N> h 'iT AMETSTTELE- *•' TOAIa ROM\NIA MARŢI, 1 AUGUST ANUL III. - 1878 5, r. 47 > . 24 » . u IN STUAINATATK: • . «0 JlfcR’pONl Şl RECLAMK : I litere petit, priori IV, *0 luni IU, 80 bani, pe pag. 11, 2 lei noi Reclame 2 lei noi linia. m8r In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCKU. Binroul R«.*(.lr\<* ţ i«'l si Adminisl riiiioi: U:ilat ul M)rtr»ii\». AisrxjJsrcitTRi He priiin'ic in (tr&in.itale : Li I*-nil JLi'urn ti cin A Vogter in Vif»nn:i, Wulfivh'/'ii»** 1 < Ml, A. OppcIUc in Virnun, 8lu)iPnt»aH!<*i *2; Hmiolf Mos»e in Vipnnn, Şeilor ’i : ChtUpp Ia*> in Vionna, KţcliPuli.ichtf.tM'p 11 : L. Latuj A Comp. in IVyta, ifarm*Laffile. A Comp. in furia, C. A . . . . • enînle . . • • tinr rural • • urban * ■ ricir^' •' ^P11" ................ * fi* '. '. '. '. . » pal <■« premii tn&.............. ml............. 31 Iulie. 1021/4 102 98 ®7*|* VO’ll 80^4 80'/, 94 93J|» 175 172 250 235 74 71 23 - 6" — lORU, 100'|a 1 2525 — 123'1, 123 Coreul ile Vlena, 9 august Renta ungari in aur .... 8» 50 Bonuri de tetaur u»g., 1 emil. 112 75 , . . II . 78 Împrumutul austr, in hArtie . 83 25 » , , argint . 65 70 Renta austriaca in aur ... 74 35 l.oee din 1868................112 75 Acţiunile bAncei naţionale . . 818 , , amtr. de credit 2G0 — . untţare^l , 22 75 Argint........................101 — Ducatul....................... 0 53 Napoleonul.................... 9 28 100 m&rcl germane.............57 20 Canal de Berlin, 12 august Acţiunile Cailor ferate romAne. 31 25 Obligaţiunile romAno 6»/» . . 83 50 Priorităţile C. fer. rom. &>/, 85 50 împrumutul Oppcnbeim . . . 100 50 Napoleonul.....................16 27 Vieua, termen lung...........—. — Parii , icurt .... 81 12>/j Calendarul iţllel Marţi, 1 August Patronul mi lei : Scoaterea St. Cruci. RcsAritul soarelui: 5 ore 1 mm. Apusul loareiul : 7 ore 8 uiin. Paiele lunel: LunA noua. . . 8.15 n 10,- d . . 9.50 n 12.00 J . . 1.53 n 5.45 ] 7.15,1 U.lO.j 4.45 () llucnreHcl—Sn ceara Bucureicl . . . ,8.l5n Ploeecl ......... 9.50 Ur&ila Tecaoifl.........4.38 n 11.10 Roman............9.05 ,j Suceava, eoiire . . 1*2 03 9.55 n Bncuresc —Verclorova Bucureicl.............7.40 d 10,40 ,J Piteşti...............10. li] 3.—Ş Slatina...............12.31 ) 6.30 n Craiova...............î.2o J 3.15 Ş Vdrciorova, sosire , . 6.-a 6.— n PLECA ^EA TFlElsrXJELXIuOR llncurescl—Ulurv’ln Bucureicl.........V. 15 ,j Giurgiu, uiire....11.35 ,j Wlnrglo—liueureaci Giurgiu............7-2t> Ş Bucureicl, sosire. . . . *J 48 j Snoeara—lin cn rene I Suceava. ... 5.1 li 6.46 ,J Roman..........8.45 j 12.30 .1 Tecuci...........12.30 n 5.10 ] Brii la.........3.08 n 8.10 n Ploeecl..........7.12 ,j Bucuretcl sosire 8.30 i Verclorova -llncarexcl Verciorova..............11.25 j Craiova ..................3.— ,J Slatina.............. . 4.45 i Pitejtl..................7,03 ] Bucureicl, sosire .... 9.20 •! 8.58 1 2.45 ,) 4.30 cj 6.-.J 6.80 u lumea întreagă, cred iir că se află la Circ şi vorbesc un limbagiă demn numai de dânşii. Intr'un articol despre ocupaţiunea Bosniei, foaia principală a guvernului care are in capul el pe ministrul de interne, cântă de bucurie despre , faptul, că austriacil aâ fost ntâmpinaţl cu gloanţe*, injurâ a-pol pe Unguri, şi vorbind la sfârşit despre cererea oficiosului „Fremden-blatt*, de a trata cu severitate pe orf-cine omoară un soldat, zice : .Pentru cine inţelege limbagiul austriac, aceasta nu va să zică nici mal mult nici mal puţin, decăt a infanta pe toate colnicele câte o spăn-urătoare şi a incepe acea operafiune alăt de obicinuită in Austro-Ungaria. Aceasta să fie oare misiunea civili-săloare Adică tot aceeaşi maximă nepe-ritoare : Revoluţionarul are libertatea nemărginită a face tot până şi a omori; oamenii cari reprezintă ordinea şi cultura, nu ati dreptul a face nimica, nici măcar a pedepsi pe un criminal. Germania trece acuma prin im-prejurări grele. Viaţa augustului Imperat care a realizat visul atător veacuri, unind sub un singur steag toate popoarele germane; viaţa unul împărat bun şi blănd cu perii albi. a fost atacată de două ori de a rândul de mâni fără de lege. Aten ţaţele sunt rezultatul unul curent primejdios, care ameninţă a distruge clădirea statului german; ele sunt fructul unei seminţe inveninate, teorielor socialiste. Pentru a impe-dica acest curent, guvernul german se vede nevoita face o lege specială in contra socialismulnl. El simte acea necesitate atât de tare, in cât merge pănă a disolva Reichstagul care nu voeşte să voteze a asemenea lege, ordonând noue alegeri. Cetăţenii germani serioşi şi iubitori de linişte faţă cu o situaţie atât de se rioasâ, se duc cu toţii la urna elec toralâ, şi guvernul, adică principiul ordinel, iese biruitor. N’avem de cât a infăţişa lectorilor noştri rezultatul alegerilor pentru noul Reichstag, in comparaţie cu Reichstagul trecut spre a’l convinge de acest adevăr Partida poporalul . . t „ 1 Deinocruţl-socialigtl . 12 2 10 Centru...... •J2 91 0 ParticuluristI . . . 6 7 :i Polonezi...... l-l 13 ii Danezi...... 1 1 --- Clericali alsscianl . . 5 r» --- Partida de protestare . O r. i Antonoinistl . . . . • J t i 397 330 ţoo--- io K#uh«- Drpo- r«a<]{- Lfcfn1 tr*- Uţl *- de te va a- nzi cine-va, vai de noi; putem ţlm mai râă de căt cn ţiganii l să ne acidă 1 — Nn mâ tem Stanco, respnn cn infocsre, un mâ tem nici de \ de Armaş, nici de boerul tâă; . pe Dnmnezeă, că de va fi nna cs vâ injnnghil pe amândoi! Stanca, care cunoştea pe Dl mnlt, ştia că era om eă ’şl ţie era tot-odată simţia că paharnio inceta de a o urmări, in cătă mai eta pe acolo. — Ea aştepta cerea mamei sale ce se dusese prin sat, ca să SI spne ce ee inti aă o sfătuiască de a ee strămut r această moşie. Pe la amurgul zilei, bătrâna măntnind de colindat şi vrăjit ae intoarse la coliba el. Oăcind insă pe Stanca cam pos o intrebâ ce i se întâmplase in li| a casă P Avnseee ea vr’o harţă da Dudon? — Nn, respnnBe frnnioa» întristare, dar prevăd mamă, că col f care am făcnt-o cn atâta trudă n putem locni pâră in sfârşit; şi c rSnd avem să fim nevoiţi să ne tăru pe alte locuri depiitate, l)u cepe a ee oţeri de primblările boa TIMPUL renunţe in vederea unei jBt&ţl fericite rari s'ar puteai mniera finanţelor otomane, il Salisbnry declară, in nu-kernulul săd, că nu admite ca |ţftsindu-se creditoare iu vir-rat.atuln! din San-Stefano. să |«a un rang de preferenţâ v vre-unnia din creditorii alo căror titluri ati o dată arii nichelului, ipele Gorciacow respunJe. cft loit numai să vorbească 11 ine analogă. jcilintele ia act, iu nînnela conţi] ,le declar iţii"111** făcute de Jilenipotenţiard r*’Ş' > cari ic a fi textual inserate in >1. El crede cft refularea ul-^ restiunil poate fi lăsată jnţelegere intre ambele state ..c, jele Corti reamintesce cft , cuvinteb- comitelui Şnva-a indemnitatea de 300 mi |a rable este confirmaţii de d congresului, aceastft surnft putea sft se bucure de nici P‘ preferenţft asupra iralurilor garantate de Franţa ţiunl atftt de deplorabile, cum ar putea guvernul săO plftti vre o indemnitate, ori cftt de bune condi-ţiunl i s’ar pune? Cum ar putea fi vorba pentru dftnsul de a insemna ordinea in care ar trebui sft figureze, in seria datoriei lor statului, indemnitatea indicata de tratatul de San-Stefano ? Pentru aceea a cerut densul ca congresul sft recunoască imposibilitatea pentru Poartă de a lua un angajament ce ea nn ar putea ţiue. Prişediutele zice cft Turcia nu ia acum angajamente. Angajamentul a fost luat la San-Stefano. 