72. N' . HA.MENTT fcîljK ^ IN TU A l'/\ HUMA NI A DUMINECA. « AUOUST ANUL 11 r. - 1878 4 ' ti '—— " : >Hq iUNl ijl HKC'LAMK: IN STIUINATATK : ) litere petit, putinii IV, 30 hani III, 80 buni, pe pag. II, 2 let doI ieclaiue 2 lei noi linia. tofir In capitală 10 bani- KSK IN TOATE ZILELE OK LUCIUL Biiironl ni A t1 tu i ni - t r :i M <• \: 1‘alritMl * I )n<- i :i,. amumciuri Se Iiriiiii 'w iu străinătate : I,a U nii Jlaatm iteui it Vogter in Viennii, Walli*hiM«iie |(kj, A. Opprhk ui Viennn, 8tid>riiliaitei 1, IltululJ Motte in Vienu L . Seileritătte 2: 1‘liilipp 1 .<,0 in Viennn, K.rhenljru'.hi'atie 11 : L. Lang A Comp. in l’ejta, Ilara*- La/lite A Comp. in Ibim, Atlam 2, C irrefour 'le In (,’roii-llouiţe 2, Pnrin; ibainJ: Com/i. Hue Itronu t 2 8a-ri<; Hug Mo-outl, 130 1 Ui, Kleet Strert l.oiniun yrrianrl nefr incnle nu ae primesc. Articolele Republicate «e vor arile. Un număr In Districte 15 bani. le Biiciirescl. 4 102'f, 10-Ji/, t»S'U 48'/* l«* . . . . . * iar r ira! . . url^ ■ . * c»u* kipit i. e • • • • ■ l'rf» ■ Kl cu premii Wfc 80'|3 94l[, 170 200 65 21 . I00l/i , 2515 V, 90 -o 94 123'/* — Dornul de V’leum, 16 august Hent» iinjuri In aur .... 88 70 Bouurl de teeaur ung , 1 emia. 112 15 ■ a » II » ilî “ împrumutul auatr, in hirtie . 08 — , , » argint . 05 — Renta austriacă in aur ... 73 25 l/Oae din 186o...............111 75 Acţiunile lilncel naţionale . . 820 . . auatr. Je credit 203 10 . , ungare , 232 — Argint....................... 100 80 Ducatul........................ 5 51 Napoleonul ......... 9 28 100 mărci germane.............57 Coranl de lierlln, 15 august Acţiunile Căilor ferate rouiAne. 30 25 Obligaţiunile române 0°/« . . 83 40 Priorităţile 0. fer. rom. 8»/# 85 40 împrumutul Oppenheim . . . 102 — Napoleonul.....................IG 30 Viena. termen lung.............— — Paris > scurt .... 81 32 Calenilurnl tjllel Duminecă, 5 August Patronul silei : Schimb >r*a la Tnţă Răsăritul soarelui : 6 ore 7 luin. Apusul soarelui: 8 ore 80 min. Pasele tunel : prim cuart. PLBOAHBA TJR.BISTU' RILOR Itucnresel -Snceara Bucurescl . . . Pluescl . . . . Brăila . . . . Tecuci ii . . . , Koiuan . . . . Suceava, sosire . 8.15 n 10. i . 9.50 n 12.00 ) . 1.53 n 5.151] 7 15 . 4.38 n 11. .0 . 9.05 I 4.45 < .12.03 J 9.55 n Bncnresu—Verolnrora Bucurescl.............7.40 i) 10,40 ij Piteşti..............10.13.) 3. Slatina...............12.31 tf.30n Craiova...............2.20.] 3.15i) Vărciorova, sosire . . 8. n 6.— n Snoeavu — llucnresci Suceava . . . . 5.11 J 6.UI j Roman...........8.45 J 12.30 .) Tecuci...........12.30 n 5.10 .) Brăila..........3.08 u 8.10 u 8.58 Ploescl..........7.12 J 2.45 Bucurescl sosire 8.30 4.30 Verclorov» — Itacnrescl Verciorova...............11.25 .J 6.— Craiova ...................3.— .1 6.30 Slatina,..................4.45 .) 9.30 Citeşti...................7.03 .1 1.08 Bucurescl, sosire .... 9.20 j 5.20 llucnresci—(llnrglu Bucurescl.........9.15.) 8.05 n Giurgiu, sosire........ 11.35 ) 8 27 n Wlurglu—Bucurescl Giurgiu...........7.20.) 4.55.) Bucurescl, sosire.. . .9.48) 7.IÎ.J 44a lisţl—Iturbosl Galaţi...........1.20 n 8 25 <) 7.30 n Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— .J 8.05 n Bărboşi-iftcă este expresia des-'ănintelor iu 1850. Snltannl s’a do)‘te şi gă eşec o te reforme negi i. Relaţiile Kngliteriî cn tonte ml prieleriejtr., k i BUCUREŞTI ( Sâmbătă o (17 august) Din Detersburg ne soseşt»1 ştiren. că in zioa de 4 (16) Anglist, adică ieri, doi indivizi aii tras cu revolverul asupra generalului Mezenzow, şeful secţiunii a treia (al înaltei poliţii) şi cA generalul a fost grpfl rănit. Ştirea are nevoie de confirmare şi noi ne indoim ăncă, daca s’a întâmplat intr’adevâr acest atentat, care n’ar fi decăt o repetare a celui comis asupra generalului Trepof de către Viera SasulicJ. căci Mezen-zoiv e urmaşul in funcţiune al Iul Trepof. Dar de s’a întâmplat sad nu, e do o camdatâ lucru secundar. Ceea ce e caracteristic sunt ştirile tot de această natură, de care e incârcat aerul. Mai ziK.le trecutp ziarele pa-risiane şi cele din Vn-na cuprindeaâ ştirea, câ s’ar fi atentat asupra vieţii principelui de Bismarck. 