VJ 1 Nr. 17. DUNINECÂ. 22 IANUĂRIU. ANUL III. - 1878. abon ai«i:e3?tteXjE- IN TOATa ROMlNlA Pe an...................................L n. 48 i o 6 luni.................................. , 24 > 3 luni..............................» ► lt IN STRĂINĂTATE : I tt 60 * * INŞEEŢIONI ŞI RECLAME lia de 30 litere petit, pagina IV, 30 bani. pagina JII, 80 bani, pe pag. TI, 2 lei noi. Rwlame 3 lei not linia. Un număr tn capitală 10 bani. TTMPUL ESE IN TOATE ZILEI DE LUCRU. Biuronl Redacţiei şi .-Ydmiiiist rit i.iel: Palatul ,Dacia.* A.3sruisrcixjiA.x. Se priimeio In itrftinatAte: La D-nil Hcuutn-ittin ă VogUr In Vienna, W&lfiaebgaiie 10, A. OppcUk in Vienna, 8tabenbMtei 2; Tiudo-Mow in Vienna, Seileritâtte 2: Vinceru Ar dicta in Vienna, TeinfalUtraiw 17 Fhiiipp L6b in Vienna, E»chenba£hgo*«e ll : L. Lagn , * argint . 07 95 Renta auitriaci in aar ... 78 Su Loe* din 1866 ...................... Acţiunile binoel naţionale . . 807 — , . auitr. de credit 232 — . „ ungare » 213 75 Argint....................... 108 30 Ducatul.....................Y 5 58 Napoleonul.............. 9 44 100 mire! germane........... 58 30 Cursul de Berlin, 31 Ianuarie Acţiunile Ciitor ferate române. 25 10 Obligaţiunile române . . Priorităţile C. fer. rom. Împrumutul Oppenheim ... Napoleonul...................16 18 Viena, termen lung........... - # Parii * icurt .... — 4- 72 70 78 76 96 40 Calendarul tjilel Dumineci 22 Ianuarie. Patronul silei: Apostolul Tliiraothfia. Răsăritul soarelui : 7 ore 17 roin. Apuiul soarelal: 5 ore ll mim Fotele lunel : Luna plină. PLECAREA TPtEISrXJPlILOPt Bucurate! . Ploeicl . . Brăila . . Tecuci ti . . Roman . . Suceava, lonire . Bncnreacl - Snceava . 8.15 n 10.— . 9.50 d 12.00 . 1.53 n 5.45 . 4.38 n . 9.05 J .12.03ţ Bneuresc Vercloroxa BucurescI ...... 8.— d Piteşti .............11.21 «J Slatina................2. a Craiova................4.l7*j V^rciorova, •-••sire . . 9.01 nu 7.15 I .1.404 4.45 ] 6,05 n 10.15 n SnceaT*---Bocurescl Bacnreae ---Giurgiu Suceam. . . . 6.11 (1 6.46 J Bucureicl..... . . . 9.15 < 6.06 n Roman . . . . . 8.45 «J 12.30 Giurgiu, loiire . . . . 11.35 ţ 6.27 n . . . 12.30 n 5.10 d Brâila . . . . . 3.08 n 8.10 n 8 58 J Giurgiu--- Bucureicl Pioeicl. . 2.45 i) Giurgiu ...... . . .».*«< 4.45 n Bucureicl, io«ire 8.30 4.30 Bucureicl, ioni re. . . . . 9.48 1 7.17Ş VercloroT» —Bacaresol Verciorova................6.45 J Craiova .................11.44 d Slatina,..................1.51 <î Piteşti.................4.42u 7.15 <1 Bucureicl, tonrc .... 7.40 j 11.20 i. Oelaţl— Bărboşi Galaţi................1.20 n 825 d 7.30 n Bărboşi, loiire . . 1.55 n 4 8.05 A face cnnosont Senatului dacă a participat intru cera şi ţara noastră, ca beligerantă la formularea acestor condiţinnl preliminare de pace; 2) . Dacă acea condiţinne este de natnrS a îngriji pe români, şi iacă guvernai ne poate asigura că integritatea teritoriala! patrie! noastre, aşa cum esistă a stări, are să fie respectată şi menţinută.* Ne fiind nimic la ordinea zilei, d-nii senatori ee retrag in Becţinnl pentrn a lncra diferitele proiecte de legi depnse in şedinţa de erl. CAMERA Şedinţa de la 20 Ianuarie Şedinţa ee deschide la ora 1 şi jumătate, enb preşedinţi, d-lni C. A. Rosetti, fiiid preeenţl 84 d-nl deputaţi. Şamanul şedinţei treente se aprobă. Se acordă concedia d-lor deputaţi : Paştii, Iurascn, Za m fi reşca, Alnneana, Sis-man, Soarec, Nicoresen. Se dă citire telegramei din partea d-lor Constantin Grec a şi Israel Calcas prin care declară că ofer 240,000 franci pe an, pentrn a li se da pe seama lor accizele hiaturilor spirtoase din judeţul Botoşani, date fără licitaţie d-lnl Pilat. D. Urechiă anunţă o interpelare gnver-nnlnl ca se respnnză daca nn crede opor-tnn a pune Camera în cunoştinţă de cansă asupra sgomotelor ce circulă atât in presa străină cât şi în cea română asupra ata-cărei integrităţii teritornlul român. Ne mal fiind nimic la ordinea zilei Camera trece la 2 fără nn sfert in secţii, SCRISOARE ADRESAT TIMPULiUI Vsslniu, 17 (29) Ianuarie 18", Domnule Redactor! Se vede, că mult a greşit jude nostru, pentru ca să fie adminisl de un prefect ca d. Vasile Ifolb A trebuit ca numai sub un ast de prefect să stea cine-va In jufc ţul Vasluifl , pentru a se conviin de moralitatea şi capacitatea un din funcţionarii săi administrativ De mergi la poliţie, trebue să sB Înaintea unul poliţaiQ cad. Costai Handoca, care