JOm, 17 AUGUST ANUL III. - IH7S sTA.3VtE3STTEIJE. iîl TOATa românia I, n. 47 24 13 IN STRĂINĂTATE : IIKI'IUNI Şl RECLAME: lilrro petit, pagina IV, 30 l>a»l [ III, 80 buni, pe pag. 11, 2 lei noi AUNT-LriSrOITJIRI . 8e priimeac in atr&inatat* : La I>-nil Ilnaim-itcin ii Vitglcr in Viennii, IVulGwhxatt» 1(mi. A. Oppclik in Wnna, Stubenbrwiei 2; liuilolj Mimc in Vienna, SeileratiiUe 2: IhUijip l-oh in Vinnna, Ktchenbitchi; i»»e 11 : 1-. l-anţl 6t Comp. in l’eţu, Ilacat-J-a/fiU d- Comp. in Bariu, O. A'iam 2, 0-irrefour i1« ba Cîrois-itoii'/H 2, Pariu; Orainit Comp. Rut* Dronol 2 Ha-ri-<; Sug. Micoud, 139 — 140, Kleet Street Lon.luo Berilor! nrCrascate nu >e primeac, I declame 2 tel noi linia. l.n&r In capitală 10 bani. ESB IN TOATE ZILKLE UE LUCRU. Miuroul li <î tl ;i<* ^ i <*I şi A d m in isl rn ^ j <■ i; l'alatul Articolele uepublicate »e vor arde. Un număr In Districte 15 bani. - de Hncnrescl, 15 «ujţuat. f6e . . . . . 103 lOJijj miale .... 98'|» 98 iciar rural . . 91)!/,, 90 urltao . . 82 81'la Icipal al Capii. 95 94 |dii.............170 165 .......... 220 2l5 |ilnia ..... 82 80 «icipal cu premii — — I alini..............— — uni.............lOO'/i _ 2520 - KM. . . ." m>/< (.'■râul de V'lena, 26 augunt Renta ungari în aur .... 87 50 Bonuri de tesaur unjţ., I emi». 112 75 . , > II > 75 75 Împrumutul auat.r, In hârtie . 62 05 . . , argint. 64 IO Renta austriaca in aur ... 72 45 l,Oae din 1866 ............... 111 25 Acţiunile băncel naţionale . .810—, . auatr. de credit 251 25 . „ ungare , 115 25 Argint........................ 100 40 Ducatul........................ 5 50 Napoleonul...................... 9 25 100 mârel germane . , . V . 65 85 Cursul de Iterlln, 27 august Acţiunile Câilor ferate roiu.ine. 32 i Obligaţiunile romano 6»/i l’rioritâţile O. fer. rom. ; Inip umutul Oppcubeiiu | Napoleonul............ i Viena, termen lung . . Pari» , «curt . 8»/. 5 81 -85 — 101 75 16 25 81 20 Calendarul (Jllel Juni, 17 August Patronul rilel : Mirt. Miron. Resâritul soarelui : 5 ore 20 min. Apusul soarelui: 8 ore 30 min. Pasele lunel : Luni plini. PLEC/ ’^EA T-EVETSTU'.RIIaOiR Bucurescl Pioasei . . . Brăila . . . lecticiu . . . Roman . . . Suceava, sosire Buc nrescl — Suceava 7.15 i II. O l 4.45 ] . 8.15 n 10.— . 9.50 n 12.00 J . 1.53 n 5.45 ij 7.15 . 4.38 n 1 . 9.05 .12.03 J 9.55 ■ Bncurese—Verclorova Bucurescl.............7.40 d 10,40 j Piteşti............... 10.13. J 3.— i Slatina.................12.31 1 6.301 Craiova.................2.20 .J 3.15 ) VSrciorova, sosire . . 8. — n 6.— • Sucoav i Itimin . Tecuci . Brăila . Soccura —Bncorpsrl ... 5.11 J 6.46 J ... 8.45 Ş 1230 •} .... 12.30 u 5.10 .... 3.08 n 3.10 u l’loescl.......7.12 d Bucurescl sosire 8.30 'J Verciorora — llocorescl Verciorova..............11.25 Craiova ..................3.— Slatina................ 4,45 Piteşti..................7.03 Bucurescl, sosire .... 9.20 liucurescl—Giurgiu Bucurescl................9.15 Ş Giurgiu, sosire.........11.35 ş Uiurglu—llneareael Giurgiu..................7.26 J Bucurescl, sosire. , . . 9.48 j 6.05 n 8.27 ti 4.55 ,J 7.17 j llilnţl—Bărboşi Galaţi ...... 1.20 d 3 25 J Barlmţl, sosire . . 1.55 n 9.— Ş 7.30 n 8.05 n Qarboţl — Galaţi Barbeţi..........2.55 n 6.25 n Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n 7.—n 8.25n ha (ine esposiţia, românii mer-ifaris. vor găsi ziarul .TIMPUL* fands Magasins du Printemps, krd Haussmann 70.* |)F.?EŞI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* (Agenţia Havos) n 26 auguit. 4 ore seara. M Londra. 26 august. l’eloţfrnph* povSţueşle pe Poartă B ncrificie pentru h rtgula cestiunea daca Grecia va consimţi să facă dat de alianţă ofensivă şi deft-nsivă (reia. f Londra, 26 augest Jişţişte din Calcnta cătră .Tinies*: ^ Indiei ameninţă să rectifice Aide la miazănoapte spre apos, !in raportai comisiei de anchetă de la tutele Rodope», nriueazăcă Knţii aQ bom-U dat satele cari nn roiafi Bă 3e desar- Prejmele Stanimacei ţi Demoticeî sunt ulate. Viena, 27 august |,Noa Presă Liberă,* vorbind de nota ruse», care cere ca Itomănia să cedeze in-Basarabia, îndeamnă pe România să pe Ruşi a mila in Basarabia ţi a re ţe din ea autorităţile romăne, ferindn-de orl-ce net prin care ar recunoaşte [toată cedare, sad care ar slăbi protestul solemn. Acelaşi ziar adaogă: ,Pentru acum, Romănia are puţină spe-mţă d'a revendica ceea ce tratatul din rlin i-a luat ; dar pot isbucni impreja-fre, cnri să facă ca protestarea el na fie deobjte recunoscută.' critic. E^te mal cu seamă necesar a ţine rât se poate de secret toate pregătirile de r^sboifi , căci so-cotindu-te mal slab, dnjmanul ăţl va opune o forţă mal mică, pe care mal lesne o poţi nimici; odată zdrobită, fie această forţă nu mul o parte mică a puterii inamice, dnjmanul slăbeşte atăt prin pierderea suferită cât şi prin scăderea moralului in-tregel armate. Ce se întâmplă insă la noi ? Venind roşii la putere caută a vinde prin licitaţiime toate obiectele militare acumulate prin magaziile noastre, neavSnd trebuinţă deocamdată de asemenea lucruri, şi după vr'o câte va zile, v6zănd cuţitul la gât, — poziţiune pe care eî singuri şl-afl creat-o— incep a da in dreapta şi in stânga, pentru a se putea n-proviziona cu aceste lucruri, plătind preţuri exorbitante. Aceasta n’o putem numi alt-fel decât vandalism financiar. Căt despre secretul pregătirilor resboinice, nici vorbă! in-zădar va căuta cineva prudenţă la aceşti oameni. Dară este vorba de ceva şi mal âteva luni, ci o osteninţâ de mal serios. Aşa porecliţii liberali se pur-mulţl ani, căci este acuma de to^I * tari. la venirea lor la putere cu ca-ştiut că un bun militar nu se poate . petele ingreuiate de proiecte de a improviza. (desfiinţa pepiniera desvoltărilnoastre Ori cine’şl aduce aminte câtă resia-• militare , adecă de a desfiinţa ar-tenţă 8’a opus generalului Florescu 1 mata permanentă. Nu ştiu daca mal din partea roşilor, cănd. fiind minis- J sunt capetele lor ingreuiate şi acu tru de resboiil, a introdus la noi prin tot cu această materie, in care caz, manevrele anuale adevărata şcoală practică de militari. Domnii republicani, străini de ori şi ce bază temeinică, priveaţi aceste manevre ca un joc de păpuşi, şi fâceaO opozi-ţiune strajnicâ pentru alocarea in budget a sumelor neapărat trebuincioase spre acest scop, şi intru a-dev&r aceşti patrioţi au reuşit a zădărnici in câtva scopul organizatorului oştirii noastre. Insă, ciudat lucru! vara trecută am vezut pe aceşti adversari al manevrelor fâc&nd aceleaşi pupuşăril de a lungul Dunării, şi âncă cu un zel ruinător