ANUL III. — 1878. ®____________________________ j i^O Ior arde. Un număr tn Districte 15 bani. 881/1 78 82 H Bncnrescl, 82 Ianuarie. .... »S 9ŞVi ^*•1» .... Ej^ai rural . . urban . . iai ip il al Capit. lom inia ..... fanicipalcu premii V.om&D&........... .................... 881/, 8î«i 72 >/« 82l/i 120 200 .r»0 100VS 100“b 2520 2520 123 122*/* Curaul ds Vlent, 1 Fevruarie. Renta ungari In aur .... 92 56 Bonuri de te*aur ueg , I emis. HG 50 . > * II * 109 75 împrumutul auitr, In hirtie . 84 46 • , i argint . 67 25 Renta austriacă in aur ... 75 30 Lose vlin 1866 ..................... Acţiunile bfknceî naţionale . . 807 — . » auatr. Je credit 232 — . n ungare , 213 75 Argint ......................103 30 Ducatul....................... 5 58 Napoleonul.................... 9 44 100 mărci germane............ 58 30 Cnrsal de Itorlln, 3 Februarie Acţiunile Cailor ferate romane. 25 75 Obligaţiunile române ibia fi România. M CoD.Untlnopol, 30 Ianuarie. 9i.arcul a renunţat la ideia deafSjo-drapelului profetului, şi dac& Con-_ au spotul ar fi atacat, întreaga armată ăfti apăra. Sultanul este hotărît a rS-—liai pâni tn cele din urm. în Dolma-pentru ca să mănţie ordinea şi eă agere pe apărătorL 1 | SCIR I ALE I *L TELEGRAFICE .TIMPULUI-OfteoU Hsm). i Ilrvlcfol de Li 2 Fevroarie. 8 ore seir» — Paria, 2 Fevruarie. ginţii ocupa Rasgradnl şi Osman Baza-aL reBpândit sgomotnl, că armisti-iol a foit semnat. Londra, 2 Fevruarie, I hi Onmera comnnelor Northcote zice, că Ura a telegrafiat că preliminările păţii trebui să fie semnate la 30 ianuarie Adrianopol, dar eă pănă acum nu a i»t încă nici o confirmaţiune. Bourke zice că condiţiunile Rusie! sunt ţt> potrivă cu dostmeţia Turciei El a-itfă, că de la hotărirea Camerei atârnă I o pace durabilă şi asigurată, ori un Boifi viitor. Luu! discuţia se va urma. bditone va fi cel d'ănt&iii care va ?orbi. Londra, 2 Fevruarie. Morumg Post1 vesteşte că p&nă erl ministerial de externe nu a primit J» o noutate privitoare la semnarea pre-^■înlrilor de pace ori a armistiţiului m crede că semnătura se va pune as- I Paris, 2 Fevruarie. [După ştirile primit® din ÎBvor bnn Be ^te privi ca fiind Hpail& de teme! şti-resp&ndită la bursa din Viena deşii o schimbare în atitudinea AnBtrieî tf'unt motive serioase de a crede că nu &imic exact în informaţinnile publicate t către mal multe ziare relativ la no. I ^ Schimbate între Austria şi Rnsia, | H)upă ştirile eoBitedin cartierul general fcesc, dacă ostilităţile ar avea să se ur ■ singnml obiect al operaţiunilor ar-Itel ruseşti va fi Constanţi o opol al. Con poeiţinniior de la Gmlipoli nn re va j^r» şi in această parte no se vorbea 1 măsuri de defensivă. «irvlclul de la 3 Fevruarie, 9 ore dimineaţa. - Calm 2 Fevruarie. * resp&ndit sgomotnl, că marele Vizir i.tdnwt Kedivnlol o notă, In care arată preliminările păcii şi armiitiţinl «nnt jăl» protocolate şi că asU seară s Suna. A. Constantlnopol, 1 Fevruarie. , Sultanul a telegrafiat ţarului Ilnsiei, corSnd să oprească înaintarea roşilor şi aretând că primeşte condiţiunile de pace. Respunsul Ţarului e favorabil. CooBtaatlnopoi, 1 Februarie. Protocolul baselor de pace şi de armis-ţiţiu a fost semnat la Adrianopo). Colonia, 2 Februarie. I se vesteşte din Londra jGa/.etel de Colonia.c De şi preliminările păcii aă fost semnate, cererea de credite suplementare se mănţine. 900 comercianţi din City aS semnat o adresă de încredere dată guvernului. — Ssrvloiul de la 4 Fevruarie, g fire dimiu- — Paris. 3 Fevruarie. O depeşă din Viena adresată ziarului TempB* ne asignră că toate puterile acceptă propunerea comitelui Andrassy relativă la întrunirea conferenţel. Se zice că conferenţa se va întrani Ia Viena. —Serviciul, de ta 3 Februarie 4 ora seara — 8t. Petersborg, 2 Febroarie. (Oficial). Marele Duce Nicolae telegra-fiază din Adrianopol : protocolul relativ la preliminările păceî şi la armistiţiu a fost semnat la 31 lanurie seara. Noma! decât dat ordinul pentru curmarea operaţiunilor atât în Europa cât şi Asia. Toate fortăreţile de pe Dunăre şi oraşul Erzerum vor fi evacuate de către turci. — Serviciul de la 3 Februarie — S ore seara— Telegrama A. S. I. Marelui Duce co mandant. Adrianopol, 3l Ianuarie, Astu-zl la 19 (31) Ianuarie, la G oare seara, am semnat cn plenipotenţiarii turceşti preliminările păcii; nn ceas mal târziii ad fost semnate şi condiţinnile armi stiţiulnl. Am comunicat atât armatelor noastre, cât şi acelor ale aliaţilor noştri ordinol de a curma ostilităţile. Telegrama A. S. I. Marele duce Nicolae Adrianopol, 26 Ianuarie-Am sosit astăzi la adrianopol. profitând de calea ferată spre a pleca din Kbermaly Am trecut îu revistă infanteria şi artileria gardel care s’ad presentat într’nn mod streluciL La intrarea mea în Adria nopol am fost primit de către deputaţiunl şi preoţime a bulgarilor, grecilor, armenilor şi ovreilor. întreaga