fiind mal nainte sier la primăria de Vasluid, a A, pidat vr’o 800 galbeni din fondai comunei, dându’I in stos. De mergi la comitetul perman. te găseşti înaintea unul preşedii care nu poate nici a citi, şi a n membru ca d. Paul Gorgos, cel» jurnalul .Vocea Rahovel*. care )■ astă vară s’a scuipat şi pălmuită d. Gheorghe HrisoscoleO dinainş tribunalului local (a se vedea .T pul* No. 151 din 3 Iulie 1877): De mergi la plăşl, găseşti ni sub-prefecţl ca cel de la Mijlocit)) Stemnicu, cari n’afl mal funcţioii nici o dată, şi care fără suple IA saft nn scriitor din sub-prefeeti nu sunt In stare a pune pe hă cea mal mică Încheiere. De te Întorci la serviciul sânii aici al să găseşti In postul de i dic primar tot pe d. dr. Peridi. cest onorabil doctor, după ce e _ cu desăvârşire negligent In servii Jţ: sâfl, precum se poate constata H volumul proceselor verbale, aflate® comitetul permanent, procese verb* cari sunt de natura celui înserat jurnalul .Timpul* No. 268 din 27 I embre 1877, şi dupâce ocupaţiuneî se mărgineşte In stos şi vânat, a mal are şi tr-»I lefi de o dată, j meşte 380 fr. de la casa judeţul 250 fr. de la stat şi 150 fr. ca d dic curant în penitenciarul Dob văţu, şi iată cum : D-sa, fiind mei primar, a trebuit să părăsească cest post, pentru ca să mear în armată ca medic de regime Intorcându se insă după cât-va ti din armată, sub pretext de boală ! congedifl, comitetul permanent, loc să lase ca economie salariul medic primar pe timpul absen d-sale, safi să-l dea doctorului ’l-a ţinut locul, Îl dă tot d-lul t ridi, In cât aşa fiind, d-sa printeş regulat de atunci Încoace, şi sa! riul de medic primar şi acel de 1 giment, Intr'un cuvânt, primeşte v gros salarii! de 780 fr. pe lună. i i snnt timpurii, şi coloana thermometrică se coboară până la punctai de îngheţare al mercuriala!. Vremea deci era priitoare oălătorilor. Na era nici fortnnoaeă, nici ploioasă. Căldura era cumpătată şi nopţile recoroaBe Sănătatea Nadiel şi a Ini Mihail StrogofT era tot bnnS , şi de când plecaseră de la Tomsk, pnţin cate pnţin el se mai întremaseră din oboselile lor treente. Cât despre Nicolae PigasofT el nici că fusese vre o dată mal bine. Pentrn el călătoria aceasta era o preumblare, nn fel de escnrsinne plăcută , pentrn care el întrebuinţa vscanţiele sale de funcţionar fără funcţiune. — Nicî vorbă zicea el, tot e mai bine aşa da cât să stal 12 ceaBnri din zi ţintit pe nn scana manevrând nn manipulator, Cn toate acestea Mihail Strogolf înduplecase pre Nicolae ca xă dea calnlul sed nn umblet mal grabnic. Spre a Bjnnge la acest sfârşit, il încredinţase efi Nadia şl el mărgea il să intălnească pe tatăl lor exilat la Irkaţk, şi că erad foarte grăbiţi ca *i ajnngă acolo. Negreşit nn trebuia ce să grăbească peste măsnra acest cal, pentrn-cS nici vor- j In sfârşit, din toate astea a rezultat bă nn era sa găseascăjca să’1 Schimbe pre kibitka mergea mai inie şi, după si an altul; dar ingrijinda-1 cu popasirl des- (tesla Iul Mihail StrogofT, ea făcea acul tnl de dese — de exemplu la fie-care 15 de la zece până la două-spre-zece veri versta — pntead străbate in bună voe pa zi. şense-zecl de verste în 21 ceasuri. J De aci decI n urmat, că ia 28 A Alt-minler! acest cal era vîrtoa , fi de gust, călătorii ţreceaă dincolo de târgul felul lui foarte potrivit ca eă îndure lungi ţul Bnlaisk, ca la vre-o opt-r.ecl de vers oboseli. Păsciuntle grase nn-l lipsiaîî în de la Krasnoiarsk, fi iu 29, Ribiusk, lungul drumului, Barbă era aci ou imbel- patru-zec! de verste de Italuinsk. şug fi bună. Deci putinţa de n-I cere o A dona dupiţ vre_0 trel-zecl şi cin muncă mal mare. de ver3te ajungeai la Kamsk, terg m Nicolae pricepuse de ouvânt. El fusese mare, ndat de gârla cn acela-şl nnme, foarte indnioşat de sitnaţiunea celor doi ,e coboară din munţii Saiansk şi cnrş tineri care mergead să împărtăşească exi- ;n jenjser. Kamsk este nn oraş puţin il lini cu tatăl lor. Nimic nu i ne părea mai SBnmat, ale căreia binale de lemn, sin atingălor. De acea cu ce zîmbet zicea el frnmos grămădite împrejurul una! loc Nadiel: | dar pe d’asnpra se ridică înalta ctoponil — Doamne, Doamne, ce bucurie va BimţI biserică i * căreia cruce danrit d-nn Korpinoff, când ochii Ini te vor ve- strălucea la soare. dea, când braţele Ini se vor deschide ca 1 Case goale, biserica deşartă. Nici o sti să te primească. Dacă voi merge p&nă la ţj9 poştală, nici