I 1-------------- ! v AMENTELE. jr toata romAnia -........... n. *7 i . . . :n STRĂINĂTATE : .....................«o iRţlUNl ŞI RECLAME : litori» petit, pagii» IV, 30 bul II, 80 bani, pe p»g. II, 3 lei noi kcltme ‘1 lei noi linia. SÂMBĂTĂ, 12 AUGUST ANUL III. - 1878 A TSTTjrTCILJElI; 8e priimPic în ntr&inatatn : La D-nil Jfitane*i* dtin <& Voglfr in Virnna, WnlfiwhtMMP 100, A. Oppelik in Virnna, 8tubPnb:wlPi 'l, Hudolf Afone in ViPnna , 8pilPr§Utte 2: PhUipp L6b in Virnna, KichrnLach^iumr 11 : L. JeOng <& Comp. in Pr|ta, ffavat-LajfiU A Comp. In Pani, C. Adam ‘i, Carrrfour de hi Croix* Rouirfi 2, Pariu; Ormnd Comp. Har Drono t 2 Pa* r»a; Kug. Micoud, 139 — 140, KJort Strrrt London Seniori nrfrancate nu ar primeac. ESS IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Articolele nepublicate te vor arde. i6r In capitală 10 banL Biuroul Redacţiei şi Ad m in i.s t rrtş iei: Palatul «Ilaoia,. Un număr In Districte 15 bani. 8 BncareMb • . ■ * ' nial* . • ' • xt ural - • jrbaa . . Ej a! Cupit II august. 103 102>|* 98 M'fj 82 95 173 225 85 97M, 81 94 V» 80 ,.*l cu premii — _ i T i,....................... I .......................... 100*/» loo'/, 2517 ‘|a — 123>/« — Cursul de Viena, 22 augutt Renta ungari in aur .... 87 90 Bonuri de tetaur ung , I emit. 112 75 . , , II , 7« - împrumutul auttr, lu hlrtie . 88 — * « » argint . 64 40 Renta auttnaci in aur ... 72 60 Lo»e din 1868 ........... 111 50 Acţiunile bkucel naţionale . . 8l4 m . autţr. de credit 257 7b _ ungare > 226 — Argint ................. 100 70 Ducatul .......... 5 51 Napoleonul................ 9 27‘|, 100 mircl germane ..... 57 — Cursul de Berlin, 22 augnit Acţiunile C&ilor ferate romilne. 30 25 Obligaţiunile romane 6“/» . . 83 95 Priorităţile C. fer. rom. &>/* 84 25 împrumutul Oppenheim . , , 102 — Napoleonul.....................16 27 Viena, termen lung..............— — Parit » scurt .... 81 30 Calendarul ijllel S&mb&tS, 12 August Patronal xilel : Mart. Fotie ji Auichin. BeH&ritul soarelui : 5 ore 14 min. 1 Apusul soarelui: 6 ore 48 min. Fasele lunel: prim cuart. !! Bncnresci— Snceara Bucurescl . . . . 8.15 n 10.— Ploescl..........9.30 n 12.00 Brăila...........1.53 n 5.45 Tecuci 3...........1.38 n | Roman..............0.04 ) Suceava, sosire . .12.03 Bncnresc—Verclorova Bucurescl..............7.40 d 10,4od Piteşti...............10.13 d 3.—d Slatina...............12.31 d 8.30 n Craiova................2.20 5 3.15 ^ Vdrciorova, sosire . . 8. — t 6.— n Suceava — Bucurescl Suceava . . . . 5.11 d 6.46 ij Roman............8.45 J 12.30 Tecuci...........12.30 n 5.10 (j Brlila...........3.08 n 8.10 n 8.58 J Ploescl........7.1 a 1 2.45 Bucuresol sosire 8.30 j 4.30 i] Verclorova —Bncurescl Verciorova...............11.25 j 6.— 84 sufer de friguri. Dn oficer şi 19 ostaşi de marină fură desbarcaţl de „Pallas* ca să ocupe locul. Trei săptămâni au stat acolo şi acum despărţământul intreg se afiâ in spital. Cam cu trei săptămâni mal na-inte se trimise un despărţământ de pionerl, ca eâ facă descoperiri in lâuntru. De oare ce nu se auzi nimic de el mal mult timp, se tri-miseră patrule, ca să ’I caute. £l aflarâ zăcând in casa unul ţăran. Toţi până la unul suferiati de friguri. In general 25 procente din trupele „albe* sufer de acest morb. Cam două treimi din corpul sanitar ati căzut asemenea la pat. Ieri numai doul medici mal erati capabili de servicitt. Lucru firesc, că o panică generală domneşte in tabără şi mulţi sunt de părere, că localitatea produce pestilenţa. Dar nu numai acea localitate, fi insula intreagâ e nesănătoasă in timpul acesta. — Este recunoscut, că frigurile sunt răspândite peste toată insula, dar mal ni-câirea nu produc moarte. Numai 5 cazuri de moarte s’ati ivit până acum ; dar suferinzii nu se pot recrea deplin pe cât timp nu părăsesc insula, ci sunt espuşl la repeţirl cronice. E probabil, că trupele vor petrece peste iarnă in apropierea taberei actuale. 0 mare parte de crime obin , cu deosebire din intrebuinţarea cuţitu lui. Diverse persoane sunt puse sub pază din cauză de omor. — Poliţia s’a augmentat la 500 de persoane. Atentului contra şefului gean-darincriel ruse. Journal de St. Petersburg comunică despre atentatul de la 16 august contra şefului gendarmâriel ruse următoarele : Generalul adiutant Me-zenţew avea obiceiu să se preumble dimineaţa sati singur sati înso-;it de fostul săti camarad de serviciti, colonelul Macarow. In genere trecea peste puntea Semenov, prin Cara-vanaja, piaţa Manege, Italianskaja Mare, piaţa Mihail şi strada Mihail, până afară la Neivski şi mal departe. In 16 la orele 8J/4 eşise acompaniat de Makarow. La 8 şi 50 minute se aflati tocmai la colţul format de casa Kotscurew. Doi bărbaţi, Îmbrăcaţi foarte cu gust, (unul cam de 30, celălalt poate de 25 ani), pe cari i văzuse generalul adjutant Mezenţew trecând peste Italianscaia Stare, ’şl Îndreptară astfel paşii pe trotoarul de pe piaţa Mihail, In cât se aruncară asupra victimei tocmai In colţul stradel Italianscaja Mare. Unul T repezi un pumnal In partea stângă tocmai sub inimă. Macarof se aruncă asupra asasinului, al căreia tovaroş Îndreptă asupra lui Macarof un foc din pistol, ochindu-1 drept la cap. Ameţit de lovitură. Macarow nu putu urmări pe criminali cari se aruncară lntr’o căruţă cu un frumos cursier şi se şterseră d’acolo peste Italianskaja Mare, prin strada grâdinel, perspectiva Newski pe dinaintea monumentului Ecate-rinel, prin piaţa şi apoi prin strada teatrului. Acolo li se perdu urma. Un ostaş licenţiat pe timp