0 serioasă turburare socialistă a-raeninţâ Europa. Cetăţenii liberi, independenţi şi infrăţiţl al republicel universal^, cari la noi sunt repre-sentaţl prin partidul roşu, incearcâ a rfisturna toate formaţiunile posi-tive de stat, şi dacă n’o vor putea face aceasta, ceea ce e de mal na-inte sigur, totuşi vor incerca s’o facă pe calea lor obicinuită a atentatelor, scenelor de uliţa, turbură-rilor etc., iar acele încercări incep a’şl arunca umbrele de pe acum. Noi, cari suntem siguri, că victoria principiilor liberale-socialiste Însemnează moartea ori căril culturi şi recăderea in vechea barbarie, vom combate tendenţele lor, ori in ce punct s’ar fi iv;nd. Lucrul stă ast fel. Cultura omenirii, adecă grâ-mâdirea unul capital intelectual şi moral nu seamănă cu grâmădirea capitalelor in banf. K drept, că cei ce trăiesc astăzi se folosesc de rezultatele, dobândite de alţi cugetători iuaintea lor, insă acele resul-tat.e el nu le câpfitâ de o dată ca o strănsnrft părinţeasci. ci trebue să ’şl le aproprieze prin o nouă muncă individuală, prin studift. Civilizaţia omenească se’ncepe oare-cuoi din nofl şi din fundament cu orl-ce generaţie nouă, care daca nu e silită a repeta anevoiosele cercetări, făcute de părinţi, totuşi trebue să ’şl căştige prin propria memorie şi judecată cunoştinţele lor. Prin urmare cercul de oameni intr’adevSr culţi, cari conduc societatea şi s,(l fost in stare 8â şl aproprieze suma de cunoştinţe, grămădite de părinţi, acest cerc e relativ foarte mic; imprejnrul acestui cerc e unul mal mare al publicului cult, Circ poate să priceapă şi să a-aprc« i' 7." mum a invâţaţilor . fără Misă di a produce ceva pe acest teren. In afară de aceste cercuri e masa sau incultă sa) pe jumâtate cultă, lesne crezâtoare, vanitoasă şi lesne de amăgit, pe care oamenii cu cu-noştiuţe jumâtâţite , semidocţi sad inculţi cu totul, caută a o ainuţa asupra claselor superioare, a căror superioritate consiste in naştere, avere sad ştiinţă. Cultura ori cărei naţii e împresurată de-o mulţime oarbă , gata a recădc in orl-ce moment in barbarie. Această mulţime nu se recrutează mal nici odată la ţară, intre ţS răni, ci tocmai in oraşe, intre acel oameni produşi in condiţii nefavorabile şi trăind in ele, cari crescuţi inehirciţl fiziceşte şi intelectual, cari n’atl mintea clară şi săn&boasă a omului născut şi crescut in condiţii normale. Chiar in oraşe insă el s’ad înmulţit prin căderea micei manufacturi şi victoria capitalului mare, representat. prin fa-bricele cu maşine de vapor. Romanii, şi in vremea noastră En-glejil caută a inlătura aceste nevoi Bociale printr’un sistem practic de colonizare , că I colonia e un canal de abatere a superfluenţel populaţiei, care remasâ in ţară ar ineca in valurile el şi statul şi cultura. In Rusia inse ne’ntâmpinâ ciudatul fenomen al tendenţelor comuniste agrarii. Daca socialismul oraşelor industriale e esplicabil, deşi nu justificat, cel agrar in vremile noastre nu are iuţeles şi mal ales nu intr’o ţară, in care pământ ne’m-părţit există cu prisosinţă şi populaţia e rară. Socialismul industrial porneşte de la o iluzie economică. El ignorează pe deplin faptul, că chiar de s’ar Împărţi averea toată a claselor bogate Intre cele sărace, chiar de s’ar organiza altfel munca, mijloacele prime de existenţă nu se pot hnulţi In infinit şi că nevoile so iale trebue neapărat să consiste lu renumita disproporţie formulată de Mai-tlius, conform căreia populaţia se ’nmulţeşte hi progresie geometrică, adecă In patrat, pe cănd mijloacele de traiu se ’nmiilţesc mimai in progresie aritmetică. Contra acestei legi, în temeiul căreia omul e condamnat la muncă aspră pentru a putea să’şl lntreţie existenţa fizică, nu există remediu. Dar omul se distinge tocmai prin aceasta de lumea animalelor, că are o existenţă deosebită morală, că are o cultură a minţii şi a iqiinel, al cârd hrănitoare sunt puţin numeroasele clase avute. A le rfisturna, pe acestea sad a le face existenţa