nn binrod postai, nici Irkaţk, — o să-mi daţi voia ca să fld şi cârciumă loonită. Nici nn cal prin gny ed faţă la'această întâlnire I Da, nn e aşa î dnrl. Nici o vită prin stepă. Poruncii Apoi lovinda-se pe frânte: stSpânirel rnsesc! fuseseră împlinite cn — Dar mă gândesc, ce dnrere va simţi . Btr®,n'c'e desăvârşită, când va lna seamă, ci betal fin săd e orb. I Ce n'a pntnt fi lnat a fost prăpădii Ah oe mai amestec şi in lumea asta. I — Eşind din Kamsk, Mihail Strogofl i «ţt se IntreabA. pentru ce d. me-iprimir primeşte un ast-fel de no cari In jude^ nu merge, pe lobrovâţu rare oii se Întâmpla. Ale ţiu nea este b&ntuitA farft ai, de diferite boule, iar boala de ţiifosul bovin) se Întinde aşa, nerinţft întregul judeţ, şi nimeri □ poate înţelege. Dar rSspun-kn este greft cftnd este vorba st .ajktrarşll Dimitrie Păscaru din BruştenI dai ca şef de gardă aă comis fia •^ie călcări de lege cu ocasiunea «eril gardiştilor In tabloul de re mfint şi cu alegerea prin ame ♦ cp a gradelor superioare. Graţi ■ întâmplării, care aă făcut să se comanda de la gardă, vei mi rge la şcoala de fete, iseşti ca, directoare şi institutoare JOclasa a Ill-a pe doamna Ecate-sfe i Sion, soţia d-lul Lascar Sion, o uu s'aU îngrijit de căt a-’şl face 4 |l scaiul şcoalel, plătit de comună, p'it i’ ■ conrespunzătoare distinsei |îsiţu.nl de cănd cu bandele alege-.alor. \'t trimit In copie petiţiunea, «muldin actnalil membrii al codrului permanent aă adresat d-lul «Auitrual instrucţiunel publice spre convinge de adevfir, Insă această itiţiune aă rămas, ca toate altele, jiă resultat In urma anchetei, fă-A de domnul revizor şcolar. ceste toate, şi altele bo petrec | ochii d-lul prefect cari nu au-că le tolerează, dar le şi susţine, e-te mal Întoarce şi Intre aleşii ri deputaţi, al se dai peste d-nul Andreii! Viznnti, cel cu înaltă profesiune de credinţă, prin care, pentru a căpăta voturi, promitea şi asigura uşurarea dărilor, desfiinţarea licenţil, a monopolului tutunului, a timbrului, şi altele. Atur a umblu prin toate birturile şi căr, moaie după alegători, iar acum alegătorii, mer-gend cu oc&siunea sosirii sale In Vasini fi pentru a se plănge de greutăţile şi nevoile, ce’l apasă, faţă cu acele frumoase promisiuni, doninia-sa nici nu 1 aO primit aă vorbească Intorcăndu-se fie-care cu buzele umflate, lată funcţionarii model, iată deputatul, In locul căruia nu puteafi găsi vasluenil pe un altul. STAREA TURCIEI La 10 Ianuarie d. Layard primi o depeşă de la Londra, al căril caprina îl comnnioS Porţii. Se zicea in ea. câ Anglia aQ botSritdefi nitiv de a te abţinea de la ori-ce ameatec activ In reaboinl actnal dintre Turcia şi Rama şi cî îşi păstrează nnmal dreptul de a apăra întregimea împărăţiei otomane cn ocazia incheierel picii. In urma acestei comunicări marele Vizir Edhem îşi reinoi demitinnea sa, iar a dona zi Vineri la II Ianuarie miniştrii toţi aQ fost chemaţi la palat înaintea rogieinnil de dimineaţa, nnde primai secretar al pa-latnlnl împărătesc dete eitire nrmătornlnl Hati-Hnmalum, adresat nonlnl Vizir : >Credinciosnl med Vizir Ahmed-Hamdi paşa, ,In faţa ştirii serioase şi gTele a incrn rilor şi considerând necesitatea nnor mă snri energice, am văzat trebainţa de schimba pe deplin şi in mod radical ministerul. Am învăţat a stima pătrunderea adâncă şi facultăţile, pe care l»-aQ avat Eecelenţa sa Ehdem paşa şi 't stimăm şi senili. Inşi starea sănătăţii sale cere, ca si rem&ie departe cât-va timp de la afă-cerile stata Ini. Deci in puterea meritelor şi onestităţii Tale, am transmis asnpri-ţl marea şi însemnata dignitate de Vizir. Apoi mal nnmim : ministru de interne pe Said paşa, senator şi fost secretar al palatului împărătesc ; ministru al listei civile pe senatornl Namvk pnşa; ministru de finanţe pe Kiani paşa, până acnm director al dărilor indirecte; ministrn ai invăţătn rilor publice pe senatornl Ahmed-Vefik paşa; director al dirilor indirecte pe deputatul Sadyk paşi. Pe Inssnf paşn, care a fost ,)âni acnm ministru de finneţs, 11 numim governor general al vilaletolnl Trapeza nt, In considerarea însemnătăţii acestui post. Pe Kemal paşa, până acnm ministrn al instrucţiei,II nnmim senator.