VINERI, 11 AUGUST ANUL UT. - 187S i :.V A.ME3STTELE .JS TOATa romAN!a RţlONl ŞI RECLAME: litere petit, pagina IV, 30 bani II, 30 bani, pe pag. II, 3 lei n®' bclaiue 3 lei noi linia. iSr In capitală 10 bani- KSB IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redaoţiel şi Administratei: Palatul 'Dnoia,. ANUMCITTKI • Se priimenc in atritijiatitl- : l/i D-nil Jidane». itein ii Vogler in Vienn.i, IVnlGirhganeo Ino, A. Oppdii in Vienm, Stubenb.nrei 2; Jiwloti Afnt/e in Viennu , SoileriUtte 2: J'hilipr J-ol> in Vinnn.i, Eichenbuchgane ll : J.ntiy |, 97‘lt #7 Hi «0-V, 901, niale ■ ur*J Cursul de Vteua, 21 auguit Renta ungarii In aur .... 87 90 Bonuri de teaaur ueg , I emia. 112 75 II , 75 80 ^ jrban . . 82 81 împrumutul auitr, in Wtir . , «8 --- i al Capii B5 94'/., , . , ar ţi ut , , 64 55 l..... 170 165 Renta austriaca In »ar . . . 72 65 225 215 Lote din 1866 ........ . 111 50 ii..... 85 80 Acţiunile b&nec! naţionale . , . 810 - . il cu premii 24 23 . . auitr. de credit 258 80 M..... --- --- „ ungare , 226 50 lOO'â --- Argint........ . . .100 75 2520 --- Ducatul......... . . 5 52 --- --- Napoleonul......... , 9 27 |, ...... 123V* --- 100 tn&rcl firmane , , . . . 57 Cursul de Berlin, 21 augait Acţiunile Căilor ferate romAne. 30 — Obligaţiunile roralne 6»/* . . 83 — Priorităţile C. fer. rom. 8M 84 40 împrumutul Oppenheim . . . 101 75 Napoleonul.....................16 27 Viena, termen lung..............— — Paria , aourt .... 81 30 Calendarul Şllel Vineri, ll Auguat Patronul silei : Mart. Erplu |i Nifon. Răsăritul aoarelul: 5 ore 13 min. Apuanl aoarelul: 8 ore 50 min. Fasete lunel : prim cuart. PLECA HEA TRENURILOR liucnrescl -Suceava Bucureacl , , , . 8.15 n 10. — d Ploeicl..........9.50 n 12.00 ■ Braila...........1.53 n Tecseifl..........4.38 a ll Roman............9.05 d Suceava,aoaire . .12.034 9.55 n Bscorcsc—Veroloro ra iu. — a 12.00 1 5.15 4 7.15.1 ll.tO.) 4.45.} Snoea va —Unea rosei Suceava .... 5.11 3 6.16 4 Roman..........8.45 4 12 30 4 Tecuci.........12.30 u 5. Io 4 Brăila.........3.08 n 8.10 11 Ploeacl. .... 7.12 d Bucureacl aoaire 8.30 J Verelorova —Bncare.tcl 8.58 | 2.45 i 4.30 J Bucureacl • • • • • . 7.40.1 10,40 4 Verciorova . , , . Piteitl ...... . 10.13 d 3.-4 Craiora . . . . Slatina...... . 12.31 1 0.30 n Slatina...... Craiora...... 3.15 4 Pitejtl...... Vflrclorova, «oiire . . 6. --- D 6.--- a Bucureicl, aoiire . . . . 9.20 Bucureşti—Giurgiu Bucureacl...............3.15 4 Giurgiu, aoaire........11.35 .1 Giurgiu—Bucureaci Giurgiu.................7.26 4 Bucureacl, aoaire. . . . 9.4» 4 Galaţi —Bărboşi Galaţi . . . . . . 1.20 n 825 4 Bărboşi, aoaire . . 1.55 n 9.— <1 Bărboşi —Galaţi Bărboşi.........2.55 n 0.25 n Galaţi, aoaire . . . 3.30 n 7.— n 5 n K.2 7 II 4.r,:, 4 7.17 j 7..30 n 8.05 n 7.—u b.VSii (inc esposiţia, românii mer-iris. vor găsi ziarul .TIMPUL* Magasinj du Printfmps. Haussmann 70.* Esi telegrafice LE .TIMPULUI* (Agenţia Hnras) (31 auguat, 4 ere d. im.) Londra, 2l auguat. 3 r omit pe Lavi să evscoeze Bagi! ed răspuns piintr’nn relaş. Londra, 11 augost. rde holaritu a lua măsurile tre-Apre ii ti iniinn reptile ocnpa-t evita ast-fvl o canipanie de Vicnl, 2l auguit. le hereditnr îa face măine visitS Vi iihelm la Teplitz. Congtandino|vnle, 21 august. I.iauţil Engliterei, FranlţivI şi afi invitat pe Poartă fă eseente triet tractata! de la Birlin. 2 Auguat, 9 ore dimineaţa.) aPetersbnrg, îl auguat. v a ordonat să se dea licenţă “ ire formei ză rezerva dwpărţă-L treilea. Bombay , 21 auguit. torni din Cehul & murit la 17 tete posibil, că se va amăra pieii! eig'ize peilm Cabo'. Viena, 21 august. cdetţn po itică annnţă, că Hafîz •eintere ţi a fost condus la Brod. Viena, 21 auguit. itentice din CataTo cn data de 21 , că ostilităţile dintre TtrcI ţi reni afl jncepnt ieri înaintea Pot- Berlin, 21 auguit. Germaniei de Nord zice relativ rea puterilor in c« sl ia gri cearcă: |u ror avea eă r ştepte reaultatul • jr dintre Porrlă şi Grecia, mal a lua o decisiune. Nota Porţii, ţrotistirză la cererile Grtciel act retrimesă aci. I BUCUREŞTI . IO (Tdî-2 .niguşt) i a distrage atenţia publi-la mizeriile din lăuntru gtr* I noştri afl nevoie de turbu râ-jboaie, in sfârşit de stări p. de lucruri in vr’un colţ al InT. Astfel ziarul principal lider dela guvern găsise m-•:irte cuviincioase pentru a t- a ocuparea Bosniei şi Her-I şi se bucura de auccesele ;e ale insurgenţilor, rmare restabilirea liniştii punct, afectat de tratatul llin, trebuie să ne mulţumi tru cătva, pentru câ ne dă •idi 'reveni cu mal mult cum* btge rece asupra afacerilor itr î. icurie inrigiatrăm deci, cA aiistriace afl ocupat Bostui- ii Seraievo, frumoasa capi* Ic snief, cetatea cu o sulă de . Vr fi fost cu putinţă de a altfel acea provinţie, de cftt prin ocuparea de cftlră trupele unei puteri creştine, caro cu ochiu l mpcde şi cu simţioiâiit de *quitate sâ dea fie căruia dreptul s££i şi să oprească ca o parte a populaţiei să se arunce cu furie asupra celeilalte părţi numai din ură religioasă şi din poftă de dominaţiune. Nedominând nici mahometaml, nici creştinii indigeni, şi silite amSndofe elementele a păzi liniştea, ele se vor intoarce la ocupaţiile lor zilnice şi se vor re-deprinde a munci şi a cftştiga. încolo e verisimil cum că ocuparea acestor ţrovincil e aproape egală cu cucerirea lor şi că ele vor deveni părţi integrante ale monar-chiel. Una din bucuriile presei noastre radicale e tulburarea din Rusia, care Intr’sdevăr e serioasă. Dar ie-butirfa acelei turbnrâr! ar fi de sigur şi mal periculoasă pentru noi de cftt succesul insurgenţilor din Bosnia. Intr’adevftr elementele nemulţumite din Rusia sunt pansla-viBtil şi nihilişt.I. Cel de’nlăî sunt Insă ncmulţâmiţl cu succesele res-boiulul. El ar fi dont ca Rusia să alunge pe Turci, din Europa, să formeze În peninsula balcanică o confederaţiune slavă, c’un cuvftnt el zic, că prin acest resboifi Rusia na câştigat nimic, că jertfele nu staO In propoiţie cu sucesele. Ceea le-a aruncat principele Gorciacof spre a linişti setea de intindere a acestora In Europa este tocmai Basarabia noastră. Nemulţâmirea acestora găsind re sunet In Rusia, ea dă aripi şi unei alte mişcări dis-compnitoare, a nihiliştilor. Intr’ade-vftr generalul-adintant Mezenţef, şeful renumitei secţii a treia a poliţiei din St.