MERCURI 18 IANUARIE. ANUL III. - 1878. ■Uî. 'lyi'NrAMEN’TEliE | nr TOAT.t RO*lIRf A .........I. a. «R ................34 ......................H !(S STUAWATATI ( .................... *0 •pŞSBTICNI Şl RECLAME: SO litere prtit, pigina IV, 30 bani. J1I, 80 ''ani, pe p»&. II, î 1*1 noi. BMlkme 3 lei noi linia. 4imiâr In capitală 10 bani. ANUNCIURI- 8* priimMC In «trăi»atat*: La D-nil I fatum gte\n d Voglcr In Vienna, Walfi*eh{?M*® 10. A. Oppelik In Vi^ona, 8‘obenbait^i l; Rudo-Mo*x in Vicnna, 8eil*r«t4tU 2- Vincenz Ardicka in Vienna, Teinfaltetraa** 17 Phikpp Lâb in Vionna, EicheDbacbga*** Îl : X* Lagn d Comp. In Pejta |i Hava»-LaffiU ă Comp. in Parii, 13 i ESB IN TOATE ZILELE DF LUCRU. ui'oul Itoclnc ^ iei şi A.d m i nis t ia r io î: i’iilrttul , l)itc ist.* Scriiorl nefrancate no m primeie. Articolele nepublicate •« ror arde. Un număr In Districte 15 bani. . %, tienreacl 17 Ianuarie. WtZ............... « »»•/. • • • 8*|A 89 fanai . . 82 arHan . . 73 il al Cnpit 82 800 ■Asia ..... 40 »ici pal cu premii uAsA îaal............lOOi/a 85171/, - I23b4 — Cinul de Viena, 28 Ianuarie. Renta ungari In aur .... 92 80 Bonuri de teaaur u- g , I emi*. HG — - * * IT * 110 25 împrumutul in hârtie . 64 35 * . i argint . G7 30 Renta auetriacâ in anr ... 75 30 lzO*e din 1866...............115 — Acţiunii* bânceî naţionale . . 8l4 — . . auatr. de credit 230 50 • , ungare , 2ll 50 Argint........................l02 90 Ducatul........................ 5 55 Napoleonul ......... 9 41'J, 100 mlrcl germane...........68 15 Cartai de Berlin, 28 Ianuarie Acţiunile Câilor ferate române. Obligaţiunile române 6*/» . . Priorităţile C. fer. rom.' $V* 1 tapam utul Oppenheim . . . Napoleonul ................... Viena, termen lung . . Pari* , «curt 26 — 73 25 74 25 9« -16 20 Caleadarnl (Jtlel Mercurl 18 Ianuarie. Patronul silei: Cuv. Antonie. Rciâritul «oarelul : 7 ore 21 min. Apu*ut «oor'lul : 5 Ore 7 min. Faaele lunel : Primul-Quart. PLECAREA TRENURILOR lîucoresc Sncear* Bucure«cl . . .8.15 o 10.— Pioe»cl............9.50 n 12.00 Briilti.............j.SSn 5.45 | 7-15 Tecuci a............4.38 n 11.0 Roman..............9.05 d 4.45 Suceava, *otîxe . .12.03 d 9.65 n Baoorenc Verclorota Buc ire*cl.............8.—d 6,05 n Pitejtl................11.21 •) 10.15 n Slatina................2. <1 Craiova................4.17 Vârciorova, *o*ire . . 9.01 nu Snoeafa—Itacnreacl Suceava.........6.11 d 6.46 d Roman............8.45 12 30 \ Tecucifl........12 30 n 5.10 (} Br&ila...........3.08 n 8.10 n 9.68 < Ploencl..........7.12 d 2.46 Bucuţeicl, tocire 8.30 $ 4.30 Verclorova -Hacurescl Verciorova..............6.45 d Craiova ................11.44 d Slatina-...............1.51 PitejU.................4 i Bucure*cl, »o« ................1.51 rj .................... 4.42 7.15 4 «ire .... 7.40 J 11.20 y Bnenreul—Dlnrgln Bucnretcl...........9.15 J 6.06 n Giurgiu, «Oiire....11.85 <[ 8.27 n Glnrgla Bnanreael Giurgiu................9.26 4.45 n Bucureieî, • ori re....... 9 48 7.174 Galaţi—Barbeţi Galaţi . . . . . . 1.20 n 8 25 4 7.30 4 Barboţl, lOiire . . 1.55 n 9.— <; 8.06 n Barbojl-Galaţi Barbofl.........2.55 n 6-25 n 7.25 u Galaţi, eorire . . . 3^J0 n 7.