popolaţiune, cuprinsă de bnenrie, se indesea in cile» mea Avantgardele noastre aii ocnpat Kir-Ki-liaa, Daba-Eeki, HaskOi şi Demotică. i sistenţa emigraţii s’ad snpns şi ad fost escortaţi la Rodoeta unde autorităţile otomane îmbarchează pe refugiaţi ca să-l ducă in Asia. După mărturisirile prisonierilor, trupele, ce îu număr de 25,000 oameuî ad ocupat, Slivno şi Kosel şi care ad fost comandate de Kerim, Hassau şi Hadji-Hussein, ad primit ordinul să înainteze spre Adrianopol; abia sosite însă la G (18) în Hanly Euidje, ad fost trimişi la Kirkilissa şi a-pol la Coastantinopol. Ieri la 14 (1G) Ianuarie, infanteria generalului Schnitnikow a ocupat fără luptă Demotică şi Urunkepi, a căror locuitori atât creştini cât şi mnsnlmanî ad primit trapele noastre cn entusiasm ca pe nişte eliberatori care îl apără contra cerchezilor şi başibuzucilor. Cu această ocaBiune trupele noastre ad luat un mare deposit de pesmeţî şi galete. Avangarda generalnluî Radeţki a sosit astăzi la Adrianopol. Timpul e moale şi vântul aspru. Telegrama generalului Locotenent Zim« mermann. Medjldlc, 30 Iauuark- La 14 (2G) Ianoarie a fo6t lângă Ba-zardjic o luptă, în urma căreia, la 15(27). inimicul s’a retras spre Vama. Trupele noastre ad ocupat Bazardjicul. Fortifica-ţiunilo sunt formidabile şi nu ar fi putut •A se iee cu asalt Bazardjicul a fost apărat de 20 batalioane turci şi egiptienî. Perderile turcilor sunt foartj însemnate Intre morţi e şi Zacheria paşa. Inimicei a lăsat in Bbzardjic 250 gred răniţi Câmpul de bătaie plin de tmporî moarte. Perierile ruşilor sont 200 morţi şi răniţi. Telegrama A. S. I. Marelui Duce Nicolae. Ailrlanapol, 27 Ianuarie. In noaptea de ta 24 spre 25 generalul Stroukow a ocupat Lulu Bargar. Staţiunea căii ferate a foBt ocupată cu forţă de către 200 cazaci al regimentului 1 comandaţi de către adiotAntn) de campanie i M. 8. Împăratului, Kaitecnikow Perderea noastră e de un mort şi nn rănit Am Inat mulţi prÎBonierl şi un tren de 200 vagoane eu locomotiva lor. Generalul Stronkoff, întâlnind un con voitt de 10—15,000 care, ce ducea refugiaţi musulmani în nnmSr de vre*o 50,000 oameni înarmaţi, a somat pe aceşti din armă să depuie armele. Dapă o scurtă re- BITPTTBli'QPT - UNUAE1E ' DU. jUuJbuLl 4 FEVRUARIE In sfîrşit, şease şeapte luni de cftnd ziarele independinte deşteaptă atenţiunea ţ6ril asupra cestiunel Basarabiei , jurnalele guvernamentale s’ail hotârlt a vorbi. Nu mai este cestiune de desminţirl, de sgomote inventate de oposiţiune. de calomnii In contra curaţilor patrioţi. Nu! ziarele .Uomftnul* şi codiţele sale mărturisesc că preocupaţiunea ţărel este legitima, că cestiunea Basarabiei este la ordinea zilei. Ce-va mat mult. Un cumătru al guvernului a fost pus In Cameră ca să-l interpeleze. D. Alesandrescu In stilul sed inimitabil anunţă că ure-c/iia grijilivă!! a (!rrtt csk mişcată dc sgomotul rctroccsinnel Basarabiei. Ce se pregăteşte I Ce va să zică această nouă atitudine din partea d-lul C. A. Rosetti care de sigur cu noştea cestiunea, nu de acum şease şeapte luni, c&nd a început se facă svon prin presa străină şi presa independentă romănă. dar de mult mal Înainte de sigur, poate de la Întrevederea de la Livadi^ ? De ce a tăguduit aşa de mult t De ce mărturiseşte pe jumătate acuma? Oare această combinaţiune era prea proaspătă atuncea şi acum este a brarea Romăniel, anunţată Înaintea 1 trecerii Dunării şi luărel Plevnel, ar fi supărat urechia acelora cari, alăturea cu armata rusă'mureaO In şanţurile de la Plevua ? Şi acum cănd armata romănă este înjumătăţită, cănd mijloacele sunt sleite, cănd buna-voinţa puterilor ne-a părăsit cu totul, este timp In fine a se da pe faţă planul Întreg, şi a se declara verde naţiunel romăne care este In fine ultimul sacrificiu ce se mal aşteaptă de la dănsa? Acest sa-crificia ar fi cesiunea Basarabiei Daca s’ar cere Turciei nimic alt-ceva decât posesiunea Constatinopolulul Angliei gurile Tamisel, Franţei portul Le Havre şi gurile Seinei ar fi absolut acelaşi lucru cum este pentru România cedarea peticului de pământ, care lungeşte gurile Dunărei şi o duce până la marea Neagră. Ne Înşelăm! Franţa mal are trei basinurl mari. Turcia chiar de ar pierde Europa mal are, posesiunile sale din frumoase ţâri, întinse mări şi mari oraşe. România nare decât Dunărea! Atât In punctul de vedere comercial cât şi politic, afară de cestiuneă Dunărei, ea nu mal are motiv de a esista. Acum la sfârşitul resbelulul când nu mal putem nimic, nici noi pentru noi, nici alţii pentru noi, d. C A. Rosetti şi al sâl ne lasă să vedem pe jumătate crudul adevăr : Şi ce propun d-ior ? Sâ-I ascultăm, căci in ast-fel de momente trebue să ne agăţăm de orl-ce mijloc de salute, de orl-ce rază de speranţă. Unul ne propune să luăm armele! Cu ce? Cu jumătatea de armată ce ne-a rămas după Plevna ; cu sfertul ce ne va rămânea după Vidin, unde udăm cu sângele