-Retersburg, fâcăndifşl primblarea obicinuită din locuinţa sa Împreună cu un coleg al sftQ de serviciti, Maenrof, v£d mergănd pe trotuar doi oameni, îmbrăcaţi cu eleganţă, de odată sare unul asupra celui de’ntâl şi-I Înfige pumnalul In coastă. Apoi amăndol atentatorii se urcă Intr’o trăsură elegantă cu cal minunaţi şi se fac nevăzuţi. Fost-a un act de răsbunare privată, fost-ati cauze politice ?—nu se ştie păn’acuma. Dar Împrejurarea că ziua—’nemeaza mare şi in mijlocul PeteTaburguluI a succes un atentat asupra unei persoane atât de inalte e caracteristică. In aceeaşi vreme fierb in oraşele mari ale împărăţiei mişcările nihiliste. Se intentează procese se condamna la moarte şi se execută capii mişcărilor, iar cel lalţl se ’nchid sad se trimit in Siberia. Totuşi credem, că şi in Rusia guvernul va fi in stare să suprime mişcările, parte prin măsuri aspre, parte prin cmcesiunl făcute spiritului public. Dar pe cănd in Bosnia se va stabili poate ’n curănd pacea,resboinl ăşt iveşte din nofi fruntea la marginile Montenegrulul. O depeşă recenta ne spune, că oştilităţile intre muntenegreni şi Turci aă început la Podgoriţa. Principele Muntenegrnlul se adri sase prin telegramă eâtre Marele Vizir Sarfet paşa, cerănd grabnica împlinire a tratatului de Berlin intru căt atingepeMuntenegru. Deşi principele Nicolae concepuse scrisoarea sa in termenii cel mal po-liticoşl, totuşi se putea prevedea ivirea unor complicaţiunl nouă, de vreme ce Poarta s’arăta foarte puţin dispusă a evacua toate teritoriile con-cese Muntenegrulul, pretextând antipatia locuitorilor mohametanl contra dominaţiunil muntenegrene. înainte derătepa zile situaţia era deja destul de serioasă. Muntene-grul se pregătea să ocupe militâreşte toate teritoriile, câte is’aft recunoscut prin tratat. Posturile de pe toată lima fură intârite, detaşamente mal mari se aşezară intre Kadwko! şi Goriţa ; in sus de Zogai se aşezară patru tunuri de munte şi întreaga linie a Moracel fu ocupată, ridicăn-du se valuri de pâmănt la Leşco-polţe, pentru a acoperi şi a primi iiilăuntrul lor un corp de operaţie, destinat se vede a ocupa Podgoriţa. Deci nccst corp va fi avut acuma conflicte sângeroase cu corpul turcesc al lui Hussein-paşa, DIN A F A K A Ziarul „Golos* publică reflecţiuni-le următoare in privinţa luării in posesiune a Bătu mulul de către Rusia : Se pare câ ia Constantinopol se speră, că tot aceleaşi iutămplărt, cari aă pus piedici austrincilor la intrarea lor in Bosnia şi Erzegovina, se vor reproduce cu ocaziunea luării in posesiune a Batumulul de către Ruşi. „Daily-News*, înşiră, cu multă complezenţă pregătirile de opunere cari se fac de populaţiunea musulmană. In caz chiar când aceasta ar fi e-zact, guvernul ar comite o greşalâ întemeind calculele stile pe nişte incidente duşmănoase, cari produ-căndu-se in potriva noastră, ar avea un caracter cu totul alt-Fel de cât când e vorba d’a pune piedici intrării armatei austro-ungare in Bosnia. Turcia s’a angajat intr’un mod formal a preda Batumul; ea nu poate zice Rusiei: „Luaţi'], dacă puteţi;* ea nu poate să se poarte cu Rusia tot asemenea ca cu Austria. Batumul trebue predat tot in aceleaşi condiţiunl cum s’aQ predat Şumla şi Vama. Dacă este adevărat că o bandă de 2000 de munteni se pregătesc a stăvili drumul armatei ruse, atunci soldaţilor turci nu le este permis a rămânea spectatori pasivi şi indiferenţi ; el ati datoria a face să se respectezo angajamentul semnat de Turcia. Regele Ferdinand de Portugalia a sosit ieri la Paris şi va pleca in-curănd la Tepliz. Ziarul „Les Desbats* scrie : Postul şefului secţiuuet a treia a cancelariatulul este foarte periculos. Noul titular, generalul M zent-zof, care a succedat generalului Tro-pof, victima Vierel SasulicI, a fost la răndul Iul ţinta unul asasinat care avu de astădatâ un sfărşit funest Greii rănit de mal multe lovituri de revolver, el a murit după câteva ceasuri in urma rănilor primite. N'avem âncâ amănunte asupra a cestel intămplătl. Lumea 'şi-aduce âncâ aminte câ in momentul atentatului Vierel SasulicI, mulţi oameni afl susţinut in Rusia, că această crimă nu este, după cum se zicea de unii o răsbunare personală, ci o mare conspiraţiune in contra şefului poliţiei, ori-care ar fi dânsul. Noul atentat pare a confirma această pâ rere. Acum câteva săptămâni desor dini însemnate şi serioase ati avut loc la Odesa. şi bande de nihiliştl afi tras asemenea asupra agenţilor poliţieneşti. Ziarul .Le Nord* scrie : Dacă foile anglo-indiane judecă destul de aspru politica lordului Benonnsfifld, municipalităţile Australiei ’l trimet, drept resplată adrese de felicitări. Această diver-ginţâ de vederi se esplică uşor. Coloniile din Australia doresc pacea, cu sati fără glorie, de oare ce interesele lor nn sunt de loc ameninţaţi' prin pretinsele jicniri a intereselor englezeşti, cari afl permis lordului Beaconsfield de a provoca mănift maselor din Englitera in contra tratatului de la San Stefano. Anglo-lndinnil, din contră, afl rămas incâ pe tărămul pe care se puse ministerul in intăia lui circulară a lordului Salisbury ; el afl luat la serios pericolele pe cari le semoalase Foreign-Office atenţinnel Europei, şi evolu-ţiunile săvârşite la Congres de către plenipotenţiarii britanici le-a cauznt o decepţinne serioasă. Există dar, pentru moment, un echilibru intre laudele şi criticele cărora e supusă politica guvernului in întinderea imensă a imperiului Britanic. Marele duce Alexie AlexandrovicI, care a sosit la Paris ieri dimineaţă a tras la Hotelul Mirabeau. Principele călătoreşte in cel mm mare incognito; el e insoţit numai de două persoane, de amiralul baron Scliling şi de locotenentul principele Schacovscoy, aghiotantul JuI. Marele duce va rămânea la Paris vre o trei sâptămăol. Principele Orlof, ambasadorul Rusiei la Paris, va pleca duminică seara la Bruxelles, unde va reprezintă pe împăratul Alexandru la nunta de argint a regelui şi reginei Belgiei. .Mâmorial diplomatique* zice câ se confirmă sgomotul, cum că M. Sa regina Victoria va visita Expoziţia de la Paris pe la linele lunel lut Septembre. Ziarului „des Ddbâts* î se seri.