JlTOI 19 IANURIU. ANUL III. — 1878. Nr. 14. fA bonamentele IN !■ >AT.» ROM \ .nl \ — -....................... 1 .................... • 24 |e 3 ................... • ** IN STRĂINĂTATE J(1 ..................... INŞEKŢIC.'W şi RECLAME : , Jf 30 litr 1 potit, padina IV, 30 lianl. pa)pna JH. 80 bam, pe pag. II, 2 lai noi. Raclama 2 lei noi linia. Un numer in capitală 10 bani. TIMPU ; SE IN TOATE ZILELE I)lî Li OK». Hi ii I’iih I K<‘il :ir* t ici pj Ailministriil i <» 1 î I’:i I :i I. u 1 ,1 Inci.'i.' -î ANUNCIUBI- Sp priicjpfc in «triiuatat*: La D-nil Ifaaser»• stmn A Vogler in Vipnna, Wa108chjţM»fl 10. A. Oppelik in Vienna, 9lni>enba*tei J; Jiudo-Moue in Vicnna, Seileritatte 2: Vincânt Ardicka in Vienna, TeinfaIt«trM«e 17 Philipp 14b in Vionna, Eichenbachfţa»»? Îl : />. Jstgn A Comp. In Peşta ji jfîar — • , > II , 110 50 împrumutul amtr, m hârtie . 04 50 * • • argint . 07 35 RenUi austriacă in aur ... 75 55 I,oip din 186d...............IM 75 Acţiunii hăncel naţionale . . 8l6 — , , auetr. de credit 231 25 . „ ungare > 2H — Argint........................103 — Ducatul........................ 5 55 Napoleonul..................... 9 41 100 mărci germane..............58 15 Caranl de Berlin, 28 Ianuarie Acţiunile Căii >r ferate române. 26 — Oblig4ţiuniIe riiuâbe 6>/o . . 73 25 Priorităţile C. fer. rom. S^/o 74 25 luip uiumul Oppenlieim , . . ‘itf Napoleonul....................IS 20 Viena, termen lung.............— M i*Aria » icurt ....------------------- Calendar ol dl lei Juol 19 Ianuarie. Patronul ai Iei: Cuv. Maearie. Ib-săritul soarelui : 7 ore 20 niin. Apusul «oardul : 5 ore 8 min. Paiele lunel *. Primul-Quart. ELEOAIREA TRENURILOR Buc arenei Saceava Pucuresrl , Plusări .... Brăila .... Tec uni n . . . , Roman . . . Suceava, sosire . Bocăresc Buc-ireiel . , . , Piteşti . . . . , Slatina .... Craiova .... Vcrclorova, «mire . 8.15 n 10.— J . 9.50 n 12.00 1 , 1.53 n 5.45 J 7.15 . 4 38 n . 9.05 d .12.03 II. 0 4.45 9.55 n Verclorova . . 8.—<| 8,05 n . . 11.21 ] 10.15 n . . 2. >i - . 4.17 ij . . 9.01 nu SaoeaTft—Hacarescl Suceava.........6.11 d 6.46 Konian...........8.45 <] 12 30 9 Tecuciu..........IÎ.30 n 5.10 *1 BriiJa...........3.08 n 8.10 n Ploescl..........7.12 d Bucureicl, losire 8.30 9 Verclorova — Răcoresc! Verriorova...............6.46 d Crniova ................11.44 d Slatina..................1.51 d Hite|tl..................4.42 «} Bucureicl, loatre .... 7.40 9 8 58 2.45 4.30 7.15 1 11.20 ». 15 . 6 .35 0 8.06 n 27 11 Bocarewl—Glargl Bucureicl..............9.15 Giurgiu, lOiire.......11.35 Giurgiu—Baeareecl Giurgiu. ..............9.26 4.45 n Bucureicl, ion re......9.48 4 7.17$ Galaţi—Bărboşi Galaţi...........1.20 n 8 26 ot fi comunicate de cât cu în' • cabinetelor respective. La întreba-dacă Eoglitera e ieolată, nu poate res-Creditul, ce se va cere, Be urci la fioane lire Bterline. Cele din urnvî întări nu uQ modificat p4)litica guver-5 relativ la credite, ci unniai relativ fitudinea flotei. Vlcna, 26 Ianuarie. l«rifHfg 1 n Cimeră împărtăşirea, flipSnitul a primit deiuisiunea cabine- tului şi Pa însărcinat cn conducerea afacerilor [.finii la alcătuirea noului cabinet, Pesta. 26 Ianuarie. TiS7.a a făcut iu dieta din Pesta împărtăşirea, că guvernul german a declarat că este gata a încheia în curs de o lună de 7,ile trictatnl comercial. SCIRl TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI-(Agenla Havas). — S rviciul, de la 2S Ianuarie 4 ere sear«— Ticna. 