nostru zidurile ce se vor preda principatului Bulgariei sad al Serbiei? Ar fi şi alte observaţiunl de făcut pentru aceste sângeroase asalturi, dar le reservăm pentru alte timpuri. In ce condiţiunl? Când armatele victorioase ale Rusiei ocupă toată ţara noastră, şi când Europa ne priveşte parte cu indiferenţa, parte cu o maliţioasă satisfacţiune. Acestea sunt fanfaronade ridicule pe care nici autorii lor nu le iaă la serios. Se trecem la organul serios al partidului! .Românul* declară că persista In opiniunea sa din 1S73, şi că orl-ce compensaţiune pentru Basarabia este o momeală. Aceste mândre declaraţiunl ne-ar umplea inima de bucurie, dacă nani şti cu ciue avem a face şi nu ne înşelăm căci eată că imediat ziarul .Românul*, făcând dintr’o cestiune naţională o arm& de partit, întreabă pe conservatori ce socotesc dânşii şi ce ad să facă ? junsâ la maturitate? Oare desmem- Această Întrebare e9te neleală sad absurdă. — Sentimentele conservatorilor ad fost destul de clar espri-mate pentru că nimenea se nu poată Bă se lndoeascâ In privinţa lor — Cât pentru acţiunea lor, Întrebarea organului rosetesod este o manoperă neonestă. Ce rol legal &ft conservatorii in ţara lor pentru a li se pune asemenea Întrebări ? Este un singur membru din partidul lor în guvern? Formează el, cel puţin, o minoritate In Adunare? Nu, căci afară din prinţul Ştirbeid, care fiind singur, şedea cu drept cuvânt la ţară şi din colonelul Ros-novanu, care este la răsboid, nu cunoaştem In Adunare de cât candidaţi guvernamentali aşa Încât la nevoe guvernul trebue să pue pe al săi ca sâ-1 interpeleze cum a făcut In cestiunea de faţă. Cât pentru minoritatea din Senat, ea nu este mare de cât prin talentul şi autoritatea membrilor săi, iar nu prin numărul lor. Roşii ad lntr’adevăr sentimentul că această stare de lucruri nu este cea adevărată, că partidul conservator are altă importanţă şi alte rădăcini tn ţară şi ca numai nişte mijloace infame, precum Intre altele trăgânirea infinită a procesului unor din capii cel mal importanţi al acestui partid, a dat roşiilor această absolută preponderenţă. Insă faptul este acela. Prin urmare conservatorii nu sunt, In această si-tuaţiune, de cât nişte spectatori din din nenorocire prea interesaţi. Să nu se turbure dară d-nil Rosetti — Brătianu— Cogâlniceann. Sâ-şl facă In pace târgurile. Noi nu’l putem astăzi supâra intru nimic. D. C. A. Rosetti ne declară că persistă In opiniunea sa din 1873 despre Basarabia. Aceasta ar fi foarte liniştitor. Insă tot d. Rosetti şi al d-lul prin organul lor ad fost contra convenţiuni-lor de comerţ şi tot d-lor le ad sancţionat ; d-lor ad fost contra prinţului Carol până a voi să’l res-toarne, şi tot d-lor ad fost faţă cu dânsul cel mal linguşitori servitori, cel mal supuşi consilieri. D-lor ad insultat trel-zecl de ani politica rusească şi tot d-lor a fost instrumentele cele mal comode ce dânsa a putut găsi ; d-lor ad denunţat ca o trădare idea numai de a se rescumpăra căile ferate, şi tot d-lor a oferit imediat M. S. Domnitorului şi Cabinetului din Berlin rescumpărarea care se tratează poate chiar astăzi. D-lor In fine insultad In modul cel mal grosolan şi personal dinastia Romanovilor şi Rnhenzullernilor, prodigând epitetele de sceleraţi briganzi etc. şi tot d-lor se impodobesc cu cordoanele acestor dinastii. Lăsăm la o parte sute de contradicţiunl de o mal mică importanţă. Cine dar ne garantează că astăzi nu va fi tot aşa cu Basarabia? Trecutul respunde de viitor. Cât pentru noi credem că planul d-lul C. A. Rosetti est<> cel următor ' in eas cănd vre o întâmplare neaşteptată, interesul vre-unel alte puteri n'ar veni să ne scape. Putem des-veli acest plan ca şi cănd am fi fost In cabinetul d-lor Rosetti şi Bră-tianu; — Se va striga Întâii! foarte tare in contra retrocesiunel Basarabiei. pentru ca organele roşii să fie de acord in primele momente cu in-dignaţiunea publică. La vot 1 la arme] mal bine moartea de ! Pe urmă râ-cindu-se niţel entusiasmul, se va demonstra Încetul cu incetul dificultatea ce este de a resista unul aliat atăt de puternic ca Rusia. Mal departe se va insinua, că o purtare cuviincioasă şi bine voitoare in această privinţă va mal adăoga ceva la recunoştinţa puternicei împărăţii pentru partidul astăzi la putere. Mal târziii se va zice că dacă nu putem scăpa ţara să scăpăm, cel puţin partidul. — Raţionament foarte logic. In sfărşit, ca ultim argument. se va pune in vederea naivilor, care se mal găsesc pe ici pe colo în acest partid, împărţeala viitoare a Austriei între Prusia şi Rusia şi atribuirea Romă-niel a Bucovinei, Transilvaniei şi Banatului, întrunirea în fine a tu-tulor Romănilor, afară de acele mocirle şi acel pahonţl jumătate mus-căliţî din Basarabia, — în sfărşit, cunoscuta metodă de a lăsa prada pentru a se arunca după umbră. Odată opiniunea publică ast-fel pregătită, d-nil