* din Constantinopol câ ziarele turceşti sunt foarte indrâsneţe inapre-ciaţiunile lor asuprn situuţiunil diu Bosnia, unde opunerea, ori cât do eroică nr fi, nu va putea ajunge de cât la o zadarnică vărsare de sănge. Aceste ziare admiră conduita Bosniacilor, se entuziazmează de această mişcare patriotică care le măguleşte amorul propriii naţional -r- mulţumire zadarnică care va fi scump plătită de locuitorii Bosniei. Presupui că nu vor întârzia a primi o mustrare in această privinţă, cu atât mal mult câ ambasadorul austriac a şi interpelat pe Poarta in această privinţă. După ştirile sosite din Chile, is-bucnirea unul resbol cu republica argentină este foarte probabil. Guvernul din Chile face pregătirii mail de resbol, Din cauza această mal multe case de bancă 'şi afl suspendat plăţile in bani. Starea sănătăţii trupelor engleze din Cipru este, după cum i se scrie din Larnaka ziarului „Daily News* cu data de 15 august, foarte neli-niştitoarâ. In total sufer de friguri cam 25 procente din trupele europene. Cam două treimi din ştabul medical sunt asemenea bolnavi. Frigurile nu aduc moarte; dar pacienţii trebuiesc să părăsească iusnla. pentru ca să se cureze. Trupele indiene, despre a căror destinaţie s'afl schimbat de nofl opiniile autorităţilor din patrie, sunt foarte slăbite In urma aţlţ&rilor nefolositoare, produse de această nesiguranţă. Câteva despărţăminte din aceste trupe, se află deja pe drum pentru a se Întoarce In patrie; bărbaţi esperţl ăşl exprimă temerea, că această Întoarcere va fi Împreunată cu multe ipse şi suferinţe. 'i HI Hali/ paşa în cvartierul principal austriac. . Fremdenblatt* din Viena serie In nmnOnil sOO de luni, I 9 august: Despre petrecerea lui Jlad: paşa in cvartierul [principal de la Zemţa ne vine—durere catn târzia—o telegrama a corespondentului nostru. Aceasta fu trimişii Ia 13 august dimineaţa cu un curier la Dobnj, nude fu predată telegrafului la 16, pentru ca să o primim după 18 de ore. in 18 1. c. Telegrama, care e menita să arunce o nouă luminii asupra misiei Iul Ilafiz paşa, sună: Zeu iţa 13 august. Erl pe la orele l'/s JupA prânz sosi aict guvernorul din Serajevo, Hafiz paşa. La cererea lui i 9e dete o escortă .le ulaui. Locotenentul Pa-raga II eşise din Travoik spre tn-tîmpinare. Generalul Kostinger cu suita 61 primi la intrare. Intrarea a fost pompoasă. Conductul fu deschis printr'un cursier. Ia carul din-t6iâ ş#dea Ilafiz paşa; In al douilea se a Ha adjutantul să Împreună cu alţi S turci armaţi. Patru care cu notabilităţile din Serajevo urmată. Servitori călări in-cheiau conductul], care trecu pe dinaintea Bivoakulul şi intră in cetate. La şeapte ore se ar6tâ HaBs Paşa in cuartirul principal. Baronul Fili-poviciă 61 salută pe stradă cu următoarele cuvinte. „Ca comandant al Bosniei salut pe Ecs. voastră şi o invit a’ml urma in cvartirul principal. îndată după aceea comandantul suprem conduse deputăţia dinaintea cortului s60. Garda principală salută cu marş de general. Hafiz Paşa zise : Trei zeci de ani am servit cu onor şi cu credinţa pe imp&ratul, astăzi a venit peste capu’ml o grea nenorocire, pe care nu o am meritat. Ea sunt guvernor fără putere şi autoritate şi general fără trupe, o jucărie in mănile unor mişel mi-serabill. ITafiz-Paşa se rugă apoi , ca de oare ce el însuşi n’are nici o pleni-potenţă, să fie ascultată deputăţia. Aceasta, constătătoare din 6 notabili, câte doi turci, creştini şi ebrel, ceru prin vorbitorul lor, un comerciant greco-oriental anume IvanovicI, ca armata austriacă să nu mal înainteze. Comandantul Filipovicl declară, că el nu se poate lăsa la nici o invoeală. El va inainta in linişte şi va ocupa Serajevo ; ori ce opunere contra trupelor imperiale austriaco o va şti intimpina cu atâta rezoluţiune, ca şi la Maglaj şi la Zepce. Deputăţia ieşi şi Hafiz paşa luă un teiă Situaţia lui Hafiz paşa e demnă de compătimire. Comandantul 61 rugă să se întoarcă cu cuartirul principal la Serajevo, saă 3â treacă peste Brod la Constantinopol. Hafiz paşa este silit totuşi a se intoarce la Serajevo, de oare-ce lăsase mal mulţi obstaticl, intre cari şi pe cumnatul s60. El s’a bucurat mult de onorul, cu care a fost primit. Astăzi se intoarce la Serajevo. Acum este un fapt necontestabil, că guvernul turcesc stă la spatele insurecţiei. In Travnik fu tăiat bucăţi comandantul Veik Beg, pentru că nu voise să lupte contra trupelor austriaco. La laicze avurăm o perdere de 300 oameni răniţi şi morţi. Erl primi comandantul pe junimea studioasă sub conducerea capelanu lui Omerccnoviclie, care mulţumi in numele coreligionarilor şi conaţio-narilor sel pentru intrarea trupelor împărătesei şi tot odată esprimă supunerea acelora cătră impăratnl- Poporul croat — zise dânsul — se închină cu trup şi cu avere imptrâtului. Noi suntem al Iul cu trup şi sujlet. Baron FiHpcrdciu, zi9e, intorcăndu-s6 cătră junime: „Voi, copil, nu ştiţi, ce suferinţe afi suportat părinţii noştri in timp de secoll, voi nu veţi mal şti