1). Waddington insista spre a obţine de la d. prim-plenipotenţiar oto-niHU un respuns precis la intrebarea sa, care aven in vedere, nu iudem-nitaten de desbâtut, intre Rusia şi Turcia, ci pe creditorii anteriori Priniul-plenipotenţinr al Franciel reamintind declaraţiunea comitelui Şuvalow in ceea ce priveşte pe Rusia, intrenbft din nod daca Poarta este dispusft a da aceleaşi asigurări şi a declara cft intenţiunea el este. de a respecta in viitor toate angajamentele sale financiare, şi mal ales litera. Exelenţa Sa observft | hypoth“rele afectata la garanţib di- u alte imprumuturl negarante V datorii cari nu sunt mal ulemne de interes , şi el tft poate opina, cft declaraţiu-,sft se intindp la toţi credito-cief. iţele Şuvalow zice cft nu a aat aceastft dificultate, dar cft satisface pe primul-pleni-iar al Italiei, afirmftnd intr’un * »n«ral cft, in cestiunea finan-Busia âjl propune de a res-iegalitatea adieft or(-ce hipo- Viterioarâ. ’ irim-plenipotenţiar al Franţei tft. cft com tele Şuvalow a fft-u6 declaraţiunl: prima, afirmft nici un caz. indemnitatea nu convertită in sporire terito a doua, cft Rusia nu va aduce vâtftmare intereselor celor 1 categorii de imprumuturl, ga e sad de drept comun. D. ;r>,'ton ia net de aceste decla-1 a căror importanţă pentru ril de titluri de ale datoriei ne o constată , şi ar dori sft iscă o declaraţiune analogă şi rt>>a plenipotenţiarilor otomani, ateodory paşa, reamintind ob-innile ce a prezentat congre-ila incepntul şedinţei asupra iţ, - tuaţiunil in care se gft-guvernul, adaugă cft. dacâ s’ar crede cft odatft scăderile de ; i vorba fftcutft, Turcia ar fi in po-e de a plftti o indemnitate Ru-liscuţiunca ar avea o utilitate râ. Dar Exelenţa Sa trebue sft aseft cft nu este ast-fel, şi cft i-se totodată seamâ de unbu-rrile şi resursele noul ce s'ar l ivi, aceste progrese vor cere * mp connderabil. Turcia e tocătoare de a face faţft la chel- absolut urgente, in urma unul 1 care a sleit toate sorginţele de venituri. Ie faţa unei pozi- verselor imprumuturl Carathaodory paşa zice cft guvernul otoman a ţinut tot-d’a-una a’şi implini angajamentele, şi cft a fost silit sft ia aranjamente particulare numai in faţa unor necesităţi absolute. De sigur, Poarta are cea mal vie dorinţă de a da satisfacere drepturilor cftştigate, şi nu va cruţa uicr o silinţft spre a obţine acest resnl tat in limita puterilor sale. Dar el se teme ca singur ideea unei in demnităţi precuniare ce ar apăsa asupra Turciei, sft nu’I paraliseze silinţele şi creditul. La observaţiunile reinoite ale d-lul de Waddigton, care doreşte sft pri measeft un respuns asupra intenţiu nilor Porţii in privinţa hypotece-lor afectate la imprumuturl, Cara-theodorl-paşa zice cft Poarta va face tot posibilul spre a'şl implini angajamentele, şi adaugă oft. spre a fi in stare sft dea o declaraţiune mal precisft. el trebue sft primească instrucţiunile guvernului sâă. Baronul de Haymerle, in numele creditorilor austro-ungari al Turciei, asociftndu-se cu observaţiunile pre-sintate de primul plenipotenţiar al Italiei, corniţele Şuvalow respunde cft Rusia n’a reservat de cftt drepturile de hypotbecft. cft ea va face tocmai ca şi pentru o datorie particulară, şi nu are a se preocupa de naţionalitatea creditorilor Turciei. Preşedintele resumeazft discuţia. Plenipotenţiarii Rusiei afi dat satisfacere interesului politic şi un res-punr de care congresul a luat act. Drepturile posesorilor de titluri ale datoriei otomane fiind fost susţinute de Marea-Britanie şi Franţa, decla-raţiunile Rusiei relative la prioritatea hypoteeelor ad pftrut asemenea satisfăcătoare. Fondul lucrurilor este dară regulat, şi nu mal rămftne de cftt o cestiune de redacţie, de care plenipotenţiarii interesaţi se pot preocupa in vederea protocolului. Principele Gortchacow repetă că in demnitatea de îesbel nu va afecta nici deeinu interesele creditorilor Porţii. 