pentru sănătatea oş tiril. Prea tărziti, domnilor anti-manevriştl, prea târzia ! Nn ştiu zftâ ce se alegea din oştirea noastră dincolo de Dunăre dacă nu precedaţi manevrele generalului Florescu,unde soldaţii cât şi ofiţerii afl trecut prin-tr'o şcoală practică, a cărei temeinică inriurire s’a vtidit aşa de eclatant in luptele recente. O ţară, care vroeşte a se apăra cu efect in contra incursiunilor ,luj- prodnsul lor ar fi o monstrnositate; căci nn trebuie să perdern din vedere că tăria armatei noastre teritoriale s’a putut efectua numai prin sprijinul armatei permanente; des-fiinţăndu-se armata permanentă, grosul armatei noastre — armata teritorială—rernâne mult mal inferioară. Nu voim prin aceasta a nega bravura iubiţilor noştri curcani, din contra admirăm eroismul lor; dar nu putem admite, că fiind nuiuar ar mata teritorială in ţara noastră, să fie cu putinţă a repurta nişte vie toril aşa de strălucite ca cea delii Gri viţa, safl cea deia Smărdan. Cea d'ântăl nea costat, afară de nimicirea eroicilor dorobanţi din regim 13, şi distrugerea batal. 2 de vânători, iar victoria dela Smărdan s'a efectuat iarăşi prin rărirea şirurilor dorobanţilor şi prin jumetăţirea reg. 1 de linie. Armata teritorială se compune din soldaţi bravi, dar acestei armate fii lipseşte âneft eevn puţină instrucţie militară, şi această mică lipsă se Să fie insă bine inţeles, că in res boiul actual, armata teritorială a egalat aproape pe cea permanentă in privinţa instrucţiei militare; ilar acest rezultat s’a produs prin exercitări neîntrerupte — timp aproape jumătate de an — cât a stat oştirea noastră concentrată de a lungul Dunării până la trecerea el in Bulgaria. Un asemenea caz ca acesta du mal vine, şi armata noastră teritorială fiind vr’odatâ nevoită a intra in-tr'un resboiil, va trebui neapărat să intre imediat şi numai cu acea instrucţie ce o poate căpăta conform organizaţiei sale; atunci tocmar se vor simţi imensele foloase ce aduce armata permanentă pentru cea teritorială. Necontestabil este că armata permanentă e şi nn ajutor foarte însemnat pentru deBVoltarea armatei teritoriale in timp de pace, şi cea din urmă mal cu seamă este menită a conlucra la desvoltarea miliţiilor noastre. Despre această insă vom trata cu altă ocaziune. 9Si vis pacem, para bellurn*, este un adevăr aşa de inare, încât toate puterile se închină acestei dureroase necesităţi ; numai demagogii noştri vroiaU să fie mn! cu minte decât toată lumea. Pe când guvernul conservator desvolta juna noastră oştire in marginile resurselor noastre financiare, şi o aproviziona cu cele necesare pentru cazuri neprev&zute, demagogii bâteaă alarma prin foile şi foiţele lor, că acel guvern risipeşti banii ţârii pentru întrebuinţarea oştirel, care, in secolul luminăţia care trăim, nu mal are niclun rost de a fi, şi că oştirea in timpurile de faţă nu msl are altă misiune, decăt a susţine despotismul şi tirania. Aceşti demagogi eraă in stare să incendieze ţara, să revolteze toată scursoarea societăţii in contra guvernului — cum a mal făcut un coleg al lor la Ploeştl — dacă conservatorii eraţi m.tl puţin prudenţi decăt cum eraţi. Nea-v6nd nimic palpabil, prin care să fie in stare a dovedi o greşală sad o nepTudpnţâ a guvernului conservator, se luptat! in contra văzduhului, promiţând tot-odutâ poporului nostru lesne-crezâtor toate imposibilităţile, daca vor veni el odată la putere. Apucând puterea in mănă, vedem pe aceşti şarlatani bătându’şl joc de bietul popor aşa de lesne-crezâtor, care i*a suit pe această treaptă naltă, in-povârăndu’l mult mal mult decât a fost, in loc să’l uşureze couform promisiunilor. Caracterul roţilor este a nu face ce vorbesc fi ce promit. Roşii se luptat! in contra couvenţiunilor comerciale, dar tot el le-a0 făcut; erau in contra orl-cârel decoraţiunl. ca nefiind compatibilă cu societatea noastră pur democratică, şi tot el aă vărsat cu baniţa decoraţii intre al lor ; afi combătut monopolul tutunului, licenţa spirtoaselor, timbrul etc. etc., dar in locul Îmbunătăţirilor cântate, vedem realizăndu-se adevlrata promisiune roşie, adică minciuna. In fine, lupta roşilor contra militarismului s’a liniştit, indatâ ce a-ceştl domni aă venit la putere. Aruncând o privire uşoară asupra partidului roşu, indatâ vom cunoaşte din ce elemente se compune; cunoscând elementele, vom cunoaşte neapărat şi tendinţele acestora precum şi a partidului intreg. Roşii, in partea lor cea mal mare, sunt o aglomera-ţiune de târgoveţi de naţionalitate străină.amestecaţi cu o dozâoare-care de români progresişti, a cărora deviză este : „ubi bene, ibi patria*,— exemplu cel mal bun ni'l dă ministrul de interne, d. C. A. Rosetti, care nu s'a induplecat a părăsi dulcea Franţă până nu T-a venit mirosul caşcavalului puterii—după aceea, se mal compune acest partid şi din meseriaşi fără meserii. După această analiză, vom înţelege , că partidul roşiilor vânează tot după un bene, şi fiindcă acest bene se poate găsi mal lesne acolo unde e punga mal groasă, de aici resultâ că roşii, fiind el la putere, vor căuta a se profita de budgetul relativ cel mal mare intre toate budgetele statului, ba se vor incerca a'l întinde pănă la maximul expansiune!. Ca dovadă celor zise este. că inimicii militarismului, venind la putere; inmulţesc acest element .aşa de periculos statelor moderne*—cum liberala lor opiniune binevoi a califica pe aceşti bravi apărător! al patriei—şi aceasta cu scopul principal de a realiza acel mult iubit bau. Odată cu noua organizaţiune militară, Yom vedea o mulţime dezru/ roşii, decoraţi peutru nişte fapte despre cari el singuri nu’şl pot da socoteală, ocupând nişte locuri inalte in ierarchia militară, la cari el singuri nici nu visaâ să ajungă vre odată. Dar, ce vroiţi! partidul roşu face minuni, şi dă brevete de capacitate după nuanţele culorii. Am avut destule exemple până acum despre acest adevâr, să ne reamintim numai faimosul atac parţial al colonelului Angelescu in contra redutei .celei mari* —cum afi poreclit-o românii — clocind ideea sublimă, a o lua cn surprindere, şi neisbutind surpriaderea, a mal cercat a face ăncâ o surprindere turcilor, tot In aceea-şl zi, şi îutr adevâr uO trebuit re TIMPUL să răiuăii turcii foarte surprinşi, văzând pe roinăul cum se peni firi nici un scop. Gemenul acestui in-geuios militar este vestitul geograf colonelul Slănieeunu, care, ca comandant al armatei române de la Ra-liova, prin o mica greşalâ geografica a lâsat sa emigreze turcii din Ualiova la Vidiu, dar în fine a rămas mulţumit ca aceşti turci