decât din istorisiri despre acestea, căci pe viilor va domni in Bosnia libertatea şi dreptatea. Să nu uitaţi nici odată, că im-păratul Francisc Iosif v’a adus această fericire. Trăiască Maiestatea Sa! „Plini de entusiasm repetară cu unanimitate toţi asistenţii acest să trăiască. Când esclamă Omercenovi-cin un vivat pentru imptrăteasa E-lisabeta, un nou entusiasm insuflă pe asistenţi. Contribuţia cetăţilor Maglaj şi zepce fu revăzută. Din Parlamentul englezesc. Fremdenblatt din Viena publică cu data de 16 August următoarele: In şedinţa de ieri a casei de jos intrebă Sir Heury Havelok, dacă misiunea, care are să fie trimisă la Cabul sub conducerea generalului Sir Neville Chamberlain, 9e face la provocarea saO cu consimţimăntul emirului din Avganistan, şi dacă regimul poate comunica casei de jos cauzele, care produseră referinţele amicabile cu emirul pe la inceputul anului 1877, precum şi motivul, care a îndemnat pe Anglia 9ă nu mal ţină nici un agent in Cabul. Cancelariul visteriei respunse, că emirul nu a provocat misiunea, dar regimul din India 61 va indupleca să o primească. încheierea referinţelor amicale a fost provocată de emirul insuşl şi dânsul este dator până acum ori ce esplicare in această privinţă. Au avut loc pertractări, intre Sir L. Pelly şi intre un trimis al emirului, care insă muri in decursul pertractărilor Anglia n’a avut nici odată vre un agent in Cabul şi nici n’a cerut când-va ca să i se con-eeadă vre unul. Agentul indigen muri şi e probabil, că in urma in-cheieril referinţelor amicabile cu A vganistannl nu s’a aşezat altul nod in lotu-i. D. Hayter cere informări, dacă regimul are informaţii despre starea lucrurilor în Balum, şi dacă ştie cu siguranţă că consulul englez din Trapezunt, a informat pe Sir Austin Layard, că Lazif rămân constanţi pe lângă declararea, că el se privesc ca unii ce stad sub scutul Bri-taniel şi că la Înaintarea Ruşilor spre Batum vor ridica stindardul englez. Subsecretarul de stat, Bourke răspunde : Noi ştim, ca Batum este ăncă ocupat de Turci sub comanda Iul Derviş paşa\ dar tocmai se per-tracteazâ între Turci şi Ruşi cedarea Batumulul' De la Sir Austin Layard a sosit o telegramă, care anunţă, că consulul englez din Trapezunt ar fi primit o petiţie a Lăzilor, In care se declară, că dacă’l vor ataca Ruşii, ci vor desvăli stiudardul englez şi se vor purta ca unii, cari staă sub protecţia englezilor. Sir IV. Harcourt intreabâ, că răs-puns’a regimul această telegramă. Altfel s’ar putea presupune, că regimul sprijineşte pe Lazl in atitudinea lor. D. Bourke. Eă cred, că numai un moment poate presupune cineva, că regimul britanic ar fi primit asu-prâ’şl vre-o responsabilitate in privinţa Lăzilor. Împrejurarea, că el se privesc ca unii ce staO sub scutul englez, nu poate impune regimului englez nici o indatorire. D. Forsler. Acesta nu e respuns la intrebarea pusă. Nimenea nu va crede, că regimul va lua o asemenea responsabilitate. Inştiinţatu s’aă Lăzii, că responsabilitatea nu se accep-tează i Altfel ar putea fi induşi bieţii oameni in eroare. D. Bourke. Casa poate fi convinsă, că regimul nu va încuraja pe Lazl să creadă, că el se află sub scut englez. El nu va lua nici o responsabilitate de felul acesta asupra Ba. La o a doua intrebare din partea lui Porster şi a lui Sir IV. Harcourt, că s'a respuns ori nu telegrama lui Layard. adause secretarul de stat, că telegrama incâ nu B'a respuns, de oare ce oficiul de esterne nu posedă incâ textual petiţie. Lăzilor. Cu aceasta se incheie desbaterea. „Pressa* se grâbesce, cu o viuă plăcere a anunţa reînfiinţarea scoa-lel de arte şi meserii de la Mavro-gheni, de către Primăria Capitalei. Această şcoală, la anul 1858, începuse a fi foarte productivă, pentru care guvernul şi Eforia şcoalelor de atunci ’i-aă destinat un local special, aă cheltuit o sumă de bani spre i face clădiri inadins, aă adus oameni speciali şi foarte capabili din străinătate, spre a organisa această şcoală; in fine, pentru mal bună desluşire, reproducem, din discursul mult regretatului nostru bârbat de Stat şi părintele instrucţiunel. Gheorghe Costaforu, ce se afla pe atunci director al Eforiei şcoalelor, cu ocasia solemnităţel impărţirel premielor , spre a se vedea şi mal bine, câtă solicitudine aveaţi, atăt eforii şcoalelor, cât şi Domnitorul, pentru de3-voltarea şcoalelor de arte şi meserii, cum şi pentru şcoala de agricultură, ca pentru singurele mijloace a face ţara fericită : „Şcoalele de arte fi agricultură,— zicea acel nemuritor bărbat G. Costaforu,— unele ce aQ de scop învăţătura practică indispensabilă meseriaşilor şi BgricnltorilorQ, snnt obiectele specialei ingrijirl a înălţime! Voastre 1). Eforia se simte destul de fericită, putând a realisa proiectele de con-strncţinnl şi îmbunătăţiri, pe cari aţi binevoit a le aproba înălţimea Voastră. Localul şcoaleî de arte fiind proprietatea Eforiei, lucrările de conBtrucţinn! şi îmbunătăţiri se pot face cu mal multă încredere, şi, prin urmare, mat Btatoruice; la PanteleimoD, dreptul şcoale! nefiind aşezată decât pe un contract timporar, Eforia va lua indrăsneală a Vă rnga plecat, Prea înălţate Doamne, ca să acordaţi proiectelor el de construcţiile indispensabile nnel ferme model, stabilitatea unn! viitor mai indelnngat şi mai signr. Cu toate acestea, in măsura putinţelor şi a condiţiilor actuale, şcoala de agricultură a făcut, in anul acesta, paşi repezi deinaintare: invă-ţătura teoretică şi practică a elevilor, disciplina lor, buna ordine interioară, imprej-muirea şcoaleî, mărirea şalelor, construc-ţinnea de atelieruTl şi de magazii, aducerea din nănntrn a mal multor machinl, ame-lioraţiunea sistemului de împărţirea pământului, reorganizaţi un ea atelierurilor de tămplărie şi ferărie, destinate pentru fabricarea plugurilor şi a