x Nr. 16. SAMBAl 21 IANUR1U. ANUL III. 1878. >■ • fti 6 1ud\ , p 8 luni BO^^MElNrTEXE in toata rom an ia ...........I, n. 48 ............* U IN STRĂINĂTATE : «o INŞERŢIUNI ŞI RKOLAME : »* Je 30 litere petit, paţţinm IV, 30 bani. pagina JIT, 80 bani, p« pa^. H, 2 lei noi. Reclame 3 lei noi linia. "H an mnnSr In capitală 10 bani. TTMPTJL FSK IN TCTE ZILELE l)E LUCRU. IHiuroul Kf'laotii'I şi Al in i n i s l r :i u ai; Halatul >Daoia.< ANU N CIURI- 8e priimetc in itrâinatato: La D-nil Hacu*ti-dan dt Vogler in Vienna, Walfi»rh«M«a 10, A. Oppdik In Vienna, 8‘abenba«tei 3; RuAch Montf in Vienna, 8eiler«t&tt* î: Vincenz Ardicka in Vienna, TeinfalUtrow* 17 Phiitpp I/>b in Vicnna, KKhfobachRasae li *. 1,. I*up\ dt Comp. in Peşta ţi //ara»-lAxffiU dt Comp. in Parii, Scriiorl nefrancat* nu »e primeee, ArtiaDlele Dflpnblicate se vor arde. Un număr In Districte 15 bani. c»*i de Bncareeci, 20 Decemvrie. r.\l« Pg[»omeniale . . . . , funciar rural . . "" urban . . . municipal al Oapit. , Penat!........... Dacia............ f Homlria ..... \ t. municipal ca premii Români........... t • 3 luni............ 93'/* 88 82 73 83 120 160 45 9960 24971a °3 87»/| 81U, 71 81 122 — inrtiiil de Vlena, 3t Ianuarie. Renta ungari în aur .... 92 30 Bonuri Je tesaur urg , I emis. ll6 25 • » > II » 110 25 împrumutul auttr, In hârtie . 0* 10 » . , argint . 07 IO Renta austriaca in aur . . . 75 05 Ixtee din 1860...................— — AfţianiN banceT naţionale . . 808 — ■ 9 austr. de credit 280 26 . „ ungare , 212 75 Argint........................103 00 Ducatul....................... 5 58 Napoleonul..................... 9 46 100 mircl germane............. 58 50 Canal de Berlin, 31 Ianunn Acţiunile Ciilor ferate române. 280 Obligaţiunile rmitoe t>0/# . . 7 90 Prior iţiţi le C. fer. rom. 811/© ;25 împrumutul OppenUeim . . . — Napoleonul...................i«o Viena, termen Iun?........... Pvri» > scurt .... 8D5 FEEOARE-A. trenurilor CalemUrol «filei Sâmbătă 21 Ianuarie. Patronal ailel: Cuv. Maiiui ţi Neoi Ros&ritul soarelui : 7 ore 19 ntin. Apusul soarelui: 5 ore Îl inin. Pasele lunel ; Luna plina. Bncorescl Suceava Bucurescl . , . ,8.l5n 10.— Ploescl...........9.50 n 12.00 Brâila............1.53 n 5.45 Tecuci Q..........4.38 n Koman.............9.05 Suceava,sosire . .12.03-J 7 13.J II. OJ 4 AS J 9.5» • Bocnreac Buc.ireicl . . . Terclorava 8.— < 8.— d 6,05 n 11.21 ti 10.15 n 2. 4 Craiova................4.17 J VSrciorova, sosire . . 9.01 nu Suceava Roman . Tecucid . Br&ila . Ploescl. Suceava . . . . 5 . . . . 8. . ... 12 . . . . 3 . . . . 7 Piteaţi .... Slatina.................2, Bucurescl, sosire 8 Verclerova Verciorova .... Craiova . . . . Slatina............ Piteşti........... Bucurescl, sosire . Bacoreacl .11 d 6.46 45 (] 12 30 30 n 6.10 ,08 n 8.10 n 12 d so 4 — Hocorescl . . . 6.46 4 . . . 11.44 0 . . . 1.51 â . . . 4.42 d . . . 7.40 a: la tonto pr.nctele notei uuatriace, pstrin ra da iudutS ordin d’a mobili/a «iii*- el. bta cfabinetnloi din Viena truinisii Ita-l, protesli cn energie contra ori-cUrei ’enbir!, cnre ar atimţe interesele ans-ruce «aii enropene, şi s'ar face fără eoo-Ţurenl puterilor. & Ao.nstS notă v» ,u»i |a Peterabun; luni lloolnlch, 31 Ianuarie. d'au Ir imiv la >fcditprant aparate pen-iJH'i ilesarmarea torşrilelor fae. Patni mii butoaie cu iearbit s’afl seo' din '«nalejo de la Routliampton şi s'au a.iuS Tainici, unde vor fi îmbarcate. Conntantlnopol, 3l Ianuarie. | Hohart-I’aşia a sosit In ConsLiutinepnl *Ol 0 oameni, fiind lnsdrcin.it să orpn-(»/- apărarea rapitalel despre mare. Parte. 31 Ianuarie. 'Timee, vorbind d.apre întărziareo la « «unt eapoac nepoţiările, zice : *Rnsia « cale de a comite o mare eroare po-.