— n 8. — u iSCIRI TELEGRAFICE din )ILE STRAI3STE Uoiiii. 24 iJtiatrie. Si: ...ta T&ae italiana a3 f,it in ma-■1, ei să ocroUaică pe supuşii i-H Jin provinciile turceşti. 'p nn e (ţratt bo’nar. — Adiotantnl .1*1, generalul Glinka, a sosit erl aici Afftast regelui adreaa de condolenţă n Madrid, 24 Ianuarie. « a pricuit pe diplomaţii străini, 'ost poftiţi la banchetal ce iw ta 1 ă6arS in palatul regal. Atbeaa, 24 Ianuarie, nduroa a desvoltat în şedinţa de jff programul guvernul al. Situaţia, uict govtirnul a hotârit insă a inau || politică activă pentru apărarea Mrtor elenismului şi eliberarea fraţi-Voi egaţl. EI încheie, recomandând Ca af • fi prudentă. ItCIRI TELEGRAFICE -h. ALE .TIMPULUI* (AgiiU Hmi). j^*nieiil, Ce la 38 Ianuarie 4 ere aeara— Eskl-Zairra. 34 Ianuarie, Ttlegrlmi a Marelui duce Nicolae ^ijnna la Eschi-Zagra. Mâne voi pleca uenli. Generalul ScobelelT II me aci la Adrianopol ordinea e cu W-stabilită. Tutui a intrat In calea or: toate prăvăliile sunt deschise. Gel Scobeleff II a visitat fortificaţiile, id bine pe cele din direcţia Constantului. C ■ rtantleopel, 27 Ianoarie. nera a decis a întreba pe minister ►Lavele, cari ’l-aă Îndemnat să esileze e-care numfir de persoane. Camera ea guvernul să ia mfisurl pentru a poporul contra prădărilor Cerchezilor, mai cu sămă la Rodosto. Athaaa, 27 Ianuarie. f- rid Dubaterilor din Atena, organul I Deligeorgis. zice că Grecia se feresce ira resboiă Turciei 1n momentul de | fiind că este cu neputinţă ca Grecia f lupte singură contra Turciei, care i g să se lupte de odată contra Şerbi Românilor, Muntenegrenilor şi Ruşi ireria a cerut In zadar alianţa Ru in zadar l-a cerut năvl, sad să cu- şi pe Grecia Intre condiţiile (ie Grecia declarând resboifl va fl espusă ruinl neevitabile, irirfestanţil Încep iar să cutriere stra^ violând locuinţele miniştrilor. 2000 s'ad dus la Pireu. Trupele i-a ră K tras câte-va focuri In vilnt. Sunt I. Oraşul e acum liniscit. de psoe. Nu cum-vn chiar ştirea, cA delegaţii otomani aO primit ordinul de a semna preliminările păcii, este inexactă) nu cum-va presupunerea, că armistiţiul s’ar fl încheiat, este neîntemeiată? Trebue să aşteptăm ca să ne vie ştiri din Londra, din St. Petersburg ori din Viena, pentru ca să ştim ce se petrece a-tăt de aproape de hotarele ţfiril noastre. Noi, una dintre puterile beligerante, o ţară atăt de direct interesată, trebue să cerem de la ţfi-rile neutrale, informaţiunl despre soarta ce ni se croieşte. Am luat parte la rftsbcifi şi biruinţa strălucită, care a hotărăt soartu răsboiiilul, s’a fAcut cu concursul nostru; nu putem crede, că pace» s'ar Încheia fără de concursul nostru. Chiar Insă dacă guvernul romăn nu ar fi avut destulă dibăcie, spre a obţine dreptul, ce «e cuvine, de a lua direct parte la negociârl, nu putem crede, că el nu este informat despre cele ce se petrec. Aceasta ar fi un fel de ironie. Ne mirăm dar, cum guvernul, care trebue să ştie, ce se petrece, nu face ţărel împărtăşiri cel puţin oficioase, pentru ca să pue capăt nedomiiirel atăt de întemeiate, In oare ne aflăm. Depeşile din Londra ne spun, că preliminările păcel ar fl fost sem nate ; altele sosite din Constantino-pol zic nnmal, că