instrumentelor a-rătorii, cultivarea metodică a pepinierei de duzi şi perfecţionarea industriei măta-sei (2) înfiinţarea din noQ a unei catedre de viterinărie. Toate acestea, Prea Înălţate Doamne, s'aQ făcut cu Înalta aprobaţinne ce aţi bine-voit a da proiectelor Eforiei; şi, cu drept cuvânt, se pot socoti cele dăntăiQ baze, pe cari să se aşeze treptat desvoltarea şciinţei celei mai importante pentru noi; nu ne indoim că, cu înalta Măriei Voaate protecţinne, toate greutăţile se vor invinge, şi braţele populaţiunilor noastre agricole se vor indrepta pe dramul 1 2 (1) La 1858, se afla caimacau iail loooţiitor de Dorun, Alecsaodru Ghica, fostul Domnitor. (2) . Astăzi nu ss cunoaşte nici urma acestei pepiniero de duzi, şi cultura mătaaei, cu care s au cheltuit eume enorme in plantaţii şi cl&dirl, tot aQ dispflrut, industrie şi stabiliment. intrecerel cu popoarele civilizate ale Europei. Şcoala de arte a avut fericirea, din anul trecut, a se recomanda, prin lucrările elevilor, la binevoitoarea încurajare a înălţime! Voastre. In anul acesta a mers mal departe; şi atelierul de tămplărie, dul-gherie şi fierărie, a inceputase recomanda publicului prin mal multe comenzi, atăt dela particulari, căt şi dela case publice, ce s'aQ efectuat cu preţuri moderate şi mult mal bine iecăt ori nude in altă parte aici in ţara noastră. Iu această şcoală Eforia are toată încrederea şi speranţa ; toate obiectele trebuincioase pentru şcoli se lucrează acolo. Să sperăm dar, Prea înălţate Doamne, că in scurt timp fubricaţiunea materiilor va cădea sub măinele inteligiote şi laborioase ale tinerei clase de meşteşugari , ce se formează acum la şcoala dela Mavroghenl. Cheltuielile şcoaleî de arte, împreună cu clădirile ce se fac in anul acesta, dupe budgetul aprobat de Înălţimea Voastră, se urcă la suma de lei 321,907; acelea ale şcoaleî de agricultură şi ale şcoaleî de du^i se soie la 152,3G9.* 1) Tot cu aceenşl ocazie, la esamenele dela 1858, distinsul bărbat şi mult regretatul Hoffer, directorul şi organizatorul şcoaleî noastre de arte şi meserii, adus cu cheltuiala Statului dela şcoala politecuică din din Viena, zicea : „Creaţinnea institutelor politehnice in Statele Europene civilizate, aQ contribuit foarte mult la generala des-voltare a industriilor popoarelor şi a economiei politice.* Şi, in privinţa stărei scoale! de arte şi meserii de atunci, adăoga : „Din resnltatnl esamenelor de acum, şi din obiectele deosebitelor producţinnî, esecu-tate de elevii aceetel scoale, şi aşezate la espoBÎţiune iu salonnl onorabilei Eforii, se poate vedea propăşirea ce a fâcnt şcoala de arte, in theorie şi practică, relativ cn circumstanţele timpului actual.* De atunci aQ trecut 20 de ani, şi şcoala, in Ioc să prospere, astăzi se desfiinţează, dănd’o afară din localnl ei propriQ, şi schimbăndn’i cn total destinaţia el; par că ar fi nn blestem în ţara noaBtră, ca şi aceBte institute salutari! să se prefacă iu nişte postări de chiverniseală, fără a lna in consideraţinne scopul pentru care B'aQ creat. De aceea facem omagele noastre primăriei, pentru bunele dispoziţiuni şi dorinţa ce a arătat intru susţinerea şcoaleî de arte şi meserii, şi protecţia ce doreşte a’i da, dupe cam arată d. C. N. Racottâ, in articolul sâQ, ce’l dăm pnbli-cităţel, ca nnnl ce se vede că a urmat cn mult interes toate periptţiile prin cari aQ treent aceste nenorocite institute, lată articolul d-lai Racottâ: * Şcoala de arte fi meserii de la Mavro-ghetif; reinviată. In fine, pntem spera că, in senrt timp, şcoala de arte şi meserii de la bariera căii Mogoşoaii, iar va reînvia, spre a'şi da fructele sale, atăt de necesarii ţârei noastre Am aflat cn mnlţnmire că articolul ce am publicat, tn această privinţă, atăt in „Curierul financiar* la 2 iuliQ. căt şi în acest jornal la 8 iuliQ treent, şi-a avat econl eâQ in bnnele dispoziţiuni ale primăriei capitalei, saQ mai bine, ale d-lnl Procopie Dnmitrescn, locotenentul de primar, caro, îndată dopă acel articol, a'a şi adresat d-lnl minietrn de comerţ, agricultură şi lucrările pnblice. prin adresa cn No. 10787, de la 7 iuliQ treent, făcându'i cunoscut că primăria a şi destinat nn local destnl de spaţios, ce ’l-a reclădiţ inadins pentru acest scop, aci in capitală, oferindn-se tot ds odată a întreţine şcoala cn lemnele tre bnincioase pentru încălzit, plătind şi salariul servitorilor, cn condiţinne, ca guvernul să’I cedeze actuala acoală de arte şi meserii cu bugetul şi tot materialul sei care nn s’a strămutat din localnl sâQ L şcoala de la FerestrăQ, unde se perde, de căt, fiind că vechiul sâQ local s'a destinat pentra baterea monetei, adică pentrn recoltarea frunzelor, in locnl roadelor copa-cinlnl roditor. Reînvierea acestei şcoale, va face mare onoare d-lni primar al capitalei; şi va b destul această operă, spre a lăsa o suvenire neştearsă in memoria concetăţenilor săi, şi chiar ţârei întregi cnm am mai arătat, in articolul precedent in această şcoală nn model vrednic de imitat de către toate oraşele din ţară. Prin arte şi meserii numai, vom face ţara fericită şi vom deveni, in adevăr, liberi şi independenţi, scăpăndu-ne de spiritul de funcţionariem atăt de desvoltat U noi, de atăţl postnlanţi la paragraful 1) Acestea erau nişte adăogiri la cheltuetile făcute de mal naiate. bi 'getului; de această plagă terii care este coprinsă astăzi ţara, şi ei îndoială, nu ne poate condnee de mine şi aclavagiu mai cn seamă r guverne exlncBivists, cari considei ţinnile statnlni ca nişte apanage , şi pe funcţionari ca oamenii lor ii* după cum se ştie că se obicinnia | Bl boerl; dar atnnci erafi alte timpnfr moravuri! Nn ne indoim, că d-nn mini trai Rf culturei şi al comerţului, fiind păt I acest adevăr, se va grăbi a aprobai Or turnire cererea Primăriei, care eşti R dreaptă şi foarte mnlt