■l'că, obeervAnd o reeervS ce dîi ocaeinne •otrn bSnnelî. Ar fi o mal bană politic) explica căuşele pentru care nepoţiârile e la Ka/.anlic se pr.donpesc, decât acest yteni de hesitaţione prefiiento. Londra, 31 Itouirie. nemonstraţiunile contra cersrel de credite suplimentare şi contra politicei orientale a nnvurnulul urmează a se face în deosebitele oraşe ale Kngliterel — Serviciul de la 31 Ianuarie — H ore searr — Viena, 31 Ianuarie. Ziarele din Viena semnalează o nou (le-marjă a comitelui Vndrassv pe linpa Rusia. Corniţele Amlrassy insistă ca condiţiile stipulate in Cazanlic să nu se primescă de cât numai după. ce se vor rerunoasce de puterile semnătnare ale tratatului din Parii. Nou 1‘resil Ulterd susţine ră corniţele An-drassy ar fi propus a se ţine congresul viitor la Viena. [ Athena, 31 Ianuarie. Şedinţa de azi a Camerei a fost foarte interesantă. 111 deputaţi erau de faţă I*. Comunduros a desfăşurat programul seu politic. Kt a (lis că ministrul de finance ,şi cel de r£ .tioiu vor supune aprohărei Camerei proiecte relative la măsuri estraor-dinare. I). Comunduros a invitat Camera a continua azi deliberarea. Kl a adăugat că dacă camera n'ar fi fost azi in iiumSr, el ar fi considerat aceasta ca un vot de neîncredere si ’.şi-ar fi dat demisia. Doâ sute Tesalienl residând In Crecia, au debarcat en in Tesalia. 21 comune din jur de Volo nu format un guvern provi-soriO sub presidenţa doctorului Stamuli. I/iipta de en a fost favorabilă insurgenţilor. \ol lupte au avut loc azi. Vlpn-, âi Ianuarie. De don)! zile nn a sosit nici o ştire din Conirtantinopo'. Linia ifcQradisea no fnne-ţionează desât pentru serviciol statnlnl. Depeşele private vin prin Kgipet şi pe la Kl Arieh. — Servitiul dala i Fevruirle,9 «re dimineaţa. — Londra, 3i Ianuarie. Conservatorii nă impiejeeat ţinerea me-metingnlnj din Canon Street. Depntaţil partidnlni ,liomernl»r*, aă hotărit să se nbţin de !a rot rea creditelor. Athena, 31 lanaarie DupS diaenr^nl, ro«tit de d. f\>înandnro« în şedinţa Kucretă, camera cu 121 voturi contra G a d it ministeraliR un vot de increder**. acordâadu-î depline pateri pentru a lacra în interesai elenic. i BnPITDPCPI — ,ANUAR1K CUUJKtOUi 1 KKVK1JARIK Condiţiunile (le pice ale Hesiel 9iint cunoscute. Nu mal rfiuiAne in loială, că Poarta otomană recunoaşte independenţa. României şi ne acordă cliiar despăgubiri teritoriale. Oe nsemenon nn mal rPmăne îndoială, că Rusia va primi despăgubiri, fie in bani, fia In cesiuni teritoriale. Tn le no v.i acorda In-P Poarta des|>âgubirile teritoriale? Fără îndoială peste Dunăre. Vom avea dar, ca ţară neatărna-tă, nn fel de provincii externe, un fel de colonii, pentru a căror des- voltare şi prsperitute vom putea' consuma o pate din prisosul enpi-talulur de int'igenţă al ţării. După ce ne ai orgnnisatpe temelii statornice şi le-sm cousolidnt ca ţ.iră neatărnat activitatea noastră politică se valndrepta asupra peninsulei balcatce. unde treime să căutăm Impliniea misiunei poporului romăn. Dar unde vi acorda Poarta cesiuni teritorialepentru Rusia!? Fără Îndoială numai In Asia, căci numai aici celedouă Împărăţii sunt liotarnice şi poi să-şi schimbe graniţele fără de «jigni drepturile altor state. In Euopa Rusia este despărţita de Turci prin îngusta limbă de pâmfint. ore se numeşte Ro mănia şi ori e&t de tDgustă ar fi a-censtă limbă de pămftnt, ar fi o ne mal pomenită iuomalie, ca Turcia să cedeze Rusiei teritorii, ce sunt despărţite prin iceastă limbă de pă-u ot, chiar atăt însănătoşirea Ca pisă contribue pentru face-lucrărl, sub-scriindu-jowele ce vor voi asupra li-ce li se vor presinta de Co Comunali, iar sumele sub-se vor răspunde casei comu-.