1). Waddington adaugă ră scopul principal al disciiţiunil presante, era a lua act de declaraţinnile ruse şi otomane. Preşedintele fâc.ănd aluziune la cuvintele pronunţate in cursul şedinţei de corniţele Corti, ar voi să constate, ă stipulnţiuuile relative la indemnitatea de resbel nu aCi a fi confirmate de congres. D. prim-plenipotenţiar al Italiei întreabă, dacă aceste stipubiţiunl nu vor fice parte din uoul tratat, şi preşedintele răspunde că nu trelmesc a fi inserate in tratat, congresul ne putând fi garantul comptubilităţil Porţii. Congresul decide ca al 2-lea alineat ţf). relativ la cele 10 milioane de ruble reclamate ca despăgubire pentru supuşii şi instituţiunile ruse in Turcia, privesc pe cele doă state interesate, i i nu pe Europa. Este dar inţeles c' cele doă aliniate c şi d, cari termină articolul XIX al tratatului, nu vor fi inserate in fiitorul tratat. Principele Gortciacoff doreşte să adauge, ca lămurire, că guvernul săft a interzis pnsitiv de a se admite la beneficiul acelor 10 milioane supuşii ruşi angajaţi in fondurile turce. Ordinea de zi este terminată. Diverse obiecte fiind propuse pentru ordinpa de zi următoare, congresul, in urma propunerii comitelui de Saint-Vallier, decide de a regula astfel şedinţa viitoare: 1. examinarea resultatulul lucrărilor coraisinnil de delimitare : acest resultat supus votului congresului, va ti apoi trâmis (omisiunii de redacţiune ; 2. aman-damentul anstro-ungar asupra Dunării ; 3. articolul XXU din tratatul de San Stefano, relativ la religioşii ruşi şi la călugării din muntele A-thos; 4. afacerile Greciei. Şedinţa se ridică la 4 ore şi jumătate. (Urmează semnăturile.) I 1..boemi prinde a le iudesi. MS tem se întâmple ere-o nenorocire cn bo-precuin s'a mei întâmplat cn d'al loştri, 5ţl adnel aminte mamă? Stanco, draga mamei, ei respnnse ia ţigancă, dragoste cn sila nn se dar nnmal, adaogă aa arătând o plină, dacă enconn lordachi 'ţi ar guogă de bani, bnnioarft cnm e asta te facă norocită, atunci aşi inţelege să te lipseşti de dânsul. Nn sfirşi ceste cuvinte, că anzi nn glas la •1: ie ţi-a dat acest aur, striga Dndon, ntrănd fără veste iu bordeid şi tâ-‘ • ţigancă cum juca punga dinaintea Stâncă! . iDţelese pe dată totul, ţigancă, nimită de spaimă, spuse bucovineanul feciorul coconului ’ i-a dat-o. * 1 Vpet se anzi atunci; Stanca eă/.n • tă, iar Dndon trăntind nfft după 1 să făco nevăzut. Jooa zi dimineaţă bordeinl din mnr-iazalnl, era înconjurat de panţirl; 1 itau pe Dodon, omoritornl Ini Ion nennnl. Sica şi bătrâna vrăjitoare erad cn-i de groază, ştiind bine că deacnm ft totnl s'n sfirşi t, pentru dănsete. j oO tfu 0 6 6 r I l de Protocolul Xo. lî«i. Şedinţa din 4 Iulie 1878, EraCi presinţl: Pentru Germania principele Bi9mark, d. de Bfllow, principele de Hohenlohe ScliiHingsfilrst. Pentru Austro-llngaria corniţele Andraasy, corniţele Knrolyi, baronul de Haymerle. Pentru Franţa d. Waddington. corniţele de Saint-Vallier, d. Des prez. Pentru Marea-Britanie corniţele de Beaconsfield. marchizul de Salisbury, lordul Odo Russell. Pentru Italia corniţele Corti, co mitele de Launay, Pentru Rusia principele Gorciacoff, corniţele Şuvaloil. d. d’Oubril Pentru Turcia Alexandru Cum- Dur nevoind