n’afl emigrat in alta ţara, ci a£i rămas tot in ţara lor. Aceste şi alte capacităţi, cari aă excelat astfel in resboiul actual, sunt âncă un nimic pe lângă luminele roşie, ce vor lumina de acu 'nainte camerele scăfârliei viitorilor militari, căci recrutarea nouilor capi al oştirii se va face, cum am zis, luăndu se in considerare, nu capacitatea, ci culoarea ofiţerilor. Un .bene' resultă dar pentru toată gaşca roşie şi din alt punct de vedere, căci, eliminând elementele bune, şi 'naintând mediocrităţile servile, aceşti domni cred a fi in stare a degrada această oştire bravă, şi a o întrebuinţa cu timpul pentru uneltirile politice. Altfel nu se poate explica preferinţa culorel politice înaintea capacităţii. Acest plan al lor nu va isbuti insă nici odată ; căci soldatul român este mândru şi nu-şl pătează spada pentru nimicuri efemere ; afară de aceasta, sunt multe stavile, mal multe de cât îşi pot Închipui singuri puternicii de astăzi, cari stavile ah şi vor avea plină tărie, a arunca spuma debordată In matca fluviului. Armata trebue să fie scutul ţării, iar nu arma vreunul partid. DIN AFARA Mal toate ziarele din Austria sunt de părere că acuma, după ce s’a vărsat atâta sănge austriac pentru cucerirea Bosniei şi a Erţegovinel, o convenţie austro-ungară pentru a regula drepturile prohlematice ale Turciei in acele provincie, ar fi o enormitate politică, care ar revolta conştiinţa de dreptate a austriacilor. „Fremdenblat* din Viena publică o telegramă specială asupra luptei din Seraievo, un tabloil inspăimăn-tâtor, din care extragem următoarele : Soldaţii noştri năvăliră in casele locuitorilor inarmaţl cu puşti, sistemul Henry-Martini, şi cu hangiare şi revolvere, şi o luptă groaznică începu intre locuitori şi patrule. Ca sâ'şl poată face cine-va o inchipuire a situaţiunil, vom nota numai că am văzut, lăngâ poarta de intrare in grădina unei case turceşti, un locotenent şi trei soldaţi morţi, iar pe turcul bătrân, stăpânul casei, lungit in curte. Pe strade cadavrele eraţi foarte numeroase. Casele luaseră foc, şi in mijlocul flăcărilor se auzea exlozănd cartuşele grămădită in fie care casă pentru puştile diferitelor sisteme. Abia la şase ceasuri seara, soldaţii noştri reuşiră a curâţi casele de insurgenţi. Perderile insurgenţilor sunt foarte insemnate. Li s’a luat trei tunuri Krupp şi un steag verde (alaibairac). Hadji Loja a fost rănit şi a fugit; insurgenţii i-afl aprins casa. La banchetul din Laon, care a avut loc in zildle tr cute, ministrul de es-t.erne, d. Wad- dington, după ce puse rolul jucat de plenipotenţiarii francezi la congresul din Berlin, se es-primâ asupra congresului in modul următor : Opera congresului este ăncâ obiec- tul a nişte critice pasionate şi nedrepte. Nu a venit incă, momentul in care tratatul de la Berlin să poată fi apreţiat in totalitatea sa; acest moment va veni insă când tratatul va fi po deplin executat. Ministrul crede că tratatul de la Berlin este o soluţiune durabilă a cestiunil orientului, dar numai cu condiţia să fie executat complet şi fără escepţie in toate hotăririle lui. Guvernul francez Îşi va da toate silinţele pentru a ajunge la acest rezultat. După o telegramă primită de mal multe ziare din Londra, Poarta, res-punzănd la reprezentaţiunile ce i-aă fost făcute de către unii din ambasadori, ar fi zi că mijloacele el mărginite i ingreunează introducerea reformelor. Resursele de cari dispune Poarta nu sunt de ajus pentru organizarea unei jandarmerii, pentru a plăti pe judecători şi a introduce alte reforme. Se vesteşte din Londra că vr’o sută de delegaţi al lucrătorilor din oraşele Angliei şi Scoţiei aă plecat la Paris pentru a asista la proec-tata reunire in favoarea păcii. Se citeşte in „le Havre“ de la 23 August : Corpul reginei Cristina a fost in-bălsâmat astă dimineaţă pe la 4 ceasuri de către un doctor din Paris, care era ajutat de alţi doi medici, cari aă îngrijit de regină in timpul boalel sale. Ducele şi ducesa de Montpensier aă veghiat toată noaptea lăngâ patul de moarte. Corpul nu va fi expus, după cum se zicea mal inainte. Se pare că datina aceasta nu se obiclnuieşte in Spania. Luni de dimineaţă va avea loc ceremonia funebră in biserica Saint-Vincent-de-Paul, şi marţi corpul se va duce la gară pentru a fi transportat in Spania. Standard publică următoarea scrisoare a corespondentului sădi din Con-stantinopole : Constantinopol 12 August. Furtuna ce a isbucnit aci v’a făcut să nu puteţi vedea cel mal mic nour. Trăiţi in convingerea, că En-glitera a făcut totul pentru a obţine pacea cu onoarea. Noi suntem incre-dinţaţl, că onoarea Angliei a fost mântuită, insă pacea va avea serioase pericole de intimpinat. Nu doresc să procur materialuri pentr’o agitaţia de toamnă; insă trebue să-mi esprim credinţa, că chestiunea Orientului nu e âncă regulată, şi că in Rumelia cel puţin, ea va remăne neregulată multă vreme âncă. Nu e de mirare, ar fi din contra mult mal de mirare, ca chestinnea Orientului să se resolve imediat saă curând. De veacuri Turcia a fost răă-guvernată ; de cinzecl de ani ea ne-a ingânat cu promisiuni de reformă; deci nu e de loc probabil, că ea va fi pacificată prin o nouă făgăduinţă adiţională de reforme, de şi numele respectabil al Englite-rel e contrasemnat in josul poliţei, iscălită de ea spre acest sfârşit. Şi ’ntr’adevâr din toate părţile im-părâţiel soseşte sgoinotul unor lupte nouâ. Austriacil trebue să se bată pentru a cuceri pas cu pas pâmen-tul Bosniei. Abbedin beg, personaj oficial turc, aă ridicat, cu saă fără autorizaţie, pe Albaneji contra iu-striacilor şi e probabil, că aceştia vor avea a se lupta mal multe luni in contra patrioţilor şi fanaticilor musulmani. Insurgenţii din muntele lihodope se ţin ancă şi şi pun toată increderea in Sir Austin Layard care-i incurajeazâ prin vorbe bune şi sfâtuiri amicale in favorul păcii, cuvinte pe cari el le consideră ca o probă a simpatiei Angliei şi cari aii efectul unui stimulant de luptă Lnjii sunt jeluitori de acelaş soifi şi primesc acelaş sprijin de la ambasadorul Engliterel. Grecii, de altă lăture, nu primesc nici un semn de simpatie specială din parte-i, dar drept compensaţie nu căldurosul sprijin al ambasadelor Franţei şi Italie). Cum puteţi presupune că poate resări pacea din aceste elemente in conflict î Iu privirea Bosniei avem pe Austria şi Anglia de o parte, pe Turcia de altă. Cele lalte puteri se ţin la o parte. In privirea Greciei avem Franţa şi Italia de oparte, Turcia de alta. Daca Englitera ia parte la iceasta controversă, prin mijlocirea