imposibilă înseninează a dfirfima temelia cul-turel. Iluziile economice i sectei socialiste sa lăţit- insă şi m stele, iu car * n’iid raţiune de a li. lu Rusia, comunismul are o mulţime de adepţi, şi unora dintr’aceştia pare a fi căzut jertfă şi generalul Mezentzow. La noi in ţară socialismul are asemenea adepţi. A inceput a apărea fol periodice, care scrise fără ortografie şi fără primele cunoştinţe gramaticale, totuşi cred, că cu acest minim capital de creieri şi invfiţă-tură se poate reforma universul. Cuincă liberalii noştri se bucură de progresul ideilor lor, se înţelege de sine. Mal la vale comunicăm proiectul de lege, indreptat contra socialiştilor din Dermania, proiect destinat a se propune reichstagului, care e convocat deja pe zioa de 9 septem-bre a anului curent. Proiectul de lege iu contra socialiştilor din Germania prezentat cousinlut federal de către locţiitorul Cancelarului, contele Otto de Stollberg, este conceput in modal armator: Noi Vilhelm, priu graţia lui DumuezeB impgrat a! Germaniei, rege al Prueiel etc. ordonăm iu numele împărăţiei, după cou-eimţiroa consiliului federal şi a reichstagului, următoarele : § 1. Trebue oprite asociaţiuuile cu teu-diuţe socul-deinocratice, saciuliste şi co-mouiste îndreptate la săparea ordiuel io fiiinţă a statului şi a societăţii. Tot ca şi întrunirile trebue considerate societăţile ds ori ce fal. § 2. Cu oprirea sunt iuBărciuate autorităţile statelor federale. Oprirea va ti publicată priu >Monitorul oficial.* Aceasa este in putere pentru toată ţara şi cuprinde toate ramificările a-sociaţiunel, ca şi ori ce asociaţiune pretinsă uouă, dar care iu fapt ee dovedeşte a fi cea vechia. § 3. Pe baza opririi se coufischenzu de către autorităţile poliţieneşti casa asocia-ţinui] cu şi toate obiectele destinate scopurilor a-iociaţiunii. După ce oprirea devine un fapt, banii casei ca şi acei traşi din viuzarea obiectelor confiscate, se dărueec casei săracii or a locului confiscării. lucoutrn ordinului autorităţilor poliţieneşti se poate reclama numai lu autorităţile inspectoriel. Iu contra opririi, prezidentul asociaţi-nnil poate apela la cancelariat, secţia pentru asociaţiune şi presă. Iteclatuuţia trebue înaintată iu timp de o săptămână după oprire autorităţilor centrale curi afi ordonat-o. Iteclamaţia n’are o patere ntnnuătoare. § 5 Secţia caucelitriatulai pentru asoci-aţiunî şi presă are reşedinţa el la Bsrliu şi se compune din none membri, cari trebue luaţi dinire persoane, cari ocupă uu post in stat sad in împărăţie. C-1 puţin cinci membri trebue să fie judecători iu serviciă. § 6 Prezidentul, locţiitorul prezidentului ca şi cei-alţ] membrii ai cancelariatnlui vor aleşi de couniliul federal şi numiţi de impărat pentru tot timpul căt va fi iu valoare .icesstu lege. § 7 Toate autorităţile diu împărăţie sunt indatorite cn, in nrrn» invitării din partea cancelariiitnlnl, să culeagă informaţi-îinila cari s« aling de ceriul lor de activitate. § 8. Cancelariatnl decide in prezenţă de cinci membri, diu c»ri trei cel puţin trebne să aparţină la mebrii jndecutorî. Hotărîrile se fac după buna lor cliib-zuire şi definitiv. De altmiuterea cancelariatnl decide in -dependont ordinea ea de afaceri. § 9. întruniri de cari se poate presupune că servesc tendinţelor indicate iu § I, trebue oprite. întruniri in cari ee ivesc asemenea tendinţe trebue disolvate. Cu întrunire se consideră ori ce serbire pnblică sud denionstraţinue. Competenţa pentru oprire saQ disol-vare o are autoritatea poliţiene iscă. Ia contra ordinel acesteia ee poate reclama numai la inepectorie. § 10. Tipărituri cari servesc tendinţelor indicate în § 1. trebue oprite. Li scrieri periodice se poate opri şi continuarea npariţiunii lor. § II. Competentă pentru a opri, cănd e vorba deoprirea apariţiunii unei foi periodice, ce autoritatea centrală a statului fsdera I in care apare foaea,iu tuate cazurile celelalte autoritatea poliţienească a ţarii. Oprirea răspândirii anei fot periolice, ce apare in străinătate, e de competenţa cancelarului imperiului. Iu toate