—E evident pentrn ori-cine, că in momentnl de faţă afacerea cea mal importantă, ce coprinde întreaga noastră atenţie, este năvălirea ins micului. Poterile, pe care le-am pns pe picior de rrsboifi eraţi egale cn acele ale vrăjmaşului; am avat dovezi Ia ince-pntnl campaniei, câştigând glorioase şi multe biruinţe. Canza de căpetenie a învingerilor, ce le-.m sofurit in urmă, o a-tribnim greşelelor şi scăpărilor din vedere a nnor comandanţi de corpuri. Acţiunile lor se vor cerceta conşriinşios şi se va hotărî, ce este de făcnt in această privire. Dorim ca si locraţl în înţelegere cn cel l'aiţl miniştri al noştri; să vă folosiţi de învăţămintele trecntulnl şi să ascultaţi . fa-lurile bine-voitoare ale amicilor împărăţiei noastre şi să vă ocnpaţl de garanţiile integrităţii şi neatârnării statului nostrn. Dat in 7 Muharrem 1295 (11 Ianuarie 87-). Jn ajnnnl acstor tratări de pace şi de armistiţiu, pentru cuvântai cărora s'a făcnt schimbarea de ministeritl, se petrec dincolo de Balcani Incrnrl într’adevăr in-groz:toare. Turcii aă dat foc Tatar-Bazardjiculni oraş de 4000 de case; grecii din Filipo-pole ten ându-se de eecesels Bulgarilor >’aE retras la Stenomaki, — unde Eni roţii s'aH înarmat şi sunt gata s respinge pe ori-cine, fie Cerchejî, fie Zeibecl ori Bul gări, ori Cazaci. Iar in Adrianopole dom nea o panică cumplită intre Mohamentanl Evrei. Un chbos. o disordine ne mai pomenită şi in această insnrcătnră consulii paterilor alergând la Valinl Djemil-paşa, care el insuşi îşi pierdnse capnl şi nn mal avea nici o autoritate. In loc de 100,000 de oameni, pe care Poarta voia să-I con centre la Adrianopole, ea n’aă trimis de cât 11,000, cari nmblaă dramurile zina şi noaptea, pe când ofiţerii jncafi table prin cafenele, neştiind de cine să mai as cnlte. Apoi Valinl mal dedese ordin, ca toţi locuitorii inarmaţl ni vilaietulni, cel nemusnlmanl, să se adnne la Adriano pol. Nonă protestaţii ale locuitorilor — creştinii aă reclamat la patriarşii lor, «-vreil la rabini, până ce In sfârşit le veni deslegara, că n'afl si apere de cât ora şele, în cari locnesc. In Cameră alte scene. La"* discutarea proiectului de lege asupra curţii de como tari, mal mulţi deputaţi din Siria s’afi opus discutării, sub cuvânt că nn legile şi disposiţinnile lipsesc, ci aplicarea lor In Damasc s’afi numit 200 de gardişti poliţieneşti — adică 200 de hoţi mai mult. Toată administraţia nu plăteşte un ban-, ea nn e compusă decât din oameni de nimic. Deputatul Sadyk (acum şef al dărilor indirecte) a voit să apere os amploiaţi. Nu toţi sunt oameni de nimic, de şi nn poate nega, că sunt mnlţi hoţi Intre dânşii. Dar să nu se facă acuzaţii In termeni generali. Să se epue nume eignre, şi guvernul va lua măsurile necesare pentrn pedepsirea celor răi. Dor deputatnl din Smirna, negustorul de covoară, Ienişerhlnlizade-Ahmed-Efeudi, spuse: ‘Şi an am citat nume cu toate dovezile necesare. Dar ce folos? Indivizii no-‘miţl de noi sunt şi astăzi in posturi, ‘ori s'afi destituit, pentru a li se da alte ‘posturi şi mal bune,, Pentru că administraţia civilă din Adria-nopol nn mal ştia nnde'l e capul, toată populaţia acelui oraş şi din împrejurimi aii rupt'o de fugă spre Constantiuopole, Rodosto, Qalipoli ş. a. Emigranţii vând pe preţuri de nimica obiectele lor scnmpc pentru a’şl cumpăra merinde şi a avea bani de drnm. Covoare de 60, 80, 100 de lire e’ail vândut cn 2, 0 lire. 1800—2000 de oameni ajung pe fie-ce zi in Constantino-pole numai, şi aceasta, noaptea pe la 10 ore, in intnnerecul cel mal mare, flămânzi, însetaţi, goi, tremurând d frig. Intre aceştia sunt o mulţime de femei şi de copii. O suire in tren la Adrianopole era deja scenă destnl de fioroasă. Femei turce •părgesfi geamurile pentrn a intra in vagon şi când toate vagoanele erafi pline, ele se sniafi pe scările lor şi de asupra. Condnctornl, nevoind să pornească tre-nl, a fost silit cn pnterea. Pe drum, mal mnlte persoane ameţite de răceală afi căzut, femei iusărcinate a ti pierdut, altele afi degerAt cn total. Când trenai sosi noaptea la Constantinopol — nici nn siDgnr agent poliţienesc nu se afla la faţa locuia!. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE conservator căpitan Knnţ; membru major Teii; membru şi prim diriginte al dări la semn colonel Carp; membru şl secretar I. C. Mărgăritesco ; membru şi prim diriginte al eserciţielor de arme Emil Co-stinsscu ; membru major Popescu ; membra colonel (iheorghio; membra de secretar Dimitrie Popescn ; membra căpitan Nicolafi; membru şi prim diriginte al e-serciţielor de gimnastică V. Zotescu ; membra P. I. Dimitrcscu; membru M. I’a-ciurea. (âjenpi Hsvas). — Serviciul de la 2 Fevruaris, 9 ora dimineaţa. — Leadra, 1 Pevruarie. Efectul bnn al respnnsnlul Rnsiel a fost stricat prin înaintarea trupelor ruseşti spre Constantinopol. E îndoială că Germania va accepta idea intrnniril unui congres. Berile, 2 Fevrusrie. D. Câmpineann s plecat astăzi de aici. El a fost iu msl mnlte rânduri primit de către familia imperială. Paris, 28 Tevruarie. .Journal de D ebats* face observarea, că de aici inainie totul atârnă de intrnnirea congresului european, Principele Bis murk «e opune. Londra, 2 Fevruarie. In Camera comunelor. Nortbcoth declară că până acnm nn s'a cbe tnit nimic pe contul creditului suplimentar ce se cere. Această declaraţie a fost primită cu apla-use. Uu membru a parlamentului a vorbit cu multă energie contra creditelor. In Camera Lorzilor, Lordul Derby a desminţit ştirea despre înaintarea ruşilor spre Galipoli. Ithena. 1 Fevruarie. Guvernul grecesc, mişcat de suferinţele provinciilor greceşti supase Tarciel, a dat la 12,0006menl ordinul dea trece graniţele mâne dimineaţa şi dea ocupa Thesalia, Epi ml şi Macedouia spre a menţinea ordineaş a preveni măcelărirea populaţiei creştineşti. Camera a votat o lege pentrn rechisiţiunl. Uu împrumut de zece milioane a fost a coperit de către Banca Naţională. Aflăm, că Societatea .Umanitatea" abia de un an constituită şi compusă din d-nl Comercianţi J'riseri şi Pălărie?!. va da un Bal aniversar. Marţi 24 Ianuarie, In Sa’oanele Sorietâţel .Liedertafel" casa Kilipescu , I’odu MogoşoI, la 9 ore seara, al cănii reBultat ar fi destinat, parte pentru consolidarea fonduiul şi parte In scop de bine-facere, pentru care această «Societate a fost creată. PUBLICAŢIE Societatea roman# de arme, şi gimnostică şi dare la semn. fie» pe Nftdia şî pe Nicolae efl n’afi stal găsească de cit cn mic oraş de crvre însemnătate, Nijni-Udinsk îna-, Irkaţknlnî. Nicolae răspanse, că aceasta cn atâta mal bine, cn cât o lie telegrafică era in acest târg. Deci 1 Nijni-Udinsk era părăsit ea ţi Kamsk, ■ivea să fie silit să-şî cant* de lacra 8? în capitala Siberiei da tăsărit. libilka pata să treacă in aP& fârj lin greutate gârla ce tae dramul dinI de Kamrk. Aminterl între Ieuiwi ţi i lira care cdă Irkcţk, nn mal em de * T«t nicî o piedică de o »pă mal mare, nnmal dacă n’ar fi fost Dinka. Că-ia t a putea deci fi întârziată. Kamsk până la tergaleţnl cel U apropiat depărtarea a fost foarte 'II*. aproape o «otă trel-zecl verste. ■ nn trebne să mai spnnem că popo-I reglementare afi foefc ţinute in a«a-1 fără care zicea Nicolae, ţi ar fi atras V’iptl reclamaţîe dîn partea calnlnf. * ii voiseră, cu acent voinic caj, lă m o-■^ască la fie-care eincl-apre-znce verşi când cine-va contractează cbiar cn 1*3;de, dreptatea cere ca să m ţ^e de senil contractului. itapă ce a treent gârla Birinsa, kibitka ţ ia vi ■w la ajnnae la lÎTtînsinsk In dimineaţa de A Sep-tembre. Acolo din fericire, Nicolae, care vedea că se sfârţesc proviziile, găsi intr’an cuptor părăsit o duzină de bogace, un fel de plăcintă făcată cn grăsime de oae, ţi o bană provinie de orez fiert în apă. Această adăngare, merse Hă se impreune tocmai la vreme cn reaerva de knmis da care kibitka era cn îndestnlare căpătuită de la Krae noiarsk. Dopa o popoeire potrivită, se pnseră iar pe drnm le 5 Septemvrie dopă arai azi. Depărtarea până la Irknţk nn mal era de cât de r,oO verste. Pe armele lor nimica nn prevettea avant-garda tartară. Mihaîl Strogoff, avea deci cnvSnt să gândească că, călătoria lai n'avea Bă mal fie impe-dicată ţi că peste opt, mnît zece zile, avea să fie în faţa marelui duce. Pe ciad eţiafi de la Biriuiinek un epure veni tă tae d’acormexiţ drumul ca la vre-o trel-zecl pM1 înaintea kibitkel. — Ah făcu Nicolae. — Ce al prietene, ’1 întrebă iute Mihai) Strogoff, ca un orb pe care cel mal mic sgomot ’I ţine deţtept. — N’al văzat?... zise Nicolae a căruia faţă veselă se posomori nnmal de cât, Apoi adanae : — Ah î nn, tn n’aî pntnt să vezi ţi i prea mare fericire psntru tine moţule. Dar efl n’am văzut nimic, zise Nidia. — Atât mal bine, atât mal bine. Dar efl.. . . am văzat, — Dar ce era? îotrebă M i hai 1 Strogoff. — Un epure care ne-a tăiat drumul, răspunse Nicola». In Roşia, câod uo epure tae drumul n-nnl călător, credinţa populară care ca să fie nn aemu de rea prevestire. Nicolae, superstiţios corn sânt cea mal mare parte diu Roţi, oprise kibitka 'a loc. Mihail jStrogoff pricepu colirea tovarfi-ţuhil săfi, cu toate că nu împXrtăţia câ-tu-ţl de puţin credinţa Ini ia privinţa e-porelnl. — No e nimica de temut, prietene, îi zise el. — Nimic pentru tine, nimic pentrn ea zise Nicolae, dar pentru mine . . . Ş’apol adaose : .