nenumit, care fusese martor al atentatului, se luă indatâ pe urma celor doi. Până la monument 'I secară toate puterile şi căzu pe o bancă. Generalul adiutant Mezenţof, carele indatâ după ce primi rana, fâcănd un pas inapol se lungi lângă perete, de unde fu pus pe un car de cărăuş şi transportat la locuinţa sa. Bălţile de sănge, ce se formară, fură acoperite şi locul, unde se intâmplase catastrofa inchis, pentru că se adunaseră o mare mulţime de oameni. Se aflarâ mal multe gloanţe de revolver, care e probabil, că nu fuseseră aruncate, decât de atentator sati de complicele lui. Liniştea cea mare, ce domneşte dimineaţa pe stradele noastre favoriză pe criminaliştl, ca să poată scăpa. Deşi medicii credeai! că rana nu e mortiferă, declarară totuşi, că e foarte periculoasă. Curând se agravâ starea pacientului mal mult de cum se aştepta. La 4 ore generalul adiutant Mezenţef căpătă dureri violente şi la orele 5 şi 15 minute ’şl dete sufletul sub cele mal grele chinuri. Părinţii Iul Hddel. Fremdenblatt din Viena descrie ast-fel impresia, ce a făcut ştirea despre decapitarea lui Hâdei asupra părinţilor lui : Părinţii lui Hâdei , care cum se ştie, trăesc in Lipsea, ati primit Vineri dimineaţa din partea comisariatului de poliţei ştirea, că sentinţa s’a ezecutat, că atentatorul a ince-tat dintre cel vil. Mama decapitatului fu adânc impresionată şi greti lovită. Fără astâmpăr se preumbla cu paşi iuţi prin odaie şi nu se putea impâca cu idea, că fiul el nu mal trăieşte. Tot amorul mamei câ-trâ fiul el—pasiont şi aici, unde se arăta amorul cătrâ un criminalist —căpetâ expresie in purtarea el. Ea nu voia nici de cum să crează, că e adevărat aceea, că fiul el nu mal vieţuieşte , că tânărul s’a ucis. Era un tănăr fără minte care ne-a făcut numai daună şi griji şi care ne-a băgat şi pe noi in nenorocire cu ideile lui fixe şi scrintite. încă nu era maioren şi a făcut asemenea nebunii. Dar acea incă nu se poate sâ’l fi decapitat.* Tatăl lui vitreg se purtă cu mal multă linişte şi cu mal mare nepăsare El şedea şi ’şl curăţia cişmele, umplând tot odată odaia de fum dintr’un ciubuc. El dă tânărului atributele de om nenorocit, nepriceput şi care nu ascultă de sfat, şi se miră, că nu a inaintat cel puţin o petiţie de a-graţiare. Cu ce linişte s’a purtat el, se vede şi de acolo, că a intrebat dacă ’şi mal poate recăpăta obiectele şi lucrurile, pe care şi le-a cumpărat Hâdei din banii furaţi de la părinţii sel. — In penultima scrisoare, cătrâ părinţi (pe cea din urmă nu o primiseră incâ) Hâdei se exprimă foarte rece despre starea sa, deşi nu ştia cu siguranţă, că sentinţa se va ese-cuta. Eacâ cuprinsul scrisorii: „Mănânc bine şi beati bine; şi doresc ca şi d-voastrâ să vă aflaţi tot aşa de bine şi de veseli, ca mine. Pentru mine e egal de mi se va despărţi capul de trup sati nu. Destinul meti s’a implinit. Scrisoarea care in celelalte c de cuprins neinsemnat, mal cu prinde următorul vers: Pre cel ce ’n dnrere ta l’ai nSecnt, Prin moarte p’acela ţi l'si perilat. Da, da, lovitn-m’a eroda moarte. Âceast* a fost darS-a mea eoarte. Aceste versuri miraculoase sunt proprii ale lui HOdel. După versuri continuă in scrisoare: „Totul pere in viaţă. Fiecare grijeste de sine : aşa e ’n răsboiti şi aşa peste tot. Mama să se mângâie. Mi-a venit mie rândul de spânzurat. Bătrânul bir-taş de la Schkendnitz mal poate trăi. (HOdel ameninţase cu spănzu-rare pe birtaşul din Schkendnitz pentru că nu se invoise a lăsa pe socialişti să ţină adunare la dânsul). O impresie particulară primeşte cel ce vizitează locuinţa părinţilor lui Hâdei. Pe un perete se află portretul colorat al impăratulul, şi pe peretele de vis-h-vis mica posâ a lui HOdel in etate de 12 ani. De partea aceasta se află „faclă* lângă gazeta de Lipsea (Leipziger Zeitung); ear pe ceea laltâ se află incâ resturi din hărţiile lui HOdel, albumul lui de mărci poştale şi mape (Landkarten), formând un contrast straniti. REVISTA ZIARELOR ROMANE Citim in „Presa* de ieri : „Am constatat, prin revista noastră de ieri, că „Românul*, revenind asupra cestiunil retrocedării Basarabiei, a evitat şi de astă dată a ne răspunde la intrebârile ce i-arn adresat prin revista de la 4 ale curentei. şi la care era dator a ne răspunde. Astăzi vom dovedi că, şi asupra cestiunei pusă de noi, dacă trezie sati nu convocată o constituantă, care să se pronunţe asupra aplicării tractatului de la Berlin,—foaia oficioasă a omis atingerea unora, din punctele discutate de noi prin revista de la 4 august. Retrocedarea Basarabiei şi impă-mântenirea israeliţilor, şi chiar anexarea Dobrogiel, nu se poate face, am susţinut noi, de către o legislatură ordinară, ci necesiteazâ convocarea unei constituante, singură com-petinte a se pronunţa in aceste cestiunl. Noi am demonstrat că,—art. 2 din Constituţiune dispunând că teritoriul României este inalienabil, — nu se poate instrăina o provincie, orl-care, de către actualele corpuri legiuitoare, fără a se viola dispositivul art. 2 din Constituţiune. Am demonstrat apoi că, congresul eupuind recunoaşterea indepen-dinţel noastre unei indoite condiţiunl, adică retrocedârel Basarabiei către Rusia şi acordârel de drepturi politice şi civile israeliţilor, — nu vom putea aduce la indeplinire dispozi-ţiunile tractatului de la Berlin, pentru a ne recunoaşte independenţa, decât abrogând art. 6 din Constituţiune, şi abrogarea acestui articol nu o poate hotărî decât o constituantă Am demonstrat, in fine, că, dupe dreptul ginţilor, locuitorii unei provincii sati