N 1 VlEISr'l'EXj'E- KOMĂNIa ............................ n. 47 .................................... * • ........................ » l1^ KAINATATK : • ............. «0 NI ţi RECLAME*, i pot t, padina IV, 30 lianl bani, pe pag. II, 2 lei noi > 2 lei noi linia. MARŢI, 15 AUGUST ANUL III. - 1878 ESE IN TOATE ZILELE |>E LUCRU. AISTU INrOITTTrtl: Se priiineac in «triiinatate: La D-nil ffaaien-ttein p Ix>b in Vienna, Eichcnbacbgaa^e Îl : L. Lang || 813[( împrumutul austr, in hârtie . 62 20 I Capit 95 94, , , argint. 64 30 i . . . 165 / 165 Renta austriaca in aur ... 72 50 . . . 230 22o Loee dm 186#..............lll 75 .'•••• 85 80 Actinmlo bâncel naţionale . . 812 — •t, premii 24 231/* , , auatr. de credit 257 — „ ungare » 219 75 . . . 1001/* Argint...................... 100 60 t * . . 2520 — Ducatul ...................... 5 52 4 . . . . — — Napoleonul ......... ® 276/io ,. . . . 1231/» — 100 mărci germane ... TI . 56 95 i Cnrsal HEA Tirt BdSTTTJFlILOIrl llncnrescl—Suceava Bucoreicl . . . ,8.i5n 10.— J Ploescl.........9.50 n 12.00 i] Brăila . , . , . 1.53 n 5.45 ■] 7.15 1 Tecuci B........4.38 n 11. .0 <1 Roman............9.05 d 4.45 i] Suoeava,sosire . .12.033 9.55 n Bucnresc—Verciorora Bucureşti..............7.40 d l0,40d Piteşti..............10 13 •] 3.—ii Slatina...............12.31 A 6.30 n Craiova............. . 2.20<1 3-15d Vomiorova, sosire . , 6. n 6.— n SnceaTn—Hucorescl Suceava . . . , 5.11 d 6.46 j Roman... 8.45 ) 12 30 A da Mairnoafl ale d-lni jnde pe pace de NegoeşU -850 şi 1677 diu 1876, precum ah prim procuror No. 1717 şi altele • Octombre 1874, precum asemenea No. 279 ale d-inl procuror-gene’' •875, fără să le esecute chiar păuă uecnnoscSnd ce mijloceşte. 15. DecătreRudn Ion, din cătaj ita, şi alţii s’a furat nişte ol ale 1 sandru Dumitru, şi le-aii dnslahi haid Viteazul, din drumul poştal, 01teuiţiî,şi pe aceştia, i-a acoperit!, i dea justiţiei. 16. A mai făcut închieri fraudir Stoian Constantin, Florea Paraschii a tarul Ene Popescu şi Hagiescu, şi lir cat leafa fostului priiusr Mircea i • ce se găsea distituit fără consimţii celor alţi consilieri, luând bani de I : ceptor şi i-au impărţit in tovărăşii s’a constatat de locuitori la onor. c permanent, că această leafă să rtmt nomie in comună, psntru inprejmuu sericei; 17. Dumitru Dănilă ce’i zice şi , nic, paşnicul de hotare de la moşitf Prosanicul a Statului tot diu plasai eşti, cornnua Vasilaţil, a furat lemţ pădurea Statului, tot dupe acea prof t primarul Ioniţă Nan, fiiud socru, dat judecăţii, probâud şi prin aceas credinţă. tPre- Comunicat.—In urma ordinelor d< concetrare, trupele aă inceput a se ge in lăminele lor. Cn ocsziunea tl lor prin toate oraşele, fie-care eatăţ I a le arăta iubirea sa , efind mantelor. Buchete, drapelnri iste, nrări călduroase pentru '1 şi a ilustrului Domn, căpi-ior, nimic n’aB lipsit la acen-re. Ceea ce da un caracter şi (Ceste! primiri, este spontanei-rvernul se crede dator a expri-ata ocazinne, sentimentele sale nţS tutulor Românilor, pentrn dovezi de iubire ce d»B negriei . Domnitorului şi bravei .Monitorul* * î m armata.—'Ofiţerii generali, laţi, sunt numiţi Iu comanda-Jtuare: ide brigadă Cerchez Alihail, ţjr iziei 1 militară-teritorială : J brigadă Angelescu Qheorghe,, ijjjviziel III militară-teritorială ; 1 brigadă Racovitză Diraitrie, " liviziei IV militară-teritorială; •rigadă Mânu Qheorghe, ine-1 nl al artileriei ; General de nvic! Alexandru, inţp ctor ge-»,ariei. -.Curierul* din Iaşi ne comu-•ul necrolog, relativ la care sspondenţii ai , Pressel* el din Bse deja, acum căte-va zile, ’iziune: deplănge o dureroasă perdere eu lt stimatul ZahariaColnmb, fost director la Liceul Naţio-tat din viaţă Săuibăta trecută, ameronsă familie şi numeroşi l doliB necoasolabil. Fie-i ţă- Mnzica, in timpul mesei, intoua cele mai