— Pentru mine, asta e ursita, zise ej. Şi iar dete drumul calului. Cu toate acestea, în ciuda acestei rele prevestiri zioa se scurse fără nici o întâmplare. | Societatea în şedinţa de la 8 Ianuarie 1878 s’a constituit comitetul sătt de ad ministraţiune pentrn annl viitor în modal următor : Preşedinte Gr. I. Lahovari ; vice-prcţe-dinte C. Pornmbarn ; casier C. Troteann A doa zi, 6 Septemvrie, pe la amiază, kibitka se opri la satul Asaletvsk, pustifl ca ţi tot ţinntal de prin prejar. Aci pe pragal anei nţT, Nadia găsi doă din acele cuţite cu tăiţ tare, cu care se întrebuinţează vânătorii siberian!. Ea dete annl Ini Mihail Srogoff, care ’l ascunse sab haine, ţi păstră cel-l’alt pentru dânsa. Kibitka nn era mal departe decât cnţase-zeci şi cinci de verste de Nijni-Udinek. Nicolae, in aste doă zile, nu putn sâ’şî recapete veselia obicinuită. Prevestirea rea îl mâhnise până într’atâta in cât nn se putea crede şi el care până atunci nu stă-tnse nn ceas fără să nu vorbesscă, şedna câte o dată într'o lungă amuţeală din care Nadia abia putea să'] scoaţă. Aceste semne erafi în adevăr acelea ale unei minţi isbite, ţi asta se esplică lesne, când este vorba de acel oameni din rasele Nordnluî, al cărora strămoşi superstiţioşi afi fost fondatorii Mitologiei Hyperboriane. (Va urma). DIRECŢIUNEA GENERALĂ A ARCHIVEL08 STATULUI. A eţit de sub pre^ă şi se va pune peste puţin în vânzare prima serie a pubUcaţtu-mbt istorice-fîlologite aU Diruţiunel generale a Arehrpclor Stalului.'*ub titîn! de: Cnvente den Bâtrâni limba româna vorbiţi intre anii 1550 — 1600. «tndin palengraflic şi lingui'tic dr B- B. HASDEU cn o introducere aanpra importanţei şi direcţiunii eeiinţifice a frologiel române, de celebrol liogoiet german HUGO SCHUCHA1 DT Acest rolotn, aproape 400 pagina in —8 mare, coprinde, afarS de introdaceren generalii: I Trel-zeci şi trei teztnrî, cn cercetirl introductive şi vaate adnotiţinai istorice • aleografice, economice, jnridiee, lingois-tica etc. II. Un gloiar documentai dintre anii 1585—1592. III. Un specimen de dicţionar etimologic al limbei române pe bisa unui vocabular mannscris de la 1600. IV. ij»ase indici analitice. V. Vr’o cinci-zecl de fac-simile de pi portrete, manuscrise, iscălituri pece-ţl, semne de hârtie etc. etc. A eşit (le sub tipar şi se afiâ de vânzare la magusinele de inusieâ ale d-lor Gebauer şi Şandrovits , şi Ia autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR DE TsA. VEDE, Dedicat «MărieT-Salo DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL 1. Poesia de JocotfBeot de] stat major H. C. MANTCLKHCC PEXTRU Vf»CK sl IMAN" fie CAROL IWŞIU, jnn. Preţnl 1 lefi bani 50. cum>s- onorah. Doclorni Gsarp Isvoraun» public câ dă consultaţiuni medico cbirnr-gicale la domiciliul săQ diu stradi Fl olanei 84, iu tute filele de la ora 5 8 după nmeaiji. Pentrn cel fără mijldce consult (iile vor fi gratuite. A eşit de sub tipar .lnv^ftim'ii-tul intuitiv", CONDUCTOR p^nlru INSTITUTORI Sl ÎNV KT A TOR 1 de DIMITRIE DOMNIŞOR Institutor l'roţiil GO bani A osit desiib tipar : S1TDATIA TSATRUL0I NATIONAL- sub direcţia d-lul /oan G/nca. de d-na Fleliteninacher. I'n-ţul im leii. TIMPUL < < < rVOUIL. A. T M5 ML. I M5 R DF. lAAAB FOTOGRAFIE şi PICTURII ^ 9 * I- F. MATSTDI cte Comp. 21, Calea Mogojloel 21; vls-ă-vls de cofe Uri* Capsa. Se efectueaifi orl-ce fel de fotografie ţi pictnră, de orî-ce fel de în modal cel mai noB fi elegant aprobat in cel mai înalt grad prin 9 i oferS un lucra Bolid frumo* cu fidelitatea a natnreî. :zi SAAAl i J- PC- FABRICA LANDQUT-WIENERBBRO | M. J. EI.S1SGKR et Pil U V1KNA, Îfnrnis^zB contra casa safl ii couto, livrabile In Viena. " Muşamale de căruţe şi Mantale de pldie £ cat maî repede şi in cele mai mari cantiităţ. CE SE POATE CAPATA *»Kr%fTr«iu s fbamci LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGERIA din viena Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Calea Mogoşoiel Palais „Dacia“ 5 frâne!: I Pantalon seu I Camison de Pichet de 6rnă. 5 franci: 0 cămăşi de Oxford englei. 4 franci 50 bani: I pireoh Ismene bărbăteşti. 5 frânei: 6 perechi manchete ori ce fason. 