Brătianu şi Cogălni-ceanu, cu ochii plini de lacrâml, şi d-nul C. A. Rosetti, înecăndu-şi suspinele, tremurănd şi cu batista la gură, vor propune adunărilor retro-cesiunea Basarabiei către Rusia şi adunările vor urma după poruncă ca pănă astăzi. Iată piesa, iată actele, iată des-nodămentul. Insă dacă cugetăm mal adănc poate avem motive de a spera că guvernul M. S. împăratului va cruţa Ro-măniel această încercare, şi radicalilor noştri , aceste scene de înaltă comedie. Dreptatea, mărinimia unul mare şi victorios suveran îl vor lm-pedica de a trata un popor aliat mal răii de căt un popor învins. Pe lăngă aceasta mal sunt şi conside-raţiunile internaţionale. Nu trebue să uităm că pentru Austria gurile Dunărei aQ o importanţă tot aşa de vitală, ca pentru Itomft-nia. Această putere are pe marele fluvii cele două capitale ale sale. GreCi l-ar veni ca un imperii! de 70 milioane de locuitori să se aşeze ca o sentinelă îngrijitoare la uşa casei sale, putând după voinţă a I închide snO deschide debuşeurile sale către răsărit. Ceea ce ne-ar confirma şi mal mult in aceste speranţe este limbagiul provocator al foilor roşii faţă cn guvernul rusesc în această cestiune. limbagiu. care se'vede numai de vre o două zile şi care în-locuesce slugărnicia obicinuită. El bine din două una. Ori Ba arabia va fi luată şi după asemenea d claraţiunl guvernul nu poate de căt a se retrage, şi acesta este un lucru, la care nu credem că se va hotărî vre odată de bună voie clica de la pu-terp. Ori, ce devine mal probabil , Rusia din consideraţiunile care le am espus mal sus, renunţă la această nquisiţiune, şi atunci partidul roşu vrea să'şl atribue meritul de a fi obţinut prin stăruinţa lui această concesiune cu şarlatanismul cunoscut al acestor prestidigitatori poli- tici; nimic nu este cu neputinţă. In orl-ce cas peste două, trei zile vom fi luminaţi. Partidul, ce se numeşte „naţionnl-liberal,* nu are principii hotărlte : acesta e un lucru, pe care nimeni nu il mal poate pune la îndoială. Dl. I. Brătianu. Dl. C. A. Rosatti şi toţi acel Domni şi Domnişori, care fucţioneazâ în viaţa publică romănă sub porecla de .naţionali liberali.* sunt nişte oameni, care se schimbă dupâ-cum -unt vremile şi împrejurările. Deşi lucrul e atăt de învederat, „Pressa* a crezut de cuviinţă a-1 mal dovedi negru pe alb şi a făcut această dovedire In .revistele sale retrospective.* Ce face acum organul partidului .naţional-liberal,* .Romanul.. LI face din lipsit de principii o virtute zice în numărul de la 21 Ianuarie: ,Nu numai Romănia, ci toate statele din lume n’au putut să rernănă în veci aliate sau In veci inamice cu cutare anume putere: de oare ce în politica exterioară, după cum am spus şi in numărul nostru dela 17 Ianuarie, nil stat nu poate să rămână în veci consecinţe de căt uuul singur principiu, acela al esis tenţel sale Aşa este ! viclenii din strada Doamnei grăiesc adevărul ; nil Stat nu poate să rernănă In veci conse-qeunt decât principiului existenţei sale. D. I Brătian, d. C. A. Rosetti şi întregul .partid ‘naţional-liberal, nu sunt Insă un stat, ci un partid. Aici e deosibirea cea mare. Toate partidele din Romănia, împreună numai, sunt statul român şi toate aceste împreună au dreptul de a nu fi consecinţe decât unuî singur principiei, acela al existenţei statului. Fie-care partid în deosebi trebue să aibă înse principiile sale hotărlte, pe care le repesintă In viaţă şi de la care nu-i este ertat a se abate. Pentru-ce ? înainte de toate, pentru-ca cetăţeanul să ştie care este causa. pe care o susţine, când Işl dă votul. Apoi pentru-ca Domnitorul să ştie, care sunt principiile, pe care le aduce la putere , când încredinţează guvernul unul anumit partid. In sfirşit, pentru-ca aceia care intră În relaţiuni cu noi, să ştie cu cine aă a face. Un partid, care se crede In drept a nu fi credincios decât unul singur principia, acela al existenţei sale proprii, înşeală pe cetăţeni, înşeală pe Domnitor şi înşeală pe aceia, care intră în relaţii cu ţara; el discreditează puterea publică In faţa cetăţenilor, pune pe Domnitor în nedumirire şi face ca ţările streine să nu se mal lucrează în noi; un partid fără de principii hotărâte ne face impresia unul samsar şi detno-raliseazâ viaţa publică. E dar o nemal pomenită indrăs-nealâ, când un .partid*, după ce s’a dovedit că In adevăr nu este partid: ci o companie de esploatare politică, face din păcat o virtute şi ne spune fără de sfială că tocmai iu lipsa de consecuenţă 11 consistă consecuenţa. .Dacă noi—zice „Românul*—suntem neconsecinţl şi lipsiţi de principii, apoi tot ast-fel aO fost toţi românii patrioţi din gloriosul nostru trecut, cari se aliad pe rând, când cu Polonii spre a se apăra de Unguri, când cu Ungurii spre a se lupta contra Polonilor, când cu unii şi cu TIMPUL alţii spre a se apăra de invasiunile turceşti, etc.