§ treptat, după punerea In ese-«fre a lucrărilor. ‘i l’rimar, I. P. Dumitrcscu, — il divisiel /. Don. P PalUneanu. îo. 1313. 4 ' eJ?oselor 1 . .anialo ÎNŞTIINŢARE itaiă decisiunea luată de consi->1 lomunal, Primăria a publicat ■p da In întreprindere alimen-W| oraşului cu apă bună, limpede edm.cientă adusă din susul Capiii şi distribuită prin contracte, ifcrm pieselor proiectulnl ce este tao.at, după care această lucra» icla costa In total sama de lei 150 000. Mană esecutarea lucrărilor, apa * k va distribui In proprietăţi Be plăti de d-nit proprietari cu un B atăt de scăzut, In căt el nu imt urca nici pănă la a 5-a parte ilpreţnl ce se plăteşte acum, căci «osta ce' mult 10—12 bani cn-stea de saca de apă. tr.n decisiunea consiliului s’a ape ■siest că întreprinderea se va da cu ^iţinne ca Primăria să plătească ral costul lucrărilor, rem&ind ră In drept a da apă prin abo-■nte In proprietăţi, iar nu a se treprinderea In concesiune, area \ntreprinderel, cu condi-mea fixată de consilia este mult .:U avantagidsâ pentru cetăţeni, căci Jionamentele şi plata s’ar face di-,lct la Primărie, iar nu la conce-TOiar ; ea Insă n’ar putea fi In foni casei comunale, de c&t numai ft l, cănd numărul şi preţul abo-ajBcentelor anuale pentru apă ar ■pen anuităţile de plată pentru starea lucrărilor şi cheltuelile ‘ţinerel lor. fiind dar de trebuinţă a se cu-işte suma ce s'ar putea Incasa din ftribuirea apel In proprietăţi, sub minatul rog pe toţi d-nil proprie- Î, ce ar voi să se aboneze pen-aducerea apel prin conducte In prietăţile d-nealor, că, de astăzi, ă In termen de trei luni, adică ă la 18 Aprilie anul curent, să )| aboneze pentru apă sub-scriind, 1 registrul ce li se va presenta de isaril comunali, In care vor arăta numărul încăperilor, dependinţele, suprafaţa curţilor şi a grădinilor (dacă afli. precum şi de se faco ln-tr’Cnsele vr’o industrie, cunoscănd că toţi d-nil proprietari ce se vor abona In acest termen, vor obţine o reduc-ţiune Însemnată In preţ. Dacă numărul abonamentelor ce se vor priimi In acest interval , după calculele ce se vor face asu-pră-le, ar presinta Comunei siguranţa de a acoperi plata anuităţilor şi cheltuelile de intreţinere, atunci Comuna va da In întreprindere executarea lucrărilor cu plată din Casa uruşulul şi va priimi abonamentele cu preţuri căt se va putea de reduse ; la cas contrariu, ea va fi nevoită a o da pe comptul concesionarilor Împreună cu exploatarea, pe un termen de 30—40 ani, cu preţul ce se va admite de Comună prin o fertele ce va priimi. Fiind simţită de toţi trebuinţa de apă bună şi abondentă , care contribue foarte mult la lnsătoşarea şi înfrumuseţarea oraşului, şi la Îmbunătăţirea traiului locuitorilor , Primăria speră că cea mat mare parte din d-nil proprietari şi chiar cel ce afl numai căte 3—4 încăperi, se vor grăbi a se subscri In registrele de abonamente In modul mal sus indicat, spre a putea face lucrările de alimentare pe comptul săfl şi a nu da esplostarea In concesiuue. p. Primar, /. P. Dumitru™, Şeful diviiiel I: Dem. D. PUlhneanu. 1878, Ianuarifl 17. No. 1312. Lei 200 imposit funciar p. aleg. co). 1 . 100 idi m idem col. II , 60 imposit către Stat col. 111 , 18 minimum contrib. person. şi şosele (înlocuite acum prin căile de comunicaţie) colegiul IV, pe lăngă care fie-care alegător trebue să Îndeplinească şi cele-alte condiţiunl cerute de ar. 20 din această lege. p Primar, /. P. Pi>•■ Irtstu. Secretar general, L. /. SVmcttcu. No. 353. 1. Iannariîl, 1878. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE INSCIINTARE. Conform art. 226 din legea comunală , Primăria a format listele comunale provisorie, pentru anul curent 1878, pe care le-a şi afipt In cea d'ăntăl Duminică a lunel Ianuarie. Reclamaţiunile asupra omisiunilor safl Înscrierilor In aceste liste , se vor adresa la Primăria In termen de (3) trei săptămănl, de la data acăsta pănă la 23 Ianuarifl esclusiv la 6 ore seara, spre a se presinta Consiliului Comunal, care va hotără asupra acestor reclamaţiunl şi apoi se vor încheia listele definitive şi se vnr publica In termen de 8 zile de la expirarea acestor trei săptămănl, conform art. 27 din lege. Această disposiţiune a legel, Primăria a găsit de trebuinţă a o publica şi prin presă, spre sciinţa tu-tulor d-lor alegători din Capitală cu Invitare ca cel cari se interesez de listele comunale provisorie pe anul curent 1878, pregătite pe basa ultimelor roluri de contribuţiunl, să bine-voiască a veni la Primăriă In arătatul .termen de trei săptămănl,* In orl-ce zi şi oră de lucrare (la serviciul secretariatului), spre a vedea listele cari sunt puse la disposiţia fie-căru! alegător, conform legel. Tot-d’o-dată, se face cunoscut că după art. 11 din legea comunală . censul pentru listele comunale, este cel următor : (A(en|la Hirai). — Serviciul da la 31 Ianuarie amiază zi — Lonilra, 81 Ianuarie. Conservatorii afl împedicat meetingol de la Cormon-Street. Deputaţii partidului ho-merulera afl hotărlt a ne abţine de la votarea :reditelor. Athena, 31 Ianuarie. DnpiS diaconul rontit de Comunduros In şedinţa secreta a Camerei, Camera a votat cu 121 votnrl coDtra C încredere guvernului, dândn-î plinS pntere de a lacra in intereenl elenismului. DupS informaţiunile noastre armata gr -ceaşcă dinpreunS cu regele Giorgios , afl trecut graniţele. Londra, 1 Fevraarie. In Camera comunelor d. Northcote zice, că armistiţiul nn e iscălit încă. Ruşii continuă a înainta spre sad. Nn se ştie— ft-daose el — daca Rusia primeşte condi-ţinnile, formulate prin depeşele lordului Derby. D. Torster, devoltându-şî amendamentul asupra creditelor suplimentare, zice că ele nu sunt justificate prin nimic. D CroB8,8ecretarnldeBt&t Ia interne, tSgădueşte cS în cabinet ar exista un partid pentru r5s-boifi. El atacă co viocinne opoziţia El declară că discursurile pronunţate afară de Cameră Iu cOotra guvernului, sunt dic-tatu de minciună şi de calomnie. El in treabă, de ce Ruşii înaintează mereG, dacă ştiu, că Tarcil aG primit bazele păcii. El apune, că opoziţia e amica Rusiei. D. Bright şi alţi membrii ai Camerei susţin amendamentul d-lnî Torster, alţii îl corn bat. D. Bright susţine, că condiţiile păcii nu trebue Bă alarmeze pe Euglitera. Discuţia va urma de seară. Londr», 1 Februarie. In oamera lorzilor, lord Derby declară, că nici 0 dată n'a zis, c’ar fi oportun de a trimite flota in Dardanele. El încearcă a dovedi contrariul ziselor unora, care-1 reproşează cabinetului, că prin politica lui aG încurajat Turcia. NimSrul nn-I era cn putinţă de a prevedea , că tnrburarile n şoare, ce se iviseră în Herţegovina, vor grăbi realizarea unul plan, care aG fost im piedecat până atuneî. Nu era decî nicînn mijloc de a preveni resboiul. Oratorul ar dori să vază clar cu ce ae va înlocui Tur cia şi cere ca cestiunea să fie supusă con greşului Loiilra, 1 Felrutv-ie. S’aQ ţinut nn meeting de 5,000 de persoane la Gnildh ill în favoarea politicei guvernului. D- Palmer, guvenioruî băncii EnglitereT, apăra o resoluţie, care propun-nsţinerea guvernului. Loudra, 1 Ksvruarie. Corespondenţa diplomatică, dentribuită în parlament, coprinde următoarele documente : 1) O depeşă a lordului Loftns, ambasador al Engliterpî la Sant-Petersburg, că •*afl dat ordine cavaleriei să înainteze spre Constuntinopol şi Gali poli. 2) O telegramă a d-lnî Layard cu data de 28, anunţâud că ruşii se apropie cu puteri mari asupra Conatantinopoleî. 