e probabil , că ele afi fost semnate, constată Insă, că ostilităţile nu s’aă curmat încă. Ce este şi ce nu este adevărat?? Dacă guvernul ştie, ar trebui să dumirească ţara ; iar dacă nu ştie! I — Atunci ? — nu mal zicem nimic RE SCI na IANUARIE I mic no0 de pe cămpul de răs-1 fi nimic nod despre negoţiările In numărul nostru de ieri, 17 Ianuarie, am arătat In capul foael motivele pentru care nu ne credeam datori a publica Comunicatul ce ne-i trimis ministeriul justiţiei In pri vinţa atentatului de care se vorbeşte că l’ar fi comis un domn Bi-bănescn asupra persoanei d-lnl Eug Stâtescu. Tot In acelaş număr am expus In primul Bucureşti căte-va apreciărl asupra celor conţinute In acel Comunicat. Suntem Insă de parte de a fi sleit toate observa ţiunile ce avem de făcut; vom urma dar şi astă-zl cu examinarea acelui produs, unic In felul săfl, eşit din ministeriul justiţiei. Cum a putut naşte In mintea d-lnl ministrn idea de a declara că’l am adus o injuria şi o defăimare, cănd am relatat că, se zice că d. Bibănescu l'a bătut? Injurios şi defăimător pentru d. Stătescu ar fi numai atunci articolul nostru, cănd am zice că d-sa a pălmuit pe d. Bibănescu. Faptul culpabil In ochii legel este de a comite ear nu de a suferi un atentat. Dăca avea cine-va a se plănge de destăinuirile publicate In .Timpul* acela era d. Bibănescu, expus prin fapta ce i se atribue la amendă şi chiar la Închisoare, pe cănd din contră d. Eug. Stătescu, cn victimă, este aşa de interesant In ochii legiuitorului In căt In favoarea lui se acordă globirea. Aceasta este aşa de adevărat In căt d. Bibănescu ne-a trimis o scrisoare, pe care o publicăm mal la vale, prin care tăgădueşte că ar fi comis un atentat contra ministrului justiţiei a căruţ persoană îl este necunoscută. Venind acum la faptul anunţat de noi, despre cererea de graţiere a lui Paraschivescu. fapt pe care asemenea 11 tăgădueşte Ministerul justiţiei, iarăşi nu ne putem da seamă cum ar putea da loc la acuzaţiunea de injuriă şi defăimare. In adevăr cererile de graţia re intră In cercul atribuţiunilor ministeriale : şi, fiind că nu se pot graţia de căt osăndiţl, cari de obicinuit sunt făcători de rele, ar fi o ciudată inconsecinţă a leger de a da In competenţa ministrului fapte a căror îndeplinire ar trebui privită ca nn act injurios şi defăimător. Insă, ni se va zice, poate, că raportul .de causă la efect* ce s’ar stabili Intre cererea de graţiare a lui Paraschivescu şi Intre faptul atribuit d-lul Bibănescu ar conţine o imputare injurioasă şi defăimătoare. La aceasta respundem, că asemene aprecieri şi argumentări sunt de resortul polemicei ziaristice , In care nu are a se amesteca d. Stătescn ca ministru; dacă d-sa găseşte raţionamentul şi deducţiunele noastre nefundate, poate să ia iarăşi In mână pana de ziarist pe care a mănuit'o atăt timp ca colaborator al ,Ro-înănulul* şi să ne combată pe teră-unul de partit contra partit, iar nu ca ministru. Ministrul are dreptul de a rectifica sad de a nega numai faptele, nu are Insă nici o competenţă pentru a critica sad Îndrepta modul scriitorului de a judeca faptele, argumentarea lui, logica lui. Pentru ca publicul să fie In po-uiţiune de a înţelege mal bine, cât de bine întemeiate sunt apreciările noastre atăt acele din numărul . Timpului' de erl căt cele de faţă, reproducem aici articolul nostru dia Nr. 9 care a dat ocasiune la comunicatul din .Monitor.