\ A. IVLEÎSTTE3LE IN TOATa. ROmANIA N N N !a M 68. MIERCURI, 2 AUGUST ANUL III. — 1878 I. u. *7 . » M » . n IN STIUINATATK : 60 NSfclVţlDNl Şl RECLAME : 30 Vitere petit, pagina IV, 30 bani a II!, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi Be.-lame 2 lei noi linia. umăr In capitală 10 bani. KSE IN TOATE ZILELE OK LUCltll. Biuroul R-otlrvo ţi«M si Aii m i n isl .m ţi itl: l’alui ui ‘Dacia,. A KTTJKrCIXT KI . St» priiiDnic in Atrăinntfit.*: La P-ml Ifaaxm-gtein & VoijIct in Vimim, Walharh^im»* Iun, A. Opjtclik in Vienna, 8ti|!>i*nh;nţ*i •/; Hudalţ Mojimc in Vitrina , d*il*riitMtl« *1: PhUipp /«ofc tn Vionna, K■ raenuje . . • • -.nciar rural • • 1 august. lOa’fa l0awB 97»/* »7»|g BO'Ij 90'|* 80' , > argint . «5 05 Renta austriacă iu aur ... 73 80 Loue din 1806 .............. 111 80 Acţiunile băncel naţionale . . 820 . austr. de credit 203 :10 ungare , 231 75 Argint........................10 90 Ducatul...................... •* 5l Napoleonul.................... 9 28 100 mărci germane............ 57 05 Cursul do Berlin 13 augtict PLEC Acţiunile Căilor ferate rnmăne. 31 70 llucnrescl Suceava 1 Obli (raţiunile romăno 6*»/o . . 83 90 Bucuronc! . . . 8.15 n 10.-. Priorităţii* C. f*r. rom. &V# 95 50 PIo*hc! . . , . 9.50 n 12.00 Împrumutul Oppeuheim . . . 101 60 Brăila .... 7.15! Napoleonul......... 18 27 1 Tecuci fi .... 4.38 n ll.iO.j Viemt, tortnen luns?..... --- --- | Romim .... 9.05Ş 4.45 7 Pari» . «curt . . . . 81 ,0 | Suceava, sosire . 12.03 7 9.55 n Calendarul Ştlel Bacnresc ---Verciorova Nlercurl, 2 August Bucurescl . . . io.4o 7 I’atronul «ilel : Archid, Ştefan. Piteşti .... 3---7 RC-săritul soarelui : 5 om l min. Slatina . 6.30 n Apunul soarelui: 7 ore 8 min. Craiova , . . . 3.15 7 Pasele lun»1 : Lună nouă. Vdrciorovft, sonirfl . * 6. d 6.--- u PLECA TEA TRENURILOR SnoeuTu—Un cur osci Suceava .... 5.11 ■} O.tO 7 Uuu an.....8.45 7 12 30 ■) Tecuci..........12.30 n 5.10 7 Bratla..........3.08 n 8.10 n l’loescl.....7.12 7 Bucurescl sosire 8.30 7 Verciorora — Bucnrescl Verciorova..............11.25 J Craiova ................3. — J Slatina..................4.45 ii Pitejtl..................7.03 .} 8.58 2.45 4.30 6.— U. 30 9.30 1.08 Bucureecl, sosire 9.20 j 5.20 llncurcsel—Uiurgln Bucurescl.............9.15 7 Giurgiu, sosire.......11.35 7 Giurgiu—Uuenrencl Giurgiu...............7.20 7 Uucureacl, sosire. . , . 9.46 7 Galaţi—Bărboşi Galaţi...........1.20 n K25 7 Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— 7 Bărboşi ~ Galu|l Bărboşi.........2.55 n 0.25 n Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n 6 05 n 6.2 7 n 4.55 7 7.17 7 7.30 n 8.05 v 7 —B 8.25n !! •I 3 va ţine esposiţia, românii mer-Paris. vor găsi ziarul .TIMPUL* ands Magasins du Printemps. ■rd Haussmann 70 * SPEŞI TELEGRAFHE ALE ,T I M P D L U I* (Agenţia Havae) (12 august, 4 ere d. am.) Tarla, 12 august. Wfer-ft dintre Anstria ţi Turcia e bt3 Mai ninlto puteri ar susţine itnra prînţnlnî Grorge Bibescu Io SnJgH riei. H'.ie austriac» a ocupat Stelat/. Roma. 12 august, malul Lorenţia Nina, notificând nu-ir ca secretar de stat, a exprimat rin, PetersbnTg, Londra, şi Berna de a urma negoţierile înjghebate. (13 august, 9 ere diminuaţi) Paris, 13 august, ea de apel a anulat hotărîrea trilul de comerţ privitoare la dividen-litnlnl foueiar. Vlena. 12 august. «stepte către «PolitiBehe Correspon-i) rescoalâ a moharcetanilor fana-iivnt ioc la Livno. Comandantnl fost omorît. Trupele ficeud, cauza i cn insurgenţii, aii plecat in spre ), după ie »Q pus in închisoare mai creştini. Paris, 12 august, iria şi Anglia aii respins cererile ve ale Sultanului privitoare la o-mirsulni trapelor austriaco. .Madrid, 12 August, da republicană formată in Estrama-i fost risipită. l ondra, 12 august. a de Englitera a urcat escootol la 3tS. Vlena 12 august. A-al. Comandantul corpului al 13-)ea i cartierului general de la Zepco IO ‘Insurgenţii aă fugit după in-Tea primită lăngă Zepco fi nil ren. ajunge la Seraievo. I»ptea divizie a intălnit, la 8 Au-lin depărtare de nn ceas spre Nord Tle leiţe, 5,000 de insurgenţi, prin-ipl şi 30 batalioane de trape regalate. 4-o luptă de 0 ceasuri ei aQ fost puşi {»• _ striaciî au făcut o mulţime de priit să luat trei tunuri şi trei steagnri. rile lor sunt: un ofiţer şi mal mulţi i morţi, 6 ofiţeri şi HO soldaţi răniţi titrnl general se va transporta la in 11 August.* Vlena, ]2 august. nfitea divizie a ooupat eri Fravnic. -tabilit o linie telegrafică. Ei a re-;.iit coniiinîcuţiele na Uanialnca, Var-Cnd şi leiţe. In luptele de la 5 şi 7 t aH fost răniţi 7 ofiţeri şi 160 de Londra, 12 august cera comunelor. D. Bnrke declară că Suit nici oştire despre trecerea Om-fcin parte» Ruşilor. ^9 ştie că Poarta ar fi refoznt a io aranjare cu Grecie, în privinţa «ci ril graniţelor. Bi easta d. Diike va adresa, mercnrl, erpelaţie guvernului. Northcote zice ca flota engleză va i jurul Constantinopolulni îndată plecarea armatei ruse. D. Northcote că ac*fl»t» vs 0 în curănd. RUCURESTI Marţi 1 (lî3 august) I)e-o senmft de vreme .Romămil* Dftvftleşte apricţ asupra .Presei,* in-cnlp&nd-o cft s’ar fi eontrazicOnd. cA ar fi susţinut odatA primirea Do-brogel, iar azi pledeazA contra el. Lucrul stA astfel. .Presa* in realitate nu 9a rostit pănA astAzi dîc! pro nici contra, dar a ţinut seamA de opiniile amAndaror taberilor. In unul din ultimii el numeri organul conservator a gAsit de cuviinţA a da o deosebită atenţiune moţatel moţiuni a celor patruzeci şi şase din cameră, spre a arăta zice .Presa* — respectul nostru pentru orice opini-une, care este resultatul unei convicţiuni onorabile, iar pe de altă parte, ca să supunem aprecierii publice modul de a vedea al unor bărbaţi distinşi asupra unei aşa de grave cestiunf. C’un cuvPnt .Presa* nu sa rostit incă. dar a comunicat publicului el moiţunea, lucru ce-am făcut şi noi, dar intre — varietăţi. Opiniu-nea celor patruzeci şi şase, departe de a fi rezultatul unei convingeri, e rezultatul fricei. Cel patruzeci şi şase, cu puţine escepţiî, fac parte din acel partid de cumularzi din Moldova, numit fracţiune, oameni foarte viteji, eănd e vorba de-a da năvală la posturile şi la moşiile statului. foarte sfioşi insă faţă cn ori ce Împrejurare, care ne-ar sili la muncă serioasă şi la gândire serioasă, iar in fruntea lor e iscălit d. Vernescu, adică un advocat bun, un om de ispravă şi un orator simpatic in dealtmintrelea, dar ale căruia calităţi ca um de stat sunt pănă acuma foarti problematice. După opinia noastră intimă d. Vernescu pare a fi singurul, care a iscălit din convingere moţiunea. .Romănul*, căruia opinia celor patru-zecl şi şease din orta, motio belftrorum, ii era foarte neplăcută in loc de-a se lega de el de-a dreptul, se leagă de .Pressa*, ca şi cănd „Pressa* ar fi susţinut ca ale sale opiniile d-lor Holban, Pantazi Gliica, Anghel Rachierul, Misail, Fulger, Şoarec ş. a. Vom lua şi noi motivele acelei moţiuni precum sunt reproduse in .Pressa* şi credem că resfrănge-rea lor ne va fi foarte uşoară. Iată-le: I) .Ceea ce a făcut, ceea ce face importanţa noastră politică şi istorică in această parte a Europei orientale, este ră suntem o naţiune de rasă latină omogenă, ce rupem formidabila unitate a rasei slave. Mergând a ne pune in contact, a ne amesteca cn rasa slavă din Bulgaria. perdein această importanţă;* 2) .