cazurile oprirea trebue să se facă cunoscută prin Anunj/JUarul imperiului (Reicbsanzeiger) şi intră in vigoare pentru iutreg teritorial coufedsraţiuuil. § 12. Editoral-lipograf, precum şi editorul răspunzător al unei scrieri imprimate, care e oprită, pot Tecarge, dacă hotărireu emană de la autoritatea centrală, ta cancelariatnl imperiului pentru asociaţiunl şi preBă, dacă oprirea emană de la autoritatea poliţienească a ţării, pot apela la autoritatea centrală şi in contra botiriril a-ceateia le e deschis recursul la cance aria-tul imperiului. Apelul şi recursul trebne să se facă in termen de o săptămână după primirea o-pririî sad se vor alătura la botărirea autorităţii, ce ad rostit oprirea eafl botărirea. Nici apelul nici resuRatul n’aQ efect snspensorid. § 13 In virtutea opririi, tipăriturile lovite de ea se vor cofisca in locul unde ad fost depuse, cu scopul de a fi respăudite confiscarea se poate intiDde şi asupra platelor şi formelor, ce servesc pentru reproducere; la tipărituri ia seus strict, in loc de ft hb confisca zaţul, se va dispune desfacerea Iul. Tipăriturile, platele şi formele confiscate se vor nimici, îndată ce confiscarea va deveni definitivă. Contra ordinsţiunilor uutorilăţ'I poliţieneşti se ponte face apel ii ornai la autoritatea de supraveghere. § I I. Autoritatea poliţienească e in drept de a confiaca provizorid, chiar înainte de a ne fi pronunţat oprirea, ţoale tipăriturile insemnute in § 10, precum şi plutele şi formele, ce servesc In reproducerea lor Tipăritura, cunfisentă nst-f-1, trebue n se ’nainta in 24 dd ore autorităţii politiceşll a ţării. Această din uriuă snd va ordona numai decăt ridicarea confiscării sad va rosti iu termeni de-o săptămână oprirea. Dacă oprirea nu se pronunţă in acest termin , confiscarea se stinge şi piesele deo-s“b te, platele şi formele ge vor restitui. § 15. Culegerea de contribuţiunî pentru inenrujarea tendenţelor in semnate Iu § 1. precum şi invitările publice pentru răspunderea unor useinea coutribuţinnl, se vor opri de poliţie. Oprireua« vafureprm uniune publicaţie. Contru opririi se poate apela numai !n antorifcatea an n’a ridicat veri-o obieeţinne in contra construirel de cimitire saă de capele funerare. Dacă este vorba numai de a face un ci mitir pentru soldaţii căzuţi, Excelenţa Sa consimte cu totul la acest proiect; dar, tot odatâ, Carateodory-paşa a observat in documentul citit de corniţele Şnvaloff o espresiune din care ar putea naşte dificultăţi; plenipotenţiarul Rusiei a cerut ca Şipka să fie schimbata intr’un „glorios cimitir.* Fără indoialâ, guvernul otoman du face nici o obieeţinne la construirea unul cimitir aproape de Şipka, dar Carateodory-Paşa trebue să reserve opiniunea Sublimei Porţi pentru desemnarea prec;să a locului indicat de plenipotenţiarul Rusiei. Corniţele Şnvaloff ziee că avea speranţa ca propunerea sa să fi fost mal complect apreciată de plenipotenţiarii Turci. E. S. ştia câ Sublima Poartă va acorda un loc pentru cimitir, dar ce doreşte este ca Şipka să fie Înconjurată, oare-cnm, de un cerc ce va delimita oomisinnea Europeană, pentru ca trupurile soldaţilor ce aă căzut in aceste lupte maiT să se odihnească pe un păm6nt neutru. Ce e mal mult, este vorba aci de o e-ventnalitate, căci fruntariile nu sunt incă trase ; nu este de loc zis că po-siţia Şipka trebuie să aparţie mal mult Kumeliel orientale, decăt provinciei Bulgaria. Mebomed Aii paşa cere să se a-dange : „afară de necesităţile strategice de la Şipka.* Preşedintele zice că ideia pleni- potenţiarilor ruşi va ava; tuturor oamenilor cărora păstra sfânta memorie a , ţilor căzuţi pe câmpul ea va fi înţeleasă de gu cunosc tot respectul recif ţiunile civilizate acord m şi scumpelor amintiri; Alt ii Bideră oportun ca să 9e Ifcţs Btipubiţiune pentru ocrot miutelor numeroşilor bra şi c.