ambasadorului, săfi de sigur că nu prea e favorabilă Greciei. In privirea Musulmanilor din Bulgaria, Rumelia şi Lazistan avem deoparte Rusia, de alta Turcia. Singura putere, care crede că trebue să intervie in acestâ cestiune prin mijlocul ambasadorului el, e Englitera şi e cunoscut că simpatiile acesteia sunt de tot pentru Turcia. Nu voiţi examina această situaţiune din punctul de vedere critic; o espun numai pentru că ’n Anglia sunteţi încredinţaţi, mi se pare, că congresul a regulat toate şi c’a stabilit o pace permanentă, pe cănd noi suntem convinşi, că in realitate n’a regulat nimic şi că suntem tot atât de departe de-o pace permanentă ca şi acum trei ani. Scriind acestea, n’atn nici de cum dorinţa de-a contesta înţelepciunea colectivă a Europei saă a da un blam plenipotenţilor en gleji, Ceea ce sunt dispus a le im pută mal mult este ca ânc'odatâ n'a ţinut seamă de Turci. Presupun că daca congresul a declarat reforma-ţiunea Turcilor, reformele vor in-cepe imediat. Cu toate acestea e lucru cunoscut tuturor persoanelor bine informate de aci, că Turcii guvernanţi nu cred că au trebuinţă de reforme şi că nu aă nici de cum intenţiunea de a fi reformaţi. Teza, ce susţine clasa guvernantă in Turcia, este că, nu el aă făcut râO, ci ’n contra lor s'a făcut. „El n’aă făcut nici un râu, — zic el — dar alte naţiuni aă făcut mult mal mult. Rusia şi Austria ah intrigat incontra lor, Angliai-a trădat, Franţa i-a părăsit. “ „Iar de reclamaţiunile pentru reforme, ce le vin de la puteri, sunt osteniţi. N’ati promis oare reforme de patruzeci de ani incoace ? N’aâ renoit oare de mal multe ori aceste promisiuni? Nu sunt oare gata a le repeta incă odată? Dar daca voiţi ca să ţie aceste promisiuni, trebue ca năvălitorul să fi eşit ăntăiă din ţara lor. Daca nu se retrage, nu se poate face nimic. Daca consimte insă a pleca, adevârul, dreptatea şi clemenţa vor domni pe loc şi ţara va fi inundată cu lapte şi cu miere.” Vorbeam despre reforme acum că-te-va luni cu unul din cel mal luminaţi paşi turceşti, care trece cu drept cuvânt intre cel pâtrunşl de ideile engleze, şi care este foarte capabil de-a indica reformele şi de a le executa. Spre marea mea mirare, intr’un acces subit de încredere, esclamft : „Nu voim reforme!* EBprimăudu’ml mirarea de a’l auzi pe el mal ales zicându-ml asemenea lucru, âml răspunse : „Nu esprim opiniunea mea ; ştiă c’avem trebuinţă de multe re- forme, şi aş dori să le realizăm dar colegii şi amicii mei nu vor reforme. Nu vor să se slujească de europeni in administraţie; nu vor sâ fie nici povăţuiţi de europeni Nu vor decât sâ fie lăsaţi in voia lor spre a guverna ca moşii şi strâ moşii. Daca ar putea, ar goni pe toţi străinii din ţară şi s’ar scăpa odată pentru totd’auna de o inter venţiune, care-I revoltă . şi la care nu s’ar supune un moment măcar dacă ar avea aceeaşi putere, ce c aveaă strămoşii noştri.* Indrăsnil sâ zic, că intervenţiu-nea europeană era necesară şi că, daca Europenii fâceaă une ori mu strârl neplăcute, le fâceaă pentru binele ţării. .Adevărat— âml respunse — dar tot atât de adevărat este, că daca dai o doftorie copilului d tale saă o corecţiune, o faci saă crezi c’o faci pentru binele Iul; insă cu toate astea copilu-’şl intoarce capul dela doftorie , şi plânge când ăl doare. Dacă ar avea putjrea de a se opune, nu ţi-ar lua doftoria şi nu s’ar supune la pedeapsă.* „Mal trebuie sâ mărturiseşti — urmă el — că adesea daţi poveţele şi mustrările voastre cu oare şi care neomenie. Mi s’a ’ntâmplat de mal multe ori sâ ’nsoţesc pe vre unul din ma rile vostre persoane oficiale engleze, în vizita ce fâceaă la vr’unul din marile stabilimente ale guvernului nostru, şi de-a-I esplica natura or-ganizaţiunil noastre. Cunoscând foarte bine marile stabilimente englezeşti, ştiă ce ne lipseşte, şi prin urmare nu mă mir nici de cum. daca constat, că aceste defecte nu sunt de cât prea evidente pentru visitatoril englejl. Dar adesea am dorit, ca aceşti visitatort sâ nu manifeste atăt de făţiş dispreţul lor pentru noi şi pentru modul nostru de-a ne guverna. Nu-şl daQ osteneala de-a ’ş ascunde convingerea, că suntem Incapabili de-a ne ’mbunâtâţi, şi el ne întăresc astfel in predilecţiunea noastră pentru vechile noastre metode de-a administra afacerile. Pune-te în locul nostru şi presupune, că însoţeşti o mare persoană oficială turcească Sntr’unul din marile stabilimente ale guvernului englez. „Crezi oare c’al fi dispus sâ asculţi părerea sa, saă să iei In seamă proiectele sale, daca n’al putea descoperi altceva in purtarea lui, de căt un compătimitor dispreţ pentru d-tn şi modul d-tale de-a lucra? Ingâdue-ml s’adaog că, pe când cea mal mare parte din povâţuitoril noştri n’aă isbutit a’şl atrage stima noastră, unii dintr’ănşil aă pierdut orl-ce drept la respectul nostru. Gân-deşte-te la inginerii, cari ne-aă in şelat, la întreprinzătorii cari ne-aă furat, la financiarii cari ne-aă prădat. Am suferit atâta din partea unora din aceşti oameni’, incât bănuim pe toţi aceia cari vin in urma lor şi considerăm pe toţi autorii succesivi de proiecte de imbunătă-ţire ca pe nişte oameni, cari aă ve nit pentru a exploata neştiinţa noastră in afaceri şi pentru a trage folos din simplicitatea noastră. Termin cum am inceput, zicând că nu vrem reforme, că nici vrem sâ avem instituţiunl europene, că urîm pe persoanele oficiale europene şi că, dac’am avea putere, ne am scăpa de el toţi şi am administra afacerile noastre după placul nostru, care, precum ne-o spuneţi in veci, e destul de bun pentru noi.* Cred, că ’n observaţiumle de mal sus, pe cari am incercat sâ le expun intocmal . amicul meă a exprimat opinia generală a clasei gu- vernante din Turcia şi s4M vina, ca azi această clasă nici derum dispusă a st fie dusă ca orbii de Ai se va opune rât va putea; a să opue un ambasador or.) / ‘ din el in contra altul aii saă altei grupe, şi va găsi ţ i’. ţelegerile diplomaţilor, o jl indeajuns a inacţiunii sal e.U ţelegeţl âncă in Anglia, celi povară de inertă greutate ţi '-r gat să ridicaţi şi totodatăii'*1' bue sâ pierdeţi din vederej-cificarea trebue să vie inai formelor şi că, pe cât timp va fi pacificată, nu se voii : face economii serioase. Astâ-ji părţile impărâţiel sunt turboliiif' mtr'unele din provinciile ce autoritatea Sultanului este ţ?l sguduitâ, incăt supuşii săi, ţămiţl de concesiunile ce le' mămicilor, declară pe faţă, hotârîţl a se lupta in aceea» şi in contra lui şi in contrai») Nu pot sâ privesc situa tualâ fără sâ mă turbur şi pot crede, că avem in tracti la Berlin baza unei