unul stat anexat, devin, din momentul anexiunel, de drept cetăţeni al statului la care s'ati anexat. Deci, anexiunea Dobrogiel, nu poate avea loc mal nainte de a se abroga acel articol din Constituţiune, care impedicâ o parte a po-pulaţiunil din Dobrogia, şi anume pe israeliţl şi pe musulmani, de a deveni, prin faptul anexiunii, cetăţeni al statului român. Afară de acestea, am adăogat că Domnitorul este legat prin jurământul ce a depus suindu-se pe tronul României, de a pilzi constituţimiea şi legile poporului român; d’a mân-ţine drepturile lui naţionale şi in tegritatea teritoriului. Cum ar putea oare Domnitorul, presupuind că Camerele actuale s’ar declara corn petente a ceda Basarabia şi a primi anecsiunea Dobrogel, cum oare, zicem, ar putea pune inalta Sa sancţiune pe o lege, care ar fi violaţiu nea Constituţiunel? Cel dela „Românul* se agaţă de subtilităţi, şi ocolesc cestiunile grave cari sunt in discuţiune. Val insă de ţara aceea, in caro , prin sofisme şi interpretaţiunl subtile, disposiţiunile precise ale Constituţiunel sale sunt inlâturate, violate, şi jurământul Suveranului călcat in picioare !... „Românul*, organul oficios al guvernanţilor noştri, nu hesitâ a susţine că nu este nici o nevoie ca să se convoace o Constituantă pentru retrocedarea Basarabiei şi anecsarea Dobrogiel. El recunoaşte necesitatea convocârel unei Constituante numai in ceea ce se atinge de cestiunea israeliţilor ; dar această cestiune găseşte de cuviinţă a fi amânată pentru alte vremuri. Şi pe ce se fondează cel dela foaia oficioasă ca să declare competinte actualele Corpuri legiuitoare spre a se pronunţa asupra retrocedârel Basarabiei şi a anecsârel Dobrogiel? Dânşii se fondează pe interpretaţiunl subtile, pe deducţiunl nelogice, şi pe argumente lipsite de seriosi-tate. Politicii dela „Românul* stabilesc mal ântăl că Basarabia ni s’a redat in 1856, prin tractatul dela Paris, sub titlul precis de rectificare de hotare; de unde deduc că, ifiso jure, ca o rectificare de hotare Congresul dela Berlin ni-o reia acum. Dar această deducţiune nu este e-sactâ ; căci, dacă cedarea Basarabie^ este prevăzută in tractatul dela Pa-’ ris din 1856 sub titlul precis de rectificare de hotare, in tractatul dela Berlin retrocedarea el nu este prevăzută sub acest titlu, ci sub condi- ţiunea espresâ a recunoi pendinţel noastre. Deci jure este o pură sfismâ rilor dela „Romănul.* Constituţiuneaeste postA tatulul dela Paris. Aur,ol vut in vedere, când ati i ticolul 2 principiul înalţ teritoriale, tot pământul ■ ţinea atunci, cu Basarabii a care era o parte a terit^r tru. Prin rectificare de hi torul constituant a inţa toată lumea inţelege prii meni : stabilirea limitele dintre două Staturi; iar cedarea de provincii. Chiar de ar reuşi cel mânui* să ne probeze ci de la Berlin ne impunţ rea Basarabiei ca o rec hotare, totuşi, camerele i fi competente a se proni cestiunei, fiindcă noi tr< orientăm, in acţiunile ns litera şi spiritul Constit nu după textul tractatuli In privinţa anexării foaea oficioasă continuă că nu este nevoe de unei constituante, pentri teritorii! ; dar omite a care are să fie condiţiur a necreştinilor indigeni, pot bucura de calitatea ( români, ce resultâ pentri dreptul de anexiune, fim pune art. 6 din constituţ tră. Recapitulând prin ut zise in revista noastră d astăzi, constatăm că cel mânui*, ati ocolit după < tiunile la care trebuiai! punzâ. In privinţa Basarabiei, ginit a repeta cele zise ; că Rusia n’ar fi ţinut in ce angajament ’şl ar fi Încheierea unul noi! trac mânia ; şi că, dacă prin tat afară de renunţarea specială din partea Rusii rabia, guvernul radical a şi alte avantage în pro pe care noi le-am enuc revista de la 4 august, a zic cel de la „Românul* periculos pentru noi, fiin fi Înfăţişat Congresului c Rusiei... şl amicii acestei fost răii trataţi de catri Chiar dacă am presupi i este peste putinţă de (3 Rusia n’ar fi voit să res«J gajamentele sale solemn noi, totuşi nu putem pr Congresul, la rându’I, n’ cont de un tractat forma prin care să se fi zis ca Rusia renunţă, pentru ti pretenţiunile el asupra Gura păcătosului adev-zice o vechiâ maximă. Ra s’ati devotat intereselor 1 a nesocoti cu desâvirşirtl ţârei noastre, numai ca ■ ţie la putere, şi cari sciii la Ploescl, — nici la aci mânui* nu răspunde — (I intenţiunea a ne lua Băii dâud convenţinnel din 414 terpretarea datăjde dânşi i zicem, in loc de a profik grama Marelui Duce NI care le propunea a treor cu orX ce condiţiunl voiai j a incheia un tractat, pi asigure ţârei şi Basarabi vantage, se grăbesc şi | posiţiunea Rusiei, fără a precauţiune, toată forţa I' mată.... şi astăzi ati curăţie, prin organele lor, c* nea tractat ar fi fost p> tru noi, căci ne-ar fi ini greşului ca amici al Ru, Dear, deacâ Congrdsu cu ochi buni pe amicii mal guvernul nostru r infâţişat, prin faptele se cui el cel mal devotat; cheiat cu dânsa o cover care i-a inlesnit totul, ranta interesele ţârei; ş la disposiţiune toată foi când scia că dânsa are săli1 rabia, fără să incheiâ j prin care să obţie foi lemna et renunţare la j f fliimrabiel, pe când mal cu ipnsft ’l zicea, prin Marele ’polat»: .primesc ori ce con-P'ţi suini puneţi.* In i ■ , ivongresul, prin urmare, na j ochi buni pe amicii Rusiei, Junea guvernului radical de fire! ne-a înfăţişat inaintea le mal temeinice fapte ce omenească ’şl poate închipui, ral devotat! amici al rnare-iriO vecin. Bine am zis dar : câtisulul, adevăr grâesce, da „Românul..