avantagioa ki şcoaleî de arte şi meserii, pentru ]( ' tatea an, căt şi guvernului, nn nn ■ puntul de vedere al economiei ce ii dupe cura am notat mal soe, dar ■ seamă, pentru deosebita aolicitodir V va avea penam aceftsiK şcoală, c af' ast-fel, in mod puternic, ll des voi -repede şi sănătoasă, pentra ca ■, da in senrt timp fructele dorite, avem dreptul a ne ascepta cu toţi Îndată ce ne vom informa că g va fi aprobat cererea Primăriei, luat disposiţinnile necesarii pentra rarea şcoaleî in localnl pregătit > lăsată sub adrainistraţinnea sa di. vom grăbi, cu mulţumire, a aduc gicle noastre pentrn această măsn leaptă, atăt de salutarie pentrn ţara . şi, tot de odată, vom fi gata a cari noţiuni relative la condnceref voltarea şcoaleî in cestinne, ca i ajnnge cât mai eniend la adevj „ scop, ca nnnl ce, tot-d’auna am ni . d’aproape, interesanda-me de progi . fiind convins că artele, industrial p cultura, pentrn tcate ţările din m deoBobire pentrn ţara noastră, si atăt de necesarii ca şi aerul şi lumi relni pentrn rrescerea şi desvoltarea I C. N. Rt I Publicăm corespondenţa urm tre d. Alexandri şi d. Teller, tradus in limba ebraică ,CI , gintei latine* şi „Peneş cun \ Ilustre Poet! I | Isbănda Romănilor de la Montp Griviţa va fi vecinie legată de nm care ai cântat vitejiea oşteanului r> câmpul lnpte! pentrn neatârnare, prin cunnna ce ai dobândit, al im., cn mărire neamul românesc. Ca Israelit român ştiind a preţ cari aduc mărire ţării in care trăesc ca semn de adâncă mnlţnmire b naţional, bardolnî latinităţii, donâ nemuritoare ale tale trădase in limbă a sântelor cărţi. Atăt fraţii mei de credinţă dina căt şi ceî-lalţi fraţi a! mei imprăş toate părţile Înmii vor afla in ele rile inalte ale minţii româneşti, şi < săvârşite de Latinii de la Dnnăre, Pe pragnl nnel vieţi none in El neatărnată, m'aşî simţi fericit dacă ( slabă încercare ar fi indemnul unt l;irl intelectuale a Israeliţilor cn H insoşindn-şi dulceaţa limbi! şi frn inimii româneşti. Rămân cn adâncă etimă al 1) zoastre. Israel profesor de limba Ebraici in şcoala Bac&fi 28 Inlifl 1878. RESPUNSDL DOMNt'LUJ ALEX D-lul Israel Teller profesor de l\ braică in Şcoala fsraelită Bacău. Mirceştl 80 Islit Domnule Profesor, Priimind manuscrisul d-voastre c ţine traducerea in limba Ebraică a lor mele: Căntnl Gintei Latine ş Curcanul, m’am bucurat de a i acest incepnt de mişcare literară .n ligionarii d-voastre ce ee găsescQ ii nia. Tot odată insă am simţit o i gretare de a nu cunoasce limba | de d-vonstre in şcoala din Bacăa, ca să admir cnalităţile literare i dncerei ce mi-aţi trimes şi asl-f< li a răspunde prin complimente si măgnlitoarea d-voastră scrisoare, fie, vă rog să priimiţi mulţumiri impreonă cn asigorarea considerai celei mai distinsă. V, Ale» EXTRACT DIN ISTORIA MISI1L01 POLITICE (1859) (nrmarel. „Credeţi, d-le conte, eâ v veni oamenii cel mar pacin ne-om vedea ţara intrată pt \ i- TIMPUL t -i- Şi 1" libertate; dar . iJ sc aline ferberea spi--^j;re avem nevoe de recu-ţftaptclor ce am sâvlrşit. ^urmare nevoie de spriji-PieT Voastre, jj- ar fi sft urmez numai ţa mea, observi coDtele de francheţi, v'aş face iruri promitere; inşi ştiţi [Ioni nu sunt totdauna voinţele lor... cu toate .rebut* a despera rbi cu entusiasm de na ' • şi termină zicfind că lut măndrt de fraţii lor de Marchiz, am respuns, Ro it astăzi fericiţi de a se el imbrâţişaţl de naţiile ale Europei, dar numai a irt a lor a fi deplină cănd le a intreaga gintă Latină tă şi ridicata ear la locul • vine in lume. stă nobilă dorinţă se vt irurgnd, asigură d. de Vi-< ăci triumfal cauzei Ita-rma de aproape triumful năne. c mvotbire intinsă asupra atât de identice ale ace-jrorl depărtate ce poartă ) Italia şi Romănia, mar- informă de ziua plecării unn şi Oui! promise de a :in telegramă sosirea mea a Piemontului; apoi luăn-Ide la mine. mă invită să ice cunoştinţa cu cavalerul T ini ui secretar a Legaţiei şi Ho-românului Veg< zzi Rus ir* 131 D tănăr nalt, cu părul bă iiustaţa fină, cu o figură f3 şi plăcută, un adevărat le Ambasadă, elegant, gen îăţat şi poet. La cea ân ire ne imprietenirâm şi inii ne destăinui speranţele dorinţele noastre ca şl cum ■ cunoscut de 20 de ani. şi <*6 avem aceleaşi gusturi, aor pentru poezia populară; ie el a făcut o colecţie de poporului Italian ; ca şi âfl părăsit ocupaţiile sale îentru calea spinoasă a po-re a servi cauza patriei sale, i mine el aspiră a vedea uptel pentru ca să se poa-e in sinul familiei, in Ii-ibinetulul, in domeniul in-fermecător al literaturel. şi nerealisabil poate pen-căcl acest tănăr este uI mal apreciaţi de contele ' şi cred că el e destinat la | însemnat. *) *‘zita mea la re; resentan-m ei găBil o plăcere originală la reprezentantul Aus-ronul Hobner este tipul di-ul ce ’şi cumpăneşte vorbele ori pănâ a nu le pronunţa. I^săd e ras cu totul; fisiono- tir cavalerul Nijţra a ajun*, Jupi n Italiei, a ocupa po*tul dr amba-TiCa romăn mal presus de alte conside-rante, ţii! a Be şti de opicia publică: că oamenii, cari luptă, cn tărie şi fără şovăire, pe calea adevărului sunt tot d’auna stimaţi şi neperitorî. — Act-st adevăr l’am putut constata şi cn această ocazie aci in /ojf, in regretabila întâmplare a lui Co-lnrab, vezăod cum bărbaţii eminenţi, ca d. Făta, Ciorna, Russn etc, nu cruţă nici o osteneala, depnind ca atăta devotament servicibl ştiinţei lor pentrn soăparea sănătăţii vnterannlnl om de litere. Profesorii de toate gradele, membrii din societatea distinsă a laţului, cercetează zilnic locuinţa s’a, iuteresuudo-se de corsal boalei sale, consolăndu-l şi recomsndăndu-I tăria şi răbdarea in momente critice.