păci perrn REVISTA ZIARELOJ Fost-am învingători? Pentru ce dar oştenii noştri, • | lnngâ, penibilă şi glorioasă campail,) acnm in urmă dnpă o concentrare H ■ multe Inul, aşteptănd intre nuni: i lopta in contra nuni inamic inchri gnvernnlni, se despart azi, dnpă n pin decret, de fefnl lor suprem, ţ„i tea cărni ei aQ aşezat coroana neil | inşlrănd pe peptn-i, prin bravura Ic tele semne de admiraţinne şi de rit tinţă ale marelnl Potentat al tntn I siilor, fără ca cel puţin o revistă i|i eă aibă Ioc, spre a’i mulţămi pent • ciplinaşi cnraginl ce aă desfăşurat p piile Bulgariei, in şanţurile Griviţil redutele Plevnei, sub zidnrile Nicojle Vidinnlnî, nimicind vrăjmaşul şi«tw cănd Inni întregi in mijlocul apel ţj rflt raţiilor de tot fel, fără a murmura jir f I tra acelora cari, prin neprevederav I# jertfindn-le viaţa, aă trunchiat ţna rnncăndu-ne intr’un rtsboid de avatu fără garanţia legală pentru căminurt i măneşti, numai şi numai pentru a dobi pepturile cavalerilor de noapti au detronat pe un suveran romăn, fi. nici unnl din ei să piară măcar in rt saiî să fie sgăriat de vre un iatagan | cănd cel răniţi şi mutilaţi poartă mu- distincţiune onorifică că afl trecut I ict rea, semn generic acordat tutulor ac0XI cari aii aprins ţigara lor pe ţermu ’ vinlni-imperat ? Iată întrebarea ce ăşl pune lumea Pe noi, această procedare a gnvernţ» adică contramandarea revistei militar**--ne-a surprins da loc. Snb nn reviu-i virtute, al cărui prim reprezentant la terne eBte d. C. A. Itosetti, iar la n d. Cernat, o atare anomalie ne pare Io; că e fructul anarhiei. Mărturisim fr..*4 dacă o revistă militară ar fi avnt loa( tunci ne-am fi mirat de procedarea M tor domni, cari se resfaţă pe fotobeleii ministeriale. mirăndu-9e de norocul oa găsit. Şi cum putem pretinde altmintrelea? O revistă militară e o vizită ce soi ranul face armatei, şi la care vizită 1 oştenii aii drept de a se jălni. Cum fisă se poată pretinde cb domnii Foseu-Cernat să se espună la reclamări ? Şi ajl ştim cu toţii, că armata nutreşte in sir simţimăntnl recunoştinţei, şi ea nu po uita că o parte din lauri, culeşi pe că pul de rezbel, aparţin de drept generalu l Florescn, părintele el, acelui general cs s’a reţinut de radicali sub acuzarea infait?, de risipă şi de trădare, pentru a nu’I jk, mite a urmări de aproape opera sa, fii'iJ lui, pe cămpnl de onoare. Să fim log-Ş dar; o revistă militară s’ar fi metamorfa zat intr'o manifestare militară, şi domniţii Rosetti-Cernat nn le plac decăt călcătorii nocturni de palat şi masalagiil de nliţă, ai miraţiunea lor. Armata apoi reprezintă ordinea şi nil. nrea ; ea este fala şi gloria ţării, şi rad. cililor nu le plac decăt turburărl. Cui TIMP UL Il|'Otnt alia acesta do? elemente |i iţene ? Larea enigmei. Ilar glorioasa armată română! .Independenţa'. irernamentale aQ adoptat o teză H consistă in a zice că Româ-Itratată de Congres mnlt mal luate celelalte ţări vi cine, şi că lit frumos este datorit abilită-tâ făcut probă miniştrii noştri jf rm face din o singară piatră doă 41, Romănia n’are decăt să fie de decisinnile marelui areopag ; n'are nici nn motiv de a ridica Htra splendidelor resnltate ob-.entanţii ei, şi prin urmare iTerii- sale n’afl nici nn sens; miniştrii actuali a3 avnt onoare ţara de incnrcătnrele nnde se să câştigat prin aceasta nn >*ntabil recunoştinţei alegători-»or mănţine la pntere pănS L plăcea lor de a reintra in ob-primitivS, din care n'aâ cşit de prin datoria lor de mari palid starea periculoasă nnde ajnn-snb domnia conservatorilor, isintat sub forma cea mai sim-[n.entnl cel mai mare a radicili-a proba, tocmai ca imortalnl doc-floss al Ini Yoltaire, că ‘totul merge ute de bine in cea mai bnnă a sibile., i,mental doctorului snsnnmit era Şn. Cădea cineva dela catnl de sns ie plăngea amar că 'şi stricase Cnm ! spnnea Pangloss, Dom-tjgiî Dar eşti foarte fericit — eJi —Da, căci in loc de a’ţi strica —. ai fi trebnit să mori cSzSnd de nj! spune gavernnl, prin vocea ziare-i aki scrvatorilor, vă plângeţi ? Dar tarte fericiţii — Fericiţii noi! — « r io loc de a fi perdnt Basarabia i des^gubire peste Dunăre, ar 6 tre-*, ţa e’o perdeţi pur şi simplu, dacă noi fost la cârma afacerilor. Ut sginl de comedie de care vorbim ■ m personagiii ideal, ba din con işti in realitate, şi congenerii săi JTmal numeroşi de cât se crede, origina' asistă impasibil la toate cele mari nenorociri, deschizând gura la Sare moment peotrn a repeta cuvintele i obicinnite: ,Totul este cSt să poate (bine n ces mal bonă a lamilor posi-*. Ori-ce evenimente se pot intămpla ochilor săi, bietnl doctor persistă impsutilitatea sa. Nomei cănd persoana nb > insă, atnncea incepe a striga Venind toată filosofla sa, pe care o ind era vorba de alţii. ■•raţiunea pe care o stabilim intre « şi guvernamentali, nn este oare 1 N'afi asistat cei din nrmu la ‘Starea a zece mii da fii al RomS-lifi prezidat ei la desmembrarea lot? Dar, ce! «Totnl merge cit sa a bine in cea mai bună lume po-W şentru că el stafi la pntere. A 1 ^■wţinnea miniştrilor ar fi amerin-rre o lovitură, cnm ar schimba ei li! cnm ar arunca de departe fi loto care ei fac paradă astăzi. Atnncea n'ar merge cit se poate de bine in >1 buni lume posibilă.* 0 doctore Pangloss 1 nn ştiai ci al 1 elevi aşa de ecrnpnloşi in prac-•iosofiei dnmitale. Umbra dnmitale se fie fericită văzând discipulii neliniştiţi principinrile cari aă făcut •-tale. nd in vedere eimilitndinea perfectă lista intre guvernanţi şi ilngtrul doc-angloee, propunem ca Academia Roşă înregistreze nonele cuvinte de .lossism* şi «panglossiştl* a cărora nţă se face simţită spre a defini o foarte periculoasă, care trebne vin-şi pe acei cari sunt atinşi de a-boalS. 1 redem că dorinţa noastră » fi exprimată in zadar, şi că cel pu-mfraţil noştri din presa conservatoare dopta expresinnile caracteristice de ssism* şi ,yanglosişti.« toate eceete există o diferinţă caracte-I intre doctornl Pangloss şi gnver-I, noştri pe care am aecnns'o pini i Cel de'ntSi de face să ridem, cei mă ne an fient ei plăngem. «Vocea Cov.