frumoase arii naţionale. Pentrn ca această erbare să fie incoronută mai cu succes, o horă sdravănă se intinde, la care participă mare parte din cetăţeni şi, astfel iuchein-dn-se această zi de 8 august, va remăne o aducere aminte pentru Folticeui. * Citim in .Curierul financiar* : Ltgarea României cu Dobrogia printr o cale ferată. Printr'unul din nnmerile trecute, anunţam că căţl-ra amatori s’aB prezentat pentru a construi o cale ferată, care să plece de la Bucureşti saO de la Făureî şi să iasă la Dudeşti in faţa Ccmavodel. Astăzi dăm numele acestor amatori. Se ştie că la Sibid in Transilvauia se formase, acum căţî-va ani, un comitet pentru construirea unei linii ferate de la Si-bifi la Piteşti prin Tnrnu Roşu, punctul de forntieră intre Romănia şi AuBtro-Un-garia. Neputend obţine atunci concesiunea a-cestel linii, acest comitet a funcţionat şi pănă acnm urmărind acelaşi scop. Lăsănd, se vede, pentru mai tărzifi această cestiune, acest comitet 5şl propune astăzi a construi şi leg* printr’o cale ferată Romănia cu Dobrogia. D. Ludovic Zwiedinek, inginerul şef al acestui comitet, este acela care a cerut şi a obţinut dela ministrul nostru de lucrări publice, permisiunea d'a face studiile necesarii, fie dela Bucureşti la Ceruuvoda, fie dela BuzăH safi Făureî la Cernavoda. D. Zwiedinek se află iu acest moment cu personalul sSB in acele părţi, şi studiele presentănd o seriositate oare care, vom fi fericiţi a le pune la timp sub ochii cititorilor noştri. intreprinderea canalizării şi pavărei mai multor strade şi pieţe din oraşul Brăila, a căror valoare se urcă la respectabila sama de 3,000,000 franci ţifră rotundă, des-gre care am vorbit prin numărul trecut. Epistoln d-lui Ch. Martel conţinem! preţioase destăinuiri asuprn procedare! primăriei oragnlul Brăila, atragem atenţiunea guvernului şi a publicului in genere asupra conţinutului ei: Domnule Redactor Şef al Curierului financiar Viena 11 (28) August 1878 Hotel M. tropote Am citit in cel'din urmă număr al d-voastră la articolul : .Pavagele Oraşului Brăila*, justele d-voastre reflecţiuni in privinţa intărzierelor succesive, aduse de municipalitate soluţiuneî acestei antreprize. Aprob cu desăvărşire modul d-voastră de a vedea,; aţi fost induşi numai in eroare anunţănd că făceam şi eu parte din concurenţi la ultima licitaţiune, fiind-că efl mă consider deja ca adjudecatar definitiv a zise’or lucrări in virtutea a două hotă-rirl an erioare luate de majoritatea Consiliului municipal, decisiunl pe cnre Primarul n'a creznt că trebue să le respecte publicând (din autoritatea sa privată) nona licitaţie de la 21 Iuliu. M'aţî iudatora de veţi bine voi a insera această epistolă in cel d'ăntăiu număr al d-voastră şi a priirai, domnule Redactor-şef, asigurarea distinsei mele consideratului. Ch. Martel Antreprenor de Lucritrl Publice in Galatz. CuSa de lichidare a bonurilor rurale şi donieuiale Nicolescu serviciul contribuţiilor directe din Ministerul de finanţe, U1 ca. ruia director a fost cftţl-va ani. r«-feritndu-ne in astă privinţă chiar la ziarul , Romani a libera*, care in sinul trecut a narsit nişte fapte puţin favorabile d-lul Nicolescu. Departe de a face psrsocalit&ţl, ne mărginim d’o cam dsit.ă l;i atâta, presupuind că va fi d’sijuns pentru a trage serioasa atenţie a d-lul ministru de finanţe şi a’l indetnna ca să pue stavilă acestui inconvenient. REVISTA ZIARELOR In ştirile nopţii ale numărului trecut, am anunţat că vom complecta arătările ziarului oficial din Vi-ns, *Corespondii>ţa po’itică.