â congresul esprimft a vedea pe guvernul otor meşte o propunere atât dc|4' cu simţimântul Europei, de Bismark, făcând aluzie ai. norocitele stipulaţiunl ce dus, in altă vreme, in lipsi diplomatice in privinţa mi militare, este de părere, Adunare ar putea, daca p ţiaril otomani na sunt at 'şl da consimţimântul, fi restricţiune, asupra prob s’a presintat, să declare ii că se asociază la ideia esf plenipotenţiarii Rusiei, şi • mandâ comisiunel europen nată de a esamina Ja faţa şurile de luat pentru a săv6r ideie. Congresul acceptă aceas nere. Plenipotenţiarii otomani modificaţiune de redacţiune corniţele ŞuvalofT nu crede consimţi, principele de Bis sideră ca inutil, in adev schimba redacţiunea pr.mil cu adesiunea dată de Im care la resoluţiunea ce s’a Alteţa Sa constată deci sul se increde in simţimi. blimei Porţi şi aşteaptă cu aranjamentele ce se vor In tre comisiunea europeană gere cu guvernul otoman, t dory paşa se asociază la a timente. \* A Preşedintele invită pe comisiunel de redacţiune crarea preparatorie a trac D. Desprez face cunosci Adunări că textul preamb este incă fixat, dar va fi si dinţa viitoare. Excelenţa Sa articolelor relative la Ba reaminteşte mal multe obi presintate in s6nul comisii casiunea discuţiune! prelimi pra art. 1 care stipulează vern creştin*, Caratheodor intrebat dacă era necesar sereze negreşit o clauză asi punct necontestat; comisiui ziit de datorie să se menţii nimitate textul. Cu ocas crâret art. 3, care detem diţiunile alegere! principe! riel, lordul Odo Russel a ideea că ar fi poate mal ca demnitatea princiară reditarâ. După o discuţium opiniune s’a respins, Exct n'a insistat şi redacţiunea a fost menţinută. Asupra t al 5, a căruia obiect este i drepturilor şi libertatea cui ivit dificultăţi de redacţiui articol tntr’adevâr este co tru Bulgaria, Muntenegru România, şi comisiunea ti găsească o singură formul1 atâtea situaţiunl diferite; mal ales de a coprinde israiliţil din România, a c tuaţiune este nedeterminal ce priveşte naţionalitatea., de Launay, In scopul de i o neînţelegere, a propus discuţiunel, Înserarea u frase: „israiliţil din Rou căt nu sunt de o naţional’ inâ, dobândesc, fără im naţionalitatea română*. Principele Bismarc semn; convenienţele ce ar puţi ivească din modificaţiuneai unelor adoptate de congre afl fost baza lucrărilor it de redacţiune. Este necesa greşul să se opue la ori tivă de revenire asupra fi D. Desprez adaugă că c a menţinut redacţiunea rare ’t pare câ poate să toate interesele ce sunt şi că d. de Launay a ceri TIM POL fi '»>>(» moţiunel sale la pro- ipele (îort.chacow reaiuin-tservnţiunile re a presintat, •edinţA trpentA. în privinţa ilor politice şi civile ale is-enţa Sa propune dar sA se a. un aliniat conceput in sensul II , • tşedintele reamintind rez( rvele rin'ţa a formnlat primind invi-la congres; rezerve ce afl condus la redacţiunea articolului cere o menţiune expresA despre drepturile Franţei, observA cA a dona parte a parngrafalul stabilind „cA nu se poate atinge de loc la statul ,;uo in locurile sfinte* satisface i-leea d-lul prim-plenipotenţiar al Italiei. Corniţele Corti, f.tţă cu eu nci-a-stA declaraţiune, cere numai ca ob-servaţiunea sa sA be inseratA in protocol. Preşedintele exprimA d-lul Desprez mulţumirile congresului pentru lucrarea despre care Excelenţa Sa a dat citire. Şedinţa se ridicA la C ore. (Urm.siS seninîtnrile'l. Protocolul Mo. 10. Şedinţa de ta 11 Iulie. 1878. EraA de faţA : Pentru Germania principele de Bismarck, d. de Billow, principele de Ilobenlobe-Schillingsfurst. Pentru Austro-Ungaria corniţele Andrassy. corniţele Karolyi, baronul de Haymerle. Pentru Franţa d. Waddington, corniţele de Saint-Vallier. d. Desprez. Pentru Marea-Britaniet marqni9ul de Salisbury, lord Odo nussell. Pentru Italia corniţele Cerţi, corniţele de Lannay. Pentru Rusia principele Gortcha-cow. corniţele Şuvalow. d. d'Oubril. Pentru Turcia Alexandru Cara-theodory-paşa,Mehemed-Ali-paşa. Sa-dullah-Bey. Şjdinţ». se deschide la fi ore. Se face menţiune de lista petiţi-trnilor N. 13. Protocoalele 15 şi 16 sunt aprobate. La ordinea zilei este propunerea plenipotenţiarilor ruşi. imprimatA şi distribuitA conform decisiunel luatA de cAtre congres, in şedinţa precedentA. Corniţele Andrassy este de pArere ca sA se scurteze