* Se vorbeşte foarte mult de un incident scandalos. Un tănăr, d. Bi- bânescu, licenţiat In drept. ar fl tras duoă palme In Însuşi localul ministerului, d-lul ministru al justiţiei, Eugenid Stătescu. Ori care ar fi motivul acestui fapt, ori cât de uri-cioase sunt procedările şi neplăcute manierele d-lul Stătescu, asemenea acţiune nu poate fi de cât desaprobatâ. Acest tânăr trebuia să’şl aducă aminte că lovea In obraz. In acel moment, nu pe d. Eugenio Stâtescu, dar pe ministrul României. Iată dnr resultatul propagandei făcute atâţea ani de însuşi d. Stătescu şi şcoala d-nealul. Când d-nea-lor In .Românul*, .Ghimpele", etc. escitatO cele mul rele pasiuni, insul-tafl tot ce este respectabil, batjoco-renfl persoana Domnitorului, târaO pe fie-care zi In noroifl pe orl-cine avea nenorocirea să fie ministru, fârâ justiţie, fără distincţiune, oino-raO orl-ce respect şi ridicaO pentru junimea română acea catedră de injurii, de iuvidiă, de ură In contra tot ce este sus, de rebeliune In contra tot ce este autoritatea, nu se aşteptafl să culeagă aşa de iute roadele amare ale seminţelor ce as-vârleaO. Este drept să spunem că d. Stă tescu nu spera a se vedea In aşa scurt timp ministru, Încărcat cu cordoane. Dar In ţările constituţionale roata se întoarce iute, şi dacă d-nealor ar fi fost ceva mal politici, trebu-iaO să respecte puţin In oposiţiune nişte funcţiuni pe care puteaO să le esercite la rândul lor. Dar ceea ce este mal grav, chiar parveniţi la putere, nu s’aft putut desface de unele obiceiuri care le atrag şi le vor atrage încă neplăcute consecinţe. Toţi Işl aduc aminte de acel rui-sorabil numit Raraş'hivescu care, fiind gonit din funcţiune de d. L. Catargi pentru furi, II atacă pe la spate sub cloponiţa Mitropoliei. Acest om , asrauţat de sigur pe sub mănă, de oposiţiunea de atunci, nu merita nici un interes, căci fapta lui odioasă n'avea nici chiar drept pretext politica El bine! foile revoluţionare de atunci Ii arătară, cele mal multe, simpatie, toate, indulgenţă.— Dară ce este mat scandalos, d. Eugenia Stătescu Însuşi ajuns ministru al justiţet, se grăbi a presanta Domnitorului un decret pentru graţlarca acestui individ.— Nu'l mal lipseşte de căt o recompensă naţională pe care o va dobândi poate. In asemenea condiţiunl, este grea ca întâmplarea d-lul Stătescu să inspire cui-va compătimire căci d-lul personal a incuragiat prin graţiarca Iul Paraschivescu asemenea fapte. Nu mal puţin Insă postul de ministru al României merită respectul chiar ce nu s’ar acorda persoanei şi este un fapt blamabil faptul petrecut la acel minister. Acel tânăr pe care nu'l cunoaştem, el însuşi, suntem siguri, cănd ’şl va recăpăta săngele săa rece, va mărturisi aceasta, şi se va căi c’a urmat aşa de bine lecţiile acestor profesori de anarehie şi de destrămare ajunşi astăzi a represinta In neno- rocitul nostru stat. legea, autoritatea fi demnitatea natiouală. REVISTA ZIARELOR „Pressa* de la 17 Ianuarie