3) O telegramă a lordului Derby către lord Loftns, cn data de 29, stăruind asupra necesităţii de-a reuni un congres, în care să se discute, daca tratatul separat dintre Rusia şi Turcia trebue să modifice tratatele europene. 4. O depeşă a lordaluî Derby cn data 29, spuind că contele Şcvaloff Pa informat, că prelim inarele păcii nfi fost iscălite la Adrianopole. 5. O depeşă a lordaluî Loftns cu data de 30, spuind că de la 26 începând, n’a primit nici o noutate de la cartierul general. (3. Răspunsul principelui Gorciacoff la depeşa lordulni Derby, citată maî sus. Principele GorceacofF declară, că unele baze propuse ca condiţiunl ale armistiţiului nu trebnesc considerate ca definitive întru cât privesc cestiunî europene. Aceste cestiunl vor forma obiectul unei înţelegeri între puteri. PrincipeleGorceacoff recunoaşte, că articolul care se rapoartu la strimtorî, este vag şi poate să se suprim#. 7. O depeşă, cu data de 31 , adresată Lordului Loftns, constatând că lord Derby primit cn satisfucţinne declaraţia prin cipelnl Gorceacof Londra, 1 Fevraarie. Dn meeting de 5000 depersooe s’aG ţi nut ieri la Gaildhalle bsu preşedinţa Lordului primar în favoarea politicei guvernului. D. Palmer, gnvernor al băncii En-glitereî, au declarat, că acei, cari ziceaG, că poporul englez era desbinat şi nu-şi va apăra interesele, sunt adevăraţii promotori ai râsboiului. Meetingol aQ adoptat o resolnţie , în care Be zice, pacea" este dorită cu voicinue, daca interesele engleze na [sunt atinse şi adă-ogând, că meetingnl crede a asigura aceste interese susţiind politica guvernu lnî. Aceasta rezoluţie a fost dusa imediat la parlament. Lord Manners, director general al poştelor, primind rezoluţia a declarat, că este interpretul exact a! gândirii guvernului, dacă asigură ca guvernul este recunos cStor pentru această dovadă de îuertdre a cetăţii (City) Londrei. N- PRISĂCIAFC, fost prim-pre-şedinte la tribunalul Ilfov, consilier la Curtea de apel din Bucureşti ş director la ministerul justiţiei. îm br&ţişflnd cariera de Advocat face cunoscut onor. public, ca se Insăr cineaz& cu pledarea proceselor ş facerea tutulor actelor de notoriat. A se adresa, strada Scaunele No. 53 DIRECŢIUNEA GENERALA â ARCBIVELOR STATOLUI. A eşit d« sub pre*a şi se va pune peste puţin în vânzare prima serie a publieaţiu-mlof i.< (orice-filo logice ale Dtrec(tune1 gerurale a Arehivelor Sloiului, *8 o b titlul de: Cuvente den Bâtrâni limba română vorbită între anii 1550—1690. studiu paleogrsflic şi linguistic de Q_ 3HT A S D E TT rn o introducere asupri, importantei şi direcţiunii sciinţifice a filologiei române, de celebrul lingnist german HUGO SCHUCHARDT Acest volum, aproape 400 pagine in —8 mare, coprinde, afară de introducerea generală: I. TreLzeeI şi trei texturi, cn cercetări introductive şi vaste adnotaţiunl istorice raleografice, economice, juridice, linguis-tioe etc. II. Un glosar documentai dintre anii 1535—1592. III. Un specimen de dicţionar etimologic al limbeî române pe basa unnt vocabular manuscris de la ÎOOO. IV. Şease indici analitice. V. Vr’o cincî-zecl de fac-simtle de pe portrete, manuscrise, iscălituri, pece-ţî, semne de hârtie etc. etc. A eşit (ie sub tipar şi se afiâ (le vOnzare la magasinele de rnusică ale d-lor Gebauer şi Şandrovits , şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE EA. "VEEE. Dedicat MărieT-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL I. Poesia de locotenent de| stat major M. C. MÂNIDLESCC PF.NTRO VOCE SI PIAN0 de CAROL P ASILL joii. Preţul l leO bani 50. Doctoral Gsoro Istm» fuce cuuos-iui uiuiiu cut onorat, public ci di eonsulUţiuni mcdico-chiror-gicale la domiciliul sflfl din strada Fflntâ-nel 84, iu tuta dilele de la ora 5 — 8 