n cădea în prada întâmplărilor tuainte de a’jT resbonn, Stanca cheraft pe reaicS-sa şi ar&tSndn'l canafal do m5-tasR ce cSznse de la puntea coconului lordachi, M zise cu lacrimile în ochi: — Mamfl, acost boer ne-a făcut mal mult rg(5 d« eflt bine, ne-» despărţit de Dndon pentra tottTauua şi ne-a pui între ciocan şi ilXu, intre prigonirea unuia şi mfinia altnia. Să mi’l vrSjeştî dar mamS, Şl afi’l fftcî si» moarS slab şi subţire ca aceit fir de mStH93. Unul din panţiriî ce utru)aead coliba 3tancăi, in scop de a pune m&na pe Du-don, despre care secredea că va veni noaptea sS’şI vadă femeea, merse a doua zi la ourte, şi spuse cu uimire, armatoarele : .Pe la miezul nopţii, zărind lumină în colibă, mersei să m? nit prin ferestuics din fund, sigur fiind că de astă dată am să pun raăua pe sugrumătorul l uî loan feciorul. Insă ce vSzni? Stanca şi mnraă-sa denbracate pănă la brăfi şedeau în picioare eflte cq un beţişor în mănă, dinaintea nnuî hărb pu# pe nişte pirosţeie în mijlocnl bordeiului; din hărb se ridica ca de un cot In sus o pară subţire şi găl-bit», caie reefrâng^ndu-se pe faţa celor donS ţigance, le ingălbinia ca pe nişte moarte; iar deasupra flăcării Stanca juca neconte- nit un canaf de mătuşă, care încetul iocetui se parii, ae aubţw şi apoi se făcu nevăzut. A dona zi dimineaţă, cănd str2j»-ral se întoarse la burduifi, găsi uşa decehisă in lături, un hărb şi nişte pirostee prăvălite in mijlocnl casei; iar Stanca şi vrăjiioarea cea bătrână nicăeri. Nn mult după Bceca cnconn lordachi se îmbolnăvi de o boală ciudată : se topea pe piciaare. — E răul copiilor, ziceai! unii; e focote ziceau alţii; iar cel]maî mulţi ziceO că e vrăjit. In primăvară pe cănd ineeporă să vină'sloil, o mnlţime mare de oamenŢerafi adnnaţl j>emalul iazului d-* lângă tgrgnşor; clopotele satelor de prin prejnr, resnnai! din răsputeri, toţi ăşt făceafl sernuul crucii şi zicea ă : —Dumnezei! să'l ierte pecuconc lordachi! In acelaş timp eî priveai! cu groază două trnpnrl aruncate de apă la mal. Era baba vrăjitoare şi frumoasa Stanca. Iar deepre Dodon s’a auzit intr’on tărzifl că s*a fă-cat na vajnic hoţ de codri, care prăda şi ucidea pe cel căftăniţl; dar pe văduve le mii nea. G. Greteanu theoilory i'iişn , MhIk met Aii puşa, Sailuliih bey. Şed'nţu se ilescliiile la 2 nre şi ju-inftiite. I’rntocolul No. lfi este iiiloptat. Preşedintele fiice menţiune despre listn petiţiunil ir cn No. 9, şi mul cn seamă despre coionnirnreii adresata congresului de către d. llisticl, fa-Cfnd cunoscut cft priucipelc Milan 1‘k autorizat a declara, cft guvernul sărb. la cea d’ântftl ocazie, dupft in-cheierea pftcel, va oborl pe calea legala cea din uriuâ restricţiune, adu sft stârci evreilor din Serbia. Alteţa Sa fftrft a voi să esamineze cestiunea, observă cft cuvintele .calea legală* par a fi o rezervă pe care o pime înaintea Înaltei Adunări. Principele de Bisiuark crede de a sa datorie să constate, că nici intr’uu caz această rezervă n’ar putea să infirme anto-toritatea deciziunilov congresului. Preşedintele fâcfind apel la comunicările ce dd. ptenipotenţiarl vor crede de datoria lor se presinte, primul plenipotenţiar al Turciei reaminteşte că. in a 8-a şedinţă, preşedintele a declarat că protocolul re-mâne deschis pentru a primi nouile instrucţiuni ce guvernul otoman va da reprezentanţilor sfl, in privinţa ocupârel Bosniei şi a Erzegovinel. Aceste instrucţiuni fiind inaintate plenipotenţiarilor Turciei, Escelenţa Sa crede de datoria sa să le aducă la cunoştinţa Înaltei A dunârl, şi deci dă citirea următoarei decla aţiunl ; .Guvernul imperial otoman a luat iu serioasă consideraţiune opiniunea emisă de către congres relativă la mijloacele cari ar putea infinţa pa-cificaţiunea Bosniei şi Erzegovinel : să increde cu totul, şi in rezervă de a se inţelege in această privinţă direct şi mal inainte cu cabinetul dela Viena.