consa-creazft primele coloane intereselor morale ale poporului romăn. înainte de toate .Pressa* pune In vederea bărbaţilor politici căte-va din cuvintele, pe care d. Exarcu le a rostit la deschiderea Atheneulul şi arată importanţa acestnl aşezământ şi lnrlurirea Iul bine-făcâtoare pentru respăndirea culturel. .Pressa* ar dori ca să se dea cursuri de adulţi şi să se constituiască Athenee prin cele mal multe oraşe din Romănia. Aceasta ar fl o .frumoasă mani-festaţiune pentru a sărbători independenţa RomănieL* Ideia fundamentală a .Pressel* este aceea, pe care am exprimat’o şi noi In numărul de la 1 Ianuarie: că viaţa etică şi interesele morale ale unul popor snnt mal presus de cât interesele zilnice. Pentru aceea respăndirea cultnrel este cel mal loalt s;op, la care trebue să stăruim. .Pressa* termină prin cuvintele : ,0 asemenea idee (cursuri pentru adulţi şi Athenee) merită ca să fie îmbrăţişată şi susţinută cu convinc-ţiune de jurnalistica noastră, şi mal ,cu seamă* de jurnaliştii ce repre-sintâ .democraţia română.* Nu înţelegem distincţiunea, pe care o face .Pressa* Intre jurnalişti şi jurnalişti şi, cel puţin astă-dati, nici nu voim s'o inţ°legem. Ne mărginim numai a constata, că, .Pressa* face o asemenea distincţiune. In urmă .Presai* constată, că a fost singurul organ care a publicat circulara, prin care ministerul cultelor şi instrucţiunel publice invita pe prefecţi să construiască localuri pentru şcoale. — Căci .jurnalistica noastră de asemenea bagatele să se ocupe?!* — .Românul* stă la Îndoială, de s'aa încheiat saa nu preliminările păcii, de s’a subscris armistiţiul. Daca s'a Încheiat, atunci rolul nostru rămâne acelaş care ah fost tot de-una. Ţinta noastră de căpetenie este naţionalitatea, a doua libertatea, ca ajutor (?) al naţionalităţii. Opoziţiei II spune .Românul*, că străinii s'aâ servit de ea şi aa despreţuit-o, pe liberali Insă i-att combătut, dar i-aa respectat. Vorbă să fie! Remâind tot In subiectul conservării naţionale, respunde .Pressel. la un articol din revista retrospe1'-ticâ a acesteia. Iu urma ziarul rudi val răspunde priutr'un citul. ;il . 1’re.ssel* la un articol ui » I iinpuluî*. .Roiufinia Litiera* arata, cat de Line au ştiut, enhinetul din Sanct. I’elertburfţ sa trilganeze tratările de pace pfiuA Jn momentul . in care Turcia, lipsita de ajutoare, e silita a face concesiile cele mat mart posibile. Apoi trecând la rolul nostru in acest idsboiu-. „K. J..* zice: Sa socotim numai ca ne-ar fi ve nit azi foarte grefi, daca. in deter minarea soartel Orientului, nu ne-am fi presiutat cu titulul sacrificiului de sânge, de caro tretme sa ui se ţie maro seama in Vungresul european lata cavoului pentru care. de la început, am aprobat resbelul. De o cam data, constatam cu mul ţumire ca ideia . indepenui nţd României* a devenit atftt de familiara Europei. in cat se poate privi ca fapt Împlinit şi recunoscut. Restul este inca In stare nehota-rita. Cestiunea Basarabiei tot se ventilează, pe cat pot vedea cititorii noştri din deppşila pe reproJueem şi azi; dar de ar citi-o inca doue-zecl ue ani. In toatu zilele î suntem siguri ca Romanii nu se vor deprinde cu ideia ca se va impune ţfiril lor jertfa pcrderil celor trei artere, prin cari strrtmoşe-eul lstru ne deschide către marfljm, . i,;,.