‘ nnnţat, prin organul noetrn domnilor de aenpra cărora credem do cuviinţă a reveni şi a cern cu stărninţâ ca miniştrii res. pectivt să răsgnnză categoric, daca s’a laat vre-e îngân rit contra celor culpubilî. I. încă din iarna trecută s’ad luat, de rechîziţie, 100 chile grăfl de «gmănţu de la moşia Mărăşeşti, propietatea d-lui Ne-groponte, de către Bnb-pr^fect, pentru trebuinţele armatei. Grăul in cestinne insă , in loc aă se trimiţi» la destinaţia sa , s’a oprit de fratele Bub-pr^iectulul şi s’a in-trebninţat in propriul siii folos. D. mi Distra de interne ştie aceasta , căci d-sa a orânduit o anchetă, care a constatat aba-zal iar procesele-verbale i-a’ad inaintat , cu raport formal, ăncă de vreo şease luni. In faţa acestui abnz, dovedit printr’o anchetă, ce măsuri a luat on. ministru de interne contra vinovaţilor? II. Un favorit al radicalilor, annme ,Stoichiadi* din Călăraşi, a foBt dat judi-căţeî pentrn deturnare de bani publici şi condamnat .definitiv* la 5 ani de închisoare, perderea drepturilor civile şi politice, şi incapacitate de a ruaî ocupa vre-o fancţinne publică. Procurorul de Ialomiţa a dat mandat de arostare ; numitul condamnat însă, protejat de nn înalt funcţionar de la ministerul de interne, cu caro se plimbă prin grădinile capitalei, se bu cură de toata libertatea sa, spre batjocura legilor şi a moralitaţel publice. Aşteptam ca ^Monitorul oficial* Bă grăiască c*-r* relativ la aceste două denunţări; căci pănă acnm, de şi am vorbit în două rânduri despre aceste abusurî scandaloase, guvernul se face că n aude nu vede. I CRONICA [inşi* de eri dennnţă următoarele, fctre multele alte abuzuri, ce am de-1’iTeru, mal sunt şi următoarele două Un fir an înmormentat de viii. Luni, în zorii zilei, nn nenorocit tânăr ţăran, unul din frontaşii comunei Găşteşti, însurat de curând, venind încărcat cn o povară de porumb al domeniilor în capitala, împreună cu alţi tovarăşi al p* 80_ «tina vechinluî dram al Craiovel, avu nenorocirea să fie omorit chiar de povara Ui, ft încă cum- pe dram, boii, zărind na lac cu apă, alăturea cu şoseaua, a’a-butwru din cale ca să meargă ocolo. Bietul ţfr*n, dormind, nn prinse de veste la timp ca să oprească vitele de a se coborî depe terasamentul şoselei In acel loc, şi fa res turnat. Ei căzo in lac a căruia adîncime nn era nici de jumătate metru, cu faţa în jos, şi fa cotropit de porumbul din car ce veni tot peste densul in apă. Cei-Palţl cărăuşi, fiind mai departe, nq ajunseră de căt prea târziii ca să retragă de sub car pe tovarăşul lor, şi avară trista soartă d’a scoate namaT un cadavru care era ăncă cald. Nenorocita victimă, se vede că, pe lăngă strnncinătura căzătureî, fn asfi xiat şi de porumbul care îl involea. Monitorul. • Iar un hof scăpat. — Sâmbătă după a-mea/a a scăpat de la parchetul tribunalului Ilfov vestitnl hoţ Văleanu, care a fa rut de la un pasager din hotelul Bulevardului 10,000 robie şi un orar de aur. El fo9ese prins in stradă de un sergent de oraş şi predat poliţiei. Poliţia l-a predat parchetului, iar acest din urmă judelui de instrucţie. Nefiind destnl de bine păzit, el a isbutit să se facă nevăzut. »R5sboiuh* * RufU De căte-va zile, oraşul Iaşi « earăşi plin cn Ruşi mai ales cn ofiţeri, cari se reintorc din Tarcia. Negustorii se bucura de prezenţa lor precum şi birjarii. Curierul de Iaşi. ♦ Sinucidere.—In noaptea de 7 a. c. s’a sinucis prin împuşcătură, Petrache Mihail, casieral epitropiei bisericeî Madona-Dudu, şi membru comercial la secţia comercială şi de notariat din oraşul Craiova. — .Monitorul.*— « Grindină. — Io zioa de 10 Iulie espi-rat, pe la orele 2 da pe amiazl, parte din proprietatea d-nel Catinca Beriniei şi din a locuitorilor improprietăţiţf dup« legea rnrală, din comuna Bălăneştî, districtul Olt, a căzat grindină in mărime ca nucile şi a distrus porumbul şi viile din espusele proprietăţi in căt nu mal este speranţă de a se mai lua ce-va dupeo întindere aproximativă ca 3000 pogoane : insă grăul dope acele proprietăţi, fiind strins de mai înaintaşi făcut şire bone, no i-s’a causat nici O stricăciune. In zioa de 19 spre 20 ale espiratei luni Iulie, la comuna Isvoarele, districtul Olt, dănd o ploaie amestecată cn peatră a distras cu desăvârşire viile, cansănd asemenea stricăciuni şi la cele-alte recolte, insă mal puţin. >Monitoml. încă un scandal din partea unul oficer Ras. —Iu seara de 1 l spre 12 curent mal mulţi ofic^rl Ruşi petrecead in restaurantul otelu-lai Victoria din Giorgiu. Unul din ei anume Jagunof, locoteuinte de artilerie diu Rus-ciuc, infnriat de băutură, incepu a maltrata pe chelner, a sparge şi sfii rum» tot ce*l era înainte şi scoţând sabia, se repezi ca nn sălbatic asupra lor. Se anunţă poliţia, din partea căreia se trămisa subcomisarul Pavel Ionescu, inso-ţit de căţî-va dorobanţi. Agentul poliţien-sc soma pe acel Locotenent de a3 js© astămpara, dară drept respnne, numitul Jagunof, printr’o repede mişcare, aplică o lovitura cu sabia subcomisarului. Un cetăţean pacinic, ce din intimplaie se afla in sala nnde era scandalul, fu asemenea, ca din senin, lovit ca sabia deacel locotenent rus. Cet&ţianol nostrn insă, ştiu să pareze repetatele lovituri, in-dreptate contră’I de Jagunof şi reuşi a’l desarma şi a’l pune in stare de a nu mal putea fi ofensibil. In fine, sosi d. Şef al Poliţiei, carele şi acum, ca in tot d’auna, ştiu să restabilească ordinea, ducănd pe Locotenenta' Rus la Poliţie sub escortă romană. ^escentr.* » D. primar a] municipiului laşi, printr’nn comunicat pîacardat, aduce la cunoştinţa cetăţenilor ieşeni că Măria Sa Domnitorul a bine-voit a aproba decrutul priu care strada St. Ilie din oraşul nostru va purta in viitor numele de , Alexandri*, in amintirea isbăndei literare, ce marele nostru poet ad câştigat la Montpelier. Rugam pe onorabilul casier general al judeţului nostru să bine-voeaacă a cerceta dacă există in comuna TănteştI, plasa Co-poul, un perceptor P. Consf inţiaescu, care ia de la locuitori îndoite contribuţii. Elită un fapt de această natură, care din întâmplare aii ajuns la cunoştinţa noastră. Locoitoroiul d. Ciobanu di a zisa comună i s’ad luat cnchitanţa No. 006 din 17 Oc-tomvrie 1877, contribuţia sa peutru căile de comunicaţie şi zecimile judeţene şi comunale pe trimestrul It-lea anul trecut sumă de 7 lei 20 bani; iară cu chitanţa No. 24, din G fevruarie 187S, aceeaşi contribuţie pe trimestrele II şi III şi ale aceleiaşi an in snoia de 14 lei 10 bani. Aşa dar numitul locoitor Cioban aă plătit pi trimestrul al Il-Jea anului trecut de două ori aceaşi contribuţie. | ,St. R.