* După acel ziar, colonel Fălcoiauu, măna dreaptă n J-lor Rosetti-Brătiauu in armată, avăud din partea guvernului nostru o misie in Dobrogea, autorităţile rase din acea parte 1-att oprit d’a ’şi o împlini şi l-afi silit să se întoarcă. Acest fapt este adevărat. FI insă face parte dintr'un mare tot. Guvernul rusesc refuză d'a priimi Basarabia şi a preda Dobrogea, pănă cănd guvernul romăn nn v* intra iu legalitate, mărginiodn-sc iusă păuă atunci cel răsese a ţine ocupate cel doă provincii. Acnm căteva zile cabinetul din Peter-eburg a cernt celui din Bucureşti, cuvenitele lămuriri despre atitundiiiea ce a luat în faţa tratatului din Berlin şi înţeleg • rilor de In Livadis. Guvernul romăn a respuns, că Rusia o’ure de căt să ia Basarabia. trebue să trataţi şi să lucraţi cu nul aşa cum vă dictează Constituţia. De la înţelegerea din Livadia şi pănă azi n'avtţ! să vă plăngeţl de guvernul Rusiei, care v’a respe.-t.it Constituţia şi legi.e, care v'a considerat tot d'ann.a de miniştri constituţionali. Noi nu ţinem atât la aprobarea care a dat-o inţelegerii de la Livadia tratatul din Berlin, căt ţinem la consacrarea, re trebae să se dea acelei inţelegeri conform Constituţiei române. Rusia eBte o put re mare, dar uu o iartă n ingadui ca guvernul României să calce legea fundamentală * In urma acestei cumplite lecţii de constituţionalism, pe care representanlul unui guvern absolut a dat-o unul guvern pretins constituţional, miniştrii noştri x'.tu zăpăcit cu totul, ne mal ştiind ce să f.i ă. l-leea de a convoca o constituantă ii face să tr-muru şi să îngălbenească. M nistral de Esterne a chieraat iudată in capitală pe toţi agenţii din străinătate. Discuţia urmată intre acpştia şi gnvern n’a dat nici nn rezultat practic. Vii neînţelegeri s’aB iscat intre d-nii C. A. Ro-setti şi Cugăiniceunu, aşa că cel din nrniă a trebuit să alerge in străinătate... Dar este aşia de vechiB proverbul: Cănd vrei să te dregi, mal răB te rupi!* jReaboiul.* Societatea Acţionarilor Căilor ferate Române ]?URL ICÂŢI UNE Se pune spre cunoscinţi generali ci de la ‘*is August trenurile accelerate No. 1 şi 2 Tor recircnla intre Bucureşti şi Roman cu transbordarea peste undai Bistriţi Si in l?gături de li şi ci tec Gila z Bucuregcl August 1878. Direcţiunea de Ks/dotare. ' BIBLIOGRAFIE rimeşte următoarele din Fol->i de 8 august. dimineaţă, firul olectric a-lorului prefecturei că batalio-«vu vine la 12 ore în oraş, işcarea a început printre popor, pnşi in haine de sărbătoare tseana Folticeni-Dolhasca, uu.le rsaci îi intimpină cu o bucu-— De aici mulţimea din societăţii împreună cu ar-tr spre bariera oraşului, primiţi de către directorul loc-ţiitornl de prefect), pri-dintele tribunalului, preoţii ale sacerdotale. Rţpresentan-iăţeî israelitu, înconjurat de otnbili israeliţî, oferi diu par-Jiţi'i iu mana comandantului ceck suma de una sută franci -tribni bravilor soldaţi.—După s căteva minute mulţimea por-spelul primăriei in frunte cu ariei. — In tot drumul prin ielele curgeaţi din toate păr- tinsă sta aşezată pe piaţa privi ire cetăţenii nranjază pe sol--va toasta s’a ridicat de către lan*, Gamnlea şi dr. Malcoci. Cuponul rentei române 5%. — La (10) septembre viitor, tesaurul romăn avend a remite la Paris lei 1,000,000 în 53,000 piese de anr de 20 fr. în primirea socie-tăţei generale pentrn favorisarea şi des voltarea comercialul şi industriei in Franţa, rue da Provenea, No. 50, însărcinată cn plata cuponului pe semestrul II, 1878, al împrumutului cu rentă 5 la sută, contractat iu anul 1875, a ţinut joi 10 (22) august corent o licitaţiune in astă privinţă Baneele care ah lnat parte la astă licitaţiune afi fost: Banca României, Banca Halfon tt Fils, Banca Jarqnes Ponrnay snccesori şi Banca Etlias Freres. Adjndecaţia a remas asupra Băncei României cu preţul de fr. 20. 14'/*. Tesaurul Romăn se obligă a răspunde băncei României suma de 1,060,000 şi a-giul in monedă de anr, in rate de căte 200,000 lei in curBul fie-cărei săptămâni, începând de la prezentarea chitanţei so-cietăţeî generale, pentrn tfetuarea -cr:,ă mântui ui, şi urmănd ast-fel pănă la achi tarea intregei sume de lei 1,000,000 şi i agiului rezultat la licitaţie pentrn fie-care piesă de 20 franci peste valoarea el legală * Pavagele Oraiului Brăila.