acest document. Primul aliniat terminAndu-se ast-fel ; „a supraveglria punerea in vigoare", ar satisface indestul pe plenipotenţiarii Austro-Uogariel. al douilea aliniat s’ar putea înţelege ca o lipsii, de încredere din partea congresului, in resultatul lucrArilor sale. Excelenţa Sa ar dori asemenea ca primul cuvănt „Europa* sA fie inlocuit prin înaltele FArţi contractante şi ar privi de prisos a se adAoga cu viatele „dAnd sancţiuuea lor cea mal BolemnA şi cea mal obligatorie*. Excelenţa Sa propune redactarea următoare: „înaltele Părţi contrac tante privesc totalitatea articolelor presentnlul act ca formărd nn intreg de stipulnţiunl a căror punere in vigoare ele iaA insărcinarea de a o controla şi priveghea*. Lortnl Salisbury nu’şi esplicA scopul propunere! ruseşti. Excelenţa Sa nu cunoaşte sancţiune mal „so lemnă* şi mal „obligatorie* de cAt semnătnrr guvernului sen, şi preferă a nu primi un angajament care i se pare safl zadarnic, de oare-ce este evident că Marea-Britanic ţine la eseentarea acestui tractat, sad avănd o semnificaţie a cAreia ţintă este prea puţin definita. Prinţul de Bismarck intreaba pe Seignoria Sa daca manifestează o egală aversiune pentru textul modificat de către primul plenipotenţiar al Austro-Ungariei, care resumă pro punerea, dAndu'I o formă mal simplă. Alteţa sa crede că n’ar fi inutil de a exprima cA congresul se an-gajază a supraveglria şi controla punerea in executare a lucrărilor sale şi că o asemenea declaraţiune nu ar conţine nimic de neusitat. Primul plenipotenţiar al Rusiei observA că marchizul Salisbury a exprimat ideia guvernului rus, decla-rănd că guvernul britanic ţine la executarea stipulaţiunilor consacrate prin semnătura sa. Alteţa sa reamintind observaţiunea prinţului de Bismarck in şedinţa precedenta, este de părere că congresul ar putea despărţi votul, şi să decidă de acum, asupra ăntăiel părţi a propunerii, privită ca esenţiala demnităţii înaltei Adunări de către plenipotenţiari) Rusiei. Preşedintele aderă şi astăzi Ancă la ideia de a vota separat, primul aliniat. Ca representant al Germaniei. Alteţa Sa ar fi dispus a primi şi secundul aliniat, dară se teme ca celelalte puteri să nu impărtăşascA de o potrivă acest simţiinănt. D-sn priveşte de altmintrelea, redacţiunea austro-ungarA ca mal practică şi crede mai cu seamă că cuvintele solemnă şi obligatorie exprimo o idee prea evidentă prin ea insăşl. pentru ca să fie necesar de a o a-firmti. Prinţul Gorthacw, nu ar consimţi la aceastA din urmă modificare ; d-sa repetă că sentimentul de demnitate ale adunărel trebue să fie exprimat intr’nn mod foarte categoric. Corniţele Şuvalow crede că nu esistA nici un disinţimfint asupra fondului chiar al idee!. Corniţele Andrassy şi prinţul de Bismark a recunoscut şi unul şi altul că sancţiunea dată de congres tratatului, este solemn şi obligatoriu. Lordul Salisbury a declarat că semnătura Mare(-Britanie) este menită a constitui un angajament de aceiaşi ordine. Excelenţa Sa nu 'şi ar esplica. cum congresul s’ar propri a iutrebu-inţa expresiiinl, cari corespund deci redacţiunel următoare ; „înaltele Părţi contractante dănd sancţiunea lor solemnă şi obligatorie stipulaţiunilor tractatului de la Berlin, privesc totalitatea articolelor presentulul act ca forraănd un intreg de stipulaţiunl a căror punere in vigoare ele ia& angajamentul de a o controla şi priveghea.* Caratheodory-paşa reaminteşte es-plicaţiunile ce deja a presintat in colos pentru viitor, Congresul apu-cănd această cale, ar introduce elemente de discordie intre puterile cart ati lucrat impreună la o operă de pace şi de concordie. Painţnl Gorciaeow menţine că propunerea Sa este in raport cu de-claraţiunile primului plenipotenţiar al Turciei, Alteţa Sa nu'şl explică pentru ce oare sancţiunea indi ată este contrarie Porţel otomane : dănsa se aplică de o potrivă şi celorlalte părţi contractante ; Rusia de exemplu s'ar supune şi de densa ca şi Poarta, şi admite foarte bine pentru densa supravegerea şi controlul puterilor Corniţele Şuvalow, revenind la discursul