Şerbi ■ a protestat, cănd armata rornăn. sa îndreptat ca să ocupe Vidinul, formulăm! pretenţiunl etnografice şi istorice asupra Vidi-nulul. Nu mat este iudoială, că guvernul Bulgariei va vedea cn un ochiă foarte defavorabil ocnpaţiunea Dobrogiel de către Români; nu mai este indoialâ, că se vor ivi certuri continue intre dansul şi guvernul român; Rusia naturalmente, va interveni continuă, ca să ne impace. Deci intervenţiunea unul stat mare in afacerile unui stat mic, va să zică perderea libertăţel şi indepen-dinţel de acţiune a acestuia din urmă ;* 3) .Pentru a ţine in respect şi in ordine populaţinnile sălbatice ale Dobrogiel, ne va trebui 9â întreţinem acolo o armată sonsiderabilă. 0 armată considerabilă in Dobro-gia va să zică mai multe milioane, ce se vor cheltui pe fie care an, va să zică o cauză de slăbiciune economică a statului romăn ;* 4. .Pentru a face şederea, in n-ceastă ţară băltoasă, posibile; pentru a o face productivă, trebuie să cheltuim zecimi şi poate sutimi de milioane. Cheltuelile, ce vom face pentru Dobrogia, vor fi mult mai con siderabile. decăt veniturile, ce ne va putea da 5. ,Cănd, in fine, după lOsaD 15 ani, vom fi cheltuit sutimi de milioane pentru a face Dobrogia productivă, guvernul Bulgariei va găsi cu inlesnire un pretest ca să ne ceară Dobrogia, şi... daca aceasta va conveni şi Rusiei.... Dobrogia ne va fi luată cu mult mal mare iDlesnire, decăt ni se ia astăzi Basarabia.* Ad 1. observăm, că neluând Do-brogea nu mal intrerupem formidabila unitate a rasei slave şi pierdem importanţa noastră politică şi istorică. Neluâud o tocmai, lăsăm drum liber Rusiei in peninsula balcanică. Iar amestecul şi contactul cu rasa slavă e nedovedit, de vreme ce Dobrogia nu e locuită de Bulgari, ci iu cea mai mare parte de Romăni, Turci şi Tătari. Ad 2. observăm că pretenţiunile etnografice şi istorice asupra Vidi-nului, formulate de Şerbi, sunt naturale, dar nu sunt c’o iotă mal îndreptăţite decăt cele ale României. In special Vidinul, inainte de a deveni turcesc, a fost cănd sârbesc, cănd românesc, cănd unguresc. întreg malul drept al Dunării dela Vi-din pănă in marea Neagră, Turcii 1’aO luat dela Români şi nu dela Bulgari, nici dela Sârbi. In bătălia dela Kossowo craiul Lazâr al Serbiei fusese pe deplin bătut (1389) pe cănd la 1390 Mircea cel Bâtrăn e tot incă stăpân itor al malului dreptul Dunării până iu marea Npagră, despot al Dobrogel şi Domn al Silistrel. Ad. 3. observăm, că populaţinnile Dobrogiel nu sunt sâlbatoce. Românii îndeosebi aă mal multe mănăstiri in Dobrogea, In carii tagma călu găreaseâ e în mare parte chiar din ţara noastră, ah un mitropolit proprio (mitropolitul Proilaviet şi al Dristulul) iar tătarii sunt In cea mal mare parte emigraţi din stepele Cubanulul adecă din Rusia şi sunt agricultori, care cliiar din epoca aşezării lor produceai! însemnate cantităţi de grâO pentru export, ceea ce dovedeşte o regulată muncă a-agricolâ, ce Întrece cu mult trebuinţele zilnice. Cine lucrează Insă pentru export şi devine producător şi consumător In economia Întreagă a Europei nu poate fi numit sălbatec. Tot cu aceşti tătari o companie engleză a lucrat drumul de fier de la Cernavoda până la Kiusteugi? şi tot aceşti selbatecl aG infiinţat in căţlva ani înfloritorul oraş Med-gidie, care in mal puţin de 10 ani ajunsese la 20,000 de locuitori şi 5000 de clădiri. Dd. Holban şi Şoarec sunt cel puţin de zece ori mal selbatecl de căt aceşti tătari. In fine lui Mircfa Vodă nul era ruşine de a se numi Domn al ţârilor Tartarice, Iul Carol Vodă asemenea nu’I va fi ruşine de a fi in parte şi Princeps Thartarornm Dobrodicii. Punctul patru nu dovedeşte decăt sfiala de muncă a fracţiunii. Ţara este deja productivă, şi o administraţie compusă din oameni speciali, nu din cumularzi, postnlanţl şi diur naşi, o administraţie din oameni cu cunoştinţe economice şi tecnice nu va cheltui un ban peste ceea ce poate da provincia insâşi şi va ajunge totuşi la resultatele cele mai bune. Roşit se inţelege că sunt incapabili de a introduce o asemenea adrnis-ttaţie, care să procedeze cu cumpăt şi să introducă pe rănd şi gradat reformele necesare, dar incapacitatea roşilor nu dovedeşte imposibilitatea lucrului. Căt despre punctul 5. (că guvernul Bulgariei va trâsi pretexte să ne ceară Dobrogea) el e copilăresc şi ridicol. Mal ăntăifi quo jure ar face-o aceasta invidiabilul guvern al Bulgariei ? Bulgaria fino-tartarieă a hanului Boris (Mihail) nu poseda Dobrogea, Asanizil, nfl avut-o dar Asanizil erafi. precum se ştie foarte bine, romăni, iar după stingerea Asanizilor malul drept al Dunării ad fost al ţârii româneşti. Etnologiceşte e o ţară locuită de Români, Tătari şi Turci. Căt.e-şi trele elementele insă sunt opuse slavilor şi formează la un loc tocmai bariera, ce rumpe formidabila unitate etc. Din j unt de vedpre istoric drep tul nostru asupra Dobrogiel e incontestabil. Romană in vremea împăratului August şi loc de exiliu a poetului Ovid, bizantină in urmă, trecând de la AsanizI la ţara-românen-scâ, ea a rămas a ţări româneşti, până ce ne-aO fost luată de Turei şi de nimeni altul. Dan II (137-1 — 1386), după Engel unul din cel mal Imul generali al vremii sale, incepuse resboiu cu Şişman, regele cel din urină al Bulgariei pentru inarginele adevărate ale ţări-româneştl de dincolo de Dunăre, un râsboiO căruia Mircea 1 ’I pune capăt printr'un tratat de pace. primit şi incheiat cu bunâ-credinţâ. Mircea, bătut la Co3sovo ca aliat al Şerbilor, de câtră Baiazid 1 Fulgerul se supune osmanilor la 1391, păstrând insă Silistra, Şiştovul, Nicopole şi Vidinul. In plină pace şi fără nici un motiv Baiazid ocupă la 1394 aceste locuri întărite, ceea ce’l face pe Mircea să ia parte la cruciata pornită de regele Ungariei, unde însă creştinii fură pe deplin bătuţi Ia 1396. La 1398 Baiazid treci Dunărea şi intră In ţara românească, dar hărţuit Intr’una de oştirile româneşti el se retrage cu ruşine peste Dunăre. După moartea In prinsoare a lui Baiazid, ajunge în Europa împărat turcesc Suleiman, pe care Mircea îl subminează sistematic şi l restoarnă cu trupele şi banii săi, puind în locuT pe Musa, tot fiţi al lui Baiazid, ilar prieten personal şi frate de cruce al Iul. In tot timpul acesta Bulgaria proprie este numai un vilaiet turcesc, desfiinţată cu totul ca stat. In fine după ce Moliamed I in-vinge şi omoară pe Musa, Mircea se vede silit ase pleca definitiv (1414) inaintea acestui Mohained, a acestui Noe, care a mântuit chivotul împărăţiei turceşti din potopul Tătarilor şi din stăncele sfâşierilor din lâun-tru. Dela I 414 încetează deci formal stăpânirea malului drept al Dunării şi Mircea e redus iar numai la titlul de Comite al Severinulul, Voevod al Valabiel şi Duce de Făgăraş şi Anilaş. 