-.1 din potrivă, radicalii noş-irma convorbirel de la Plo* ' fi profitat de telegrama Ma-ice iVicolae. şi ar fi incheiat tractat cu Rusia, prin rare f nut renunţarea formală a la pretentiunile el asupra «jel; dacă ar fi legato bine, ca «nsimţă la nici o incheiare Hfcilte Puteri, intru căt ne fără prealabilul nostru con-tjnt; ca să luăm atăta parte Bonitatea de resbel , avănd noştri la incheiarea păcel; să ne primească reprezen-jlomaticl in cutare rang; ca R».'i garanteze neutralitatea rastre, etc.; aceste stipulai ne-ar fi prezintat Congre-l amici al Rusiei, ci, din con-pe o naţiune, ce a ştiut să de ocazia ce I s’a prezintat 'şl face o poziţiune mal bună asigura contra pretenţiunilor cuiul el vecin. insă in privinţa celei alte dacă trebue, saQ nu, a se Constituantă, pentru a re-Alffilul aplicărel tractatului de in , intru căt aplicarea lui ■compatibilă cu textul Con. mei noastre, cel de la „Ro-evita a ne răspunde : cum tu jurământul Augustului Domn, şi cu soaita popula-1 ue-creştine din Dobrogia I ceste cestiunl, cel de la ,Ro-1 aO răspuns... numai prin .(j P Unul* in numărul şefi de la G Au-incă ziarnlnl .Presea* ţi intregu-.id conservator o acueaţiune aţa de - Ca bS nn întrebuinţăm nn alt — in căt ne este imposibil de a o treacă fără protestaţinne din par-riotiemuluî nostru indignat. Ziarul mit are tristul curagill de a prc :ă conservatorii din Romănia iaQ o mână apărarea Rnţilor, declar&nd i’afl călcat cnvântnl pe care 1’aO iscălit de a mănţinea integritatea nlni român. Ca să nn zică cetitorii că această acusaţinne nn există de mintea noastră, reproducem aci cu- proprie ale .Românului*, iiaetnl de la San-Petersbnrg trebne rte recunoscător ziarnlnl .Preesa* tts ce el singur in toată Europa a a descoperi o scnsă pentru răpirea biel, care nn este o călcare de cn-înmai pentru aţa numită partida vature din Romănia.* el, .Românul* nn ee mărgineţte a ra in contra acueaţinnilor care i se ■in contra acnsaţinnilor care i se ai toate părţile de a na fi păstrat teritoriul pe cere 'I găsise in zina iei sa'e la putere, deară găsesce ban ■ a întoarce cestinnea de a ac o sa ni conservator de a face alianţă cn • care ne a răpit Basarabia. O cute-raţa mare nn e'a văzut yănă acnm. iI noi, conservatori, am ţters din [româniei una din cele mai frumoase ţi Otice provincie? Noi, care deplorăm ITirăcinne in fiecare zi resnltatele de-r Dle a politicei guvernului, noi dăm .ţinnea noastră pnrtărel Rusiei vie-ile ţeara noastră ? nn vă readuceţi aminte că voi, rai, aţi tratat cu Roşia ţi I aţi dat nijloacele de a atinge scopul săfl ? dj numai voi, fiind la putere, n aţi - unsurile comandate de cea mai sim-rndenţă spre a fa*»® din o promisiune ouă inţelesQţi Q adevărată realitate ? m toţi in ţară că chiar de la Liva-'cunoaşteţi pretenţinnile Rusiei a reia Basarabia. Prin Curmare, aţi făcut re greşeală mnlţaminda-ns co patru :cnre garantaă integritatea României mira ori cărei altă patere ţi păstraQ ia cea mal absolută in privinţa re- lnl ruseBC. Imprudenţa voastră — suntem moderaţi in termeni—imprudenţa voastră este inexplicabilă, mal al-s cănd se găn-deţte cineva că RnBÎa botărătă a nn întrebuinţa armata romănă ca Bă nu facă probă, după resbel, de o ingratitudine monstruoasă, a fost silită de a se pnne la discreţinnea voastră, rngăndn-vă cu stăruinţă de a trimite peste Dunăre oştirile române, promiţând de a primi orî-ce condiţiona veţi pune trecere! peBt» hotar. In presenţa unei sitnaţinne aşa de evidente, pe care nn o ved numai orbii şi cel interesaţi, sitnaţinne care a ridicat în ţară nn concert unanim de recriminaţinnl amare şi violinte, pe cine cred că vor în-ţăla radicalii Btrigănd că conservatorii aQ făcut alianţă cu Rusia? Veţi convinge oamenii de rea credinţă, domnilor, dar nn cetăţenii învăţaţi ţi patrioţi care ştiQ Bă arnnce responsabilitatea faptelor pe autorii lor. Spectacol foarte straniQ, acela la care asistăm I pare că ne găsim înaintea nnel scene de comedie a cărei actori rosteac pe din afară rolnl lor învăţat cn multă Bilinţă, dur cu toate aceste lipsiţi de memorie, nemulţumesc cn total pnblicnl care ’I ascultă, prin ajutorai pe care snnt siliţi de al cere de la snflor ţi se retrag in cdlise urmăriţi fiind de o mulţime ne-numerabilă de şuerătnrl. SaQ mal bine, făcând o altă compara-ţiune care nu va fi mal puţin jnstă de căt cea d'ăntăi, ne pare a avea înaintea ochilor nişte hoţi care, fiind surprinşi in operaţiunea lor, fag disperaţi strigând el insoşi ca eu diatragă atenţiunea trecătorilor: la hoţii ca camei ar armări nişte făcători de rele imaginari. Dar el nn parvin a inşela asistenţii de căt pentrn nn moment, căci aceşti sim ţind vr'o mietificaţinne se grăbesc de i pnne mâna pe fugari şi de a'l adnce la comisie nnde e! vor da explicaţinnl necesare. Tot aşa se va intămpla în cestinnea de faţă. De geaba radicalii ne rostesc rolnl lor, de geaba el strigă ca vocea lor resn-nătoare: la hoţi I ei nn vor parveni atinge scopnl lor căci pnblicnl nn este lesne de amăgit. El vor fi siliţi de a ex plică purtarea lor cănd va veni ora favo rabilă. .Românul* ne annnţă că el va trata cestinnea constituantei in nnmărnl să8 viitor. Dacă el va fi atât de elocuent partea a dona a reprssentaţinnei sale de cât în cea d'ăntăi, aceasta nn va proba in favoarea spiritului sâO, Ori ce va acest articol, promitem de a'l examina de a comnnica cetitorilor noştri reflexia nile la care el va da naştere. Vecea Coi-urluiulul. EXTRACT DIN ISTORIA MISIILOR MELE POLITICE (1859) ambasadorul Franţiel la Constanti-nopol şi pe ilustrul poet Lamartine: D. Thouvenel care ne-a fost do un mare ajutor in lupta noastră pentru alegerea deputaţilor sub Caima-camia lui Vogoridi este un spirit inalt, un caracter drept şi energic, unul din acel oameni pe care o na-e întreagă se poate rezăma cu in-rcdere. Ecs. Sa a manifestat o adevărată mulţumire pentru curajul şi patriotismul ce aO arătat Romănil in ultimele evenemente şi aO adăugit: .De mult aşteptam ca naţia Romănă să dee semne de viaţă şi sunt fericit că aşteptarea mea nu va fi inşelată. Im ăt un popor nu dă acele semne, el nu merită de a atrage atenţia şi simpatia lumii. D nul Lamartine, dulcele poet al inimelor tinere, eroul poetic al revoluţiei de la 1848, de şi ajuns acum in iarna vieţii, totuş poartă pe a sa frunte largă aureola geniului. Conversaţia sa e armonioasă şi fermecătoare ca un rid limpede ce curge Intre maluri înflorite. Simţirile înalte, ideile sublime, cugetările filosofice, curg din buzele sale sub forma cea mal corectă a Iii bel franceze şi cu o bogăţie ce minunează pe ascultători. Nu cred să se găsească aiure ca In Franţa asemenea oameni care să posede o facilitate atăt de mare de şl exprima găndirile. Lamartine are o eloquenţă răpitoare chiar In convorbirile vieţii private, şi care In împrejurările cele mari ale vieţii publice devine o putere ce opreşte omenirea pe malul prăpastiel saO o împinge In fundul el. L’am ascultat, timp de o oră, cu nesaţiO. fftcănd mult ingenioasă disertaţie asupra poetului Bdranger, şi mal cn seamă l’am admirat cănd a desfăşurat dinaintea noastră minunata panoramă Orientului întrevăzut de el prin vălul geniului săO. Desvoltănd o teorie strălucită şi mult deducătoare asupra viitorului oriental, marele poet s’aO adresat cătră mine şi aO rostit aceste cuvinte, demne de meditat : — Domnul med, deşteptarea unei Naţii este cel mal sublim spectacol ce-1 poate da omenirea cerescu lui Creator ; insă cănd o naţie are norocul de a atrage privirea lui Dumnezeu, ea trebue să se menţie la inălţimea poziţ el şi a demni ţâţei sale. EO, d-nul med, aduc sincere urări pentru prosperitatea şi mărirea Românilor, căci mi-a plăcut tot deauna a vedea pe copil păşind pe urmele onorabile şi glorioase ale străbunilor! V. Alexandri. asnpră'I încrederea concetăţenilor săi, trebui,! pus la locnl săfi. Aceasta s’a şi întâmplat, graţie energiei patriotice a d-lul colonel (!) Pantazi Qbica, din graţia d-lnl Rosetti şef al Leginnel V. Cum s’a întâmplat aci asta, ni-o spune însuşi d. Minlescn, prin adresa d-sale către inspectorul gnardel; adresă, pe care, dnpă cele zise până aci, ne mărginim a o mai comenta; chemăm insă, aenpra el, atenţiunea publică: y Domnule inspector, .Snnt acnm 8 Inul, de cănd am fost ales ca locotenent în compania (i, Legiunea V-a, a guar.ei civice din Bucureşti, şi, de la venirea d-lni Pantazi Ghica ca comandsnt-şef al legiune!, m’nm văzut trimes de d-sa inaintea consilinlnl de disciplină, Bpre a fi judicat şi reformat de gradnl de ofiţer ce’l posed conform legel. .La zina înfăţişărei insa, am văznt pe domnnl procuror oă’şî retrage acnzaţinnea, neavând nici o probă suficientă. ,D-le inspector, dnpă toate cele descrise msl sus, in zina de 29 inlifi am primit, din partea d-lni comandant sl sns zisei companii, ord. No. 125, precedat de al d-lni şef al leginneî No. 121, prin care îmi comunică că, prin ordinul d-voastră cn No. 2416, aţi ordonat ştergerea mea din controalele acelei legiuni, şi ă-mi luă gradnl de locotenent, nnmai pentrn motivai că l'mi am strămutat domicilinl in altă leginne. ,D-le Inepeotor, acest grad il ocup in virtutea legel guardei, căreia m'am supus şi mă void supune tot-d'a-nna. Ast-fel dar, vă snpnl la cnnoscinţa d-voastră toate cele ce preoed, rngândn-vă a dispoea reintre-grarea mea in gradai ce posed, căci, in cas contrarii, veţi cnnoasce că nn mă voiţi supune la altă chemare in serviciul, gnardel, de cât in gradnl de locotenet. .Bine-voiţi, vă rog, d-le Inspector, a primii asigurarea deosebitei mele coneide-raţinnî. Locotenent N. Miulescu, t TEODOR DORINfi (urmare şi finei In zadar întindeam undiţa, peştele nu voia să muşte ; in zadar aduceam vorba la chestia Principatelor, Baro nul şovâia împrejurul el ferindu-se de a se atinge de densa. In loc de a da un respuns oare care, el se in chisese ca intr’o cetate, intr’un sis tem de întrebări care 61 evitat! ne voia de a da cea mal mică esplicare asupra politicei austriaco. Admiram această strategie diplomatică deşi ea contraria aşteptarea mea, şi m6 credeam că asistam la o comedie jucată in perfecţie de personajul el principal. Baronul respunse la cuvintele mele din urmă iarăşi printr’o întrebare: .Trecut aţi prin Viena, domnul med, când aţi venit la Paris) Aici, mărturisesc că nu mă putui stăpâni de a rlde puţin şi răspunsei: — Ba nu, domnule Baron, n'am trecut prin Viena, căci un amic al med a fost însărcinat de prinţul Cuza a duce scrisoarea înălţimii sale adresată d-lul ministru al afacerilor străine din Viena, insă la întoarcerea mea in ţară negreşit mă void abate prin capitala Austriei spre a vă presenţa omagele mele, dacă Ex. Voastră s’ar afla din intămplare acolo. Baronul mă asigură că ar fi in-căntat de a mă revedea, şi după o salutare foarte politicoasă ne des-părţirăm zlmbind amăndol, el cu puţină maliţie, ed cu puţină ciudă. Pintre persoanele insemnate ce am mal văzut la acea epocă nu void kţinnilor venind din partea gnvernn- trece sub tăcere pe d-nul Thouvenel, In numărul săd de ieri .Pressa* denunţă următoarele: Suntem de mnlt deprinşi a vedea