29 Ianuarie. «Fremdenblatt* primeşte din Constanţi nopol o depeşă cu data 28 Ianuarie, în cure se zice, că trupele lui Suleiman pe la sferşitnl sSptemâneî vor fi concentrate la Per», la Galipoli, în apropiere de Scn-tari şi la LIrussa. Se vor crea tabere încăpătoare pentru a p a sa în vremea armistiţiului trupele giruisonel din Constanţi nopol Rifaat-paşu, guvernorul general al districtului Kossovo, a primit ordin de a demobilisa gloatele (Landsturra) şi de a le da drumul pe a casa. Constantlnopol, 28 Ianuarie. Iscălirea preliminărilor păcii nu s’afl vestit incă in mod oficial. Sfc zice, ca Marele Duce Nicolae şi plenipotenţiarii otomani afl sosit la Adrianopol, dar nu e nici o informaţie oficială, care să confirme b-ceasta. Corpnl egiptean din Bazardjik s’au retras la Varna. Ruşii se află la Cinrlu prin imprejurimT. Drumul de fier funcţionează numai până la Cîatalgia. Burgaz e evacuat cu totul. Se zice, că există incă dificultăţi în privire* condiţiilor şi a delimitării Bulgariei. CâţI-va deputaţi s’aă dus astă-zt pe Ia patru ceaeurt la marele Y;zir pentru a-I împărtăşi temerile camerei în privirea ue-gociaţiuuilor şi a-’l întreba, daca Poarta nn primise incă noutăţi, de sbsfl iscălit safl uu preliminările păcii. Yiziral a spus. că comunicaţia telegrafică cu cartierul general rusesc se face foarte iucet. Au Bdaos că aşteaptă într’ana o telegramă de la plenipotenţiari. Eri îucă Ruşii continuau mişcările lor înainte. Ostilităţile nu fasise deci suspendate. Nq se ştie, daca plenipotenţiarii otomani se afla saă 110 la Adrianopol. BDCORISCI 5 IANUARIE Declar ţinnilK filcute (le Wltre Guvernul englezesc in jînrlament tre-Lne ai ne pue pe g&ndnrl. uistrin Ş' Englitera sunt (le acord, cil va trebui sj\ se intruneascll un congres european, ca sil chibzuiasaft asupra Condiţ.innilor de pace, cari ating in. terese europene; cabinetul de St James crede enr cft are trebuinţă, neapărată de credite suplimentare, fiind că voeşte să Inarine/.e şi să intre cn prestigiul deplin al unet mari puteri In acest congres. Dacă iau ministru englezesc zice, că Englitera şi Austria suut de .1- cird, nu ne mal putem Îndoi că congresul se va Întruni; chiar organele oficioase ale llusiet admit, că sunt unele eonditiunl de pace, cart vor trebui să fie supuse aprobării europene. Congresul european e dar o eventualitate , care de aiel Înainte t.re-bue să devie osia combinaţiunilor noastre politice. Acum e timpul, In care incepe a se adeveri politica tradiţională a poporului romăn, politică, al căre! a-p&râtort huiduiţi am fost noi, partidul cons rvator: acrim tot romănul va Începe să vază mat lămurit, că soarta liomăniel atărnă de la Învoiala puterilor eurepeue şi că cea mal Înţeleaptă politică este a ne arăta vrednici de Încrederea acestor puteri. Nu voiul să mustrăm pe guvern pentru lipsa de principii in politica sa de pănă acum: (erew însă, ca acum să-şl calce pe inimă, să renunţe la originalitate şi să se întoarcă la căile pe care afl umblat părinţii noştri şi pe care noi am stăruit să ducem mat departe pe poporul romăn. MereO am fost ln-vinovăţiţt cu suntem vânduţi streinilor, pentrn-câ nu ne arătăm vrăjmaşi al Tîusiel, nu vrăjmaşi al Austriei, nu chiar nici vrăjmaşi al Turciei. care inereă ne jignea; ci stăruiau! să fim bine cu toţi, care nu ne cer mal mult de căt ne este permis a le da. Dar, dacă nu eram, vrăjmaşi, nici afară din seamăn prieteni nu eram , ci ne ţineam tot-d'auna In reserva modestă, ce se cuvine unul stat mic . abia întemeiat şi preocupat de o misiune atăt de grea caşi a noastră. Acesta e motivul, pentru care am combătut intrarea In acţiune şi chiar trecerea peste Dunăre a Întregul armate roiuăneştl. Nu pentru că