“ Aceşti oameni se aseamănă cu .toţi Românii patrioţi din gloriosul nostru trecut!?* Mal mult : „Şi noi am fost mal fericiţi de cât glorioşii fraţi de arme al lui Mircea şi Ştefan,—zice „Românul*, căci după ce am fost nevoiţi să privim atâta vreme pe Rusia ca o putere ameninţătoare pentru noi, am putut să o vedem in urmă întinzen-du-ne o mână bine-voltoare şi încheind cu noi, nu capilulaţlunl, ci o alianţă care ne-a înlesnit calea victoriei.* Aceste cuvinte le-ar putea grăi poporul român, le-ar putea grăi Domnitorul Carol I, representantul întregului popor român : un partid însă trebue să tacă ruşinat, când este silit a recunoaşte, că, spre a face un bine, trebuie să se abată de la principiile, cu care în atâtea rânduri ah sguduit ţara. Tot mal rămâne insă întrebarea, dacă în adevăr bine a făcut. Tot mal rămâne intrebarea, dacă li se poate ierta lipsa de pietate de a se fi pus mal pre sus de Ştefan şi MiliuiA. ConsecinţI şi cu principii, zice „Roi ânul* mal departe,— în înţelesul marilor oameni politici din pretinsul centru. n’aQ fost în istoria Românilor de cât fanarioţii. Numai aceştia afl rămas pururea consecinţl supunerii lor către Poartă şi nestrămutaţi În principiul de a prăda, ruina şi avili ţara, spre a se susţinea la Domniă. * Un neadevăr istoric! Tocmai fanarioţii erafi aceia, care nu-I eraţi nimărul credincioşi Chiar voivodul Grigorie Ghica , cel mal mărit dintre Fanarioţi, trimetea daruri marilor Viziri, intreţinea relaţiuni cu Curtea de St. Petersburg şi era îu corespondenţă secretă cu Thugut. Fanarioţii sunt înaintaşii şi d. C. A. Rosetti e urmaşul : din acelaşi isvor aceea-şl apă se scurge. Axioma : un stat nu poate să rămâie în veci consequent de cât unul singur principii!, acela al existenţei sale — aplicată la un partid ori la o persoană, este o — axiomă fanariotică. Fanariotul era cu Turcul, cu Muscalul, cu Neamţul numai să poată sta în domnie : urmaşii fanarioţilor sunt consequenţl unul singur principii!. acela al existenţei lor- „Românul* s'a vândut cu o vorbă scăpată în o clipă de nechibzuinţâ. Un partid onest, când vede că principiile sale nu se potrivesc cu situaţia, capitulează; o companie de exploatare politică însă işl renegă trecutul. REVISTA ZIARELOR îngrijirile ce s’au fost ivit in privirea retrocedării Basarabiei nfi dat prib'j la punerea a două interpela-ţiunl, una în Senat şi alta In Cameră. „Românul* nu cred' sgomo-tele, ce se respândesc şi necredinţa sa se Întemeiază pe drepturile noastre, pe sentimentele nobile ale Împăratului. pc convenţiunea de la 4 Aprilie 1877. Tot despre interpelaţiile, pomenite mal sus, vorbeşte şi „Pressa*. Ea Inchee zicănd, căstrăinil cari ar comp-ta pe divisiunile de partid diqtre noi, s’ar înşela amar. Când este vorba de interesele naţionale, de esistenţa patriei noatre. şi în faţa străinilor, nu mal esist.â nici partide, nici di- visiunl între noi ; vom fi toţi Români numai, şi, ca un singur om , vom lupta pentru păstrarea moşiei strămoşescl. Aşa dar, cu toată întinderea ce ia pe fie-care zi sgomotul. că Rusia ar voi să ne ia Basarabia şi să ne dea în schimb nu seim ce alte pământuri; de şi vedem că. chiar ziare guvernamentale repet acest sgoinot si l afirmă positiv, pe când deună-zl ne criticaţi p» noi, cari 11 relatam numai corabâtându'l : totuşi, zicem că, basaţl. pe adevărurile espuse mal sus, şi cunoscând buna-voinţâ şi simpatia ce Rusia a arătat tot-d’auna pentru noi, nu putem crede un asemenea sgomot. In aceeaşi privire vorbeşte „România Liberă.* SENATUL Şedinţa de Sâmbătă, 21 Ianuarie IS78. Şedinţa se deschide de la 3 şi jumătate ore dnpîi amiezi snb preşedinţa d-lnl D. Brătianu. Dnpă aprobarea sumarului d. Senator G. Fălcoiannl adresează d-lul Ministru de Esterne următoarea interpelare. .Snbsemnatul, văzând că nici prin me-sagiul guvernului cn ocasinnea descbiderel Corpurilor Legiuitoare, nn e'aB espuB căuşele cari aB provocat pe guvernul României de a eşl din posiţiunea defensivă în care prudenţa Corpurilor Legiuitoare ia indicat ca să se menţie, nici un s'a esplicat acest mister prin altă formă nepnindD-se la binronrile Corpurilor Legiuitoare toate actele 'de corespondenţă diplomatică urmate In nceeastă cestinne atât direct cu gnvernul Rusiei, precum şi indirect cn cele-alte guverne semnătoare ale tractatului de la Paris, care iu acest caB aB trebuit să fiă consultate pentru că ne afi garantat esistenţa noastră naţională şi politică ;* .Văzând că prin toate jurnalele cele mal important» ale presei europene s’aB publicat intre condiţinnile pe care le impune Rnsia Turoiei şi retrocedaiea părţii din Basarabia, obţinută de România prin tractatul de la I’aris;* .Subsemnatul îucalitate derepresentant al judeţului Bolgrad şi in virtutea art. 49 din Constituţiune, interpelez pe d. ministru de esterne pentru ce nu comunică parlamentului României actul de alianţă in virtutea căruia armata Română s’a luptat in Bulgaria împreună cu armata Rusă ; precum şi de a ne esplica de unde provine ideen acestei rectificări a teritoriului, fie măcar şi cu condiţiunea unui schimb cu Dobrogia, căci după art. 2 din Constituţiune, teritoriul Rpmânieî estB ne-alienabil şi nu admitem după sacrificiul vieţel a 10 mii eroi Români, după sacrificiul a 300 milioane lei, acum Ia înche-erea păcel să perdun şi acest teritorîfi pe care astăzi ’l considerăm câscigat chiar cn dreptul acestor sacrificii.