toate institnţinnile ţârei pângărite de măna pretinşilor noştri liberali; de aceea nn ne mirăm citaşi de paţin văzând şi inetitn-ţinea gnardel reduBă , de la democratica misiune ce ’i atribniafi mereu radicalii, la o simplă armă de partid. Numeroase fapte aQ venit până azi a constata acest trist adevăr; cel mai trist se pare insă a fi următorul : D. N. Minlescn, foBt comisar, timp de mai mnlţi ani, snb guvernai conservator, sete ales, acnm anul, locotenent al corn paniel VI din Legiunea V a gnardei. Faptul era caracteristic: Cinci ani de zile foile radicale strigaO merefi că Poliţia Ca. pit&lel, snb gnvernnl conservator, se corn. punea din ebirl. Eî bine, venind radicalii la patere, cetăţenii coloarei de albastra, ai acelor chiar nnde funcţionase d. Mialescn ca comiBar, vin şi da& o aspră desminţire strigătelor demagoge, alegând pe ins aşi chirul de Miu-lescu locotenent de gnardă al companiei lor. Aceasta făcu mnlt sânge râd celor ce până atnnci nn avead gura destul de largă eă strige că el', şi nnmai el , reprezintă poporal, că intr'inşil nnmai se concentră toată increderea naţionale. Este destul nnmai a nn fi cine-va din rândurile demagogiei spre a nn putea juca alt rol în goarda d-lni Sernrie, de căt rolnl persecutatului... dar ăncă a fi cineva chiar nn fost comisar al gnvernnlni treent 1... Era natnral că inorederea cetăţenilor sfidată, şi sbirnl, care cutezase a intrnni Ala’.tăiei marţi toţi artiştii din Berlin aQ condus pe nn amic al lor la cel din urmă loc de odihnă. Ori-cine a trăit căt-va timp la Berlin trebne să fi văznt odată pe bătrinnl Doring, nun din cei mai însemnaţi membrii al personalului toatrnln) de cnrte din Berlin, reprezentatornl ilustru de caractere bine pronunţate, care sâmbătă, trei ceaBnrl dnpă amiază căznse victima anei suferinţe ce’l ajunsese in vremea vacanţelor din anul acesta. In persoana Ini se săvârşi din viaţă nn actor a cărui ideal fusese a realiza in tot d'anna intenţiele scriitorilor dramatici, o ţintă pe care şi-o şi ajungea in mod neîntrecut, mal cn Beamă in crearea rolurilor vesele. El s'a nasent in 19 Ianuarie 1803 la Varşovia. Părinţii lnî hotărâseră a’l face negnBtor, dar el părăsi in curând cariera aceaBta pentrn cea spinoasă de artist dramatic. In annl 1825 debntă in rolnl luliu in piesa Poetul sărac; in anal 1826 veni la BreslaO şi de aci la Mainz. Intre anii 1832 până la 36 jncă la Mannheim, Carlernhe şi Hambnrg. De la 1840 incoace a fost membra al teatrala! de cnrte din Berlin. Acn patra ani el serbă inbileul săQ artistic al nnei activităţi de 50 de ani, şi cn ocazia aceasta a primit onorari şi distincţi uni, nu nnmai din partea colegilor şi amicilor săi, ci şi din partea Împăratului german; precum şi din partea multor principi. La 15 Innie annl corentel jncă pentru cea din urmă dată rolnl Ini Attmghausen in Wilhelm Teii. In cnrs de aproape 54 de ari, DSring a jacat aproape 300 de roluri deosebite, intre cari cele mal principale snnt Mepsto/iles, Noian, Attinghausen, lust, Falstaf, /ago, Shyloei Şeca in evrenl lnî Cnmberland, Polonios ş. a. m. In vremea căt a stat la teatml curţii, a jucat, dnpă propria Ba mărtorieire de 4900 de ori in 295 de rolnrl diferite. Teatral curţi! perde intr'ănenl unul din cel mal distinşi actori care va fi cn greQ inlocnit. CRONICA .Romănnl* de ieri ne dă următoarele ştiri : ,D. loan Brătiann, preşedintele consiliului, este de patra zile deja la băile de la Marienbad... şi incepe a se resimţi deja de efectele repausului ce poate gnsta şi de ale îngrijirilor ce'şl dă. Gate probabil că, pe la finele lnnei carenţe, safi la ince-pntnl lnnei viitoare, se va intoarce in ţară, spre a’şl relua viaţa şi ocnpaţinnile d-sale obicinuite. i' .Unele ziare răspăndesc ştirea, că in curând, corpnrile legiuitoare ee vor convoca. .Dnpe inforraaţianile noastre, această ştire nn este esactă : Camerile nn e’ar convoca decăt in prima cincisprezece a ionel viitoare.' VARI^TATI Isteţimea guiernutut american. — In America de Nord plătirea dărilor locuitorii incă o privesc d’un lucru paţin plăcnt. Ne a-vănd totd'anna parale multe, reetanţieri! dărilor merg, in necBznl necorespnnderel faţă cn datoria lor către stat, in birtarl, ca aici să'şi inece memoria in nndele rubinului lichid (vinul) ori in pâinea cea fluidă (berea). Agerul guvern văzând a-ceaetă parte gingaşă a majorităţii cetăţenilor ee socoti Bă moraliseze pe cel stricaţi prin utilizarea defectelor lor. Astfel gnvernnl Americei de Nord a Inat următoarea decisiune obligătoare : gnvernnl va face bilete de 5 safi 10 centime; de aceste 50—100 vor face o cărticică , de aceste cărticele va fi silit fie care — birtaş Bă cumpere şi va tăia câte nn cnpon de5 cent. la fie care sticlă de bere saQ vin şi va fi silit eă’şl plătească cupoanele. Cele de 5 cent. snnt verzi, cele de 10 cent. portocalii. La nn conţinut de bere echivalent cn donă sticle de bere se va da nn bilet portocaliQ. Astfel se va procede cn fie care restanţier până ce ’şl va achita dările către stat. In timpuri anumite suma intrată gnvernnl o va incasa dela birtaş. Fiind birtaşal in chipnl arătat şi perceptor, ee vede de sine că cheltuielile de urmărire nh vor mal fi supărătoare nici pentrn stat nici pentru particulari. Iacă din contră va fi mai nşor de aici inainte, căci nn american, care bea pe zi căte 10 halbe, nici nn ştie cănd a plătit pe an 182 f. 50 b, dare. 0 carte despre Caribaldi. — A apărut in Paris, la Dentn, din peana d-lnl general Bonrdone: 'Garibaldi, viaţa ea, aventurile sale, luptele