«1 XI MIN.MATICA ROMANA rr*4egpr..|. putlică n -Mul P. -t" ... Şi totuşi sunt iu viaţa aceasta şi momente de mulţumire ! Vorba e numai s.A le ştim cauta. Daca suntem obosiţi de sliuciutnarile zilnice şi pare ca am fi satul de viaţa, sa tşiui pe tfiîmul neutral al iubirel de adevăr şi e destul sâ ne aflăm mulţi pe acost. t&riiu, pentru ca să ne simţim eoprinşl de o mulţumire iutineritoare. CâcI, la urma urmelor, oamenii trăiesc împreună şi cu căt mal mulţi se pornesc pe aceiaşi cale, cu ntăt mal mare e încrederea lieşte căruia şi cu atât mal tare nă-d jdea de isbutire a tuturora. Un a levgr, ce strein şi ce sec este un ad-.ver, fie chiar cel urni mare, când <1 ş;ade adăpostit iu capul unul singur om ; şi ce senină rază este c 1 mal mic adevăr, cănd sute ba chiar mii de capete 1 cumpănesc in aceiaşi clipă, când el intră iu viaţă şi începe aşi face cale prin lume. Această mulţumire ni s'u dat Sâmbătă seara in sala Athenenlul. O. IA im. Sturdza avea sâ ţie o pre- legere publici asupra .Numismaticei române. * Dar in sflrşit, d. D. Sturdzn avea sâ spuie ce-vu şi, de când e lumea oamenii, care ştiu ce-vs. sunt me refl purtaţi de dorinţa de a face altora impârtâşire despre ceea ce ştiu : ba chiar resplata muncel puse lutru scoaterea la iveală a unul adevăr e aproape numai mulţumirea de a o putea împărtăşi unul număr cât de mare de oameni. E mult. când putem zice. că sunt în societatea noastră oameni, care aii de a spuue ce-va; acest mult, ar fi insă foarte puţin. dacă ar trebui sa ne încredinţam, câ sunt puţini, care vor sili asculte. Sâmbătă seară ne-am încredinţat că sunt mulţi. .Numismatica română! I* Sa pomenit vre-o dată un lucru mal strein de cercul de idei al românilor! ! D-l Sturdza ne spune că abia trei streini s’afi ocupat până a-cuui de acest lucru şi că, intre români, Sâulescu a fost cel d'ântăl , care mal erl alnltâ erl a făcut o colecţie de monede româneşti. Astâ-zi sunt mal multe colecţiunl , intre care cele mal bogate la Viena , la St. Peterslmrg şi la Societatea academică română.— Dar. dai â sunt?! lumii prea puţin ii pasă de ele ! Pe cine să intereseze .numismatica ro-uiâuă*. un lucru, ce pare atât de academic şi atât de sec In felul sefi. Şi totu-şl sala Atiieneulul era pliuA. Era o seară , încât să te prinzâ milă de omul care trebue să iasă la uliţa. O negură deasă şi poso-morîtoare, o ploae ţlraită, pe uliţă, bălţi desfundate şi sloiuri lunecoase. Încât la tot pasul trebuia să-ţi a-aduci aminte de trecătorii, pe c.are-I văzuseşl căzend: la şapte şi jumă tute sala insâ era plină. Ce-I drept, d 1 D. Sturdza avea sâ vorbească ; dar cu atât mal bine pentru cel ce n’aâ reinas acasă. Nu credem de cuviinţa a face o dare de seama asupra prelegerel. D-l D. Sturdza a espus cu rigoroasa e-sactitate şi amenunţinie, ce caracteri-sează toate lucrările d-sale şi ne sfiim a spune pe scurt, ceea ce sperăm, că mal curând ori mal târzia se va publica iu întreg. Ne vom mărgini dar a espune în câce-va trăsături generale mersul metodic al prelegerel. D. Sturdza începe mal Intel pe depărtaşi apoi