* Ne fiind nici un raport la ordinea zilei, d-nii Senatori se retrag tu secţiuni, a-nnnciându-se viitoarea şedinţă publică pentru I.unî 23 ale curentei. CAMERA Şedinţa de la 21 Ianuarie Şedinţa se deschide la ora 1 şi nn cnart sub preşedinţa d-lnî Stolojan An. fiind presenţl 77 d-nî deputaţi. Snmariul şedinţei precedente se aprobă. Intre comnnicări se dă citire unşi telegrame din partea d-lni Carabateecu, prin care şi dă demisinnea din Cameră. D. Colibăşiann propnne a i se acorda nn concedia nelimitat, propunerea d-lni Colibăşeann pnuăndn-se ia vot, se primeşte, Se acordă mai mnlte concedinrî. Se cit* sc mal multe cereri de împământenire. D. Agarici zice că In unire cn mai mnlţi din colegi d-sale, depnne nn proect de lege in priviuţa militarilor care n’aB drept la împroprietărire să li se dea 5 pogoane. Propunerea d-lni Agarici se trimite la secţinni de urgenţă. D. Gheorghio zice că dnpă moartea d-lnl Costa-Foru profesor de drept civil la Facultatea de drept din Bucuresci, catedra a fost suplinită şi până azi no s'a nimeni. Lmg»a instrucţiunii e călcat Cere ca să i se rearate actele prii la această suplinire ca aă-şl poată di interpelarea. D. Ministru al Cultelor. Snnt gi rSspundJln moment d-lni interpelator cele ce a zis snnt adevărate, insă n mese ca să 'ml zică că am călca' Am annnţat:concnrs, concursul nn s’i şi d'acea catedra e suplinită până nerea concursul ni. D. Gheorghio susţine a i se da] D. Ministru al Cultelor declară ci nu e violetă şi nu se află alte a< minister de cât acelea prin care anunţ cnrs şi suplinare catedrei şi aceste snnt gata a i le da d-lnl Gheorgin lucidentnl ne inchide. La ordinea zilei sânt petiţinnile digenatnl. Raportul comisiei 1 pentru 1 Dumirii Din Buletinul şcdinţolor » mirii ad-lioc a .Moldovil 1857) estragem următorul raţ Această comisia are onoarea de pune Adnnarei Ad-hoc următorul j dr încheiere, atingător de 'îndreptare1 tarelor J^incipatclor prin o cnwn.Gc peaiul: Ştiut este ; 1. Ca principatele. Moldova şi I'Ş tiu numai în timpurile vechi, ei şi >11 a capitulaţi Hor, re ele ort întinat i piriul otoman, se intitulcaii până la Nctwrd. Acest fapt istoric se dovedeşte iu tele ; a) Prin titlurile lui Mircea Vodă, nul Valahiei, carele a încheiat cea teiB capitnlaţie cu Turcia, titluri, cari se cupriodeaB şi următoarole : pânitor al ţărilor din amândouă i Dunărei până la marea Neagră, al ( Drista (Silistra) Despot al Dobrogel ş. b) Prin tratatul dintre Sigismnn gele Romanilor, al Ungariei şi c. . VladislaB, regele Poloniei, din 15 â 1412, despre modal cam să se împart tre ei vecinicul pom de discordie -dova, — la intşmpfare, când Alexft Domnul acel ni Principat, nn le-ar jntor contra Turcilor. Tratatul stipulează intre altele, că, din terii Moldovei, acel dintre Prut şi Marea gră, jumătate, Împreună cu cetatea l să se dealul Sigiemuud, iar ceealalttl rnetate, Împreună cu cetatea Akerm Iul V.adislaB 2); c) Prin mărturiea Iul Euea Silvi Istoria Europei ; Despre Uugana, Ce II VI, carele zice, că Valahiea (Mo începând de la Ardeal se întinde pâri Marea-Neagră (,a Transilvanie inciţi nsque ad Euxinnm protensa pelagos*;| d) Prin mărturia Vornicului II» (în Analele Moldovei, png. 93) car* credinţează că hotarul Moldovei se îl dea până ’n Nistru şi până la Mare; e) Prin mai mnlte Hrisoave dom care arată, că Domnii Moldovei intre titluri aveaB şi acel de ,Stăpânilor! la plaiuri până la Mare 3); f) Prin măturiea Prinţului Dimitrie C temir (în .Descrierea Moldovei", ed. . mană, pag. 19), carele încredinţează, despre amiază-zi hotarul Moldovei ntinB tot-deauna până ’n Dunăre, . despre răsărit până in Marea Neagră:. g) Prin Hărţile geografice din sos-XVIII, în care Marea Neagră, incepi de la Akierman până la gurile Dan şi anume până ia acea a Sf. Gsorgi» numeşte Marea Maidan I (.e Pont-E i de ia Mo davie) 4). II Ca Husarul,ia forma a treia par. jVincipatul'd Moldovei, Z1 caprin l a ine ţinutuvd* lîuceaijulu r. Ismaitidu I, chrrnutntdul si tUnitei; (1) III. Cil prin urmare şi acea parte llasarahia, care sc ajU intr. hraţuriltS nard, .şi anume intre acel al Chiliei şi cel al Sf. (ieortjc şi se întinde pand 1 2 * 4 1) Dioni«iu« Thotinoi istoria , tom. 111 ■ | ,70 t nota : — Dogi el , Cod ei Diplomat Regoi Poloniae tom. I, pag. 599: „t#rrivrufu brodiicii PespOtus, et Tmtri (Siliitriaf*) P» oui etc, «te. — Idem pag. 699. — Gfbhanli. t ichichte der Walachei pag. 29S. nota. — Kn Geschichto der Walachei pag. 157. 