sale., Autornl, conoscnt şef de Btat major in campania franco-teu-tonică, a dedicat cartea sa lnî Victor Hngo, Acesta ăl mulţumeşte astfel : ‘Demnul şi scnmpnl med concetăţean V6 aprob. d-v. istorisiţi marile lucruri, cari, Garibaldi le a îndeplinit cănd Franţa era in perico.! A istorisi marile lncrnrl, e a grnpa marile inimi in jnru-ne. ~ .Toate spiritele ferme şi nobile Be grupează acnm pe lângă republică, iar cea mai frumoasă frăţie, ce^poate linişti popoarele, e fraternitatea dintre Franţa şi Italia. Mişcat adânc primesc dedicaţinnea d-voastră şi vă doresc cel mal maresncces., Victor Hugo. BIBLIOGRAFIE CURS ELEMENTAR de ARITMETICA cn mici deprinderi de raţionament Coprinzănd peste 1000 eserciţiî de calcul şi probleme resolvate şi enunţate pentrn osul claselor primare şi I-ia secundare de ambe-sexe, de D. Mirescu. profesor de matematică la gimnazial Lazăr din Bucn-reştl. Preţnl 1 1. 50 b. Â eşit de snb tipar şi se află spre vânzare la librăria Socec et Comp. REVOLUŢIA Şl REVOLUŢIONARII de D. 1\ Teuleeeu. Volumul I-iQ trei lei noi- Rouettl Roman, Radu, f>oemi>l); de vlnzare la librăria SzollOsy, editorul. Sa va Soimcscu, Virtutea Militar ă poezii , de vlnzare la librăriile So-oec, Danielopolu, SzOllOssy şi in judeţe la librăriile corespondente : preţul 50 bani. Dr Felix, — Raport general pe 1877 asupra serviciului sanitar al oraşului Bucureşti. N. Scurt eseu, Istoria Rominilor pentru clasele primare, in editura librăriei Luis, str. Lipscani, preţul 50 b. St. C. MjllllilOSMl.—Industria ţi Resieltel, studio de sociologie. La librării, preţul 2 1. n. O. L. FrollO, Utilitatea Studiilor neolatine, prelegere ţinută la facultatea de litere din BucurescI, pentru inaugurarea cursului de Istoria literaturilor neolatine. La librării preţul 2 1. n. T I M P O L Acel care cunosc Hapurile purgative al» doctorolol întrebuinţa îndată ce vor a-vrtft trebninţfi de curăţenie. Ele nn produc desgust nici sl&butuue, căci, in contra celor-alte curăţenii, acâsta nn lucreză bine de cât când este lnatfi ca alimente bune şi bgoturl în-tăritdre, precum: vin, cafea, ceai. Fie-care ’şl alege ora şi prâmjul când 'I convine mei bine să le ia, în conformitate cil ocn-paţiunile sale. Oetenela pnrgaţiunel fiind pe deplin anulată prin efectul unei hrane bane, ea se pâte repeţi pe cât va fi de trebuinţă. Cutii de 5 şi 3 fr. 50 b. la Paris la doctoral Debail şi la t<5te farmacopeele. Să se cărăcu fie-care cutie cărticica de 72 pagine care conţine instrncţiile iu t6te limbele. Să ae ceră şi mannalnl în limba franceaă doctorului Oehaut, volumul de 400 pagine. Depoiit in BucorescI, la farmacia d-lui F. W. Zurner, calea Mogoşoiel, şi la d-nn Ovessa drogistul. BAIA MALNAŞ lângă Tuanad. A VIS Dn jnne cunoicaud bine corespondinţa şi comptabililatea în limba Română şi Franceaă şi puţin limba Germană şi Italiană, doreşte a ee angaja la vre-un comptoar comercial de Manufactură, Bancă etc. şi de preferinţă la vre-un antreprenor de lucrări publice. — A se adresa prin poşte: K. D. calea Văcăreşti, Strada Corbului No. 2. In urma unei aprinderi a şirului spin&reT mi ia paralisat asL-fal manile şi picidrele in cAt ml era cu neputinţa sA m6 mişc sad a& mo întorc In pat. Z&ceam nemişcat ca un cadavru. Acesta atare durA câte-va e£pt£m&jal. când doctorul J. K. nifi sfiitul b& viaitei baia Malnaş, cAcl numai aci mâ void putea vindeca. Am fost dus acolo şi In* trebninţal băile 6 Bept&mdnl. Mt5 purtai! p&nă la baie, mo l&suil în ea şi tot alţii mO scoteaO din ea, cftcl de şi eram numai in vtrata de 19 ani şi deşi odată am fost taro şi aftn&tos, nici c& puteam sta pe picidre, departe d a putea merge. Efectul apoi fu atât de însemnat şi minunat, in cât indaiA dup& sosirea mea acasâ puteam merge şi îndeplini lucrAr! mal uş^re. Acum am de gând s& mal visites şi in acest an baia Malnaş pentru a m! int&ri cu totul trupul. Inboldit de reounoscinţli cea mal curata md simt dator a recomanda cu c&idurâ baia Malnaş, 8 ore departe de Braşov, omeniwel suferinde. SOCIETATEA ACŢIONARILOR. CIĂILOK FERATE ROMÂNE E. Schunn. Braşov, 15 MniB 1878. In aceit an a'a înfiinţat ji o cursă ^ilnici de diligenţi Intre Haina; ţi Tuşnald. Doctor Bonţi biserica Calvini. locuiesce Strada Luterană No. 7, vis-â-vis de De arendat, districtul Prahova plasa Cricovu, având staţie de drum de fier pe dinBa, şosele spre Brăila, inegalii, pătule şi case de locnit bone. Informaţiuni se pot Ina in Strada Colţea No. 60 sa8 Strada Scaunelor No. 14. (756-0) CE SE POATE CAPATA P£MTR1LJ B FBAIVCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZAREA Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentra Pentru LINGEKIA DIN Calea Mogoşoiel Palais „Dacia44 5 franci: I Pantalon *Aă I Camison de Pichet de ernâ 5 franci: 0 cămaşă de Oxford enylm VIEN A 5 franci: 5 franci: 5 franci: I franci: 5 franci : Pentru I franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru ă franci: Pentru t franci: Pentru 5 frasol: 4 franci 50 bani: I şărech fsmene bărbăteşti. 5 franci: 6 perechi mnnehete ori ce fason. 6 gulere pentru bărbaţi do olandă fină. 11 gulere engl., in orl-care fa.on |t mărime. 6 pârechl ciorapi patentate. 8 gulere moderne pentru dame, după alegere. 18 batiste albe de pânză adevărată. 11 batieta bine colorate tivite şi spălate. 6 proadpe de pâniâ curată. 6 şervete da masă de pâmă adevărată. II şervete albe de oeaitl. 1 cămaşă modernă, eimplă tăfi brodaţi. 8 batiste cu monograme fin brodate. 