* Preşedintele constată că acordul stabilit in sănul congresului, asupra cestiunel Bosniei şi Erzegovinel este complet şi definitiv. La ordinea zilei este esaminarea lucrărilor comisiunel de delimitare. Baronul de Haymerle face ccnos-cut Înaltei Adunări, că s'a stabilit inţel 'gerea in comisiunea de delimitare, asupra fruntariilor Muntenegru-lul, şi dă citire următorului document, destinat a fi baza lucrărilor comisiunel speciale. .Noua fruntaria porneşte de la Uino-Brdo la meazâ-noapte de Klo-buk pe Trebisnica spre Grancarevo, ce remăne Erzegovinel, apoi suie cursul acestui rid până la un punct situat la un kilometru, in josul confluentului Tpelică şi de acolo se uneşte prin cea mai scurtă linie, cu inâlţimele cari ţărmnresc Trebisnic. Va merge apoi spre Pilatova, lăsând acest sat Muntenegrulul. D’acolo, va urma prin inâlţimile spre miazănoapte la o distanţă aproape de 6 kilometre de calea Bilek-Korito-Ga-cko, pănă la coama dintre Somina-Planina şi muntele Curilo, de unde seva indrepta spre răsărit prin Vrat-kovicl, lâsănd llerzegovinel acest sat. până la mnntrie Orline. De la acest pun t, fruntaria,—lăsând Râvno Muntenegrulul. — va merge de adreptul spre nord nord-est, trecănd prin inâlţimele Lebersnikulul şi Vo-lujakulur, apoi se va cobori prin cea mal scurtă linie pe Piva, pe care o trece, şi se va impreuna cu Tara, trecind intre Crkvice şi Nedine. De la arest punct va sui Tar pănă la Mojkovac, de unde va urma creştetul contra fortului până la Siskoje-zero, de la care punct se va confunda cu vechea fruntarie, va merge prin creştetul de la Mokra-Pianina, Iftsând satul Mokra Muntenegrulul, de unde se va impreuna in punctul 2166 (hirta austriacă), urmăm! lanţul principal şi confirmându-se cn linia iinpârţirel apelor, intre Lim de o parte şi Drinnl. precum şi Ci-evna (Zem) de een-altâ. Va nriua apoi hotarele actuale intre seminţia Kuel-DrekalovicI pe de o partH şi Kucka-Kraiua, precum şi seminţiele Klementi şi Grudi pe de alta, până la câmpia Podgoritzi I. de unde se va indrepta spre l’lnv-nica, Iftsând Albaniei seminţiele Klu-menti, Grudi şi Hot.i. Apoi va strebate lacul lângă os tronl Iioriea-Topal. şi de la Gor.ni-Topal. fruntaria va merge g',, dreptul spre vârful cr şt'-tuliiI. de utul» va urina linia impărţirer apelor in t.re Megureil şi Kalim-il. lăsând Mr-kovie Muntenegrulul şi impreimându-se cu marea Adriati' â la V. Kruei. La nord-est. arest, litoral va li mârginit de o linie rare va trece din coastă printre satele Susana şi Zubei, spri a ajunge căpătâiul ex-tretn sud-est al actualei fruntarii a Muntenegrulul pe VrsuU-Pianina. Anexarea Antivnilul şi a litora-ulul către Muntenegru va fi consimţită sub următoarele condiţiuul: Ţările situate la apusul acestui teritoriu după delimitarea conţinută inpresentul protocol până la lloyana, impreunâ cn Duleinjo, vor fi inapo iute Turciei. Comuna Spiz. a, până la hol arul septemtrional al teritoriului precisat prin descripţinnea detaliată a frun-tarieior, va fi incorporată Dalmaţiei. Muntenegrul se va bucura de libera navigaţiune pe lloyana. Pe tot cursul lloyanel nu va fi nici o in-tftrire, afară din cele necesare It apărarea locală a cetâţel Scuturi ji cari nu vor intrece distanţa de 6 kilometre a acestui oraş. (va urma.) VARIETATI Cn fenrmen al fulgerului. — SSptemâua trecută, furtunile uB fost numeroase ;i violente şi in Alstcia. ‘Ziarul de Alsacia, ne semnalează nrmătornl Bingnlar accident ; Fulgerul, căzăad in Scklestadt asupra grajdurilor proprietarului Martin Lorber, a Inat capnl uuni cal, ale căruia urme nn s'eB mai putut găsi, fără să facă cel mai mic rău celorlalţi patru cal, ce se găseai! in grsjd. Cn copil neiinoz'at.