d-lul Waddington, face menţiune de cestiune ridicată asupra sacrificiilor ce Congresul ar voi să ceară Turciei; acele sacrificii nu sunt opera Congresului, ci consecinţă res-belulul. Din contra, înalta Adunare a tratat intr’un mod favorabil pe Poarta otomană care de sigur a cAş-tigat mal mult de cAt a perdut prin nonile stipulaţiunl. CAt pentru ingerinţa de care a vorbit primul plenipotenţiar al Franţei, corniţele Şuvalow declară că Rusia nu voeşte a se amesteca in afacerile Turciei, in-dată ce stipulaţiunile tratatului vor fi executate ; dară pănă atunci, este amestec şi dAnsnl sezultă cn drept cuvănt din deciziunile congresului. Se poate oare susţine cA nu există amestec in afacerile Turciei, pe cătă vreme comision! europene se găsasc incă in Rumelia, in provinciile greceşti, in Armenia etc? Corniţele Şuvalow este de acord d. Waddington, experănd cu peste curănd nu va mal insita nici un amestec : cAt pentru prezent, Exelenţa Sa ’l priveşte ca indispensabil ca fiind rezultatul congresului şi pe cAtA vreme vor fi in fiiDţă comisiunl europene, e9te evident că va trebui sA se supravegheze şi controlese situaţiunea. Acest drept fiiDd stabilit, plenipotenţiarii Rusiei nu văd pentru ce nn s’ar ehiăma lucrurile cu numele lor, şi pantru ce oare sar refuza controlul şi siipra-vegherea cerută. (va urma) CRONICA „Ştafeta* din Inşi, znrul ministrului de externe,; p IThlie*1 in numărul săli de Marţi I Augii9t următoarete'f l'rin o piicutA ţi firicitft împrejurai-*, ne lin, putut procur» un fragment dintr'o epiatollk in versnri pe cere d. Nicotee Prunon —poet de merit ţi de talent — o ndre-eează concetăţenilor *eî din Focjani, tocmai de la Aii ta ChaOftle din Franţa, unde a'a dna c» an ’fî canin dn sănătatea an. Crezend a face plăcere lectorilor noştri, publicăm ncest Iragmenl, interesant din mal mn't de un puDct de vedere. li putem incunoştiinţa pe geografii „Ştafetei* că Ai x-la-Cbapelle, nemţeşte Aachen, s’a mutat de mult din Franţa şi locuieşte acuma in provincia rineană a Prusiei. Pentru foaia miuistrulul de externe, aceastA ştire poate fi foarte interesantă. * Se d'Hchide pe saanin winisteroloî nf?ri" cnltoreî, comerciuloî fi lucrurilor publice» un credit de 7.001) Iii suplimentar, art. 1, cap. I, din bid^etnl de cheltueli a! acelui miaister, pe eaerciţinl anului 1878. — Acest credit ee va acoperi diu § extraordinar de lei 530,501, prevăzut iu budgetul general al Statului unul curent. * Misiune.—Ni se spun*, cS doi notabili unguri ar fî venit zilele aceştia in capitala, dintre cari unul deputat şi altul membru al casei magnaţilor. Ei aii trai la otel de Boulevard. Se zice ca ar fi venit cu o misiune oarecare, pe cars insa no?, profanilor, nu ne este dat a o şti .. •Presei,. * «Observatorul* anunţă că la ÎS August fit. u. ne va ţinea in localităţile gimna-y.inluî din Naseud un de lucru la cancelariă. (771 — 1) [n 4>ua de 5 August viitor se va ţine licitaţia la cancelaria Epitropief, Str. Fila-retu No. 2 pentrn veuŞarea porumbului aflat la moşiile Kinjna şi Buţcoveui diu recolta anului trecut adică: de la 100—170 kile cu aprocsimaţiă la moşia Kiajaa şi de la 200 — 250 kile idem la Bâţcoveni. — Doritorii de u cumpăra aceste producte sunt invitaţi a se preseuta la localul cancelariei in 4>o& arătată orele 12 spre a concura la licitaţiă, fiind îusoţiţi şi de cuvenitele garanţii in nnmerur saă efecte publice. (762—0) Un profesor 3:a,o„0n,r„fr reşce a”preda lecţiunî in t6te materiile gimnasiuluî, scolel reale saQ normale, atât pentrn băeţi cât şi pentrn fetiţe. A se adresa la administraţia acestei foi. AVIS IMPOKTANT APA de GURA SĂPUN (le PETE APÂ de OBRAZ Eau dentifrice de Fermo Savon Fermo Eiu de toilette Ffrino Snb-semnatul, Josepb J. Fermo, născut în România, are on6rea a face cunoscut onor. public în general şi ştim. domne in special, că In urma unei absenţe de 10 ani din ţe'ră, reintorcânduse de curând, oferă resul-tatnl stndielor şi practicei sale în diversele ţări din Europa şi America pe nnde a voiajat. aur^ nnmită: Eau dentifrice de Fermo, se reco- mandă