tot tual aproape, până ce nu ajunge să tragă cercul magic a] .numismaticei* împrejurul ascultătorilor şi să-I încredinţeze, că un lucru cu totul tainic nu e nici nu- mismatica. Ast-fel , după o scurta introducere, pline In vederea as cultătorilor Importanţa istoriei pentru toate ramurile de ştiinţa omenească, de la teologie şi până la a-stionomie. Arata apoi, care sunt is-voarele istoriei, cum oamenii cautâ urmele trecutului jfiiomu el adese-orl din câte-va litere săpate in piatră işl tălmăcesc Întâmplările petrecute cu mii de ani mal înainte. Spre a invedera In deosebi impur tauţa banului ca isvor istoric, d. Sturdza arată . cum din o monedă găsitâ (ie Insula Şerpilor ne încredinţăm, că edinioarâ această insulă era locuită de greci şi cum foarte adesea ori o monedă e singura mărturie despre viaţa unul Domn ori poate chiar şi a unei ţâri, efemere, dar importante ca faptă istorică. După aceste d. Sturdza face o scurtă şi interesantă dare de seamă despre originea banului, ca repre-sentant al valorii şi mijlocitor In daraverile omeneşti. La început oamenii scliiinbaâ lucruri prisositoare pentru alte lucruri de care aveau trebuinţă. îndată însă ce viaţa socială a intrat intr’un stadiu de des-voltare mal înaintată, acest schimb era jignitor şi încetul cu încetul s’a ales un anumit fel de lucruri de necesitate comună, pentru care se scliimbafi şi asupra cărora se evaluau toate cele-lalte. Ast fel grecii preţuiafl toate lucrurile in boi şi romanii în vite. l>e aici în latineşte „pecunia*, ban, de la ,pecus“, vită. Numai dar intr un studia de desvol-tare socială înaintată banul şi cu deosebire banul de metal a devenit mijlocitorul averilor omeneşti. Ca Incheiare a acestei lămuriri generale, d. Sturdza arată, câ aurul şi argintul sunt cele mal bune me-taluri pentru a se pune in funcţiune ca bani şi anume. peutru-eft sunt metale trainice, se pot bine păstrn şi muta de la un loc la altul. nu snfer sub înrluriurea atmosferei şi cu deosebire pentru-că ah o valoare intr&nsecA a lor, valoare ce resultâ din munca cerută spre a le scoate din fundul pământului. Şi cât de posnaşâ e lumea, care nu are bani! Nu de mult o cântăreaţă. cAlfitorind in America, a dat un concert pe o insulă din Ocean. Fiind apoi câ locuitorii acestei insule nu avenh âneâ obiceiul de a plăti în bani, coueertista a adunat la casă: patru porci, trel-spre-zece curcani, vre-o 500 nuci de cocos şi vre-o 2000 de portocale. Se înţelege, darurile grafi preţioase, dar nu pentru artista, ce eălâtorea in America. Banul e dar o mărturie despre un stadifi de desvoltnre socială mal înaintată; el este aşa zicând signalmen-tul timpului în care s’a produs. Forma şi executarea banului ne arată chiar, dacă stadiul de desvoltare era mai mult orl-mal puţin înaintat şi fără îndoială intre deosebite popoare ale aceluiaşi timp cel mal înaintat are cei mal frumoşi bani. De aici înainte urinează darea de seamă asupra monedelor româneşti. Din cele, ce ne spune d. Sturdza resultă că ăiică pe la sfârşitul secolului Nil. se băteafi bani româneşti; trebuea sâ fie dar pe teritoriul Carpaţilor o societate română bine întemeiată şi destul de desvoltatâ în vremea aceasta. Inşirarea