— ‘Gazeta de Turiii, ne dă ca cnriozitate următoarea nevinovăţie a nnnî mic copil : 0 mnmă foarte elegantă, ae preumbla pe malurile marii, însoţită fiind de nu cavaler îmbrăcat după cea din nrniă modă, şi aparţinând la înaltul cocodixm. Cavalerul ţinea de mână pe copilul acestei mame elegante. De-odatâ copilul oprinda-se, strigă : —Mamă, mamă, priveşte, nu căneşti tu pe domnul cela ce stă colo. —Nu, dragul mamei 1 —Ba da! Ba da! demna! cela este micul meQ tată di auu! trecut. Tabloil! O ne.lreplate aJsoartel.—Doi copii ai priu-cipetui B.smark, puindu'şi candidatura la Reichtag, afl dat ocaziuue a se face următoarea glumă pe conta marelui diplomat. Se zice ca cancelirul imperiului german, de la aceete două candidaturi, se plânge uti'ncetat asupra crnzimel soartei; Val / Pentru ce a tot putinţele nu mt-a dai patru sute de copiii1 Copii mei ar li toţi aleşi in Reichstag şi uş avea astfel certitudinea de a'mî realiza vederile mele politice. Dacă voeşte cineva se ocnpe cu succes postul de cancelar al imperiului german, ar trebui aă pună ie practică maxima : Creştett si vl îmulfift. (Figaro). BIBLIOGRAFIE ~ Marşul triuiiiftilui Românilor, poezie muzicală pentru piano şi vorr. De vânzare la fraţii loaniţiu, calea Liscanl. pe preţ de 1 fr. 2â h. I. Dlllllitresoil. Radu Jiuztscu safl /lan-Tătarul, roman istoric. K-diţiunea II. Bucureşti, tipografia Sn-cec. I’reţul 2 lei. Ion C. Lercscu — Rusia, leită, poleită, apa cum este. scriere istorieft-criticâ. De vânzare la toţi corespondenţii .Telegrafului*. Preţul 1 I. şi ă0 b. (ir. O. Tocilutw. — fuscripliu-nile de la Schitul l 'erbila, (judeţul Prahovai Preţul ă0 bani. Bibliotecii Poporului Român. Partea l-a : Poeziile vechi romaneşti (Populare, Vâcâreştil, Momiileanu. Couachi. B-Miman. ş. -a.) Editura Lojel F.liopole. De vln/.are la toate librăriile ; un olmn de aproape 200 pag. pe preţul de 50 bani. Ronetti Roniiin, Radu. poema-, de vluzare la librăria Svollăsy. editorul. T IM PUL MULTAMITOR CAŞTit 1" | higitmicâ, i | g | pr«SHrvntiT i B I ră vindecă: , . j a-iadaiigal la JDLES FEBRE, 1 la Bucurase! la d-i Răsese COMERCIAMŢt stabiliţi şi călători, PERSoNE ACTIVE şi AGENŢÎ SOLIZI DIN ORÎ-CE BRANŞĂ prin vânzarea ca rate a rentei de aur şi argint, garantată de statnl anstro-ungar, care intre tote efectele europene de stat este cea mai rentabilă. Aceste hârtii snnt înzestrate în modul CEL MAI STRĂLUCIT cu multa avantage şi speranţe la câştig. — Pe lângă condiţiile fdrte favorabile, agentul de veoŞare mai are avautagiul, că hârtiile nostre, din cansa marei încredere de care se bucură instituiul nostru de bancă *) se pot vinde f6rte bine. — Ofertele se pot adresa direct către casa nostră de bancă, şi cererile personale către rspresentantul nostru, D. DAVID GRUN, Otel ,Dacin‘ No. 73. a doctoralul • JAMI s SM1THSON i unu singuru flaconu , Sprfi-a roda iodul* PtrultiT 9' Borhot col6-l roa loru naturale in I6to nuanţele. t6te farmaciile din gasesce in No. 120 Stroda Itichelieu, succesBor a ZURNEK, farmacist. lui Bron llONORg *Nu mat oslo novoio d'a so spăla ca pul u nict innainte nici in urmi. aplicare ainipll, resuliaift iînmodiatu; nu păldză neloa şi unduco nrcT uă dala valămaro sinotâlit. L. LKGli\ND, parfumoru. PARIS. LA TYPOGRAFIA THIEL & WE1S PALATUL ,DACIA.» şi la t6te librăriile din ţ^râ ba afli de vânzare Institutul tic Bancă şi Schitul» din Pesta Bud&pest, Josefsplutz