1) Cu toate consideraţiile acestea sad mal bine zicând tocmai în puterea lor nu inţelegem panglicâriile presei roşie. Organul ministrului de externe vorbeşte de compensaţii suficiente. Noi ani zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există nicl-o-datâ vr’o plată pentru o palmă măcar din pământul patriei. Aceste sunt lucruri sfinte, cari se pierd saă st' câştigă prin împrejurări istorice. ]) Cf. Fudoiiiii v. nurDitiiftki, Fragment* *ur Gttcliichtfl Romănm. T IM P U L il.ir nici se vând. nici 36 cumpâră nici se schimbă. Cum ci am ajuns de-a vedea trecut in protocoalele de la Berlin terininul umilitor de schimb, e un fruct al domniei radicalilor, care nepuind nici un preţ (amanet, chezăşie, zapis) pe sângele vârsat al Românilor, era neapărat ca uşurinţa lor sâ aibâ drept urmare dispreţul din partea congresului. Clara pacta, boni amici. C'un tratat in regulâ cu Rusia in momentul intrftrl in luptâ, nu mal era vorba de schimb, compensaţie etc, şi Basarabia ar fi râmas a noastrâ impretinâ cu Do-brogea. Dar asupra tuturor acestora vom mal reveni. PROTOCOALELE CONGRESULUI ile BERLIN Protocolul Mo. l.Li. Şedinţa de la 4 dulie 1878. (Urmare) Muntenegrul nu va putea sâ aibâ bastimente de resboirt nici pavilon ile resboirt maritim. Portul Antivar şi toate apele uiun-tenegre vor fi inchise bastimentelor de resboirt ale tutulor naţiunilor. Int&ririle esisteute intre lac şi litoral pe teritoriul muntenegrean, vor fi dărâmate şi altele nu vor putea fi ridicate. Poliţia maritimă şi sanitară, atât iu Antivari cât şi d’a lungul coastei Munteuegrulul, vor fi esercitate de către Austro-Ungaria prin bastimente uşoare cari vor apăra ţărm urile. Muntenegrul va adopta legislaţiu-nea in vigoare in Dalmaţia. Pe de o altă parte Austro-Ungaria se fâ-gădueste a construi şi iutreţine o linie de drum de fer prin noul teritorii muntenegrean. Pe aceste câl o deplină libertate de comunicaţinne va fi asigurată. Escelenţa Sa adaogă, că zicând că fruntaria trebueste sâ treacă la o distanţă de aproape G kilometre de calea Bilekulul, comisiunea a înţeles că această distanţă poate fi schimbată, după trebuinţele geografice, de la 3 pănâ la IO kilometri, dară că trebue să se ţie in seamă acest principii, că linia trebue sâ treacă prin creştetul munţilor şi astfel calea sus menţionată (Bilek-Ko-rito-Oacko până la coamă intre So-mina-Planina şi muntele Curilo) sâ nu fie dominată. D. plenipotenţiar al Austro-Un-gariel constată şi dânsul că plenipotenţiarii Rusiei, fiind de părere că vecinătatea fruntariei lângă Di-nos ar putea sâ compromită siguranţa Podgoriţel şi că ar fi necesar de a inlătura fruntaria la o distanţă de S pănâ la IO kilometre de Pod-goriţa, propun in schimb o rectificare de fruntarie in favoarea Albaniei, plecând de la Mokra sad de mal departe in linie dreaptă, pănâ la numărul 2166 a harţei austriace. Comisiunea europeană a delimitărel va fi insărcinată de a studia pe loc dacă această depărtare de la frun-tariâ poate fi făcută şi de a regula cestiunile teritoriale care ar putea resulta din această rectificare in dauna Clemenţilor. Se inţelepe de sine că, dacă in sânul comisiunel nu se stabileşte unacord asupra cestel ce-stiunl, linia hotâritâ de tratat rămâne ear aceeaşi. Corniţele de Launay reaminteşte că, atunci cănd a avut loc in sânul comisiunel de delimitare discuţiunea asupra paragrafului relativ la Spiza, dânsu[ a intrebat motivele şi valoarea acestei alipiri. Italia, având şi dânsa a apăra in Adriatica mari interese, a dorit lămuriri ulterioare in această privinţă, orl-cât de re-strins ar fi fost intinderea teritoriului incorporat cu Dalmaţia. Baronul de Haymerle nu hesitâ a repeta explicaţiunile ce a dat in această privire d-lui plenipotenţiar al Italiei. Teritoriul anexat este mic: are aproape o jumătate şart trei sferturi de leghe pătrată de intiudere şi o populaţiune de a-proepe 3fiO de familii; in ceea-ce priveşte motivele cari art povăţuit pe guvernul Austro-Ungar, ele constau in consideraţiune, că posesiunea Spizzel, care domină Antivari, poate singură sâ asigure şi sâ inle«-nească scopul Austro-Ungariel, de a veghia ca portul Antivari şi litoralul sârt sâ păstreze un caracter pur comercial. Mehemet- Ali-paşa anunţă că a tră-mis comisiunel de delimitare, asupra aceluiaşi subiect următorul document: „Mehemet-Ali-paşa are onoare sâ supue Alteţei Sale preşedintelui şi Escelenţilor lor membrilor comisiunel de delimitare, consideraţiunile şi te-servele ce 'I art dat tragerea nouel liniei de fruntarie a .Munteuegrulul, precum a fost adoptată de către comisiunea sus menţionată. Escelenţa Sa roagă pe Alteţa Sa preşedintele să binevoeascâ a anexa aceşte oh-servaţiunl şi reserve, la raportul ce va fi adresat congresului in această privinţă. Pentru ca lucrările congresului se coustitue o operă de pace şi de unire statornică n’ar trebui să se eviteze de a se pune, fără o necesitate absolută, popoare de rasă şi de religii diferite sub dominaţiu-nea unei rase străine? Plenipotenţiarul otoman propune, prin urmare ca, pentru a mări teritoriul actual al Munteuegrulul, sâ nu i se dea de cât teritorii a cărora locuitori ar fi de aceeaşi rasă, şl mal toţi de aceeaşi religie ca Muntenegrul : dânsul consideră ca o nedreptate anexarea către Munt.enegru a unor ţinuturi locuite de Albanezi musulmani şi catolici, precum sunt districtele Plava, (lusinje şi Antivari. Excelenţa Sa crede că ar fi fost mai nemerit de a se mărgini in spre Albania a ceda Muntenegrulul teritoriul lvuci DrekalovicI şi cursul Moraca până la lacul Scutari, lăsând Turciei cazaşele albanese Plava şi Ousinje, precum şi oraşul Podgoritza cu un raion suficient pentru apărare. Tot aceleaşi argumente pot fi invocate pentru ne deslipirea Antiva-rulul de la Albania. Turcia neopuindu-se să se cedese Spiza Muntenegrulul, acest principat va avea ast-fel un liber acces la mare, şi posesiunea Antivarulul care va fi pentru Turcia o perdere foarte simţitoare, nu ’I este necesară. In ce priveşte cazasul Kolaschin, locuit exclusivamente de către mu-sulmani-bosniacl, Excelenţa Sa propune sâ se lase Turciei, din punctul de vedere al importanţei sale strategice. N'ar avea să facă nici o ob-jecţiune dacă pentru cazaşele Ko-lachin, Plava, Ousinje, Podgoritza şi Antivari. s'ar da Muntenegrulul un eguivalent despre Herzegovina. Plenipotenţiarul otoman adaugă că colegii săi şi dânsul art referit guvernului lor pentru a cere instrucţiuni in privinţa hotarului adoptat de majoritatea comisiunel.” Carateodory paşa roagă pe congres să ia act de această declaraţie. Excelenţa Sa adaogă că, asupra unor puncturl speciale din documentul austriac, este dator a referi incâ guvernului sârt. Preşedintele zice că plenipotenţiarii otomani vor putea prezintă mal pe urmă aceste observaţiunî inaintea comisiunel de redacţiune căreia se va trâmite raportul comisiunel de delimitare, şi Alteţa Sa constată tot odată acordul inaltel adunări asupra fruntarielor Muntenegrulul. Congresul trece la cestiuma Dunărei şi la examenul textului restrâns in care d-nil plenipotenţiari austro-ungarl, conform deciziunel luată in şedinţa trecută, art fost siliţi să ingrădeascâ principiile precedentei lor propuneri, inserată in protocolul No. 11. Corniţele Şuvalow anunţă că, din partele, plenipotenţiarii ruşi art preparat asupra acestei cestiunl propunerea următoare, căreia Excelenţa Sa el dă citire : . I. Pentru a investi cu o nouă garanţie libera navigaţiune a Dunărei, recunoscută ca un interes european, principiile proclamate prin actul final al congresului din Viena, de la I 8 l o, şi aplicate Dunărei prin trarlatele de la 1S;>6 şi 1871, se confirmă si sunt. menţinute in de- r sub plina şi intreaga lor vigoare garanţia tutulor puterilor. 