— D. Ch. Martel ne trimite din Viena o epistolă relativ OSUL „TIMPULUI “ 1 PESTE CiP j de |i ilie Gaboriau partka anteia |t mister de inichitate irnes până la Belleville, d'a ■ardelor mărginaşe, în zadar t o cafenea mai bogată şi cn nume de căt cafeneaoa »Pe- vestite cafenele din partea enoa ,Epinette‘, ,Atena-cen-iar ,Gnzganul-Mort* veneaB prejos. i sfert de leghe, seara, se ve-1 becurile felioarelor sale cu ul cel mai frumos al bn-I liehy, mai în f»ţ» pieţei • • j neaoa ,Pericles* fn înteme-18G5, în catul de jos al unei le către un anume JostuB prusian de naştere, care ve-s, după cum zicea dânsul, cn facă stare şi din marea Ini n francejl. ai, tînărS de tot, şi un văr Întrecute în lucrarea lui de un sas ţapău de vreo doăzecl de ţi-era dragă lumea să*! ■arte politicos, răspundea la unis*. • doamna Jnstns, senrtă, roş-lie, putea trece drept o fe- De câtva timp intimpinâm plângeri in contra directorului acestei case, care s'a bucurat pănâ azi de cea mal mare incredere. Ni se spune, că numitul director a format un fel de paşallc din aceastâ instituţie, dispunând de dânsul după bunul şefi plac, prin impârţirea de hatlrurl unora şi prin prigonirea altora. Ni se spune, oâ d-sa pe unii 61 serveşte cu o amabilitate extremi. primimluT indatâ, satisfâc&ndu-le ori ce cerere, şi petrecând cu dânşii cu uşile incuiate, pe când alţii trebuie sâ se mulţumeascâ cu râspunsul u-şierulul : D. director este ocupai. Operaţiile casei de lichidare a bunurilor rurale şi domeninle trebuie sâ se facâ după legea şi regulamentul respective, şi nu este in drept nici directorul nici membrii a introduce alte regule. Am regreta foarte mult, dacă acest institut s’ar discredita prin asemenea procedări, cari lasă o bănuială câ şi aci joacă principalul rol interesele particulare, fie ale d-lul di rector, fie ale altcuiva; şi cu atât mai mult ne temem d’o discreditare cu căt ştim in ce stare a adus d. mee cu lipiciB, ca şi sandvic’î pe carc'i rău duia pe tarabă şi pe care’I dedea la muşterii cu bere de Bavaria. Niciodată nu se văzuseră nişte negustori mal îndatoritori decât aceşti pacinici ger mani faţă cu muşteriii lor. Deviza lor era mulţumirea publicului. Striga ciue-va ? îndată vedeai pe bunul JuBtus lăsăndu’şl de grabă luleaua de farfurie, alergând cu uu aer neliniştit şi întrebând cu un accent imposibil : — Ce este ? Ce’i porunca ? Ce s’a întâmplat ? Niciodată el n'ar fi avat curajul aă dea afară pe vre-on muşteriB cănd suna ceasul să inchiză prăvălia. îndată ce era vreo partidă nesfărşităi sa 3 căte-va pahare nedeşertate ăncă, el. ca nn şiret ce era, închidea obloanele de afară şi ţinea pe muşterii să şază căt le plăcea, iD necazul tutulor ordonanţelor poliţieneşti. In aceste ocazii, cari erafi dese, bnunl prusian trimetea pe Adonis aă se calce şi rămânea la tejghea aingnr. El le făcea toate, şi ar fi trebuit să ’l vedeţi, mişcat de doă vânturi protivnice, de veselia câştigului şi de teama unui pro-cea-verbal poliţienesc. Căci iu sfârşit, el risca de a fi prins iu flagrant delict de contravenţie, şi chiar mal fnsese odată pna la ştraf. Astfel, sta mereB in picioare lângă oblonul închis, cănd cn ochinl, cănd cn nrechia la o crăpătură a oblonnlni. Şi cănd i se părea că aude pe pod pasul măsurat nl sergenţilor do pază, striga că-tră maşterii lui de contrnbandă: — Tăcere! tăcere! vine poliţia... suntem prinşi. Astfel, intr’o noapte din februarie 1870, Jnstns Pntzenhofer pândea la oblon pe cănd maşterii! urmaB in linişte o partidă de whist incepntă de pe la prânz. Unul dintre el era un paciuic bogătaş din la Tour d’Anvergne; altul, nn tiner gazetar anume Aristid Peyrolas, şi