am fi fost prieteni ai Turciei şi cu atăt mal puţin pentru-câ am fi fost ori am fi vrăjmaşi al Rusiei, ci pentru-câ ne părea prea mult ceea ce facem, prea multă vrăjmăşie pentru Turcia şi prea multă, ca să zicem aşa, bunăvoinţă gâzdu-itoare pentru Rusia. Nn puteam trece cu vederea, că puterile europene nu pot lăsa ca Rusia 9â dispue singură in Orient şi că, la nrma urmelor, împlinirea dorinţelor noastre atârnă cn deosebire de la învoiala rcestor put ,rl. Şi Intre aceste puteri sunt fără îndoială cel puţin doâ . Englitera şi Austria, pentru care intrarea In acţiune şi trecerea peste Dunăre poate că nu este nn titlu de recomandaţi un e României. Zicem .poate* şi chiar ne temem, că aceste douâ puteri nc vor face greutăţi in Congresul . de la rare va atârna viitoarea posiţiune internaţională a României. Şi In adevâr suntem nedumiriţi de posiţia nehotărâtă, In care se afiă guvernul şi. cu densul, ţara faţă cu eventualitatea unul congres european. Acest congres va avea să chibzu-ias'ă asupra condiţiilor de pace, are ating cestiunl de interes european. Posiţiunea internaţională a României este una din cestiunile de interes european, adică, precum noi am zis inereti, o cestiune. care nu poate să fie resolvatâ nici pe câmpul de râsboifl, nici prin încheierea unei păci separate Intre Rusia şi Turcia ori Intre noi şi Turcia, ci mimai şi numai prin învoiala puterilor europene. Am avea dar să dovedim, că interesele noastre sunt identice cu ale puterilor europene, pentru ca Europa să ne dea tot ce dorim. Dovada nu ar fi grea, de oare-ce identitatea de interese In adevâr există şi e foarte Învederată. Greutatea există numai In formă. Să admitem, că guvernul va isbuti a face ca .România* să fie repre-sentatâ In eventualul congres : cine o va representa ! ? — Guvernul , care acum câte-va luni a avut lipsa de bună chibzuială de a zice In cameră şi In senat, că Europa ne a p.îrăsi/, guvernul, care a arâtat cu atâta uşurinţă, că nu mal are încredere in Europa, acest guvern cu ce obraz va mal păşi înaintea Europei! ?—cum va cuteza să ceară încredere de la huropall Atunci insă, când s'afl gâsit In Senat oameni , care aâ strigat in glas mare , că nu ne este iertat a zice că Europa ne-a părăsit, atunci aceşti oameni nâ fost huliţi: acum, cel puţin acum tot românul să recunoască o dată, că prevederea patriotică nn este un dar comun tuturor oamenilor politici. Guvernul şi protivnicil noştri politici să se gândească, unde voesc să meargă şi unde să ducă ţara. Noi, ca oposiţie, ne ara făcut datoria : acum e răndul guvernului să şl-o faeft şi el şi să scoaţă din politica noastră nn folos pentru ţară. iară daca nu se simte destul de vrednic pentru aceasta, lacrâmile nu aii secat ânoft din ochii d-Iul 1. llră-tianu. Kste un lucru de mult ştiut, că noi, .cestia de la .Timpul*, suntem nn isvor de necurmate supărări pentru .Românul,* Încă de mult am zis. că nu ne place a sta de vorbă de cât cu hftr- baţl, care ne vorbesc verde-fâţiş şi că ne e sila să discutăm cu nişte oameni, care caută să ne apuce pe poteci ascunse, re unde demnitatea ne impune a nu’I urma. Nu am rostit aceste cuvinte din răutate ori din exces de zel, ci pentru că, la urma urmelor, discuţiunea publică se face pe socoteala publicului. Gând ne bănuieşte şi chiar ne combate pentru nişte idei, pe care nu le-am emis şi pentru tendenţe, pe care nu le avem, .Românul* nu ne inşealâ pe noi, căci noi ştim ce voim şi ştim tot odată să spunem destul de lămurit, unde dorim să ducem societatea română; .Românul* înşeală Insă pe cititorii, cărora le spune