2. Eortificaţiunile ridicate d a Iun gul fluviului, de la l’orţile-de-Fer până la gurele Dunărei, vor fi dărâmate şi nu se vor mal putea ridica alte. Toate bastimentele de resboift sunt excluse de pe dânsul a» fără de cele uşioare, destinate pentru poliţia fiuvială şi serviciul vămilor. Cele staţionare la gurele fluviului sunt menţinute dar nu vor putea sâ urce rlul mal in sus de Galaţi. 3. Comisiunea europeană este menţinută in funcţiunile sale. Toate convenţiile internaţionale şi toate actele ce garantează drepturile, prerogativele şi obligaţiunile sale sunt confirmate. «4. Actul public, din 2 noembre iSGo, relativ la o-ganizarea el, va fi revizuit pentru a putea fi pus in armonie cu circumstanţele actuale. Această lucrare va fi incredinţată unei comisiunl speciale in care vor fi admişi comisari din partea tutulor statelor mărginaşe, şi această lucrare va fi supusă la cercetarea şi la sancţiunea reprezentanţilor puterilor semnâtoare.” Preşedintele observă că este o mică diferinţâ intre această propunere şi aceia depusă de că re plenipoten ţiaril austro-ungarl. D. d’Oubril zice că reprezintanţil Rusiei art avut scopul de a evita a-menuntele şi de a se mărgini la expunerea principielor. Baronul de Haymerle arată dife-rinţele intre textul austro-ungar şi acel citit de corniţele Şuvaloff. Excelenţa Sa semnalează mal ales in lucrarea sa fixarea Galaţulul ca puntul pănâ la care se va putea in-tinde acţiunea comisiunel europene a Dunării, măsurile de surveghiere ce propune pentru poliţia fluviului, n fine nouele dispoziţiunl relative la Porţile-de-Fer. Aceste modifica-ţiunl aduse la un tratat solemn par Excelenţei Sale a nu putea fi hotă-rlte de o comisiune specială, dar consacrate de autoritatea congresului. După o schimbare de idei intre plenipotenţiari asupra adoptărel formei de discuţiune in privirea celor doă texet şi a competinţel congresului, înalta Adunare decide, după propunerea preşedintelui, sprijinită de dd. Waddington şi corniţele de Saint-Vallier, că mal ântâirt se va da citire documentului coprinzănd principiele propunerii austro-ungare : şi că, in scopul de a stabili un acord intre cele doă texte, un plenipotenţiar austro-ungar şi un plenipotenţiar rus se vor intruni impreună cu unul din colegii lor, in timpul unei suspendări de şedinţă. Baronul de Haymerle şi d. d’Oubril sunt desemnaţi pentru pregătirea acestei inţelegerl, cu concursul comitelui de Saint-Vallier. După o observaţiune a lordului Salisbury relativă la interesul ce ia Englitera in cestiunile de naviga ţiune a Dunării de jos, principele de Bismarck zice că opiniunea care in-fâţişeazâ Dunărea ca o mare arteră a comerţului german cu orientul se reazemă pe o ficţiune, căci navele germane venind din susul Ratisbonel nu coboară Dunărea pentru exportarea mărfurilor in orient. Preşedintele citeşte apoi resuraa-tul articolelor presentate de d. Baron Haymerle. Art. I. .Libertate de navigaţiune. Escluderea bastimentelor de răsboirt pe tot cursul Dunării intre porţile de fer şi gurele sale. (Aplause.)* rtrt. II. .Prelungirea duratei comisiunel europene internaţionale, in-tinderea competinţel sale pănâ la Galaţi, independinţa sa de puterea teritorială şi Bdmisiunea unul comisar român.” D. d’Oubril observând că guvernul sârt are sâ objecte asupra pasagiulul relativ la prelungirea duratei comisiunl europene, d. Desprez propune să se indice că durata insemnatâ comisiunil ,va putea fi prelungită* şi d, Waddiugton răspunzând d-lul d'Oubril arată avantagiul textului austriac, care permite comisiunel de a urma prin tacită de reconducţiune. finitul artico ' Prima frasâ a articolului este re servată pentru deliberările comite tulul sus menţionat lulul este adoptat. Art. HI. .Conformitatea regie mentelor de navigaţiune şi poliţiei fluviale pe tot percursul, in josul Porţilor de Fer.“ I). d'Oubril consideră că această dispoziţiune prejudecă situaţiunea ţermurenilor. Corniţele Andrassy insistă asupra utilitâţel practice de a pune in principia unitatea reglementelor de navigaţiune. Art. III. Este şi dânsul rezervat pentru acordul ulterior intre plenipotenţiari. Art. IV. .Substiţiunea Austro-Ungariel la puterile ţermurene in pri vinţa dispoziţiunilor ale art. VI a tractatului de la Londra din 13 mar tie 1871 in privinţa lucrărilor la porţile de Fer şi la cataracte.” CA doptat.) Preşedintele constată acordul asupra art. I şi IV, precum şi asu pra aliniatului al 2-lea al articolului II ; primul aliniat al acestui din ur mă articol şi art. III vor fi discutate intre plenipotenţiarii desemnaţi in timpul unei suspendări de şed'nţe ce va avea loc dupe terminarea or dinei de zi. Congresul trece la art. XXII al tratatului de la San Stefano relativ la eclesiaştl ruşi şi călugării «lin raun tele Atos. Marchizul de Salisbury reaminteşte că inaintea şedinţei, a distribuit colegilor săi o propunere tinzând a inlocui art. XXII cu dispo-ziţiunile următoare : „Toţi locuitorii imperiului Otoman in Europa, de orice religie, se vor bucura de o complectă egalitate de drepturi. El vor putea concura la toate posturile publice, la funcţiuni şi onoruri şi vor fi admişi chiar a da mărturii inaintea tribunalelor. „Eserciţiul şi practica exterioară a tutulor cultelor vor fi cu totul libere şi nici o piedică nu se va putea aduce, fie in organisarea ierar-chicâ a diferitelor confesiuul, fie in raporturile lor cu şefii spirituali. .Eclesiastil, pelerinii şi călugării de orice naţionalitate, călători şart aşezaţi in Turcia din Europa, şart din Asia, se vor bucura de o deplină egalitate de drepturi, avanta-gil şi privilegii. „Dreptul de protecţiune oficială este recunoscut reprezentanţilor diplomatici şi agenţilor consulari al pute rilor, in Turcia, atât in privinţa persoanelor susmenţionate cât şi in privinţa posesiunilor lor, stabilimentelor religioase, de bine facere şi altele in locurile sfinte şi aiurea. „Călugării muntelui Atos vor fi menţinuţi in posesiunile lor şi a-vantagiile de mal inainte şi se vor bucura, fără escepţie de o egalitate de drepturi şi de prerogative.” Lordul Salisbury explică că, cele doă prime aliniate ale acestei pro-punerel arât aplicaţiunea in imperiul Otoman a principielor adoptate de Congres, dupe cererea Franciel, in ceea ce priveşte Serbia şi România ; cele trei din urmă aliniate art V * totdodatâ sub protecţiune; a repiezentanţilor diplom»| genţilor consulari, ar rezi dificultăţii administrative ciare. D. d'Oubril zice că cuvâ sesiune* se găseşte in tei tatulul dela San Stefano. . Carateodory paşa insistau dificultăţilor practice ce ai pina aliniatul ast-fel concep cipele de Bismark reatnin privilegiul despre care esl este intr'adevâr acordat ec lor ruşi prin tratatul de Stefano şi intreabă dacă Tu feră să intinzâ acest avar toate puterile. Mehemed-Ali-Paşa zice ca ţiunea otomană, in materii bile, a fost condiţiunea rei rel dreptului de proprietat cia pentru străini. Daca se tabili protecţiunea consulari câte va imobile, dreptul de tate poate fi contestat. Corniţele Corti fără sâ i la suprimarea cuvântului „po,, socoteşte că s’ar putea a articol numai „in conform legile şi convenţiunile in vi După observaţiunile reifi plenipotenţiarilor, congresul ia ştergerea cuvântului „i>o 1). Waddington. asupra li urina aliniatului 4, crede de s* sâ se reamintească drept Pândite de Franţa şi obser mintrelea, că şart făcut dii guvernului rezerve expres», 1 ' I, in intrunirel congresului priveşte locurile sfinte. Preşedintele constată că rezerve art fost făcute de ca condiţiune a participărel N l\ •*■?