5 franci: 6 gulere pentru bărbaţi dc olandă fină. Pentru 5 franci: 11 gulere engl,, in orl-care fason |i mărime. Pentru Pentru 5 franci: 5 franci: Pentru 5 franci : Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: 6 pârechî ciorapi patentate. 6 gulere moderne pentru dame, după alegere. 12 batiste albe de pănsă adevărată. II batiste bine colorate tivite fi spălate. 6 prosdpe de păniă curată. 6 şervete da mui de piniă adevărată. Pentru 5 frânei: 11 şervete albe de oeaii. Pentru 5 franol : 1 cămaşă modernă, simplă săS brodată. Pentru 5 franci: 2 batiste ou monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă francesă fin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: l oorset de damă Pentru 5>/t franci: 0 cămaşă de nopte de dame. Pentru 5 franol; 3 pepturl fin brodate pentru oămăşl de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. 1 camison modern brodat. 1 faţă de maaă colorată ca ciucuri, pentru c&fd. 1 cămaşă săfl o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 fustă costum plissă. 1 bucată Tulpan. 42 de coţi — 1 buciti Chifon fren|uzesc. Pentru IQ franci: 1 bucală Robe d’enfants en laine couleur. Pentru 18—24 franci : 1 bucată Tartan engles de 5 ceţl. Pentru 20 trancl 24 coţi Pichet. Pentru 5—12 franci: 0 flanală sAu o pereche de ismene de lină. Pentru 18 — 3b franol : 1 bucată pănsă de Kuiuburg, de 36—45 coţi. Pentru 55— 68 franci : 1 bucată pănsă de Belgia de 60 ooţî. Pentru 75 —108 franci : 1 bucată pănsă Corona de 58 coţi. Pentru 115—110 franci: 1 bucată Toile Batiste frances. Pentru 8 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci*. Pentru 5 franol: Pentru 5 franci ; Pentru 25 IrancT Pentru 12—35 franci. Plapămă de lină forte fine. Mari de artlcelile men|ionate io găseşte tot-d'a-una (rulouri complecte. Calea Vogoşoiel Palatol „Daria“. CsminŞilodin districte 1nti|ili ou preţul respeeliv ie vor electea toarte grabnic oonsoilnoioa MH £xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx?\ x FRANTZ QtrNTTHERÎS X A la VILLE DE BRUXELES X X Podul Mogoşdiel No. Ui vis-A-vis de Consnlatnl Rasseae X X Recomandă maguinul ied avortat in tot-d'a-una fdrte bine cu rotirii de bărbaţi ţi de X Xdame, gulere, manchete, batiite de lino, olandă şi mătavă, ciorapi pentru bărbaţi ai dame, S danele Ene (crdpe de oantd) camiadne, groţette, broderie dantele, cravate de bărbaţi ai X X r*' cele mal noi forme ţi oulorl, umbrele de adre ţi de pldie eto. etc. Atrigdnd to't X ac-o-dată atenţiunea onor. Clientele câ din caoaa crieel am redua fdrte mnlt preţurile. Q vxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx? PHARMACIA LA „SPERANTIA" 26, CALEA MOQuŞOAEI. 26 DEPOUL MEDICAMENTELOR FIIANCESE. Obiecte de Cnncinc ţi Articole de Toalete. - Asemenea se ang orî-ce comande din r.eortnl medical. I A eşit de enb tipar ţi ie află de vSn-d*re la magaaiile de musică Gebauer ţi landa & Sandrovitz: DEŞTfiPTATE ROMANE de Andrei Slnreşdnn tîYTVTTSr EROIC pentru patru voet cu aeompaniament de plane de LEOPLD STERN. Preţul i Led nod. bucubesoi Tipografi-editori Thiel A Weiaa, palatul .Dacia." fabrica de CHARTIE MECHANICA de la ZÂRNESCI, LÂNGĂ BRAŞOV produce ch&rtiă de tipar in diverge calităţi in formate de cele mal mari UBitate dentrn «Jiare A se adresa la direcţiunea numitei fabrice în Braţov, Strada Catarina No. 402. NOUA PANORAMA sub denumirea de GALERIE DE TABLOURI sorită acuma ţi aţeijată în Strada Belvedere, In josul fotografiei d-lul Meier. BiltAliilo cele maî none şi în-tilmplilrile ImncT. Bâtâlia lângă Plevna. Luarea Griviţel. Luarea stogului turcescu prin vânâtsrul I6n Grigorie. Rescbla lucratorilor cailor ferate în America etc. etc. Intrarea este numai 50 bani CU CADOU FRUMUSEŢ Al FRÂGEQIMEA TINEREŢE! A PELEl RAYISSANTE de Dr. LEJ08SB, Parii. H. H0N1CH Câ mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelei •'afi recunoscut de t6te damele cea cercetată de autorităţi, eacelenta, nev&tămătdrea şi adevărata a efectaa f Brrcrs.