* jPressa* CRONICA Conttdiu. — D. M. Kogălniceanu, ministrul afacerilor Btrăine, luând un concedii! de zece zile, d. Ion Cămpintano, ministrul de finnuce este însărcinat cu interimul acelui minister până In întoarcerea la post a titularului. Recolta, care se vedea aşa de gref! vătămată din causa ploilor armate, mulţă-mită acestor căte-va zile bnnp, & fost cn iuţeală adunată, şi real nn este aşa de mare. Este adevărat că tăciunele joacă mare rol, dar cu toate aceste, tot este ceva ; cel care dispun de maşine, ai! şi pus deja in reer orznl şi grăul. — ^Armonia*.— « A bus de încredere. — Armonia din Roman află că la Direcţinnea oficialul Postai de acolo s’aQ comis mal multe înşelătorii, in paguba d-lul Bogzn, cu ocasinnea vărsărilor de bani încasaţi. Faptul e grav — zice numita foaie — şi am dori să seim Ia ce măsuri s’a procedat in privinţa culpabilului care prin posiţiunea sa de func ţionsr la binronl telegrafic, agravează şi maî mult faptul săfl. * puntfăfte. — Luni seară, pe la 7—8 ore. Vlaţca ţi iid-interim de prefeot, pentrn des¬ Roman plecare 8 ore 45 ra. seara. păgubirea fiscului cu suma de lei 15 mii Galbeni » 9 » 38 * > remise, ce d. Apostolescu ţl-a însoţit in BăcăU • 11 » 48 * » mod arbitrar din cosa fiscului pe cănd o- Sascut » 1 » _ > dim. Cnpa fnncţinnea de casier general la Brăila Adjud 1 > 31 » M ţi in alte judeţe. Felieităm pe d. Aposto- Mărăşeştl » 2 > 27 9 > lescu de asemenea acqnisiţinnt, care face Tecuci?! > 3 * 27 > » reputaţia numelui sâQ. Bărboşi > 5 > 30 > » * Galaţi sosire 6 > 5 > > Un sequestru mal mult ca meritai. Aflăm că ia zioa de 4 augost corent, dnpe cererea casieraluî general al judtţnlul Vlaşca, poliţia oraşului Giurgiu asistată de un portărel al tribunalului loca), a sequcstrat averea mobilă a d-lul Ştefan Apoetolescu digtinBul director al Prefectnrel judeţului O întrebare Guvernului.—Rugăm pe onor Guvern să ne lumineze, ce dispoziţiunl s’aii luat pentru despăgubirea proprietarilor oraşului Giurgiu de stricăciunea ce li s’a cauzat prin bombardare cn ocaziunea resbelnluî Ruso-Torc. Ştim că a fost numită in această privinţă o coraisiune compusă din prefectul judeţului, prezidentul Comitetului permanent şi primarul ora» şalul. Lucrat’* ce-va aceasstă comisia ne? Să ni se spue, dacă n’a lucrat, din cel cauză?. ,Descentralizarea€ * Mişcarea portului Galaţi.— In zi na de 4 augcRt a sosit 1 corabie încărcate vapoare sosite 3 şi pornite 3. Bastiment-) faţă in port 19 SOCIETATEA ACŢIONARILOR CĂILOR FERATE ROMÂNE Publicaţiune. Prin sceneta pe aduce la cunojtinţa generală că de la 9 (21) Angnst a. c. vor intra in vigoare următoarele : Pe c&t timp întreruperea liniei Brăila-Barboţî nn este înlăturată, in locul trenurilor accelerate No. 1 ţi 2, cari sunt conforme cu planul de merB, vor circnla pe linia GalaţI-Roman trennrl separate astfel, că voiagiorii prin vapoare intre Brăila-Galaţl vor avea legătnra imediată in Brăila cn trenările de persoane No. 5 ţi li. — Legăturile in Roman ţi Tecnciă rămăn in vigoare. Transportarea voiajorilor intre Galaţi-Bacaă ee face ăncă pentrn căteva zile din etnza intrernperil prin omnibnse pe po-dnl şoselei ţi taxa de transport a voiajorilor prin omnibnse impreună cn bagaj pentrn 1 bilet este : I clasă trei franci II . doul . şi III . un franc (tren de persoane) Liberarea biletelor de voiaj de către staţiunile liniei Bncareţtl Brăila se face numai de la ţi până la Brăila, de către staţiunile liniei Galaţi-Roman-TecnciQ-Bârlad numai de la ţi pănă la Galaţi. Pentrn propria lor transportare ţi bagajului lor cu vaporul local (Brăila-Galaţl ţi vice-verea) voiagiorii vor ingriji iuţiţi. Ordinea de mers a trenurilor separate No. ,nI/i ţ> 2|0i este următoarea: Tren accelerat No. Galaţi plecare 8 ore 30 tn. seara Barboţi , ■: 9 » 25 . , TecncI , 12 . 27 , , Mărăţeţti t 1 . 23 . dim. Adjnd . 2 . 39 , , Sascnt , 3 , 12 , . Băcăfi , 5 , 25 * » Galbeni . 7 . 25 , , Roman sosire 8 , 15 , , Tren aceelerat No., (Canlbai) (Oraaibu) îndată ce linia Barboşî-BrăiU v.v fi restabilită, vom aduce la cunoştinţă modifi-caţiunile corespunzătoare de trenuri. Bucureşti iu august. Direcţia de exploatare. BIBLIOGRAFIE CURS ELEMENTAR de ARITMETICA cn mici deprinderi de raţionament Coprinzănd peste 1000 esereiţil de calcul şi probleme resolv&te şi enunţate pentrn usul claselor primare şi I-ia secundare de ambe-sexe, de D. Mirrscn. profesor de matematică la gimnaziul Lszăr din Bucureşti. Preţul 1 1. 50 b. TIMPDL Lu Librăria Universalii LEON ALCALAY ÎS Calea Mogoşâiei ÎS, se «fiu de veiiijare pc daci tablouri mar( pe hârtie de desemn banii Sn 21 colori : Intrega Expositle Universala din Paris (1 S7S), in lnngime de nn metru şi lăţime de (15 centimetre, cu pre( de un franc tabloul. Unul repregintă vederea Palatului Tro-eaderer. şi cel-lalt Palatul din Câmpul lui Marte împreună cu vederea vitregei a Pa risului. EOBANIA SI RESBKLDL ACTDAL j EPITROPIA SEM1NARIDLUI NIPHON MITROPOLITUL sad GUVERNANŢII si GUVERNAŢII de PUBLICATIUNE Berlin. Cine dorsce să obţie la Berlin prin anunciurl publicate in ijiarelt cotidiene, ver un succes, să se servescă spre acest scop do cel mal maro şl col mal mult citit jurnal poliţie cotidian Tnbiine oare apare in capitala imperiului german. Jurnalul apare de 18 snl in t6te filele şî ese momentan in 28,000 esemplarg. TribUne se gătesce in tăte coreurile a publicului bine situat precum şi in tdte localele publice cafenele etc. găsindu-se câteodată chiar mal multe esemplare in cafenelele mal mari. 8ute!e de colpor-tator se oceup cu imediata colportare îndată dupi apariţiuuea fie cărui nu* mer, şi să îngrijesc şi de corijare cu numoru acest ijiar popular. Cu tăie că ijiarul este uşa de respindit intr'un mod grardios, totuşi preciul inserţiunilor este efiin, cftcl linia de 9 silabe costă numai 35 pfenigi sad bani. 44. Partea inseratelop ale acestei fol, s'a dobimlit de Espediţiunea de anunciurl Adolt Stemer in Hamburg pentru o sumă frăte importantă. Tăte comandele