dupi ,uneaţi. Pentru cel firi mijlflce consultaţiile vor fi gratuite. A eşit de sub tipar .Invflţâmeu-tul intuitiv*, CONDUCTOR peatru INSTITUTORI SI INVKTATOKI de DIMITRIE DOMNIŞOR Institutor rreţul 00 buni. mtndouî se înt trieri la vad şi zi-pe Mihail Strogoff pe pragul unei uşi. Veniţi încoa, le Btrigă el. MINicolae şi Nadia, alergară îndată la el, intrară in colibă dnpă dânsul. Ce este asta? întrebă Mihail Strofe", atingând cu mâna nişte alea gră-ftdite in fnndnl unul celar. j - Sunt bnrdufî răspume Nicolae. şi » legea mea o jumătate de datină, i - Sunt pline ? Da, pline de knmis, şi zgfi Tjn toc-să ne retnoiască pro- 1& vreme ca ia. omisul este un fel de băutură, făcuţi lapte de eapă şi de cămilă, băutura e *ţl dă putere şi te ameţeşte chiar Nicolae nu putea să se bucure iu de-i <1 a dat peste ea. — Pune unul d’o-parte, ’I zise Mihail ogoff şi goleşte pe cel-l'alţl. — Numai de cât moşule. Uite, asta o să ne ajute să trecem iseiul. Dar podina? Podina va fi înso-şl kibitka, şi este felnl de uşoară ca sa plutească, ş’apol, o om susţine-o noi ea şi pe cal cu aceşti ţrdufi. Bine întocmit moşule, strigă Nioolae. I cu ajutorul lui D-zeG vom ajunge la Jr it bun poate na în linie dreaptă, pen n că apa e repede. f— Ce uepaaft, reapunee Mihail Strogoff. SI trecem mal IntâiG şi vom şti să aflăm drumul Irkaţkulul, dincolo de rtG. — La lucru, zise Nicolae, care a început să golească burdufi! şi să.-I ducă până Ia kibitkft. Un burduf plin de knmis , fu pus la păstrare, iar cel-lalţî, umpluţi cu îngrijire mal intâiti ca aer, fură întrebuinţaţi ca plutitoare. Doc! din aceşti burdufi, atârnaţi la coaste e calnlnl, eraG meniţi a-1 ţine pe d’asupra apel. Cel-lalţî doul, aşezaţi la kibitkă între roate, eraG meniţi ca să asigure linia de plutire a căruţei care se prefăcea ast-fel iu podină. Această lucrare se flcu, cât ie ştergi la ochi. — N’a re să-ţi fie teamă, Nadlo ? lotrebă Mihail Strogoff. — No, frate, reepnnse juna fată. — Ear tu amice? — Ea strigă Nicolae, eG îmi împlinesc nnnl din visele mele: să plutesc în căruţă. In această parte a locului, ripa, destul de pOTârnită, era potrivită pentru r#pe-zirea kibitkel. Calul o tiri până la marginea apelor şi lodată, burdufil începură să plutească, d’aaupra nulul. Cât despre Serko, apoi el se pusese să înoate cu voi-nicie. Cel trei călători, stând în picioare pe căruţă, se desoulţaaeri, dar mulţumită bor-dufilor n’avură apă nici piuă d'asnpra roatelor. Mihail Strogoff ţinea frânele calului, şi după onm T arăta Nicolae, oârmia calul oblic, dar ţinând seamă de bietnl dobitoc, căci nn voia ca să-l sdrobeftsoă , luptând contra apei Câtă vreme kibitkft ţinu firul apelor, treaba merse bine şi în câte-va minute ea trecuse dinoolo de cheiurile Krasnoiarskalul. Ea, o apucă spre miazănoapte şi era ySdit că nu era să ajangă cea-laltft rîpă de cât în josul oraşului, dar, puţin le păsa, Trecerea leniseiulul s’ar fi făcut dar fără mari greutăţi, chiar cu acest vas imperfect, dacă apa ar fi curs intr'un mod regulat. Dar, din nefericire, mal multe vârtejuri se deachideafi la suprafaţa apelor repezi, şi, indată kibitka ou toată puterea ce puse Mihail Strogoff să o facă să cârmească, fu târîtă intr'unnl din aceste vârtejuri. Aci primejdia era preş mare. Kibitka, nn se mal pleca spre rîpa de răsărit, nu cârmia şi se învârtîa cu iuţeală nemal po-meaită plecându-se spre gura vtrtejulul. Iuţeala era prea mare. Calul putea d'abia să-şi ţie capul afară din apl, şi era în primejdie de a-şl îneca respiraţia în vârtej. Serko a trebuit să se proptească de căruţă. Mihail Strogoff înţelesese cele ce petrecea. El bb simţi târît pe o linie circulară care era mal mal aceaşî şi din care numai putea eşi. Nu