al treilea, un doctor de vreo treizeci de ani, statornicit de curând la Moutmartre, anume Valentin Legris. Suna tocmai nnn si jnmătate dnpe mie znl nopţii , şi Jnstns ăşi mai umpluse ln-leaoa cea uriaşă şi paharele muşteriilor, cănd de odată nn ţipăt grozav se auzi d'afară. Dintr'o Bingură mişcare, cei trei jucători aruncară cărţile din mâini, şi ridicând capetele se întoarseră către Jnstns, zicând : — AI auzit ? Liniştitul german nn era om să se mişte de-aşa puţin lucru. — Am auzit, răspunse el; vre-o femee de celea car umblă toată noaptea pe uliţe şi pe la mărgini, şi care se ţin de bătăi şi de scandaluri... EI! poliţia, după dănsele ar trebui să umble, in loc aă o ruble după obloanele bieţilor cafegii. Peyrolas ridică din amari. — Poliţia! zise dânsul cu un sarcasm amar; ce'i pasă poliţiei de aşa nimicuri.. Intre acestea, explicaţia lui Justus era aşa de plauzibilă, că cel trei jncătorl ăşi incepură iar jocul, cănd se anziră din noB ţipete, şi mai sfâşietoare, şi mai grozave ca ăutâia oară. La aceasta representantul Rasiel a res-pnns; ,Nici nn vom lua Basarabia, nici nn vom preda Dobrogea, ina'nte d’a avea din partea M. S. Principelui Carol şi guvernului SeB o convenţie trecută prin toate formele prevăzute de Constituţie, pentru retrocedarea Basarabiei, la care schimb va consimţi şi M. S. împăratul Rusiei.» Ministernl Rosetti-Brătiauu, voind să se scape de această formalitate de a da zapis, el care a deapreţuit tot-d’a-una zapisele, reprezentantul rus ’î a amintit, că nu este deatnl consimţiiuăntul şi iscălitura d-lor Rosetti-Brătiann pentrn ca acest schimb să fie perfect făcut, după cum n’a fost destol nici consimţiuiăutul şi iscălitura marelui francez Thiers pentru cedarea Alsaciei şi Lorenci, de şi acea cedare era una din condiţiile cn cari Franţa câştiga pacea de la invingătornl ei. Ministernl nostru tot nedomirindn-se cnm să iasă din incnrcătnră, fără a se mal infăţişa înaintea nnei Constituante, repre-sentantul rns a adăogat : «Snnt reprezentanta! nuni monarh absolut. In tot ceea ce facem, avem de lege voinţa Lui. D-voastră insă na snnteţi in aceeaşi poziţie ca noi. Snnteţi reprezentanţii nuni principe constituţional. Prin nrmare, — Săriţi! ajutor ! De astă dată du mai încăpea îndoială. — Omoară pe cineva de aienr, strigă doctorul Legris. Aide afară, domnilor!... Jnstns, deschide degrabă uşa, deschide!... Insă, in loc să asculte, cumintele cafrgifl se repezise la oblonul uşii închise şi se pusese cu braţele d’a curmezişul, ca şi cum ar fi voit să’i oprească d'a se apropia. — Pentru DnmuezeB ! domnilor ! vă pierdeţi mintea? striga Justus... Aţi uitat că suntem iu contravenţie?... Na, na voiB aă vă las să păţiţi ceva. Fără să'l asculte insă, maşterii ăl deteră intr’o parte, ridicară verigile oblonulni şi Bă repeziră afară. Nimic!... Niminil Bnlevardnl era tăcut şi pnstifi. Cn mare grentate, trăgând cu urechea, auziră in spre Belleville un sgomot depărtat de paşi: părea că fug mal mulţi oameni. — Vă spuneam efl căosă eşiţidegearba, domnilor , zise Jnstns. Doctoral insă era de altă părere. — Auzi cum fug, zise el; trebue să se fi petrecut ceva răfl.... Aidem să căutăm p’aicî p’imprejur. Lesne era de zis, dar greB de făcut. Noaptea era aşa de întunecoasă incăt, cn braţnl’ntins, nu’ţl pnteafl vedea măna... Din pământnl mocirlit de ploile din zilele trecute, se ridica o cesţă greosă şi grea, la mi ros, care imea flăcăraiele felinarelor. Ori cnm, cei trei muşterii ai cafenelei »Periclea* trecură drumul şi intrară pe maidanul din fnţă, pe cari craii sădiţi copăceri pentrn bulevard. Librăria Ch. Stefănescu & Barasch A eşit de sub tipar ELEMENTE RE CALIGRAFIE de Ma.siliii StelSne-cu Va apare la 25 August curent ELEMENTE DE ARITHMETICA po»itru uau] claaelor liceale ji p.uin.v/iale de Diiuitrie PftiMcu