lucruri, pe care chiar nici redactorii „Românului* nu pot sâ le creazâ. In interesul acestor cititori am dori dar, ca sâ se stabilească odată convingerea, că, spre a putea aduce vre un folos, polemica ziarelor înainte de toate trebue să fie sinceră şi onestă. Este un fel de uşurinţă a bănui pe cine-va fără destul temei şi a da chiar In public expresie acestei bănuieli: e Insă mal mult de cât uşurinţă, este o adevărată răutate a spune, că cine-va ar fi zis, ce ştim prea bine că nu a zis. A spune un neadevăr pe care ’l luăm drept adevăr, este un păcat comun tuturor oamenilor; a spune Insă din’adins neadevărul, este un păcat numai al oamenilor lipsiţi de bună credinţă. De acest păcat nu ne poate nimeni Învinovăţi pe noi şi de acest păcat trebue să învinovăţim pe „Românul.* In mal multe ronduri am pus In vederea cititorilor noştri lipsa de sfială, cu care „Românul* restălmăeeşte Înţelesul tot-d’auua lămurit al cuvintelor noastre, ori, prin potrivirea fraselor, dă loc la presupuneri bănuitoare. Nici odată Insă această apucătură nu a fost atât de învederată, ca In numărul de la 17 Ianuarie, In care zice : „Timpul*, care la 30 Decemvrie, lăudând curagiul şi buna purtare a Dorobanţilor pe câmpul de luptă, a zis că sătenii sunt „nnica’clasă po-sitivâ a României*. Aşa este, nm lăudat pe dorobanţi şi am zis. că sătenii sunt singura clasă positiva a României. Dar .Românul* urmează: „Timpul, care prin acea opiniune chiar, ne arată ca aasi proprietarilor nu este compusă 9 Iaaaarie, Un meeting s’a ţinnt la Schefiald, la care aă fost faţă 20,000 persoana Mu- ttngvl a fost eomeeat ca si bltsmett crtdiUU suplimentare. El a votai din contra o resohi-(sune, prin care exprimi încrederea sa în guvern DIRECŢIUNEA GENERALĂ A ARCHI7EL0B STATOLOI. A eşit de anb presă şi se vn pune pesta pnţin în vânzare prima eerie n puiheafm mior ir ton ce-filologice alt Direeţwsul generali a Arc/uvelor V'a/uA/,^Bnb titlul de : Cuvente den B&trâni limba română vorbităintreanil 1550—1#00. stadiu paleograflic şi linguistic de 33- 3?- HASDEU ou o introducere asupra importanţei fi direcţiunii eciinţifice a filologiei române, de celebrai lingaiit german HUGO SCHUCHARDT Aceet volum, aproape 400 pagina in —8 mare, coprinde, afară de introdnoarea generală; I. Trei-zec! fi trei texturi,'cu eeroetărl introductive fi vacte adnotaţiuni istorica paleografice, economice, juridica, linguie-tice etc. II. Un glosar documentai dintre anii 1535 — 1592. III. Un specimen de dioţionar etimologic al limbei române pe baia nuni vocabular manuscris de Ia 1600. IV. Şease indici analitice. V. Vr’o cincî-zecl de fac-simile da pe portrete , manuscrise, iscălituri, peoe-ţi, semne de hârtie etc. eto. N- FRISACIAinj, fost prim preşedinte la tribunalul Ilfov; consilier la Curtea de apel din Bucureşti şi director Ia ministerul justiţiei, ImbzAţişAnd cariera de Advo* cat face cunoscut onor. public, cA se lnsftrcineazA cu pledarea proce-telor şifacerea tutulor actelor de no-sorint. A se adresa, strada Scaunele No. 63. 11 ’ ™1"" icat, JOSEFGRUNBAUM 5o 50 20 35 Se efectuează orl-ce fel de fotografie şi pictură , de ori-ce fel de mărime, in modnl cel nini noQ şi elegant aprob it in cel mai înalt grad prin care se oferă un Incru solid frumos cn fidelitatea ft natnrei. J. Ort. FABRICA II m K ! IC £ II ■ II ■ara ANUNCIU IMPORTANT. CEL MAI VECHIO SI RENOMITO MAGASIN LA STEUA ALBA SUB HUMA Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-u-vis de Sig. Prager Strada Carol I No. ">■ (l'urtea Vechie) vis-it-ris de Sig. I’rager. Am onora a însciinţa pe ouor. PT. Pnblic