I buiati Turta» englei du 5 oe|l.
Pentru 20 franci: 24 ee|l Pichet,
Pentrn 5—12 franol: 0 Hanul teă o pereche de ismene de lină.
Pentru      18— lă  franci; 1 bucată păcuâ de Kumburg,   de 3tt— 44 ooţl
Pentrn      55— 68 franci ; 1 bucată pănxâ de Belgia de  60 ooţf.
Pentru      75—108  franci: l bucată  pămâ Corona de 58  coţi.
Pentru    ir6- *10 franol: l bucată  Toile Batiate francea.
     Pentru 12—35 franci. Plapămă de lină forte Uue.
                                                                Afară de articolile atenţionate ae (ăseşte tot-d'a-una truaouri oompleote.
                                                                         Cale» Mogoş6ieI Palatul „Dacia“.
                                                        CeualnŞiledln districte însoţite ou pre|ul rtiptoli* ie ror efectua toarte grabnic oonaoiincioe H444l>*ll4*m*H4«»(l*«»44*H«*»lf4»«»44H>HII*i)«4»4*04HM4
    In (Jioa de 20 August corent orele 12 se > va ţine licitaţiă la cancelaria Epitropiel Strada Filaret No. 2 pentrn darea prin . aiitre-prisă pe termen de nn an a cărneî • de vacă Deiesară peutrn nntriu entul Elevilor şi personalului de servicii!. — Amatorii de a se angaja cn aceBtâ antre-prisă se vor presenta la orătata-iji şi oră la caii- j celariă spre a coucura la licitat, ă; condi-ţiuuile se pot vedea în orl-ce <ji de lucru la cnmelariă.                     (771—1)
P U O S P K € T U S
DE
L’institution Frangaise et Ita
Diriyu par MESDAMES MAZZANTL
                                                         9, Place (l’Azeglio, FLORENCE.
HOTEL WK1SS
                                    BBASIOV.
Sub semnatul am onOrs a îusciiiiţa pe
Onor. Public voiagior, că nm luat asnjiră’uiî acest hotel, şi ni? v6i(S sili a satisface atât in privinţa curăţeniei ent şi preţurilor eftine.
   Se găşi se odăi de la 80 kr. până la t fiorin.               Cu deosebită stimă.
                        Ion Hniiptiuniin
                             antreprenor.
TROMPETTA CAHPATILOR
   întreg.» colecţie de când a apărut sob ' numele de Buciumul şi până in (jioa când a incetat d’a mai vorbi dimpnună cu ilustrul ei scriitor Ceeiir Bolise.
   Acest monument nl literaturei Române, la a cărui clădire a lucrat pal-spre-(jece j ani şi trei săptămâni marele măiestrii, se , află de venijare la Tipografia naţională, ' strada Academiei Noi 24.
                    ION POLESCU
             fost administrator şi colaborator al secatul <]iar.
     Des Damea , ayant quitte la France leur patrie aprba la ţi ^ i 70-71, ont fond^ (t Florence en 1873 une Inatitntiou Franţ**<> j lienne qui jowit de l’estiine generale, et oii lea j eu nes fillesiu une instruction aussi solide que briliante. Les directrices ^tri 1 du diplome superieiir et secondees par des professeurs di'Jli t Dans cette Institution Tenseignemenb est di visă eu 2 coii (Sleuieutaire et cours superieur. Ohiicundoces coiirs coiupreut , et chaque classe est divis^e en plusieurs sections. Selon so’j l’^leve peut changer de section 2 fois par an.
     Le prix de ia pension pour Ies internes est de 1200 frs. ». compris la uiusique, le dessin et la danse
                                                                                                                                                                                                    fj
     ____                                                       4
           Des renseiguements on peut avoir a l'iuq.rimerie Thie qui ont visite l’Institution personellement et oii on peut voi|f peetus d6taill6.
 ; FOTOGRAFIE şi TICTUi
De arendat
                        Moşia Balvtesciy numai o poşta departe de Bncnrecî; 2,500 j‘0g6ue de nrâtnră, fâneţă şi pădnre, cere siesta s»rvă şi de islaz. Doritorii ss vor cdiesa la l>. N. I. LA1IOVARY, calea Mogoşoiei, No, 28.
                                                                                                                                                                                                                        (772—0)
                                             ATELIER
DE
          X. F. TVTANDI cte Comp.
                                                                                                                     21, Calea Mogoşioel ‘21; vis-â-vis de cofetăria Capaş.
Se tfeetuează ori-ce fol de fotografie şi pictură, de ori-ce fel de
in modul cel mai noQ şi elegant aprobat in ce! mai înalt grad prin I oferă nu lucru solid frumos cu fidelitatea ft naturei.

MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA
       LA BELLE        ^     J'A.RIDIXTlERE
       J O S K ¥       St.   «HIJIVII
FURN1SORUL
                                                                                                      530, COLTIUL BX73L.EVAni3XJX.X7X SI
                                                                                                   Face cunoscut onor. Clientele, cft i a sosit pentru sesonul cele mal moderne, fasone elegante croite, dupe
       Costume complecte de Fantasie Redingote HardiDgton Jaquette Bospliore Sacco Coupe ariglaise
                                                                                                    Fai dessus Bei ais^ance diferite alte fasone
PREŢURILE CELE
                                                                Se piilmeşte şi eoinAndl (le tdto felurile (le haine care se' ef‘ectmî(liX cii mare promptitudine.
■**•(*• nilui i<
CUR T1K I
MOGOSIOA1EI, CASA C3-BE GfeNTJ, 20
actual UN MARE şi EOGAT asortiment de haine din stolele cele din urma jurnale de Paris şi Londra.
  Cămăşi franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de tote felurile Cravatte Plastron, Regate etc. negre şi colorii Umbrele şi objecte de fantasie Mânuşi şi tbte lucrurile de moda
MAI MODERATE
                                                    JOSEE QlftfliVKAJEIlMI
Foruisorul Curţii, No. 20 Colţul Bulevardului şi Mogoţoiei Casele Greceun

Tipografia, Tbiel & Weias Palatul ,Dacia*.
I