> că observaţiunea d-lul iagton este cu totul fundata, btele Andrassy adaogă ea ele t. intr'adevăr prezentate de la t guvernului Austru Ungar , dat consimţimântul sâă asu- ir. nul plenipotenţiar al Franţei ri sâ se ia in seamă drepturile el chiar in aliniatul prin care jieonstata menţinerea statulul- şed.ntele propune să se adao-4ră vătămarea drepturilor dote de Frânţi." ncipele Gorceacow exprimă ducă sta/u-qnosii ®e indicat ca nut de toate puterile. tVaJdmgton supune congresu-^uiătivrea redacţiune cu care , \ se sfârşens a aliniatul al 4. Ipturile dobândite de Franţa iu tutui reservate şi este bine că nici o atingere nu se va tace stalului quo din locurile ■ iadă propunere este adoptată tanimitate. Ka va trebui sâ serată Sn aliniatul al 4, care isemenea adoptat, l' oubril cere, ea In aliniatul Sn urma cuvintelor .călugări tini Athos* să se adaoge nces-.url-care ar ti locul origine!.* opti aliniatul alo. cu această ire. oft cererea tnal multor pleni-ijiarif, cestiunea greacă rare i ordinea zilei, nu se discută fiinţa de azi. d Salisbury propune discuţiu-irt. XVI a tractatului de la âetano relativ la Arm°nia. Eşti Sa ar fi gata să primească tel din urmă rânduri ale a-articol care ţinteşte la Im-ăţirile şi reformele ce se a-Avmenilor, dacă congresul ar nţa supresiunea celor trei d'ân-•ân lurl cari par a subordona arca trupelor ruse, coucesinnel ir reforme de către Sublinia A. De altfel lordul Salisbury opune apor un articol special ,v;nţ.a armenilor. Corniţele Şu-fără să insiste asupra unei ianl, la care nu este astăzi ;lt, sar teme cu toate aces-i evacuarea trupelor ruse, daca ea loc înaintea stabilirel Im-ăţirilor făgăduite, să nu fie ilnl unor turburârl serioase, cere a se amăna orl-ce obser-le până cănd congresul se va mal cu desâv&rşire de cesti-Armeniel. Ttinţa este suspendaţi pentru o ate de oră pentru conferinţa ularâ a plenipotenţiarilor In-iţl cu regularea lnţelegerel i cător-va puncturl relative la iţiunea Dunărei, redeschiderea şedinţei, d. d’Ou-:ă citire următoarei redacţiuni, a căria s’aă Înţeles reprezen Austro-Ungariel şi Rusiei. 4niatul I al articolului 11: n an înaintea espirărel terme însemnat duratei comisiunel >ena, puterile se vor Înţelege a prelungirel şi modificaţiuni-$ vor judeca necesare art. III; eglementele de navigaţiune şi diţ ie fluvială de la Porţile de t ănă lă Galatz, vor fi elaborate tre comisianea europeană, B9is-de delegaţii Statelor ţermu şi puse In conformitate cu a-are afi fost saft vor fi intro-pentru parcursul in josul Ga- i*. igresul aderă la această redac- ă o observaţiune a comitelui w, relativă la articolul II, ele de Saint-Vallier zice că l'iul singur a fost votat, că J este reservată comisiunel de ţune şi că s'a Învoit numai a nftata utilitatea unei lnţple-Inaintca espirărel termenului ăt pentru durata comisiunel •ene. toarea şedinţă este fixată pe la orele fi, la ordinea zilei liscuţiunea asupra afacerilor ti. nmănată In şedinţa de la fie. Şedinţa se ridică la orele 5. L"rotor"Olul Xo. 13. Şedinţa din 5 Iulie 1878, Eraă presinţl: pentru Germania principele de Bismark. d. de Bdlow, principele de Hobeulohe Schillingsfilrst. Pentru Austro-Ungaria corniţele Andrassy, corniţele Karolyi, barouul de Uaymerle. Pentru Franţa d. Waddington, corniţele de Saint-Vallier, d. Des-prez. Pentru Marea-Britanie corniţele de Beaconsfield, marchizul de Salisbury, lordul Odo Russell. Pentru Italia corniţele Corti, corniţele de Launay. Pentru Rusia principele Gorciacoff, corniţele Şuvalotf, d. d’Oubril. Pentru Turcia Alexandru Cara-tbeodory paşa , Mehemet Aii paşa, Sadulah bey. Şedinţa se deschide la 3 ore şi jumătate. Protocolul No. 1 1 este adoptat. Preşedintele face menţiune despre pretenţiunele resmuate in lista \*o. 8. La ordinea zilei este articolul XV al tratatului de Sau Stefano. Primul plenipotenţiar al Franţei cere a face congresului o comunicare prealabilă. D. Waddington, mal ’nainte de a trata asupra obiectului ce are in vedere, ţine a asigura pe colegii sâl otomani că, in circumstanţele de faţă. ’şl face. o scrupuloasă datorie de a nu pronunţa ver-un cuvânt ce ar putea atinge legitimele d-lor susceptibilităţi. De aceea se va feri de orl-ce con-sideraţiune retrospectivă asupra căuşelor din care s’a născut râul a căruia tămăduire este in cestiune. — Singura sa dorinţă, aceeaşi ca a tu-tulor plenipotenţiarilor, este de a pune un capăt situaţiunel turburătoare din Orient, de a prevedea şi intămpina dificultăţile ulterioare prin intocmirea unei stări de lucruri dăi-nuitoAre şi de a ţine in seamă diferitele interese, ce sunt strins legate in Balcani. Dar printr’aceste interese, cele ale rasei helenice sunt de o mare importanţă : d. prim-plenipotenţiar al Franţei este convins că, pe > âtâ vreme Sublima Poartă nu le va satisface intr'un mod indestulător, va rămâne espusâ. spre fruntaria sa, la turburârl cari se vor produce necontenit. Excelenţa Sa crede că concesiunile făcute in acest sens vor profita guvernului otoman, şi este convins că Poarta nu respinge ideea de a intra in negociaţiunl cu Grecia in vederea unei rectificări a fruntarie-lor. Regularea acestor neîncetate dificultăţi este, in adevăr, pentru Turcia o condiţiune de siguranţă şi de prosperitate interioară, căci pe câtă vreme vor dura aceste turburârl des-voltarea resurselor sale va fi paralizată. In ce priveşte pe Grecia, scopul congresului nu este, fără indoialâ. de a satisface aspiraţiunile escesive a câtorva organe ale opiniunel helenice, dară d. Waddington cugetă că ar fi echitabil şi politic alipindu-i se populaţiunl ce vor fi o putere pentru dânsa, şi cari sunt pentru Turcia o cauză de slăbiciune. In a-ceastâ ordine de idei, Excelenţa Sa reaminteşte opiniunea unul principe, căruia la 1830 i se oferise coroana Greciei, şi care, d’atuncl chemat la cârma unul alt stat, a dobândit prin înţelepciunea sa, o mare autoritate in Europa : acest principe considera că Grecia nu va putea trăi in con-diţiunile teritoriale ce i se făcuse, mal cu seamă fără golfurile Arta şi Volo Împreună cu teritoriale mărginaşe, şi experienţa a arătat cât de esactâ era această apreciaţiune. Cu hotarele actuale Grecia nu poate prospera; guvernul săfl nu poate popri dificultăţile şi conflictele ce se ivesc periodiceşte la fruntarie, şi condiţiunile economice in care se află ţara nu o Înlesneşte să indestuleze