2) Pray. Diiaertiuione» pag. 146. — Plug Lib. XI pag. 821. Engel pag 116 117. 8) Cronica Iul ITroche pag. 100, nota lai ron Coitin. 4) Colion, pag. 21C A. 6) Cantemir, pag. G9. — 8al«*r. Ge«ob. transalpin, Daoieoi, pag. 455 ţi arm. — 'Vj Beschreibudg d«r tloldau, Toni. I, pag. 9 ţi „Ye wrcl. ni (ut proprietate necou-il. 1 n Principatului Moldotai. Idevărul acest» a» dovedeşte : ) rrin sitnaţ a cetiţi! moldoveneşti ■75i rafiâc (Kaltî Kilii), dnpă cum măr-&Asc minele, care ae află Ut hiunind ţs) intr'o depărtare îneemnitoare de la ţel drept al braţalnl Donări!, nnmit Hibei, aproape de gura acelui rîQ, şi iff tUtpânea tot tcritorul din cuprinsul ■ ! j) Prin nuntirile româneşti ale mal mnl->curl, pâraie, >11, lacuri. insule ş. a. ţupriesol Deltol, numiri, cari şi până 1 «1.; f.tt conservat, deşi teritoriul, pe ‘ j ae » după stipulaţiile tratatelor *wfl de la Bucureşti şi Adrianopoli, nelocnite. Din numărul acestor însemnăm aici numai nrmătoarele'• braţul Chiliei şi braţul Sul inel ■ ie loneştil, Balta Dracului,—lacurile irulnl, T starul mare. Ta tarul mici Piperu, Fortuna, Boldn, TSslă-ffi, Roşea, Babele; ui e braţul Suhnel ş braţul Sf. George: !Ariie Dragulinul mare, Dragulinnl mic, renii mari, Vălenii mici, Lumina, Por'! rorcnleţnl. Lacul Ini leac, Isicelul, şu a, Roşnleţnl; Bivolul (in jos de Su-i-A lângă mare) Bivoleţ, Coliba Pescari- t'Vrotenil, Lacu Brnmel, Coliba Ţoilor. el Prin nenumerabile acte de itip&nire, Bate de către Domnii Moldovei, din •Juri amintim numai următoarele: — 4. prin care Petru Vodă, Domnnl Moina »Q dat cetatea Chiliei Ungurilor A) 1), pentru ajutorul ce i-gQ dat Sr.ngarea lui Roman Voivod de pe tro-^Wioldovei; ajutorul dat de Mohamed Bl idal Iul Ştefan Cel Mare, la 1462, «a k lua prin asediu cetatea Chiliea ■llt din stăpânirea Ungurilor ; 2) — Yriu raportul Divanului Moldovei eă-<4 ganerelnl Elem, atnncea comandantul inlor ruseşti de ocupaţie din 1769, recit, care intre altele coprinde şi arăta- tmetoare : — ,iar hotarul ţărei Mol-afl fost până in Nistru şi până in e, intre care se cuprinde Bendcrul, Albă (Akerman), Chilia, Smilul emai nljţ Tomarova (Reni), şi Hotinnl I cetiţi şi locuri de marginile ţerel; 5) ’riu cererea ce deputaţii Moldovei la Petersburg in anul 1769, aQ fâ-•mpîrătesel Ecaterinel in cuprinderea loare:— ,iar când va bine-voi Dnm-sântnl prin nebirnitele arme ale ţii Tale a snpnne acele locuri iNistro pana in DnnSre, iaraşT re rn-ca locurile cele ce aQ fost din veci ft [oldoveî, ea nn răm&ie cu deosebitS nire, ci iarfi|î efitre Domnia Moldovei împreunate, dnpS botarnl vechiQ.c C); . Ctl Mold&wi nici odm Moldovei de Crfche, pag. IU. — Pac 127. jdEcie], Qeaefa. d«r Moldan, pag. 134.— Gel)* dev Moldau, pag, p'92, 59$. ^Kngel. tot acolo, Zinceiiao. de* oraan. Rei* Tom. II. pag. $81—38». Ureche, pag. Il9 : pnol 6973 (1485) in lona Iul Ianuarie 23, 4 Bând Ştefan Vodâ mult» oa«te de ţar», vr^nd ••cumpere eettfcile, car* le lua*e Turcii de 1 -D Domni, pogorât *0 cn toatA paterea sa f "etatea Chilie. |i eoaind Marcuri *pre Joi noapte, au înconjurat cetatea; inc» Joi V a apucat de hârţâ, eari VÎD*r1 de di miau început a bate cetatea ţi aţ% toatA «’ai hArţuit până In tearA, Ear» SAmbAtA, (binarA cel din cetate g'afi intrat Şt*f*n In cetatea Chiliei ţi acolo petrecAnd trai teielmdn-ie |i JAudAnd pre DumneiAfl, im. nd oamenii in cetate. De acolo |i la Ceta-Ib» (Aahierman) ad tra*, |t maltA nAvali 1, au dobândit fi Cetatea AlbA, fi aţa a-10A cetAţile ca maltA vărsare de «Ange le i, care ie-afi fi Întărit cu bucate fi cu )rl, lAsAnd pre faaia ft Buhtea pârcălabi le grijeaacA, ear Ştefan Vidă s'aQ intor* %nnl *60 ia «Suceava* il 6î>M(1477) Iunie 22 afi început Ştefan Vodd ft cetatea CAJid (ad adau* o cetAţuie, cea aici către cetatea cea mire, *afi ad dre* atArit Ja ceUtett ce afl socotit, trAgându-1 |ft pân*l; — adaoge M-ron Co*tin acolo In I antemir detcnerPa Moldovei, pa*, lifl.— Ge«rh. der Moidau, pag 179, — Haminer. de* osman. Reiehr Ed. II Tom. 1 p*K. j:.j ÎA rebiva RomâneiMcA, pag. 1ÎH Jlrehira Romin*a*cA, Tom. I. pag. 178. ■ Arehi K * lor, ci de bu mi-voie s'ari jws nu mat jţwAbniţal Chiliei, jţ>rr>ter{4a lut, reserrutulu-şt toate dr(ptnrile, ce construiesc neatârnarea staturilor, după cum doneticse Capitulariie e\ din 3511 si 1054, încheiate In deplină libertate şi*de atoucea pân& în zilele noastr* nerontenit întărite de către Inaltft Pon V. Ca prin art. 3 al din 1511 şt pr n ari. 5 o Capitulaţifl din 1634. înalta Poarti s’ail indatarit a apira pe Moldova, aeat .PĂMflST SLOBOD ŞI BISCFUS*, (art. I al Capitnlaţiel din 1511.) de toţi cel ee ar putea sil o calce, tp?eimVo in starea intru care aii fost mal 'ma nte, fără a i se face rre o nelegiuire, .vatl să sufere, ea să i sc facă rre odată cea «al mică desbinare sau despărţire* VI. Cii