cn mi-a sosit pentrn sesonul de iarnă un bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, după fasonele cele din urmă. precum şi un mare ţ—, transport de Cisme lungi de Lak răsese, de iucht şi de Vacs, cn şi XI Mantale de Cauciuc pentru ploe, prium calitate; asemenea şi Galoşi ' ' de Gumi. Sub-semuatul aduc mulţumirile inele onor. PT. Public pentrn in-m credere oe a dat menţio atei mele firme de un interval de 12 ani 1 * care pănă acuma a depus probe snficiente de fina calitate n marfeî ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va biue-voi bî da concnrsnl aed găsind tot-d’a-una atât mărfnri fine I şi fasonate cât şi preţnrî forte moderate. Cil totă stima IMllLirP UOLDSTEIX. OPERILE MUSICALE imprimate in ediţuinea ndutră, THIEL EK J. România, QuadrilV d« Consort pentrn piano............ 4 MUSICKSCO G., Rând ui al a cununiei pentr> piano.............. 5 STERN L., op. 10, Der Wuosch (.Dorinţa) far Singat. und Clavierl). 2 # op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singst. und Clavierb... 1 , op. i. O rând e Etude pour pianoforte...............• 1 m op. 17- Hora. Maritim pentru pianoforte................ 1 , op. 18. Durerea ml este mare, Val«e brii. pentru piano. 2 . op. 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano 2 , La Favorite, Schottiach pour piano.......•........... 1 , IţiV-Polka pentru piano.............................. 1 , op. 20. Apele de la Văcăresc!, Schottaich pour piano. 1 VfEUX E.. Marche de Cavalerie pour piano ..................... * l'tite aceste ne vtind cu rabat de 25*,#. C. § LINGEEIELE I CKLK MAI ETT1NK, l’KACTICK ŞI DURAHI LK 2JJ; R9 P^te cnmpăra cn ocasinnea liquidârel a FABBICEI DE PANZA SI L1BGBBIE DIB V1ENA IB DEPOSITDL GENERAL IB BBCDBESCI Culca Jlogoşoiel, Palatul Dacia, vis-â-vis de inagasia D-nel A. Carissi unde se pot găsi încă următorele mărfuri In alegerea cea mal strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mai severă I Cămaşe de damă de ţliua . de Olandil şi do Chiflon, brodate, simpli şi g.rnisite de fr. 1, 5, fi, 11 pănă la 18 fr. I Camaşe de damă de nopte, de percal franţuaesc şi de olandă, rample şi brodats de fr. p, 12, 16 pănă la I !l rr. ' I Cămaşe bărbătescă albă semplă, de Ohiffou şi de Olandă, cn gulere sdă fără gulere dc 4.5", 6, 9, 11 pănă la In fr. I Cămaşe bărbălbscâ colorată şi de Cretton de Oxford veritabile de 1.50, 6 pănă la 9 fr. I Camison de damă, de Percal frances, de Baţistâ şe de Piqnet de eruă, «amplu şi nro lat iu IDO de desennrî, ci. „,;i, elegante de fri 3, 5, 7.50, 9 pâuă Ia 16 fr. I Pereche pantaloni de damă, de Chiffon, de Percal de Olandă şi de Piqnet de ernă, garnisite şi brodate de fr. .50, r>, 7. 8, până la 11 fr. I Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, 6.50, 9.75, 12, 18 jâu.ă la 21 fr. I Pereche pantaloni bărbătesc!, de Croise alb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 6.50, pănă la 9.50. I Corset de damă diferite fasonuri de fr, 0, 4,50, 7 până la 10 fr. I Hăinufă de feti|e de flanel colorate de fr. 8, 10, până la 14 fr. I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. 