______| tn dosul Teatrului National, se recomanda pentru t(5te lucrările atin-gâtore de meseria sa. LA TYPOGRAFLA. THIEL & WEIS 1 PALATUL .DACIA." şi la t6te librăriile din ţ£ră •e aSă de vânzare : METODA Di COBA NATORALA drept oontrast la VĂTÂMÂ RJLE PRACTICEI MEDICALE Singura şi sigura pasă contra morţ?l premature şi lângeiirel cronice de Aug. Wilh. KOnig. PREŢUL 3 LEI N O O I. REGULILE CE TREBUE P AţHTI pentru a AJUNGE LA 0 BATRAKETA ÎNMII PRKfUL »0 CKNTIM. I r f AHUNCIU IMPORTAITT. e* CIL KM VICHID 81 BSNOIUTO MAGASIS Pla st fiu a alba ui o Pî BOB FIRMA mmm MsuBsmn Strada Carol 1 No. o. Strada Carol I No. 5. (Cartea Tech le) tIs-A-tIs de 8ig. Prager. i (Cartea Vechie) tIs-A-tIs de Slg. Prager. IJ Am ondre a însciinţa pe onor. PT. Pnblic ei mi-a sosit pentra a. sesonnl de iarnă nn bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, W Oame şi Copil, după faeânele oele din armă, — precum ţi un mare»] j-p transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de Incht ţi de Vaca, ca ţi ir /[ Mantale de Cauciuc pentru ploe, prima calitate; asemenea ţi Galoşi jp •' de Gumi. Sub-semnatal aduc mulţumirile mele onor. PT. Pablic pentru in-# W credere ce a dat menţionatei mele firme de un interval de 12 ani 1 care pănă acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mSrfd 1 ca ţi de eftin&tatea preţurilor, speriind ci ţi de acnm înainte, vai bine-vol al da concursul seS găsind tot-d’a-una atAt mărfuri fine ţi fasonate cât ţi preţnrl fdrte moderate. Cu tdtă stima PHLLIPP GOLDSTEIX. PARFUMEBiE ORlZA L. LEGRAND _ Pa*fumore, Fumisore alu mai tnulloru Carii Slrsio* ^07. ruf Kl-llonorp, P4HIS SAVON ORlZA psrftimsln In modulu ceJO maî agreabila , celb maî buna ţi cetii maî dulca din săpunurile do loaloLi duna l>r**• O. RrvttL. j# . 4 HI MF Olll/ t (a Ninoni de Lcnclos) Oltlz4-Li( Tfc (lotiune amulsivl pentru a albi, a îndulci, a da transparinja peliî ş’a-ii consarva ui necurmaţi juoejo dislrugandu sblr^iltirtlo. pentru a da palii netezire, a distruge pial lAoi Şa evita abircilurilo obraziului. RAI TOVIQlR IUIIDIIIÎR L. LEGR AM) A POHHADR AC B A C Ai E DE TA N 'V Pentru acuraţi capulu şi perii ş’a-ii fac© sa crească in fdrte pucin&timpd (succasu sicufl ■ I u4ces/e producte se găsesdJ la principatii’ vindătorf de parfumSriă şi fa co&for i i Acest mijloc de purificaţiunea pelei, recunoscut Tn t6la lume», s a arătat ca oel mal bun şi cel mal activ din tdte mijl6cele de înfrumuseţare spre a depărta sigur pete de sfere, celoritul sferelui, reşiţa, pete galbene, precum i tfete necuriţeniele pelei. RAVI8-sANTE dă pelei o frăgezime â tino-reţel forte Irumfesă rosa-deichiaăşi ca de catife, face pelea şi minile alb. lucitor şi delicat, este reooritdre şi pelea fragedă pănă In virata cea mal NEFALSIRCAT se găeesce in Bucuaescl numai la d-mi BRU8, Farmacia la Speranţa. PREŢUL: I flccon mare 8 fr., I flacon mic 5 fr. Deposit general la H. SCHWARZ, Budapesta Mărie Valleriegasse No, 9. TAPISISB SI DECORATOR Strada Ştir bei-Vodă, 3 OPERILE MUSICALE imprimate In ediţionea ndstră THIEL <5c ^ATEISS, TYPOQRAK Strada Lipscul, palatul »Dacia.* C0NSTANTTNE8C0 D., Souvenir de Ziain, Valse pour pianoforte........ CARLSON C., Quatre morceaux Roumains, pour pianoforte , ........ FLECHTENMCHER A., Muma Ini Ştefan, pentrQ o vooe şi pi ano......^ GE0RGE8CU TH., DonS suspine, rom, pentru o vooe e« piano.......... ţ . Spune, rom. naţională, pentru o vcoe eu piano..... KRATOCHWIL A. K.. Hora, Vldţa Romăniel peatna piano............. MEDEK J. România, Quadrille de Gonoort pentra piano.............Ai MD8ICESC0 G., RAnduiala oiinuniel pentra piano.................. BTERN L., op, 10, Der Wunsch (Dorinţa) fttr Singvt. undClavierb.1 t . op. 11. Lebewobl (Adio Moldova) Singst. und Clavierb.... . » op. 4. Grande Etude pour pianoforte.....................i . , op. 17. Hora. Maridra pentru pianoforte ......... . T1 • m t op. 18. Durerea ’ml este mare, Valee brii. pentru piano..^ ^ . op. 19. Visuri O de copil, Quadrille pentru piano 9 t ba Favorite, Schottisch pour piano . ................... > > Iţik-Polba pentru piano................................. , t op. 10. Apele de la Văclrssol, Sohottsioh pour piano . .. VIEUX E.. Marche de Cavalerie pour piano ....................... T6te aceste se vănd cu rabat de 15 JOSEF SRUNBAUM X, Ji- BELLE JARDIKIERB 2(t, Colţul Itnlcvardulnl ji Stradel Ilogoşniel, Casei. Grecănn, 20 Aduc la cunoscinţa onor. Public ca rulam asortat Magasinul cu 2 MENCICOAFFE, PAlTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECT Pantalone de iantasie din diverse Stoffa Tot de o-data înstiinţet^ câ am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mal modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate. JOSGF 6RCIWBA.UM Furnisorul Cărţii, ,A LA BELLE JARDINIERE", 20 Colţol Bulemdnlul, 20.