* INSERŢIU1I şi RECLAME (Cuprinsul acestei rubrice nu priveşte redacţia). Domnule redactor ! In ziarul d-voastrâ de az[ s’a publicat un articol al d-lul M. Th. Mândrea privitoare la licitaţia unor răniţe de la ministerul de rfisboifi. In acel articul d. Mândrea, dându şl aerul de furnisor, pe când in realitate nu este şi n a fost niciodată, de căt numai mijlocitor sad samsar, susţine că ministerul a protejat pe unul din furnisoril armatei, prigonind pe d-sa şi ueţiind seamă de Înţeleptele sale observaţii. Departe de a fi partizanul acestui guvern şi fără a cunoaşte personal pe acel furnisor, pe care’l invidiază aşa de mult d. Mandrea, negreşit numai din punctul de vedere al afacere!, void să restabilesc nişte fapte, pe cari d. Mandrea le desfigurează, şi aceasta o fac tot In calitatea de fost concurent, adică nu de samsar. Este adevărat, că s’a prelungit terminul predărel raniţelor, aceasta Insă nu s’a făcut special d-lul Fluss, ci orf căruia care ar fi rfimas ad-judecatar raniţelor. Prin urmare de această concesie s’ar fi bucurat şi d. Mandrea, dacă acel, pentru cari d-sa concura, ar fi oferit un preţ mal avantagios. Astă-fel dar aserţia, că lucrurile vor fi proaste, fiind terminul de confecţionare prea scurt, devine cu atăt mal absurdă, cu căt însuşi d. Mandrea se referă la o declaraţie a d-lul Fluss prin ,R6s-boiul*, că nu s’a început predarea, nefiind ăncă gata. Una din doă ; Saă că nu este adevărat, că sa prelungit termenul predării; saă dacă s’a prelungit, lucrurile pot fi bine confecţionate, avSnd antreprenorul timp suficient. In ceea ce priveşte modificarea raniţelor, cred că se vor găsi şi la ministerul de răsboiă oameni competenţi tot atăt căt este d. Mandrea, pentru a putea judeca , care sistem corSspunde mal bine scopului. Şi pentru ca ministerul să fie şi mal sigur, ăl propunem să numească preşedinte al tuturor corni-siilor de primirea furniturilor , pe d. Mandrea, unicul competinte universal, după cum susţine , pentrn toate furniturile armatei. Pănă azi d. Mandrea nu a găsit nici un cusur licitaţiilor ’ministeru rulul de răsboiă. Acuma insă, fiind că n’a putut isbuti a lua antreprisa pentru cel ce l’aă insărcinat , găseşte pete in lună, dăndu-şl aer de mare furnisor (sic). Atăt am voit să spun, odată pentru totd'auna, pentru a restabili adevărul şi pentru ca publicul să nu crează, că nu se găsesc in Romănia alţi furnisorl, saă alţi amatori de furnisare, de căt d. Mandrea, mijlocitorul unor comercianţi din Germania. Gr. Mihălescu. VARIET ATI De căte-va zile cronica scandaloasă din PariB se ocupă de un furt comis de către nn membru al presei străine. Afacerea nu va putea fi ascunsă mult timp. Peste cate-va zile d. Morales, colaborator al ziarulal tCorespondenţa* din Madrid, va apărea înaintea tribunalului co-recţional din Paris snb acuzaţia de a fi forat nişte giuvaere şi alte lucruri de valoare din odaia de culcare a d-nel Rattazî, iu timpul anei soarele date de această doamnă. * Remediu contra puricilor la câni de Imx Mulţi sunt cari iubesc fi ţin chiar prin casă căni mici preenm: prepelicari, livraţi, tigri, etc., raid de statură ca păr al lung şi se culcă prin aşternutarî, umplând Casa de purici; pentru a îndepărta această insecta de la acele animale, să se ia G0 dramuri Coloqainte şi ferbSnd cu 2 saă 3 oca apă de isvor, şi după aceasta să se adaoge 12 dramuri alamen, ca această fertură speli bine canele odată pe zi, fiind sigur că nu se va mai ţine de el nici un purice. Curierul. * Tunul revolver. S’a făcut zilele acestea experienţă pe bordul vasului >8entinela*, cu tunnl-revolver inventat de un american, d. Hotchkisa. Iacă detaliurile ce găsim in ziarele străine in această privinţă: Tunul-revolver are 5 tunuri de calibru 37 milimetri, iuvărtindn-se în jurul nnoi ax. Tunnrile şi piciorul sunt de oţel Partea din'apoi saă chiulasa este de tuciă. La spatele tonurilor se află o cutie unde snnt aşezate încărcăturile şi diversele aparate pentrn a încărca, a descărca, a da foc incărcătureî, etc. Iuţeala tirului poate să fie de o sută lovituri pe minut. Experienţele aă dat resultatele cele mal satisfăcătoare. O comisiune de ofiţeri de marină şi re-presentanţl al casei Hotchkiss asistaQ la ex perienţă. Tunul revolver are avantajul, că pus pe piciorul săă, poate ciue-va să’l fixeze ca pe o carabină şi să’i schimba iute direcţiunea de la un punct la altul. Un mare bastiment poate să conţin ă şeasc tunurî-revolver. Acest tuu trebne mal cn seamă să servească drept apărare in contra vaselor-torpile. El nu cântăreşte mai mult de căt 200 kilograme şi aruncă obuze de tucifi in greutate de 455 gratue şi proiectile de oţel. Obnzurile conţin o încurcătură explozibilă de 22 grame. încărcătura e de 80 grame. ULTIME ŞTIRI (Agenţia Havaa) (28 august, 9 ort dim.) Viena, 27 august. Oficială. — Cătăţime mare de muniţii şi arme s’aă prins Ia Seraievo. Doă convoinrî de prizonieri tnrcî s’att îndreptat spre Brod. Mal multe bande de insurgenţi s’aQ prins in Erzegovina. Muştar, 24 august. Ştafetă cu poşta. — Patru ofiţeri şi 454 de redifî s’a predit in mâinile antepostu-rilor austrieceştl. Lăngă Dobol a avat loc un nofi atac ia potriva diviziei a doâ/ecea. Această încăierare n’are nici o însemnătate. Vlena, 27 august. Se vesteşte din Seraievo cătră ,Poli-tisebe Correspondenz *, că un consiliQ comunal s’a constituit, compus de membri din toate cultele. Belgrad, 28 august. Ministerul şi-a dat demisia. Prinţul Mi-lan a primit-o şi a insărcinat pe d. Ris-ticl să formeze un nofl minister. Constantloopol, 27 augaot. Rusia ar avea de gând să intervie in Macedonia, unde crede că situaţia este primejdioasă. Berlin, 27 august. Consiliul feleral a adoptat proiectai de lege in potriva socialiştilor, potrivit cu propunerile comitetului săă. Paris, 27 august Mai mulţi expozanţi străini aă cerut d-lul Krantz publicarea fără intărziare a listei recompenselor. 28 augtus, ameazi. Atena, 28 august. Turcii aii năvălit pe pământul grecesc prin doă trecători, la Palma şi laDomoko. O ciocnire a isbucnit intre locuitori şi oştile turceşti. Guvernul a luat măsuri pentru a resta-tornici buna rănduială. Rechemarea d-lui Comnnduros se des-minte. SCOALĂ PUHLICi de COMERŢ Strada Domnitei No. 7 Suburbia Neguţătorilor Este bine constatat că atăt viitorul comerţului in ţara noastră, căt şi necesitatea ce se simte pe fie-care zi, de a forma bărbaţi capabili in administrarea institnţin-nilor noastre finanţiare, şcoala noastră de comerţ, dotată in nltimil ani cn o nonă şi complectă programă de stadii, este menită a garanta o instrucţiune secondară fi specială comerţului şi finanţelor; asemenea îmbunătăţirea materială prin înfiinţarea şi complectarea cabinetelor ştiinţifice snnt baze principale ale unei solide instrucţiuni. Cursurile vor incepe la 1 septembre viitor. înscrierea se face la cancelaria şcoalei de la 8—II ore, a. m.