profesore la Universitate CURS ELEMENTAR de ABIT JVL ETICA. cu mici deprinderi de rnţionament Coprinzănd peste 1000 eserciţiî du calcul şi probleme resolvate şi enunţate pentru osul claselor primnre şi I-ia secundare de ambe-ssxe, de II. Mircacu. prof.sor de ma-tematită la gimnazial Lnzur din Bucureşti. Preţul 1 I. 50 b. A eşit de sub tipar şi se află spre vânzare la librăria Socec et Comp. REVOLUŢIA Şl REVOLUŢIONARII de 7 X P. TVuirocu. Volumul I-ifl trei lei noi- D'abia făcură câţiva paşi, fiecare iuco-trova, şi tata Rivet, bogătaşul, scoase uu strigăt năbuşit: — Doamne sfinte ! Cei doi tovarăşi ai Ini alergară lângă dânsul şi’l găsiră sfârşit de spaimă pe o laviţă. — Ce al? ce ai păţit ? Bietul bătrân intinse măna şi zise cn glasul inecat : — Colea.... colea... mergând pe dibuite, am dat peste.... Doctorul şi gazetarul ae aplecară la pământ să vază şi ei. La locul arătat de Rivet, zăcea, in adevăr, trântit cn faţa ia pămeut nn trnp de om fără de mişcare... — lată, rinji Peyrolas, iată Parisul in anal 1870! Se omoară oamenii mai lesne decât odinioară in codrnl de la Uondv. Unde sunt sergenţii de miţă in vremea as ta ? De ce nn vine acnma un sergent de nliţă ? Doctoral, care nn se înfierbânta aşa de inte ca gazetarul, ingenuchiâ lângă cel o-iuorit, ăl întoarse binişor, şi dnpă ce'l pipăi la inimă, zise : — N’a mnrit ăncă; ăl patern scăpa... Şi fără să’l pese de frica cafegiului, strigă in gnra mare: — Hei! Justus! hai de ne-ajută să ducem pe nenorocitul ăsta inăantru !.. (Vn urma). timpul LK(TU’M PRIVATE In limbi Gcrmnr.ă pentru băieţi siîil fete in tote ramurile ale claselor inf-riore şi gimnasiole. Băeţiî curî freeneiiteză scola protestantă, put ti luate şi in jitnsinnr. A se adresa Iu M. de HEIDKNDOKF profesor Strada Puţu cu plopî No. 4. IMPORTANT 1*0111 DES PKBES de F.UIILLE line familie distitiqnce de Vi'-nne, dosire preţuirii en pension nn jeune homnie qllî doit foire ses etudes â Vienne. Elle ne recoit en tont que deux pensionnams, dont elle snrvftillern oonscii ucieusement lesiîtn-dcs ninşi qne la coiul ni te. On parle le francai? et l’on cultive la nmsique dans la mai soi . Meilleures râferences dannees. S'adresser pour rennigueroents au Un rea u sa ce Journn1. (770—0) HOTEL VVKLSS BHASIOV. Sub-semnatul am onâro n insciinţn pe Onor. Public voiugior, că am luut iisupriVuiI acest hotel, fi mă r6iQ sili a satisface atât EPITROPIA SEMINARIULUI NIPHON MITROPOLITUL publigatiune . ... . . ,, . t In dina de 26 August coreut se va ţine 1,1 Pivniţa curăţeniei catfi preţnnloreftine. ,icitaţ>- Ja cnu0B,Hr> Kpitropiel, Str. FilaSe gaşesc odăi de la 00 kr. până la 1 rtdn No. 2 pentru vânzarea porumbului fiorin. Cu deosebită stimă. aliat la moşiile Kinjua şi Bâţeoveni din recolta annlni trecut adică: de la 100—170 kile cu aprocsimaţiă ta moşia Kiajna şi de ______________________________ la 200—250 kile idem la Bâţeoveni. — Do__________________________ ’ ritoriî de a cumpăra aceste producte snat TROMPET TA CÂRPÂTILOR invitaţi ase presenta la localul cancelariei in dioa arătată orele 12 spre a con- lon llaiiptnutnii antreprenor. I La Librăria Universala leon alcalay 18 Calea Mogoşoici 18. t se află de ven^are pe dod tablouri mari ! pe hârtie de desemn bună în 21 colori: Inîreo Eiposille Universala din Paris ntreg. colecţie de când a apărut sub unra la licitaţii!, fiind însoţiţi şi de cumintele de Buciumul şi până in PICATURI REGENERATOAR ale d-lul SAMUEL THOMPSON Aceste picături au o putere reconstitutivă cart le pune in primul rend al descoperirilor FHa- folositdre. Ele restabilesc puterile pierdute, sau din pricina unul exces de tinereţe, sad din pricina bdlelor îndelungate. Nici o doftorie nu li se pute compara intru cilt priveşte bolele femeeşti, pierderile, cloroza, pola albă, neputinţele premature, epermaforea, etc. conul 8 franci, Farmacia Gelin, No. 38 rue Rochechouart, Paris. In liucureacl deposit la farmaciile d-lor Kisilurfer, Ziirner şi la d. Ovessa drogbistul. f c-o:c-c—o c—o o—o o«o o—o o—o.