1 batistă francesă fin brodată ou dantele* Pentru 8—8 franci: 1 oorset de damă Pentru şt/, franci: 0 cămaşă de nbptc de dinte. Pentru ă franci: 9 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. * 1 oauiiaon modern brodat. 1 faţa de maaă colorată ou oiuourl, pentra cafti. 1 cămaşă eefl o pereohe de îsmene de damă, bogat brodate. 1 fueta costum plissd. 1 bucată Tulpan. Pentru 15 IrancI: 42 de eo|I = I bucată Chllen franţuzele. Pentru 10 Iriml: 1 bucată Robe d’entaits in laine couleur. Pentru 18—24 franci: I bucată Tartan cnglca de 5 coţi. Pentru 20 IrancI ; 24 ceti Pichet. ' Pentru 5—12 franci; 0 flanelă eeu • pereche da iimenc dolină. Pentru 1*- SŞ franci . 1 bucată piusă de Kurnourg, ue 80—45 ooţt. Pentru 55— 6b franci : 1 bucată pânsâ de Belgia de 60 ooţl. Pentru 75—10b franci: l bucată pămă Corona de 5n coţi. Pentru 115-110 franci: l bucată Toile Batiste Trance». P«ntrn 12—36 franci. F Iapă mă de lină forte tine. Afară da articolilc menţionate ie găseşte tot-d’a-una trueouri complecte. Pentru 8 franci: Pentru 5 franui; Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 frnnol: Pentru 5 frasol ; Calea Mogoşoiel Palatul „Dacia14. ieuiăadiladin districte Inioţitu cu preţul respectiv sa var aleotua lairla grabnic eonsolincica şeşobHMi MMMH PROSPECT liS DE L’lnstitution Franţaise et Itaiienne Dirigie par MESDAMES MAZZANT1NI 9, Plnce d’Azeglio, FLORENCE. Ces Dame8 , ayant quitG la France leur patrie aprks la guerre de 70-71, ont fond6 k Flurence en 1873 une Institution Franţaise et Itaiienne qui jouit de lestime g6n6rale, et ok le3 jeunes fllles reţoivent une instruction auasi solide que briliante. Lea directrices 6tant munies dn diplome sup^rienr et second^es par Ic» professeurs distinguesie. Dans cette Institution l’enseignpraent est divisd en 2 cours: cours 616meutaire et cours sup^rieur. Chacun deces cours comprend 2 classes et chaque classe est divis^e en plusieurs sections. Selon son aptitude l’^lfeve peut changer de section 2 foia par an. Le prix de la pension pour Ies internes est de 1200 frs. par an, y compris la musique, le dessin et la danse. ţfT Des renseignements on peut avoir k l'imprimerie Thiel & Weiss, qui ont visitâ l’Institution personellement et ok on peut voir le pros-pectus dâtailld. rtxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxn X IF IR-A-TST ZI GtTlTTIIB!R x X â la VILLE DE BBOIELES X J Podul Mogojdiel No. U vis-4-vis de Consulatnl Rnsaese ^ V Becomnndă magaeinul sefl Mortal In tot-d’ă-una fărte bine cn rufăriă de bărbaţi şi de Q dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă şi mătuşă, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, ^ îţ flanele fine (cripe de s&ntd) camisdne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi mal noi forme şi culori, umbrele de sdre şi de plăie etc. etc. Atrăgând tot JŞ 'le-»»- cele Clieatele ck din oausa crisel am redus fărte mult preţurile. Publicaţiime. Prin aceasta se aduce l» cmioştinţa generală că de la 1t (21) August a. c. vor iutra in vigoure următoarele : Pe căt timp intreroperea liniei Brăila-Barboşi nu este inlăturată, in locul trenurilor accelerate No. 1 şi 2, cari sunt ! conforme cu planul de mers, vor circula ] pe linia Galaţi-Romau trenuri separate I aBtfel, că voiagiorii prin vapoare intre Brăiln-Galaţi vor avea legătura imediată | in Brăila cn trenurile de persoane No. 5 şi 6. — Legăturile in Roman fi Tecuciă răniăn iu vigoare. Transportarea voiojorilor intre Galaţi-Bacaă se face ăncă pentru căteva zile din cauza întreruperii prin otnnibnse pe podul şoselei şi taxa de transport a voiajorilor prin otnnibnse Împreună cu bagaj pentru I bilet este : I clasă trei franci II , doui , şi III . un franc (tren de persoane) Liberarea biletelor de voiaj de către staţiunile liniei Bucureşti-Brăila se face numai de la şi până la Brăila, de către staţiunile liniei Galaţi-Roman-TecnciiS-Berlad numai de la şi pănă la Galaţi. Pentrn propiia ior transportare şi bagajului lor cu vaporul local (Brăila-Ga-laţl şi vice<-versa) voiagiorii vor ingriji înşişi. Ordinea de mere a trenurilor separate No. IOî/, şi e8te următoarea: Tren accelerat No. . Galaţi pleca: re 8 ore 30 tu. seara Bărboşi , 9 » 25 . „ > Tecuci , 12 , 27 , y MărăşeştI, 1 > 23 , dim. o Adjud , w » 39 > î Sascut > 3 > 12 , • Băcăă , 5 . 25 , > Galbeni , 7 . 25 , Roman sosire 8 , 16 , > Tren aceelerat No. ^ Roman plecare 8 ore 45 m. seara. Galbeni Bacă 3 Sascut Adjud MărăşeştI Tecuciă Bărboşi 11 1 38 48 (Omniboi) — , dim. 31 27 27 30 Galaţi Bosire 6 > ’■ , , îndată ce linia Barbcşi-Brăila va fi restabilită, vom aduce la cunoştinţă modifi-ceţiunile r»spunzftoare de trenări. Bucureşti in august. Direcţia de exploatare. EPiTROPIA SEM.NARIDLUI NIPH0N MITROPOLITUL PUBLICATIUNE In cjioa de 26 Augnst corent se va ţine licitaţiă la cancelari» Epitropiel, Str. Fila-retu No. 2 pentrn veu4area porumbului aflat la moş’ile Eiajna şi Bâţcoveni din recolta anului trecut adică: de la 100—170 kite cu aprocsimnţiă la moşia Kisjoa şi de la 200—250 kile idem la Bâţcoveni. — Doritorii de a cumpăra aceste produefe sunt invitaţi a se presenta 1» localul cancelariei in t)’oft ar^iafă orele 12 spre a concura la licitaţia, fiind însoţiţi şi de ca-venitele garanţii în uumernr saă efecte publice. (762—3) In <)ioa de 26 Angrst corent orele 12 se va ţine licitaţiă )a cancelaria Epitropiel Strada Filaret No. 2 pentru darea prin antre-prisă^pe termen de un an a căruei de vacă necesară pentrn nutrimentul Elevilor şi personalului de serviciO. — Amatorii de a se angaja cu acăstă antre-prigă se vor presenta Ia ar?tala-