pentru spălarea şi albirea dinţilor, dispariţiunea mirosului reumatismului şi a durtrei de gură precum şi încetarea curgerii sângelui şi întărirea gingielor. numit: Savon Fermo, se recomandă Săpunul ele pete, pentru scoterea şi frăgesimea peliţel. A nă rîa nhvarl nnmit5: Eau de toilette de Fermo, se re-iApdi U.t3 UULcUJ., comandă pentru albirea obrazului, sc6te- rea petelor, dispariţiunea şi prevenirea sbirciturelor şi pentru subţierea pe 1 iţei. Actste preparative fiind supuse analisel laboratorului chimic al spitalului Colţea, aii fost găsite bune pentru care ara şi căpătat certificat din partea d-lui Doctor respectiv şi voe, pentru a le oferi Publicului, din partea Onor. Poliţiei a Capitalei. Rub-semnatul speră că Onor Public, va încuraja încercările fericite ale unui Român, stimulândn’l ast-fel a continua cn descoperirile sale şi in viitor, spre a îmbogăţi produsele Române de acăstă categorie, care pină in cele din ormă ar treni să înlocuiască pe cele streine. Snb-iemnatul speră asi menea că Onor. Ziaristică Română, dnpe ce se va fi convin» de proprietatea acestor preparative, ăl va recomanda şi mai călduros Onor. Public. Depositul vimjăriî, Piaţa Constantin-Vodă, in fiţa Circului. Bucureeci — August 1878. (774-2) loseph I. Fermo sub-hirnrg. Epitropia aveud trebuinţă a cumpăra obligaţiuui Domeuiale purtând cuponul de Iulie ivatil curent pentru suma dd 51 mii lei, a decis a ţine licitaţiă pentru Şioa de 16 August viitor orele 12, in localul Se-miuariulnl Strada Filaretu No. 2; amatorii de a vinde asumenta obligaţiuni se vor presenta în arătata 4' şi oră spre a concura Ia licitaţiă fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii; iar persona asupra caria se va adjudeca acesta licitaţiă, va preda Epitropieî un borderoă in care se va indica seriile şi nnmărnl obligaţiunilor ven-dnte valorea fie-cărnia titln şi câte cu-p6ne conţine. (765—1) In 4ioa de 16 Angnst viitor, s’a decis a se ţine licitaţii la cancelaria Epitropiei Strada Filaretu No. 2, pentru ven4area grâului ce va eşi din 3Q0 pogdne cultivate pe moşia liâţcoveuii Judeţul Vin şea şi 200 pogone pa moşia Kiajna din Judeţul Ilfov. Amatorii de a c nnpăra aceste producte, *e vor presenta in arătata Şi orele 12 la localul cancelariei spre a concura la licitaţiă, fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii în numerar saQ efecte publice, cunoscând tot o dată că aceste producte se veud după joc fără ca Epitropia s;Vş! ia vre un anga-ament de transport. (768—1). Fiind-că in 4ioa de 10 Iulie curent destinată pentru arendarea prin licitaţiă a moşiilor Kiojna din Judeţul Vlaşca pe termen de 5 ani, cn începere de la 23 Aprilie viitor, conform publicaţii No. 86 inserate in Monitorul oficial No. 131, nn s’a presentat îndestul concurenţi care să ofere preţuri avantagiose; se publică diu noii 4ioa de 16 August viitor când d-nil amatorii se vor presenta la cancelaria Epitropiei Strada Filaretu No. 2 orele 12 însoţiţi de cnvenitele garanţii în numerar safi efecte publice spre a concura la licitaţiă; iar condiţiunile se pot vedea în ori-ce 4' de lucru la cancelariă. (767—1) (^e *nchiriat J-FC ? tîlly «*!• W chiar de acum casele din Strada Episcopiei, No. 9. De venţlare, restreă şi strada Victoria, lingă grădina Episcopiei. Pentru ambele imobili a se adresa Strada Calvină No. 4 la proprietarul lor D-nn Thevenot seQ, aceiaşi adresă la d-nu advocat Alhauasiade. (757—0) \v Berlin. Cine dor «cp «A obţie la Berlin prin anunciurl publicate iDtjiarele cotidiene, ver un succes, «& ne «Prvesoâ spre acest «cop de cel mal mare «1 cel mal mult citit jurnal poliţie cotidian Tribune care apare in capitala imperiului german. Jurnalul apare de 18 ani in tăte filele si o«e momentan in 28,000 esemplare. TribUne «e g&sesce în tdte cercurile a publicului bine situat precum şi in t6te localele publice cafenele etc. g&sindu-se câte o datA chiar mal multe esemplare in cafenelele mal mari. Sutele de colpor-tator «e occup cu imediata colportare mdatA dupi aparlţiuuea fie cArul nu-incr, şi «A Îngrijesc şi de v£n