«—o.«—o o~^.-o- o-^C CE SE POATE CAPATA w fbaî«:i LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZAREA L 1 N O E li I A DIN V I E N A Calm Mogoşoief Palais „D»cia“ Pentru Pentru Pertrn Pentru 5 Irunoi: I Pantalon său I Camison de Pichet de Arnl. 5 trancl: O cămaşă de Oxford engles. 4 trancl 50 ban. : I pirech Ismene bărbăteşti. 5 franci: 6 perechi manchete ori ca fason. Pentru 5 franci : 6 gulere pentru bărbaţi dc olandă Guă. Pentru j franci : ii gulere engl., in orl-caro fason şi mărime. Pejotru 5 franci : * păreohl ciorapi patentate. Pentru 5 franci: e gulere moderne pentru dame, după alegem Pentru 5 franci : 12 batiste albe de pănr.â adevărată. Pentru 5 franci: 12 batiste bine colorate tivite şi spălate Pentru & franci: 6 pros6po de pânză curată. Pentru 5 franol: 6 şervete da masă de pânză adevărată. Pentru 5 franci: i'2 şervete albe de ceaiu. Pentru 5 franol: 1 cămaşă modernă, simplă săd brodată. Pentru & franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă francesă fin brodată cu dantele. Pentru 3—8 franci: I oorset de damă Pentru 5>/s franci: O cămaşă dc nopte de dame. Pentru i franci: 3 pepturl 6n brodate pentru Cămăşi do bărbaţi. Pt-utru 8 franci: 1 fustă de pichet de iarnă. Pnntrn & franci: 1 camison modern brodat. Peotru 5 franci: l faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe Pentru 5 franci: 1 cămaşă seu o pereche de ismeno de damă, bogat brodate. Pentru 5 franci: 1 fustă costum plisse. Pentru 5 franci: 1 bucată Tulpan. Penlru 25 franci: 42 de coţi = I bucată Chifon frenţuzesc. Pentru 10 franci: I bucată Robe d’cnlants en laine couleur. Pentru 18—24 franol : I bucală Tartan engles de 5 coţi. Pentru 20 trancl: 24 coţi Pichet. Pentru 5—12 trancl: O flanată aeu o pereche de ismene de lină. Pentru 18— 25 franol : 1 bucată pănză de Kumburg, de 36—45 coţi. Pentru 55— 68 franci ; 1 bucată pânză de Belgia de 60 coţr. Pentru 75—lOb franci: 1 bucată pantă Corona de 58 coţi. Pentru .15—310 franci: 1 bucată Toile Batiste france». Pentru 12—35 franci. Plapftmă de lînă forte tine. Afară de articolile menţionate so găseşte tot-d'a-una trusouri oompleote, Calea MogOjdiel Palatul „l)acia“. Comănţliledln districte însoţite ou preţul respeotiv se vor electua foarte grabnic consoiincioc î PHARMACIA LA .„SPERANTIA” 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26. DEPOUL MEDICAMEMTELOR FRANCESE. Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea se angajezi! a efectua ^ orî-ce comande din resortul medical. * BRUS. I PiHOSPECTUS DE L’lnstitution Franţaise et Italienne Dirigk par MESDAMES MAZZANT1NI 9, Place (l’Azeglio, FLOREXCE. Ces Dames , ayant quitt6 la France lenr patrie aprfes la guerre ile 70-71, ont fonde tt Florence en 1873 une Institution Franţaise et Italienne qui jouit de l’estime g6n(5rale, et ou Ies jeunes filles reţoivent une instruction anssi solide que briliante. Les directrices etant munies du diplome suii(Tieur et secondees par des professeurs distinguăsie. Dans cette Institution 1 enseignement est Jivis^ en 2 cours: cours element,aire et cours supârieur. Ghacuu de ces cours couiprend 2 classes et chaque classe est divisee en plusieurs sectious. 