zise nici o vorbă. Ochii lui ar fi vrat să vază primejdii ca Bă o poată inlătnra mal bine. Nn mal putea. Nadia tăcea asemenea. Măiuele-I incleş tate de căruţă, o ţinea in contra mişcare! fără şir a aparatului care se pleca din ce în ce spre gura vSrtejiulnt. Cât despre Nicolae, nu înţelegea el pare gravitatea situaţiei ? Era la el flegma aG dispreţul de pericol, curagicl sbG nepăsarea ? Viaţe era fără preţ în ochii lui, şi dopă expresiu-nea orientalilor, o ospătărie de cinci zile pe care "Vel nu ?reî trebue s<3 o laşi în cea da şasea? Iu orl-ce caz chipul lui vesel un se strică nicî un minut. Kibitka sta deci încurcată în vârtej, şi calul ajun#ero Ia capătul puterilor. De o dată, Mihail Strogoff de^brăcăndu-se de hainele cari puteaG să-1 supere, se aavârli în apă. ApoT, împingând cu un braţ tare frâul caluloî zăpăcit, îi făou un ast-fel de vânt, îu cât reuşi a’l scoate din vertsj,şi apucată iarăşi de apele repezi, kibitka pomi iarăşi cn o iuţeală nouă. — Ura !... strigă Nicolae. Două ore numai de la plecarea lor din vad, kibitba, străbătuse braţul cel mare al riulcl şi se alătară de marginea unul ostrov, ca la vr-o şrse verste şi mai bine mai jos de puntul de plecare. Aci calul urcă căruţa pe rîpă şi o oră de odihnă se dete vârtosului animal. Apoi insula fiind străbătută în toată lărgimea el sub acoperământul acelor măreţi mesteacăn f, kibitka se afla la rîpa braţului mic a leniseiulul, Această trecere se făcu mal lesne. Nici un vârtej nu rupea cur- gerea rialul iu această a dona matca, dar apa curgea aşa de repede îu cât kibitka nu ajunse la rîpa dreaptă de cât ca la vre-o cinci vente mai în jos. Peste tot coborîse cu nn-spre-zece verste. Aceste mari rîurî, din ţinutul siberian, peste cari nu s’a arancat ancă nici un pod, sunt nişte piedici foarte grele la înlesnirea comunicaţiunllor. Toate fuseseră mal mult saG mai pnţ»n păgubitoare lui Mihail Strogoff. Pe Irtihe, pluta care ’l ducea cu Nadia, fusese atacată de tartari. Pa Obi, după oe calai s?G fusese lovit de un glonţ, el nn scăpase de cât ca prin minune, de călăreţii cari ‘1 urmăreaG. Prin urmare, numai această trecere a Teniseis-knlul se făcuse cu mal puţine nenorociri. — Asta nn ar fi fost aşa de frumos şi de petrecere, strigă Nicolae, frecândn-şl mâinile, când ajunseră pe rîpa dreaptă a rinlui, daca nu ar fi fost aşa de anevoe. — Ceea ce a fost anevoe pentru noi, prietene, răspunse Mihail Strogoff, va fi poate peste putinţa Tartarilor, (Va urma). T I M P O I, DEJUN pentru COPII Pentru b fortifica pe COPII pi peradnele slabe de pepi, de siof ach, sbQ aii nan de ckiorose 8«Q anemie^ cel mal bun pi cel tual plăcut dajui este RACAHOUT DES ARABES aliment nntritif şi reconatituant, preparat de c«tre Belangrenî^r. Depoul în Bueureioi, la 0. f. W ZORHER, farmacist LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS palatdl ,iucia.* şi la ti5te librăriile din ţOâ ■e află de vânzare : METODA DE CORA NATURALA drept contrast la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE Singura |i sigura paiă contra uiorpl premature |i lingeairel cronice de Aug. Wilh. Kdnig. PREŢUL 1 LEI NOOI. kEOULILE CE Tli E B D E P A ţ) I T E pentru a AJBH8E LA O BATRAHETA ÎNAINTATA PRKŢDL 60 CENTIM. Acoî cure cunosc Hapurile purgative ale doctorului Oehaut nn se vor rHî d’al« întrebuinţa îndată ce vor a-\»*:i trebuinţă de curăţenie. Ele nn produc desgost nict slăbiciune, căcî, în contra celor-aUe curăţenii, acesta nn Incr^zu biiie de cfit când efite luată cn alimente bune şi bSotnri întărită re, precum: vin, cafea, ceai. Fitvcare ’şî altge ora şi prdn<ţnl când ’l convine mei bine sf» le ia, in conformitate cu ocn-paţionile aal . Oatenela purgaţinne! fiind pe deplin