de mserţium uruuţtă a se irainta espedi-tiuneide anueciurl Adolf Stoiner in Ham burg. Corespondenţa cu (ase. A. Slfliner păie G şi românesco fiind-că lo acest N. BLAREMBERO Udlţla TI Precedată d’o scrioare a autorului către editor. — Se găseşte lu toate librăriile din capitală. Preţul ‘2 lei n. Comandele pentru un număr mal mare de esemplare, se pot adresa la Librăria d-lui I. Szollosy piaţa Teatrului, pentro editor. Cumpărătorilor de la 20 esemplare în sus, se dă un rabat di 20 %. — Expediţia se face grabnic. A eşit de sub tipar şi se aHâ de vOnzare la magasinele de musică ale d-lor Gebauer şi Şandrovits , şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE E A. VEDE. Dedicat Mărieî-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL. birou sunt angajaţi corespondai ti pei -tru t<5te limbde europene. Costul inse- t<5te limbde europene, ratelor comandate ee pdte trontmite şi in timbre poştale române. Poesia de- Locotenent de stat major M. C. MASIllI.liSCt PENTRU VOCE SI P1ANO de C A HO Ii PASILL jon. Pruţul 1 Ită 50 bauf. De arendai, »*0?ia Albeşti din Tn ijiua do 2b August corant se va ţine licitaţia la cancelaria Epitropiel, Str. Kila-retu No. 2 pentru vemjareu poruinbulnl aflat la moşiile Kinjna şi Buţcoveni din recolta anului trecut adică: de la 100—170 kile cu aprocsimuţiă la moşia Kiajua şi de la 200—250 kile idem la Bâţcoveni. — Doritorii de a cumpăra aceste producte suut invitaţi a se presenta la localul cancelariei in ijioa arătată orele 12 spre a concura la licitaţiă, iiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii iu numerar »nu efecte publice. (7(32—3) In ijioa de 20 August viitor orele 12 se va ţine licitaţiă la cancelaria Epitropiel Strada Filaret No. 2 pentru darea prin nntre-prisă pe termen de un an a camei de vacă necesară pentru nutrimentul Elevilor şi personalului da serviciO. — Amatorii de a se angaja cu acostă antre-prisă se vor presenta la siătatn-iji şi oră la cancelaria spre a concura la licitaţiă; coudi-ţiunile se pot vedea în orl-ce Şi de lncrn la cntuelariă. (771 — 1) districtul Prahova plasa Cricovu, având staţie de drum de fier pe dînsa, şosele spre Brăila, n.agaŞil. putu’e şi case de locuit bune. iDforn.aţiuni se pot lua in Strnda Colţea No. 00 s&O Strada Scaunelor No. 11. (750-0) ■■TU ANUITCIU IMPORTANT. CfL MAI VtCllO SI MPM1T0 MAGASUi LA ST EU A ALBĂ SUB FIRMA mnm ii ■ ii * ii m ii ■ ii ti HI li II Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-il-vis de Sig. Prager Strada Carol I No. o. (Curtea Vechie) vi8-ft-Tls de Slg. Pragor. b Am onore a insciinţa pe onor. PT. Pubb'c că mi-a sosit pentru sesonnl de iarnă un bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, după fasonele cele din nrmă, — precum şi un mare transport de Cisme lungi de Lak rnsesc, de Iucht şi de Vacs, ca şi Mantale de Cauciuc pentru piue, prima calitate; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sab-semnatnl aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentru încredere ce a dat menţio atei mele firme de nn interval de 12 ani care pună acuma a depus probe suficiente de fina calitate a măr fel ca ;i de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înaiute, va bine-vo» ai da coucursnl stă găsind tot-d’a-nnn atât mărfuri fne şi fasonate cât şi preţuri forte molerate. Cu t6tă stima P1UL1IT G0LDSTE1N. H Epitropia aveud trebuinţă a cumpăra obligaţiuni Domeniale purtând cuponul de Iulie anul curent pentiu suma de 51 mii lei, a decis a ţine licitaţiă pentru ijioa de 10 August viitor orele 12, în localul Ss-miunriulul Strada Fiiaretu No. 2; amatorii de o vinde asemenea obligaţiuni se vor presenta in arătata iji şi oră spre a concura la licitaţiă fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii; iar pereona asupra căria se vb adjudeca acesta licitaţiă, va preda Epitropiiî un borderoă in care se va indica seriile şi număml obligaţiunilor vândute valorea fie-căruia titlu şi câte cu-p6iie conţine. (705—1) In 4'ea de 10 August viitor, s'a decis a se ţine licitaţiă la cancelaria Epitropiel Strada Filsrttu No, 2, pentru vânzarea grâului ce va eşi din "00p“ mai o poşte departe de llucnreci; 2,500 pogone de arătară, fâneţă şi pădure, care acesta servă şi de islbz. Doritorii se vor adresa la D. N. I. LAHOVARY, calea Mogoşâiei, No, 28. (772—0) J / ,% ^ * s» Un jnne cunoscând bine corespon dinţa şi comptabilitatsu iu liniba Română şi hran-cesu şi pnţin limba Germană şi Italiana, doreşte a se angaja la vre-un comptoar comercial de Manufnctură, Bancă etc. şi de preferinţă la vre-un antreprenor de lucrări publice.—A se adresa prin poşte; K. D. cslea Văcăreşti, Strada Corbului No. 2. TROBPKTTA CARPAT1L0R Intrega colecţie de când a apărut sub numele de Buciumul şi până in Şioa când a încetat d’a mai vorbi diinprmnă cu ilustrul tî scriitor Cessr Bolise. AccBt monument al literatnrei Române, la a cărui clădire a lucrat pal-gpre-4ece ani şi trei săptămâni marele măiestru, se află de vânŞare la Tipografia naţională, strada Academiei No. 21. BAIA MLASfl lângă Tiisnml. ICN POLKSCU fost administrator şi colaborator al acestui Şiar. Ba V Ân (1 ii T,|( ^e lT,c^11’ l' MJV Vtjliydirc chiar do ncnm casele din Strada Episcopiei, No. 9. De venţlare, restreîl şi strada Victoria, lingă grădina Episcopiei. PeDtru ambele imobili a se adresa Strada Calvină No. 4 la proprietarul lor D-nn Thevenot refl, aceiaşi adresă la d-nu advocat Athaussiade. (757—(:) In urma unei aprinderi a şirulul f l sa paralisat ast-fel manile |i piuiOreLi ra cu neputinţă să m(S mişc «nO siş in pat. Zăceam nemişcat ea un cadal stare dură câte-va ji-ptumănl, rând dă mo sfătui să visitez baia Malnnş, râd nul voiă putea vindeci. Am f.st dusl trebuinţa! băile 6 septămanl. MA puii baie, md IRsafl iu ea şi lot alţii măi ea, căci de şi eram numai ia «ir