^începănd de la 15 august corent. Elevii cari posedă certificate de patru clase primare, sunt admişi în clasa l-a# Elevii cari ad terminat nna sad mai multe clase gimnaziale pot fi admişi în o clasă superioară, depanănd examen, conform art. 122 din legea instrucţiunii. Stndiele ce se predau in acastă şcoală snnt: Matematica,— Comptabilitatea,—Cor9ul mărfurilor,—Dreptul comerţial şi Administrativ,—Economia politică,—Chemi», Istoria şiGeografia. —Fisica,—Limba Română, — Limba Franceză,— Limba Germana ,— Limba Italiana,—Limba Greacă,—Caligrafia şi DeBen,—Igiena. Elevii cari termină toţi cinci anii, primesc o diplomă de capacitate in ştinţele comerţiale, liberată de Onor. Minister al instrucţiune! publice in numele I. S. Domnitorului, conform art 202 din legea ins-trneţiuneî. Stricta executară a regulamentelor de ordine şi disciplină garantează o ednea-ţinne reclamată de specialitatea comerţului şi binrocraţieî finanţiare. Locnl spaţios şi coartierul nnde este situată şcoala, satisfac ţtoate condiţiunile igienice. Director . Th. Şlefănescu BIBLIOGRAFIE ^ D. Miresei!.—Aritmeticii cu mici deprinderi de raţionament cuprin-zănd peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in 80 de 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b. UN TÂNĂR ROMÂN, in etate de 16-17 ani care a terminat 5 clase gimnastaII, doresc a găsi o familie CAre eăl intreţie spre a-şi putea continua stndiele in Licefi, şi in timpul rămas liber va oferi serviciile sale, care vor consta sad de a medita Elevi de clasele mai inferioare sad de a ajuta la un birod. Doritori» să se adreseze U Administra-ţiuneA Timpului. Emilian Frunziscu Seminarul Central. TIMPDI, 16,600 RECOMPENSA NAŢIONALA Berlin ELIXIR VINOS Qufva la tocai Mie an Elixir trinoe eonjlnend principiale celor 3 specii «le quinquln*. L)e ui âm&rirluneplicuU el eele ca matt snperlor vinurilor mu siropurilor de quiuquin* şi lucrează ca apartttf, Ionic, mii febrifug. Cn cont sfomjc/iufm, a slăbiciunilor, a anei nlor invacJuta, elo. PAItlS, «9 como i nai cu umsar# »«■•*» FERRUGINOS da frrr foarte anal- mllablla. Cuina Laroche devine unul din reooned-tuanli «'el mai efllcaci in oontra sărăciei ■ angmlui şl • decolorafiuneiiui.a cfiiorosei. alymphati.imuluL, ateu:iei. a conralracrnlalor prea lungi, al aadl atf favori.seaza dtgeatiunea, ele. tirade ftirouol, el la pharniaclsll. Ci no «lo sco hu ubţit* la Berlin prin imunei uri publici Ic luciii.fi CJli8TElN. fi A V IS IMPOKTANT ii Un june cunoscând bine corespondinţa şi comptiibilitatea în limba Română şi Frau-cesă şi puţin limba Germană şi Italiană, doreUe n se aDgnja la vre-uu couiptoar comercial de Manufactură, Bancă etc. şi de preferinţă la vre-uu antreprenor da lucrări publice. — A se adresa prin poşte: K. D. calea Văcăreşti, Strada Corbului No. 2. A eşit de sub tipar şi g« afla Re venzare la magasiuele Re moşiră ale R-lor Gebauer şi ŞanRrovits la autor: APA de GURA I SĂPUN de PETE Eau dentifrice de Ferma APĂ de OBR Em de toilette Fr Baron Fermo Snb-semnatul, Josepb J. Fermo, născut în România, are onorea Sic cunoscut onor. public iu general şi ştim. domne iu special, că Jn tiu Unei nbsenţe de 10 ani din ţeră, reintorcândnse de curând, oferă nil tatu! stndielor şi practicei sale in diversele ţeri din Europa şi Am« pe unde a voiaj'ut. A nâ (Ia onfâ nnnl't5: ^au dentifrice de Femw, ser» mnndă pentru suălsrea şi albirea diuţir dispariţinnea mirosului reumatismului şi a dunrei de gură pr»cur»iţ fa Şl oy. u mn " ALAiito DOCTORUL BLUMENFELDTVc": lea Moşilor No. 27 vis-u-vis de Pomu-Verde (Tumis.) MOUL ATELIER m n DE FOTOGRAFIE si PICTURA ra_TJH rennnuta esenţă japoneză, car# "IlU viudicu îndată ori-ce durere de cap se găsesce 1» farmacia d-lui F. Brus viB-â-vis de biserica Sărindar. X. F. Ts/r IST X) I efe Comp c 21, Calea Mogoşioel 21; tis ă-ris do (-oletăria Căpuş. Se efectuează ori-ce fel de fotografie şi pictură , de ori-ce fel de mărime, modul cel mai uoiî şi elegant aprobat iu cel nmî înalt grad priu care se ară nn lucru Bolid fronuM cn fidelitatea a natureî,. locuii>ce Strada Luterani No. 7, vis-â-vis de fi biserica Calvină © » • De venţlare, restreu şi streda Victoria, lingă grădina Episcopiei. Pentru ambele imobili a se adresa Strada Calvină No. t la proprietarul lor D-un Thevenot seu, aceiaşi adresă la d-nu advocat Athaunsiade. (757—0) LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS ;kxxxxxK: :txxxxxxx: : XB'K,jAlSr2 GtrN-THEBf ? â la VILLE DE BRDXKLES lipi Mrftfirlîif r acuma U\j alciiUdl ^ Moşia Albeşti din districtul Prahova plasa Cricovn, având staţie de drum de fier p« diiisa, şosele spre brăila, inegalii, pătu o ş’. case de locuit bune. Informaţiuui se pot lua în Strada Colţea No. G(j sau Strada Scaunelor No. 14. (75(i—0) jţ Podul Mogoşbiel No. ltt vis - â - ris de Cnnsolatnl Russese Recomandă magar.inul oei] asortat In tot-d'a-una fdrto bine cu rufâriă de bărbaţi | j Xdame, gulere, manchvte, batiste .te Udo, olandă şi mitasă, ciorapi pentra bărbaţi ş\ dM danele fine (crepe de aantb) camisăne, grsşette, broderie dantdle, cravate de bfirbaM J^fe-.f cele mal noi forme ai culori, umbrele de «bre şi de plăie eto. etc. AtrăginJIi ^ de-o-dată atenţiunea onor. Cfientele că din oausa crisel am redus lirte mutt preţu»! MARELE MAGAŞIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA JL LA BELLE ^ iebe J O S IE ||’ R IsitlMIAI VI CURŢI Bl moqosioaiei, casa. C3-aiacL:xltt, 20 actual UN .MAUE si HOUAT asortiment de haine din stolele cele din urma jurnale de Paris şi Londra. Cămăşi fratnţuzescî, albe şi colorate Liugerie de tote felurile Cravatte Plastron, R6gate etc. uegro şi colorii Umbrele şi objecte de fantasie Mănuşi şi tote lucrurile de modă MAI MODERATE JOSEF CHfjllîBAIJM Furnisorul Curţii, No. 20 Colţul Bulevardului şi Mogoşoiei Casele Grecenu- FURNISGHDI, 20, OOT-/J71XTH» BULEVARDULUI SI Face cunoscut onor. Clientele, «:îl i a sosit pentru şoşonul cele mal moderne, l’asone elegante croite, du pe UoHtume complecte de Fantasie Kedingote Hardington Juquette Bosphore Sacco Coupe anglaise JkanleHHMH Bei ai«Nance şi diferite alte fasone it,vmu Ml M«J » ^ PREŢURILE CELE Se pt iimoşto şt eonnlmll de tote felurile de liaiiiC care se efectuedil culinare promptitudine. 2 PALATUL .DACIA.* i « şi la t6te librăriile din ţcră g A se află de vdrŞare : i : METODIA DE CORA NTDRALA REGULILE j ■ drept contrast Ia i VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE C E T R E B U K P A p I T E | 2 Singura şi sigura pază contra pentru a S t morţcl premature şi lâmrezirel cronice de ' Aug Wilh. Konig. AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA 1 I PREŢUL 3 LE-I NOOI. PREŢUL SO CENTIM. I Tiţiografia, Thiel & Weiss l’alatul Dacia*.