10, 12, pană la 15 fr. I Cămaşe de f'anelă albă seu colorată de fr. 7, 9, 11, până la l i fr. 12 Gulere bărbătescl de Percal şi de Olandă cele mai moderne fason», de fr. 5, 7, 9 pănă la I 1 fr. 6 Perechi Manchete fason după alegere de Percal şi de O andă de fr. 5.50, 7.5", până la 9 fr. 6 Perechi Ciorapi bărbătesci şi de dame, de bnmbac, de liuâ, de lild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 9, II, 14, până 1.1 26 fr I Plapumă de lină seu de mătasă, de fii. 12, 16, 19, 21 pâuă la 25 fir. I Tari n englesec de fr. 18 21 până la 29 fr. I Batistă de lino cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr. 6 Baitste albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până la 11 fr. 6 Prosope de a(ă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 6, 8, 11, până la 14 fr. I Fa(ă de masă albă sae colorată de inu curat pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr. I Faţă de masă albă de inu curată pentru 12 persone 10, 13, 16 pâuă la 21 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19, până la 28 fr. I Bucată Olandă de Belgia 45 de co(7, de fr. 32, 38, 46 până la 52 fr. I Bucată de Olandă de Irlanda 58 de coţf, de fr. 14, 58, 64 până la 86 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg 62 de coţi, de fr. 60, 65, 76 până la 92 fr. I Bucată Olandă de Bielefeld 62 de coţi, de fr. 74, 85 până la 115 fr. I Toile de Batiste 60 de coţi. de fr. 12" până la 190 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg de cercel într o fbiă2' .i cbţi de lăţime pentru 6 cercefurl de fr. 42, 48 până la 56 fr. I Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26 >1 până la 46 fr. ZESTRE COMPLECTE, LINCERIE PENTRU OTELURI cn preţuri mai ales rednse. Singurul Deposit general pentru România lluciireid, (aloii Moicosdiel, Palatul Dacia, vis-â-vis de Magasia D-ncI A. Carissi. v :-*i| HOUL A.TTK DE IER j FOTOGRAFIE şi PICTURĂ I. F- TvIA-3SriDX C°mp- 21, Calea MogoşiocI 21; vis-d-vis de cofetăria Capsa. UT-WIENERBERO îl. J. ELS1NGER et Fii la VIENA, fnrnise/.ă contra casa bb8 â conto, livrabile la Viena. 4 i |^Inşamale de căruţe şi Mantale de ploie j ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE R ICO FI O FAVROT Aceste Capsule posedă propriflflUlc Ionici* a fiiulromihti adftn'jnto pe Iftnpa :«*'• [ punea antilu<*nmah*il si nu provocă nici • iiarcc nici irrcja . cnnslitucsm nicflicumciitul prin cKi-oicnţ.i m tratarea hulelor conturi osc a ambelor sccmc, scurgeri vcclii seu riTcnle, calare a bcsicci şi cinv.c | rea fa ra voie a urmul ui IV la linele tratamentului, şi când ori-cr durere a dispărut, usul ţii s\ înrohM) I tonice tji astringente, este nu^ilocd infailibil dc a consolida vinderarca si de a evita iute recrea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV FI ICO FI 13 FAVROT Acest sirop este ne fi part pentru a vin deca cu deseverţiro maladicle polei şj jn*ti-tru a sfirji (!«*:» curap sângele . Kitni.i . /iiirnrescF. /f*s*xf/nr/er. Znrnrr. Thoii : tinl.tt:. ! susrhi. Marino Kurfnvirh; limita, /fcA**vi/is. /v.iu/nn>; <'r;\j| JfJ s» Iote necurăţeniele pelef. RAj ^ SÂNTE dă pelpl o frăgeţlime al V reţeî forte frumoşi rosa-deschiBit. catife, face pelea şi mănile lucitor şi delicat, eete recoritdrtJ pă8lr-*(Jâ pelea fragedă pănă în vîrsta cea înaintată. NEFALSIFICAT bp găsesce in Hucuae*cl mai| Ii d-nu BRUS, Farmacia fi Speranţa. PREJUL: I flccon mare 8 fr.. I flacon micfll Deposit general la H. SCHWARZ Bud ipesta AL Valeripgas*e No. P. L Jk.BEILXjE! JARDIISTIERE 3^ 20, Colini llnlovardulnT şi StiadM Mogoşoiol, Cnselo Grecbnu, 20 Aduc la. cunoscinta onor. Public cit ml aui asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE PaDta^one de fantasie din diverse Stoffa Tot de o-datil înştiinţe^ că am prii mit CĂMĂŞI, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE ş tot ce ecsistâ mai modern. Preturile sunt cunoscute de cele mai moderate. JOSEF 6RtjIVBA.UAl Furnisorul Curţii, ,A LA BELLE JAIIDINIERK*, 20 Colţul Bulevardului, 20. Tipografia Thiel & W-^iss l’%Ut-il , l>a li a*