jrrin urmare această tndatorire a înaltei Porţi se întindea şi asupra Deltei Dunărei, care era o parte ‘ntreqitoare a Moldavei; răci acel re s’aă indatorit a a-jxlra totul, s’ail indatarit a apăra şi părţile, din care se eampune totul; Vil. Că en toata aceste, Sultanul Soli-mau la 1538 (adecă 27 ani după inhie-iarsa Capitnlaţiel Ini Bogdan cn Baiazid IIJ aQ rnpt din trupnl Moldovei o parte foarte mare, şi a nume nnghinl dintre Marea Neagră, Nistru şi Prnt, împreună cu cetăţile Akerman şi Chilia, iu care aQ pus gamisoane turceşti, şi declarând teritoriul răşinii de pământ supus (râie), 1’aQ pus snb ascultarea unui paşă, — urmare cu atât mai contrarie tuturor principielor drep-tăţei, cu cât cauza ei n'aQ fost alta, de cât spunerea lui Petru Rareş de a spori peşkeşul anual de 4,000 galbeni, stipulat prin Capitulaţia din 1511 , la suma de 10,000 galbeni, şi a’l preface in bir (tribut) 1) VIII. Că, afară de aceasta, iu anul 1812 prin art. 4 al Tractatului de pace de la Bucureşti, înalta Poartă aQ cedat Ruaie, o parte mare din Moldova, precum şi toată Basarabia, împreună cn o parte a Deltei, statornicind, ca Prntul, incepănd de la locnl nnde intră in Moldova până acolol nnde se varsă in Dunăre, iar de acolo malnl stâng al Dnnărel până la Chilia şi până nnde acest rtQ se varsă in Mare, să fie liniea de despărţire a hotarului, insă cn această condiţie, ca navigaţia să urmeze a fi conturul amendnror staturilor, şi ca insulele Dnnâreî, începcud de la Ismail până la Cbilia, ca unele, ce sunt mal aproape de malnl stâng, să fie snb stăpânirea Roşiei; IX. C% I, Poarta, recunoscând neputinţa aplicaţiei botarnlni prin art. 4 al trata-tnlnl de la Bncnreştl, in anul 1817 , aşa dar in timp de p&ce, aQ mal cedat Rusiei şi cele donă mari insnle din preajma Is-mailnlnl şi a Chiliei, adică restul Deltei dintre braţol Chiliei şi acel al Snlinei , dnpă cnm atestează protocolul încheiat in Constantinopoll la 21 Angnst 1817 in> tre I. Poarta şi Ambasadorul Rasiei de lângă ea şi intărit prin art. 2 al Convenţiei de Acbierman din anal 1826 ; X. Că la 1829 prin art. 3 al tratatnlnl de la Adrianopoli, I. Poarta aQ mai cedat Rasiei şi a dona Deltă, dintre braţnl Salinei şi acel al Sântului (ieorgie, care ca parte intreţitoare a Moldovei, prin capi-tnlaţii solemne, mărturisite şi întărite chiar prin «cal tratat (art, V) aQ fost încredinţată proiect,el imperiului Otoman. Pe lângă aceste Inând în privire : 1. Că tratatnl de Paris să fie intrnpat in principatul Moldovei; 2. Că in 'teiitorinl cedat de Rnsia se coprind şi Deltele Dunărei; 3. Câ mai sas citatnl tratatnl prin art. 22 aQ pns Principatele Române şi drepturile lor, aşa dar şi Intregitatea teritorială fa atestor firi, snb gtranţiea tuturor puterilor, care l'afi subscris, şi prin nrmare aQ garantat Principatelor Deltele Dnnă-lel care s'aQ restituit prin art. 21 al ace-ruiaşl tratat; 4. Că prin art 23 al citatnlnl tratat înalta Poartă s’aQ indatarit între altele a tonserra Principatelor Române şi deplina libertate de comerţ şi dc navigaţie; Luând In privire : 5. Că art. 14 al zisnlni tratat aQ proclamat libertatea Dnnărel şi înlăturarea tuturor piedicilor navigaţiei pe ea ; Luând In privire. 6. Că cn toite aceste, Ia urma protocolului Confevinţelor de la Paris din 6 Ianuarie 1857, înalta Poartă aQ luat in a ei nemij'ocită şi esclnsivă stăpânire, tot teritoriul coprins io Deltele Danărel ; Luând in pririre 7. Că modul aplicaţiei de astăzi a acestei măsuri închide cu totul comunicaţiea direcţi a Moldovei cu marea Neagră ; eăcl 1( Cantemir, Getcli. de. o«ma*. Reiche, |,aR> 2SÎ, nota 82.— Gebhardi, pag 835. în a ea întreţine, face s><ăzl hotar n»■ ;» fericite se urca la 562.500 Franci 375.000 Franci 187.500 Franci 100.000 Franci Afară de acestea loteria mal conţine inci urraătorele premiurl : 1 de 2 de I de 6 de 1 de 2 de II de 1 de 17 de 1 de 2 de 26 de 75.000 50.000 45.000 37.500 30.000 22 500 18.750 15.000 12 000 10.000 7.500 6.250 43 dc 254 de 7 de 12 de 400 do 21 de 645 .1.895 de 75 di* 25 de 28250 de etc. 5.000 3 750 2.500 1.875 1.500 1.250 750 450 300 250 178 etc. împreună'"41,000 de premiurl cari se urcă la un total de }| 10 milidne 717,250 Fr. T6te aceste premiurl vor fi trase in 5 ssoţiunl. Tragereaântâiel secţiuni începe, dupe cum s a . * - • - - - - ‘ - — - *-/A* - ^ | by^ienîqoe, iufafl bîe et prdflervatil La eeale ^uerisatl Bau 8 Iui rien adjo • drt^^^Trouv^Trn^out^^e^T^barmacie^de^l'nnivers et â Paris chez <7ălj Ferrc, Phannacien 102 rue Richelieu , succeseur de Brou. A Bucharest chî Mr J. W. Zilruer, Pharmacien. INJECTION BROU CHARTIE MECHANICA de la zArnesci, lângă braşov produce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari nsitate dentrn ^iare A se adresa la direcţiunea nnm.tel fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. OPERILE MUSICALE imprimate In ediţiunea n6stră THIEL