sarcinile ce aă toate statele civilizate. Primul plenipotenţiar a! Franţei crede că indatoreazăd’o potrivă interesele celprdoă state, propunând con- TIMPUL greşului să indice intr’un mod general, şi fără să atingă suveranitatea Forţei, hotarele ce ar dori sâ se in-semneze Greciei. Autoritatea înaltei Adunări europene ar da ambelor guverne otoman şi grecesc, forţa morală necesară, celui d’ăntâiâ pentru a consimţi la concesiuni oportune, celui d’al donilea, pentru a se împotrivi la cereTl peste măsură. Dară pentru a atinge ac satâ ţintă, Exelenţa Sa crede că treime , pe d’o parte, sâ ceară de la Turcia sacrificii imposibile, pe d'alta, sâ facă apel la moderaţiunea Greciei. Primul plenipotenţiar al Franţiel a crezut dară util sâ insemneze, ca bază pentru negociaţiunl, o linie generală arătând , totodată , Turciei mâsura intenţiilor Europei şi Greciei, limitele peste cari nu poate sâ treacă. Aceasta este scopul următoarei rezoluţiunl ce are onoare a supune deliberărilor congresului in inţele-gere cu primul plenipotenţiar al I-taliel: «Congresul invită pe Sublima-Poartă a se iuţelege cu Grecia in privinţa une; rectificări de fruntarie in Tesalia şi Epir , şi este de părere că acestâ rectificare ar putea să se intinzâ pe valea de la Salamiryas (vechiul Penens), d’alun-gul coastei Mărel Egee, şi pe aceea de la Kalamas in'spre Marea Ionică. Congresul este incredinţat şi va stabili o inţelegere intre părţile interesate pentru aceasta. Cu toate acestea, pentru inlesnirea negociaţiunilor, puterile sunt gata să ofere celor două părţi mijlocirea lor directă.* Primul-plenipotenţiar al Italiei doreşte să adauge la argumentele des-voltate cu eloquenţâ de d. Waddington căteva cuvinte pentru a susţine o propunere ce interesează prea mult cauza pâcel europene. Pentru ca opera congresului sâ poată avea mijloace de lungă durată ar trebui să dispară, pe cât se poate, cauzele viitoarelor conflicte. Este de prisos de a a reaminti aci dureroasele coinplicaţiunl ce 9’afl ivit. in timpul din urmă. intre Turcia şi Grecia. Trebuie sâ căutăm mijlocul de a preveni pe viitor asemenea primejdii. Acest rezultat trebuie să intereseze pe Turcia mal mult incâ ae cât pe celelalte puteri. După ce peninsula balcanilor a fost teatrul unor dureroase evenimente. Turcia trebu-ieşte sâ dorească foarte pacea şi liniştea. Insă este chip de indoialâ ca o inţelegere sinceră sâ poată fi stabilită intre Turcia şi Greoia, fără a se face oare cari concesiuni aspira-ţiunilor acesteia din urmă? Guvernul regelui şi naţiunea italiană se interesează mult de această • estinne, şi plenipotenţiarii Italiei sunt interpreţii acestor simţiminte, adresănd plenipotenţiarilor Turciei un apel amical in sensul propunerel ce a fost supusă congresului. Preşedintele zice că această propunere va fi esaminatâ tot intr’o vreme cu art. XV al tractatului de la San-Stefano. Alteţa Sa crede că trebuie ca ea sâ fie supusă votului Înaltei Adunări, după votul definitiv a acestui articol, discutat deja in şedinţa a noua. Primul plenipotenţiar otoman, re-ferindu-se la documentul citit intr’o şedinţă anterioară de către delegaţii guvernului helenic, dă citire următoarelor consideraţiunl : «După ce delegaţii helenl ad fost ascultaţi, această înaltă Adunare a decis a reţine numai declaraţiunea d-lul Delyannis. .Referindu-se. dar, la conţinutul acestei declaraţuint, plenipotenţiarii otomani vor constata că Grecia n’a ridicat inaintea congresului nici o plângere in contra Turciei, şi că nici n’a căutat a lua de baza acţiunel sale, pe lângă marele puteri, un principia oare care a dreptului care dirige raporturile a doâ state independente intre dânsele. „D. delegat helenic a espus că, din cauza numărului mare a persoanelor originare din provinciile otomane limitrofe, ce sunt stabilite in Grecia, mişcările a căror teatru sunt adesea aceste provincii otomane, is-besc tare in regatul Greciei, şi că resiiltă, in rehiţmnile dintre cele două state, o încordare ce ar dispare, daca s ar satisface dorinţele ce a emis şi care 61 par conforme cu interesele Europei şi ale Turciei. .împărtăşind opiniunea d-lul delegat elenic asupra caracterului ce trebue sâ preside in raporturile celor două state, plenipotenţiarii otomani cred că rezultatul dorit n’a-putea sâ fie asigurat, pe câtă vreme nu se va renunţa la ideile ce in a-p.irenţă aă fost sugerate in această privire. .Mişcările la cari s’a făcut aluziune aă avut cauze independente de acţiunea Turciei. Acela de la 1854 coincidează cu resboiul din Crimeea, acela ce s’a terminat acum, se ştie bine, că era o contraciocnire a evenimentelor ce aă frământat Turcia europeană până la porţile Constantinopolulul, şi in ce priveşte insurecţiunea Crete! de la 1866, să ştie ic ce chip ea a fost stâmpâratâ, indatâ după incetarea relaţiunilor diplomatice şi comerciale intre cele două state. .Dară, cu toate că aceste mişcări afl avut ast-fel o origină cu totul independentă de voinţa Turciei, aceasta n’a făcut totuşi mal puţin , de cât tot ce depindea de dânsa, pentru a preserva relaţiunile sale oficiale cu regatul elenic, consecinţe ce ar fi putut aduce avânturi cărora Grecia nu ar fi fost in state sa o-puie rezistenţa cerută. Ar fi dară de prisos de a insista mal mult pentru a arăta, că cererea delegaţilor elenicl nu se leagă prin vre-un punt nici cu scopul ce ’şl propune congresul, nici cu ideile ce T eârmuesc. Oportunitatea sad conveninţa de a ae anexa provinciile unul stat vecin, nu pare a fi un motiv suficient. Nu s’ar putea susţine dară că Grecia nu posedă un teritorii! destul de mare pentru populaţiunea ce are. Marea ce o inconjoarâ din toate părţile ’t oferă mijloacele unei des-voltirl nelimitate. Turcia din parte’l ţine să ’şl conserve aceste provincii, a cărora populaţiunl ăl sunt legate, şi pe cari ideea anexârel lor la Grecii le-a ingrijit, dupe cum lesne se poate convinge din petiţiu-nele sub numerele 15, 19 şi 23 care s’aâ prezintat la congres. ,Din puntul de vedere a păci generale Alteţa Sa a exprimat cu o-caziunea condiţiunel acordată delegaţilor unul al stat, itinderea ce se poate acorda cererel elenice, dară, intr’un ordin de idei mal restrâns, nu s’ar putea perde din vedere influenţa ce faptul singur a ascultărel acordat d-lul delegat elenic, poate exersa asupra spiritelor. Mal multe simtome concurează sâ se dea acestei idei o importanţă reală. .Grecia procedează la inarmârl; contractează imprumuturl; şi plenipotenţiarii otomani nu se indoesc că marele puteri vor da cabinetului de lu Atena sfaturi de natură a intâri pe guvernul elenic in dis-poziţiuuea sa de a meţine bune re-laţiunl cu imperiul otoman*. Preşedintele procedează la citirea art. XV, rugând pe colegii săi să prezinte, asupra fiecăruia aliniat, observaţiunele ce ar putea sâ’l privească. Aliniatele I şi II sunt aprobate fără discuţiune. (va urma.) CREDITUL FONCIAR URBAN Publicăm mai la vals bilanţul *Credi-tnlul Fonciar Urban* pe semestrul 1-iG al anului curent. După acest bilanţ totalal impromuturi-lor acordate, de la fondare pSoă la finele semestrului I-iG 1878, este de 0,093,100 franci. Diu această sumă s*a aroortisat prin