undată prin ef-ctol uueT hrana bune, ea se p6te repeţi pe cât va fi de trebuinţa. Cutii de 5 şi 2 fr. 50 b. la Paris la doctorul Dehaut şi la tote farmacopi ele. Să se ceră cn fie-care cutie cărticica de 72 pagiue, care conţine mstracţiile în t6te limbele. Sfi se ceră şi manualul în limba francesă doctorului Dehaut, volnmol de 100 pagiue. DE FOTOGRAFIE şi PICTURI Deposit în BucurescI, la farmacia d-lul V. W. Ziirner, calea Mogoş6ieI, şi la d-nu Ovpssb, drogistul. X. F. HVT A KT JD T Comp 31, Calea Mogoşioeî 31; vig i-vls de cofetăria Capşa. _ be efectuează orî-ce fel de fotografie fi pictură , de url-ce fel de mă • în modul cel mal nod şi elegant aprobat in ce) mai înalt grad prin cai • modul cel mal noti şi elegant aprobat in ce) mai înalt grad prin cai of*ră un lucru solid frumos cu fidelitatea a natural. J- FABHICA LAlSTDGUT-'W'IEISrEBBEIa M. J. ELS1NGKK et Fit la VIENA, furnis67.fi contra casa sa8 fi conto, livrabile la V ierni. Muşamale de căruţe şi Mantale de pld a ANUNCIU IMPORTANT. y CEL 111 TICHID 81 RE1D11TD MG1SIN LA STfiUA ALBA LIN GEEIELE rr\ u1 SOB FIRMA 0 msssss «©1M3BM! Pi St mda Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-i-vis de Sig. Prager Strada CarcI I No. o. (Curtea Vechie) vls-â-ris de Sig. Prapur. CELE MAI EFTINE, PRACTICE ŞI DURA Iii LE se pete compara co ocaeinnea liqnidărel a FABRICE] DS PAUZA 81 LINBER1E DII YIENA IN DEPOSITOL GENERAL IN BDCOBESCI t Calea Mogoşbiel, Palatul Dacia, vis-â-vis de magasia D-nel A. Carissi unde se pot găsi încă următorele mărfuri In alegerea cea mal strălucită şi bogată, pentru a căror 1 cualitate şi provenienţa se ia garanta cea mal severă Am ouore a insciinţa pe onor. PT. Public că mi-a soeit pentru >?9onnl de iarnă un bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, după fnsunele cele din oriuă, — precum fi an mare L— transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de Incht fi de Vacs, cn fi /| Mantale de Cauciuc pcutrn rlde, prima calitate; asemenea fi Galoşi n - H de Gumi. Sub-stmnatul aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentru încredere ce a dut menţio atei mele firme de nn interval de 12 anî care pună acuma a depus probe suficiente de fina calitate a murfet ca şi de eftinătatea preţurilor, sperănd cfi şi de acum înainte, va bine-voî aî da concursul aeQ găsind tot-d’a-una atât mărfuri ftue şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu t6tă stima rillLllT (ÎOLI)STEIN. H OPERILE MUSICALE imprimate în ediţiunea nâatrft THCIEILd atâ de Olandă de Rumburg 62 de oo|l, de fr. 60, 65, 76 până la 92 fr. I Bucată Olandă de Bie'eleld 62 de coţi, de fr. 71, 85 până la 115 fr. I Toile de Batiste 60 de coţi, de fr. 120 până In 190 fr. I Bucală de Olandă de Rumburg de cercâf Intr'o loiâ 2Vt coţi de lăţime pentru 6 cdroâfurl de fr. 42, 48 până la 56 fr I Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26 11 până la 46 fr. ZESTRE COMPLECTE, LINGERIE PENTRU OTELURI cn prtţnri mai ales reduse. Singurul Deposit general pentru România lltnitioscl, CiAlOit .Hovoştfiel. Palatul naţ ia, vis-â-vis de Matfusia D-nel A. Tarlssi. mmm n>n»rir—riimwiiii)in JOSEF GRUNBAUM ■W Xj Ji. BELLE jardiuibrb 20, Colţul llulerardulul şl Strudel NlogoşofeT, Casele Grecânn, 20 Aduc la cunoscinţa onor. Public câ ml’am asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantal6ne de fantasie din diverse Stoffa Tot de o-datâ înştiinţa câ am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ, mal modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate. ; i w JOSCîP Furnisorul Curţii, .A LĂ BELLE JARDINIEBE-, 20 Colţul Bulevardului, 20. TipogriMa Thi.l t Wimss Palatul .Dacia* cfit mal repede şi în cele mal mari cantntiţ.