No. 6 ARNOLD W. BRAUN. REGULILli CE TREBUE P A V T. pentru t AJUNGE LA O BATRAHETA Dl pbeţul so ojnrnu.jl. drept contrast la VĂTĂMĂRILE practicei medicale Singura şi sigura par.il contra morţsl premature şi lângezirel cronice de Aug. Wilh. Konig. PREŢUL a LEI NUOI. Ttn orondot Moşia BnlotescX, du-dl cLlClclL mai o poşte departe de Bncnrecî; 2,500 pogODe de arătură , fâneţă şi pădure, care acesta servă şi de islaz. Doritorii se vor adresa la D. N. I. LAHOVARY, calea Mogoşoieî, No, 28- (772—2) ') Institutul nostru de bancă esistă deja de luai bine de 30 au' WIS IMPORTANT APA de GURA SĂPUN do PETE Iau dentifries de Fermo ,'j; Savon Kerino APÂ de OBRAZ Eau de toilette Frrmo MAI EFTINE, PRACTICE ŞI DURABILI se pote cumpăra cu ocasinnea liquidărel a PAUZA SI UHGIB1E Dl» VIESA 1» DÎP0S1TDL GENERAL I» BDCDfl Calea Mogoşoieî, Palatul Dacia, vis-â-vis de magasia D-nel A. Carissi unde se pot găsi încă următorele mărfuri In alegerea cea mal strălucită şi bogată, pentru a câ cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mai severă I Cămaşe de damă de (liua , de Olandă şi de Chiffou, brodate, simplă şi garnisite de fr. 4, 5, 8, 11 până la 1 I Cămaşe de damă de nopte, de ptreal frenţnsesc şi de olandă, semple şi brodate de fr. 0.50, 9, 12, 16 până la 1 CELE ™ Snb-semnatnl, Joseph J. Fermo, năsent în România, are oudrea a face A cunoscnt onor. public in general şi ştim. domne in special, că In urma unei absenţe de 10 ani din ţeră, reîntorcândose de curând, oferă resul-^ tatul stndielor şi practicei sale in diversele ţări din Europa şi America pe unde a voiajat. $jr i det CTlIfâ numită: Eau dentifrice de Fermo, se reco- ZA^)d (J.C j-ţUIci, mandă pentru «jâlareaşi albirea dinţilor, W dispariţiunea mirosului reumatismului şi a durtrei de gnră precum şi «încetarea curgerii sângelui ş? întărirea gingielor. QăriTlDlll flf* nptfX nnmit: Savon Fermo, se recomandă ^ lodpULIUl Ut5 plclit?, pentru scoterea şi frăgesîmea peliţel. A X J,. nhrarl nnm>tă: Fau de toilette de Fermo, se re-^ x\pd llv3 UUIdy, comandă pentru albirea obrazului, stote- rea petelor, dispariţiunea şi prevenirea sbîrcitnrelor şi pentru snbţierea 4D pe 1 iţei. Aciste preparative fiind supuse analisei laboratorului chimic al spita-V luluî Colţea, aQ fost găsite bune pentru care am şi căpătat certificat din • partea d-luî Doctor respectiv şi voe, pentru a le oferi Publicului, din partea Onor. Poliţiei a Capitalei. a Snb-semnatnl speră că Or or Public, va Încuraja încercările fericite ^ ale unui Român, stimnlându’l ast-fel a continua cu descoperirile sale A şi în viitor, spre a in bogăţi produsele Române de acostă categorie, care pină iu cele din urmă ar treni să înlocuiască pe cele streine. ^ Sub-ien natul speră asemenea că Onor. Ziaristică Română, dupe ce se _ vi fi convins de proprietatea acestor preparative, el va recomanda şi 9 mai călduros Onor. Pnblic. ^ Depositul vînxjăriî, Piaţa Constantin-Vodă, in f.ţa Circului. ^ Bucurescl - Aigust 1878. IOSOpll I. Fci‘1110 (774-5) - Bub-hirurg. I I şi PICTURA E5TR.E COMPLECTE, LINGERIE PENTRU OTELURI I. F. nS^r^TvriDX Sc Comp. 21, ('alea Mogoşioel 21; vis-â-vis de cofetăria Oapttş. Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură, de ori-ce fel de mărime, in modul cel mai noS şi elegant aprobat in cel maî înalt grad prin care se oferă un lucru solid frumos cu fidelitatea a natureî. cu preţuri mai ales reduse. Singurul Deposit general pentru România BucurescI, Calea Mogoşdieî, Palatul Dacia, vis-â-vis de Hagasia D-nel Ă. Carissi MARELE MAGAŞIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA -Wf J*. XiA. BELLE JJLE.X3HTIEE.E1PV J O S li I’ m