8elon son aptitude 1'eli‘v*- peut clmnger de sectum 2 toi9 par an. L ’ ţirix de la pension pom- les internes est dc 1200 frs. par an, y musique, le deasin et la danse. coiupris ta Des renseigneuients on peut avoir â Timprimerie Tliiel & Weiss, qui ont, visite 1'Institution personellement et oii on peut voir le pros-pectus detaille. _____________________________________ Aniutorii de a c unpăra aceste producte, so vor pre euta în arătata 4> orele 12 Ia j localul cancelariei spre u coucnra la lici-. taţiu, fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii J i:i numerar saQ efecte publice, cunoscând tot o dală că aceste producte se vend după joc firă ca Epitropia sâ’şi ia vre un anga-auient de transport. (768—1). Couform regulameutnlnl de desciplină 1 a acestui Seminariu la l Septembrie viitor I s’a decis a se ţine concurs pentrn admi-1 teren elevilor iu acest institut. | Ceterile de admitere urmeijă a fi adre-! sate Ejiitropiel de la 15—25 August fiind •însoţiţi! de nrmătorele acte: j. Certificatul de absolvirea cursurilor i făcute. II. Actul de botez şi III. De Vaccină. Materiile concursului vor fi obiectele de . studii ale claselor interiore acelei in care 'aspirantul voesce a frecuanta. Etatea concurenţilor va fi îutre 12 — Ui ani, ei vor fi de naţionalitate Română şi de religiune ortodocsă. Epitropia publică ace'sta spre cnuoscinţn generală. (7(JT—0) In 4ioa de 2(1 August coreut orele 12 se va ţine licitaţiă la cancelaria Epitropiei Strada Filaret No. 2 pentru darea prin antre-prisă pe termen de nn an a camei de vacă necesară pentrn nutrimentul Elevilor şi personalului de serviciu. — Amatorii de a se angaja cu acesta antre-prisă se vor presenta la ar£tatn-tji şi oră la can-celnriă spre a concnra la licitaţiă; condi-ţiunile se pot vedea în orî-ce iji de lucru la cancelaria. (771 — 1) Epitropia având trebuinţă a cumpăra obligaţiuni Domeniale purtând cuponul de Iulie aunl curent pentru snma de 51 mii lei, a decis a ţine licitaţia pentru ijiofl de 16 August corent orele 12, în localul Senii uariulnl Strada Fiiaretu No. 2; amatorii de a vinde asemenea obligaţiuni se vor presenta în arătata 7, fi la Viciia Li T (IM O H 1) 11M \ F. 1„ L F, 1.1! \ \ I) \ I' O M VI \ I) K U IM Ml E flK T \ \\ 11 Iru-.i rurali ujriî s*a-T f.'iiv s.* rrvî»sc.i în furt^ iMii'infi (inimi Siuvi'^u siiMiiu r ui iOMUimiţi higienică, infailibl f preservativă. SingR 11 ră vindecâtore a-i adauga nimic./ găsesce în iute farmaciile din Univers şi la Paris la -JULES FERRE, farmact No. 120 Strada Richelieu, successor a lui Bron; la BucurescI U d-nu I. ! ZURNER, farmacist. 1 Q^o^oc4oo^co^co^oo^oo^oc^^oo^oo^oo»>oo^oc^cx^JC»>^oţ^oo^oo^cx3^oo^oo«^oos^oQ^c<^^ Ean et roudres dentifrices du F X E.RRE de la facultatea de medicină din Paris. PARIS - 8 PLACE IDE L’OPERA - PARI! Se gisosce la to|i farmacişti, parfumoril şi coaferii. Medalia de merit decernată Casei Doctorului Pikrre şi recompensa o mal mare obţinută de dentifrices. eroŞooŞoogoogooţooţooŞooŞoofogcsooŞoogooQooŞooŞooŞooŞooţoogooŞooŞoogoogooŞoogooŞoogoofl^B (AAi,1, FOTOGRAFIE si FICTUKi ATELIER DE X. F. 3NZTA3Srr)I Comp 21, Calea Mogoşioel 21; vis-â-vls de cofetâria Capttş. Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură , de orî-ce fel de mărim in modul cel mai noă şi elegant aprobat in cel mai înalt grad prin1 care iii oferă nn lucru solid frumos cn fidelitatea a uatureî. TT ” LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL ,DACIA.* şi la t6te librăriile din ţt$râ a* &Bâ de vAnŞare : MKTODIA DE CORA HTUBALA drept oontrast la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE Singura şi sigura pază contra moTţel premature şi lâsgezirel croaice do Aug. Wilh. Konig. p R E Ţ D L î LEI NDOI. REGULILE CE TREBUE PÂţHTE pentru z AJUNGE li O BATRANETA ÎNAINTATA PBEŢDL 60 CENTIM. COMPTOIR DE COMMERCE ET DE COMMISSION 4 D A M ^ Paris, 2 Carrefour de la Croix Rovige, 2- 11 se charge de toutes les commissîons commerciales et d’achat des mareban-dises aux prix de fabriques, de la vente des preduits etrangers en France; accompagne les voyageurs â visiter l’exposition et les curiositâs de Paris. On parle franşais, allemand, russe et polonaig. WWW 1. IM !■■••■■■■■•■( "---- Tipografia, Tliiel & Weiss Palatul .Dacia*.