trageri la sorţ! fi prin sorţi fi prin plăţi anticipate fr. 720,023 — 72 ct. Scrisurile fonciare in circulaţiune egalează valoarea datorită de iniprnmotaţî adică, fr. 5.307,070-28. Împrumuturile acordate in Semestrul I-iQ 1878 sunt de (340,000 franci. Cifra, la prima vedere pare neins> numtă : cu tonte acestea dacă trebue să ţinem coilipt că mal tot s m est tui I-i Q a fost un semestru de mugutanţă generală% de la inebsereu păcel de U St-Stefano pSnă la incheerea tractatului dela Berlin, apoi nu putem de căt să recunoaştem că ea exprimă, pentra timpi anormali, operaţiuni dentul de mulţumitoare. Capitalul social atinge suma de 111,000 franci ; capitalul de reservă fr. 15,232—75. Anuităţile întârziate cari la finele analul 1877 ersQ de franci 141,005—11, la finele Semestrului I-iO aii Hcăznt la fr. 9*,931—51, inc&aăndu-se in acest interval 4(3 mii franci plus, anuităţile curente. Resursele administrative pentra semestrul I-ifi Bnnt de fr. 47,783—31. Chelto-ielile se resnm la fr. 24,533—30. Scrisorile fonciare efits la sorţi şi ne-presentate la plată, atinge suma de 51,000 franci- Capoanele exigibile şi nepresentate asemenea Ia plată, figurez in bilanţ pentra sama de 179,012 franci. Fiind-că vorbim de bilanţe şi de comp-turî, este locul fi timpul chiar, ca ţara să înceapă să'gî cuuoască fi in astă rumori de ştiinţă forţele Bale. Păuă acum România no namăra in rSn-dul fiilor săi decât celebri advocaţi, celebri medici, literaţi distinfî, fi buni ingineri, înfiinţarea mal multor stabilimente financiare, vin astăzi să ne constate că ea posedă fi căţl-vt eminenţi financiar! fi nn număr oare-care de disting comţtabilt cariştiQ să conceapă şi să pue in mifeare cn o ştiinţă, o răbdare şi o pracisiune admirabilă machina celor mal mari şi mal dificile stabilimente financiare. D. Constantin Marcovitf care p organizat dificila comptabilitate a Creditului financiar rural, d Elie Bozianu care a aşternut bazele şi a organizat comptabiliUtea Creditului fonciar urban, d. Teclu care conduce de mal mulţi ani ca sacces compta-bilit.itea Societăţii Dacia, d. Cturcu care a organizat comptabilitatei Societăţi! Unirea, d. Ioan Em. Petrescu in fine care a complectat compt&bilitatea Primăriei capitalei cn nool elemente statistice şi economice proprii a crea diferite resurse, sunt eomptabitt români pe cari ştiinţa, meritul şi munca, vin eă’t arate astăzi ţîreî, ca posedând nn nou element de lominl intr’o nonă ramară cq nn mare şi briliant viitor. Şi fiind-că suntem asupra Areditului Fonciar Urban, trebue s’o spunem aci, că aceia cari bG urmat pas cu pas marşa t-cestuî stabiliment de la fojdare şi pănă acum, n'au decăt să se felicite de succesul comptabilităţiî eale, după curu se felicita de prudenta şi inteligenta sa direcţiune, şi să constate impreună cu noi, că Creditai fonciar urbau, este una) din acele rari stabilimente financiare române cari aG mers progresând, chiar in mijlocul evenimentelor rezbelului oriental, Ia care şi noi Romănil a trebuit să luăm o parte din cele mal active şi prin coase-cinţă să suferim ; mefienţa, penuria, lipsa de afaceri şi toate relele ce adac totd'u-una situaţiunile incerte create de resbele. «Curier. Financ., BIBLIOGRAFIE Marşul triumfului RoiuAullor, poezie muzicală pentru piano şi voce. De vânzare la fraţii Ioaniţiu, calea LiscanI, pe preţ de 1 fr. 26 b. I. Duuiitrescu. Radu Buzescu sad Han-Titarul, roman istoric. E-diţiunea II. Bucureşti, tipografia So-cec. Preţul 2 lei. Ion C. Lercscu. — Rusia, Uită, poleită, aţa cum este, scriere istorică-criticâ. De vânzare la toţi corespondenţii .Telegrafului*. Preţul 1 1. şi 50 b. Gr. G. Tocllescu. — Inscriptiu-niU de la Schitul Verbila, (judeţul Prahova) Preţul 50 bani. Biblioteca Poporului RomAii. Partea /-a: Poeziile vechi romăncfll (Populare, Vâcâreştil, Momuleanu, Couacbi, Beldiman, ş. *.) Editura Lojel EliopoU. De vlnzare la toate librăriile ; un olum de aproape 300 pag. pe preţul de 50 bani. Ronetti Roman, Radu, poemă-, de vlnzare la librăria SzOlIOsy, editorul. Sava Solmescu, VirtuUa Militar ă poezii , de vlnzare la librăriile So-cec, Danielopolu, SzolIOssy şi in judeţe la librăriile corespondente : preţul 50 buni. Dr Felix, — Raport generai pe 1877 asupra serviciului sanitar al oraşului Bucureşti. N- Scurtescn, Istoria Rominilor pentru clasele primare, in editura librăriei Luis, str. Lipscani, preţul 50 b. T IM PUL CÂŞTIG MULTĂ MI TOR găsesc COMERCIAMŢI stabiliţi şi călători, PERKoNE aCTIVE ji AGEN'ţl SOLIZI DIN OUl-CE URANŞ A prin vânzarea ca rate a rentei de anr şi argint, garentată de «tatăl anstro-uugnr, care intre fote efectele europene de «tat este cea mai rentabilă. Aceste hârtii Bunt înzestrate in modnl CEL MAI STRĂLUCIT cn ninlte avantage şi speranţe la câştig. — I’e lângă condiţiile f6rte favorabile, agentul de vemjare mai are avantngiul, că hârtiile nostre, din causa mare! încredere de care se bucura instituirii noBtrn de bancă *) se pot vinde f6rte bine. — Ofertele se pot adresa direct către casa nostră de bancă, şi cererile personale către rspreseutantul nostrn, D. DAVID GRCN, Otel .Dacia* No. 78,de In .1—G ore. Institutul de Hanoi si Schimb din Pesta (773-2) Uudapest, JoHpfeplnte No. U ARNOLD W. BRAUN. *) Institutul nostrn de bancă esistă deja de mai bine de 80 ani. P R OSPECTUS DE L’lnstitution Frangaise et Italienne Dirujte par MESDAMES MAZZANTINI 9, Place d’Azeglio, FLOREXCE. Ces Dames , ayant quitG la France lenr patrie aprbs la guerre ile 70-71, ont fond^ A Flurence en 1873 une Institution Fran^aise et Italienne qui jouit de l’estime generale, et oii Ies jeunes filles reţoivent une instruction aussi solide que briliante. Les directrices etant nmnies du diplome snpi'Cienr et secondees par des professeurs distinguilsie. Dans cette institution 1'enseigneinent est divise en 2 cours: cours £letneutaire et cours sup^rieur. Cliacun deces cours comprend 2 classes et chaque classe est divis^e en plusieurs sections. Selon son aptitude l'£lfeve petit changer de section 2 fois par an. Le prix de la pension pour les internes est de 1200 frs. par an, y touipris la tuusique, le dessin et la danse. Des renseignements on peut avoir ii 1’imprinierie Tliiel & Weiss, qui ont visitrS l'Institution personellement et ou on peut voir le pros-pectus detaila. » frunoi: Ai batiste bine colorate tivite fi spălate. Pentru 5 Iraacl: ti prosbpe de pantă curată. Pentru 5 franci: 6 jervete da masă de piuită adevărată. Pentru b franci: li şervete albe de oeaiu. Pentru i franci : 1 cămaşa modernă, simplă săd brodată* Pentru b franci: *& batiste cu monograme un brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă franoeaâ lin brodată cu dantele. Pentru 3 — B franci: 1 corset de damă Pentru &i/a franci: 0 cămaşă de nopte de dame Pentru b franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. 1 chiui aon modern brodat. 1 faţă de masa colorată cu ciucuri, pentru cafti. 1 oăuiiişă ecd o pereche de ismene de daiun, l*»gal brodate. 1 fusta costum piissd. 1 bucată Tulpan. Penlru 25 Iranoi: 42 de coţi r= I bucată Chifon trenţuzesc. Pentru 10 franci: 1 bucată Kobe d'entants en faine couleur. Pentru 18—24 Irancl: I bucată Tartan engles de 5 coti. Pentru 20 franci: 24 coţi Pichet. Pentru 5—12 Iranoi; 0 tlanaiâ teu o pereche de ismene de lină. Pentru itt *Ab tradcl ; 1 bucată păjisă de HumUurg, de 3b 4b coţi. Pentru 55— ba franc\ . 1 buculă pantă de belgia de bo ooţf, Pentru 15—lOo lianei: 1 bucata pătsă Gorun a de coţi. Pentru 115—llu franci: 1 bucată loile buci a tu france». Pentru 12—:t.» franci. Elapamă de lînă forte Hne. Al»ri de arlicolile menţionste so găseşte tot-d'a-una trusouri complect». Pentru 8 tracei: Pentro 5 franci: Pentru 5 tracei: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci; Calea Sogoşoiel l'alatul „Dacia**. CiminŞiltdin districte tnso|its cu pra(ul raspaetiv sa vor alectoa l»arle grabnid oonssiinoiei ♦im» rmMMMMiitMjmitmtf****“**“‘*“**>***t*>>**>*t r r«4»u TTK1ĂIK2» 4 UE ► \ FOTOGRAFIE si PICTURA \ I I- F. Is/LJ^lSfJDX cte C°mp ţ 21, Calfa Mogoţioei 21; ris-â-ris de cofetăria Capaş. d Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură, de ori-ce fel de mărime, în modnl C«! mai noB şi elegant aprobat in cel mai înalt grad prin oferă un Incrn solid frumos cn fidelitatea a natnreî. L: i Zi Avîh Doimilor Medici SIROPUL i Hoctorulnt FCItUET. [IJ |1H l|j H Cel mai bun remediB peutru curarişirca Guturaiului, Tuse), Tusei măgăresci. Insomniilor, Iritaţiunllor, nervose, şi contra tutelor bolelor de pept satisfăcând atât dorinţa medicilor, cât şi a bolnavilor; o linguriţă este destnl. In l’arig la D. C11AULE, rae Vivienur 30, şi in streinftate se află Iu toţi farmaciştii şi droghistii. Deposit la farmaciile D-lor Ziirner, Ria-dorfer şi Eitel, şi la Ovessa D. drogistul. EPITROPIA SEM1NAR1ULUI NIPH0N MITROPOLITUL PUBLICATIUNE In ijioa de 20 August viitor orele 12 se va ţine licitaţia la cancelaria Epitropiel Strada Kilaret No. 2 pentru Jnrea prin nntre-prisă pe termen de nn nn a cârnei de vacă necesară pentru nutrimentul Elevilor şi personalului de servicii!. — Amatorii de a se angaja cn acestă antre-prisă se vor presenta la srătatn-iji şi oră la can-celariă spre a concura la licitaţiă; condi-ţiuuile se pot vedea în orl-ce (Ji de lucru la cancelariă. (771 — 1) In ijina de 5 August viitor se va ţine licitaţiă la cancelaria Epitropiel, Str. Pila-reln No. 2 peutrn vânzarea porumbului aliat la moşiile Kiajna şi Buţcoveui din recolta anului trecut adică: de ia 100—170 kile cu aprocsimuţiă la moşia Kiajua şi de la 200—250 kile idem la Uâţcovem. — Doritorii de a cumpăra aceste producte sunt invitaţi a se presenta la localnl cancelariei în ijioa arătată orele 12 spre a concura la licitaţiă, fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii in numerar saă efecte publice. (702—0) Epitropia avend trebuinţă a cumpăra obligaţiuni Domeniale purtând cuponul de Iulie anul curent pentru suma de 51 mii lei, a decis a ţine licitaţiă pentru .jioa de 10 August viitor orele 12, in localul Se-roinarinlnl Strada Filaretu No. 2; amatorii de a vinde asemenea obligaţiuni se vor presenta în arătata iji şi oră spre a concura la licitaţiă fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii; iar persoua asupra căria se va adjudeca acesta licitaţiă, va preda Epitropiel un borderou in care se va indica Beriile şi numărul obligaţiunilor ven-dnte valbrea fie-căruia titln şi câte cn-pone conţine. (705—1) In 4>°a de 10 August viitor, s’a decis a se ţine licitaţiă la cancelaria Epitropiei Strada Filaretn No. 2, peutrn veuijarea grâului ce va eşi din 000 pogâne cultivate pe moşia Bâţcovenii Judeţul Vluşca şi 200 pogone pe moşia Kiajna din Judeţul Ilfov. Amatorii de a cumpăra aceste producte, ■e vor presenta în arătata oa de 10 Iulie cnrent destinată pentru arendarea prin licitaţiă a moşiilor Kiojna din Judeţul Vlaşca pe termen de 5 ani, cn începere de la 23 Aprilie viitor, conform publicaţii No. 80 inserate in Monitorul oficial No. 131, nn s’a presentat îndestul concnrenţî care să ofere preţuri avantagiose; se pnblică din nofi 4ioa de 10 August viitor când d-nil amatorii se vor presenta la cancelaria Epitropiei Strada Filaretn No. 2 orele 12 însoţiţi de cuvenitele garanţii in nnmerar safi efecte pnblice spre a concura la licitaţiă; iar condiţiunile se pot vedoa in ori-ce <}' de lucru la cancelariă. (707— 1) Conform regnlamentnlnl de desciplină al acestui Seminarifi la 1 Septembrie viitor s’a decis a se ţine concurs pentru admiterea elevilor în acest institut. Ceierile de admitere nrnieijă a fi adresate Epitropiel de la 15—25 Augnst fiind însoţite de urmâtorele acte: I. Certificatul de absolvirea cursurilor ftafcte. II. Actul de botez şi III. De Vaccină. Materiile concursului vor fi obiectele de studii ale claselor inferiâre acelei în care aspirantul voesce a frecuanta. Etatea concurenţilor va fi între 12—10 ani, ei vor fi de naţionalitate Română şi de religiune ortodocsă. Epitropia publică acesta Bpre cunoscinţa generală. (703—0) In 4<°a de 10 InliB cnrent când s’a fost decis a se arenda prin licitaţiă moşin Letca-Nouă din Judeţul Vlaşca pe termen de 5 ani cn începi re de la 23 Aprilie anul viitor conform publicaţiei No. 80 inserată In Monitorul No. 134, nepresentândme amatori; Epitropia publică din noB Dame şi Copil, dnpă fasonele cele dm urmă, — precum şi un mi transport de Cisme lungi de Lsk rusesc, de Incht şi de Vacs, ou Mantale de Cauciuc pentru ploe, prima calitate; asemenea şi Ga|l de Gumi. I Sub-semnatnl aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentru credere ce a dat menţio atei inele firme de nn interval de 12 care pană acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mă ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum iuaiute, bine-voi ai da concursul seă găsind tot-d'a-una atât mărfuri I | şi fasonate cât şi preţuri fârts moderate. Cu totă stima PlllLlPP U0LDSTE1N.!*. ^xxxxxxxxxxxxx^xxxxxxxxxx* x ; G-Xjisrth:e X X X X k X â la VILLE DE BRDXELES Podul (ogoşoiel No. IU ris-â-ris de Consulatul Knsss RocomandA magazinul seâ asortat In tot-d a-una f3rte bine ca ruf&nA de bAri dame, galere, manchete, batinte de lino, olandft |i m4ta«a, ciorapi peutru b&rhal flanele fine (crâpe de aantd) camiadne, groţette, broderie dantele, cravate de \ fen* cele mal noi forme ji culori, umbrele de sbre şi de pldie ctc. etc. Att de-o-datft atenţiunea onor. Clientele ci din oau»a cri»e\ am redu» fdrte nn.lt 1 w:xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx>u COMP TOIR DE CCMMEECE El DE CQMM1SSC c. A. ■> A. ni t Paris, 2 Carrefour de la Crcix Rouge. 2- II se charge de toutis les commissions comnierciales et d’acliat dts . dises aux prix de fabriqut», de la vente iUb produits etrangers el accompsgne les roysgeurB â visiter l’exposition et les cnriosites del b parle franţais, allemand, rnsse et polonais. 11 !■>■■■■ n N " LA TYPOGRAFIA THIEL & WE PALATUL .DACIA.* şi la t6te librăriile din ţtrâ ■o de vânŞ.r» : REGULILE CE TREBDE P Alş. METODIA DE CDRA NTDRALA drept contrast la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE Singura fi ligura pa»A contra „fţi u > morţel premature fi lângenrel cronice de r Aug. wiih. Kfinig. AJUX6E Li 0 BATRiNETA I, PRE'fUL 1 LKI NUOI. PKKŢUL ŞO CENŢI M.' 4 Typ. Tihol A Weiss, Palatul .Dacia*.