şi clasificarea monedelor despre care a vorbit d. Sturdza, nu o vom face, de oare-ce ca numai întreagă poate sâ fie neînţeleasă. Ne mărginim a spune, câ darea de seamă, ce ni s’a făcut, era o plimbare interesantă pe câmpul istoriei române. Publicul pare a fi urmat cu viă interes până in sfârşit şirul de des-voltărl şi aceea, ce mal mult trebue sâ ne mulţumească, e câ cea mal mare parte a ac»stul public e-rafi tineri. Am avea însă sâ facem acestor tineri, cu totul In treacăt şi cu totul în taină, o mică observaţie. La Circ lumea bucureşteanâ a contractat o mulţime de apucături rele, de care chiar nici la sala Atheneu-lul nu se poate desface. Ast-fel la Circ tot mai merge sâ facem sgo-mot cu picioarele ori cu băţul, când voim sâ ne manifestăm aprobarea : In sala Atiieneulul asemenea manifestaţie e insă o lipsă de bună cuviinţă. Apoi, când d. Sturdza citea ce a zis Sulzer despre Mihaiu Viteazul, publicul tânâr a Început sâ facă sgomot şi sâ zică .Bravo !*— Dar cine e biavo ?—Atât Sulzer cât şi Mihaifi Viteazul afi murit de mult; şi este o lipsă de bun simţ a aplauda pe un om tocmai atunci, când citează, o lipsă cu atât mal mare, cu cât el insu-şl zice destule lucruri bune şi frumoase. Dar, acestea sunt păcatele tiue-reţelor şi nn ne îndoim, eA mal curând ori mal târziii tinerimea română va şti să facă deosebire Intre Circ şi Athenefi. D. Sturdza a încheiat dând espre-sie dorinţei, ca publicul român sâ poarte un viii interes de numismatica româuâ. Sala era insâ plină şi aceasta ne dâ dreptul de a crede, câ aceastâ dorinţă este aşa-zicănd im-plinitâ. Aceia, care au fost de faţâ la prelegere afi de aici înainte o ideâ lftmuritft despre ceea ce zică .numismatică* ; pentru banul vechili nu mal e un ,bai ci o bucată de metal, plină d mec. în care se ascunde o ttj trecutului nostru. Sâ fim dar li dinţaţi, câ vor pune pe .banii i un preţ chiar inai mare de t moneda sunătoare*. CBONICA i ţ" ;{ Aflăm, câ guvernn! rusesc ■nat, In Basarabia noastră administrative, cn totul in afail stipulaţiile convenţiunel lacheii J acest Imperili. La reclamaţiilţ , vernulul nostru, cel rusesc afi pnns că nu va retrage măsurile 1 de vreme ce are intenţia de a t t Basarabia. Comunicăm aceastâ ştire. p. a’l da gnvemnlul ocaz:e, ca să n A minţă şi să pue capăt nedumia In care se află publicul. RerMf1cftre. D. Sandu Bo '.I advocat In T»cueitl, ne scrie cri de 13 Iannarie 1878, cum-câ iijj maţiunile noastre in privirea cutărel unul român de către ar fi greşite şi câ nu este d-sni» cela, de vreme ce trâeşte şi * fost la Brăila de aproape zece M. Ne grăbim a rectifica aceast**-roare. D. Sandu Bonciu, advin fost membru de tribunal la Iatţ la Tecucifi, are cunoştinţe în ia cureşti, cari auzind cum-câ un Boţ oare-care ar fi fost hotărât la mei sub ochii autorităţilor române, i presupus, câ acest oare-care ar ' J advocat din Tecucifi. Orr-cât de proape era presupunerea, totij noi am fâcut notiţa noastră suit serva cuveniţii ; şi ne grăbim a'| ceruta rectificare. Fapta despre am vorbit, nu este încă desmini . li numele victimei este asemenea I citat de noi. Am fost induşfln er informaţiane de asemenea natură, adresat acestui jurnal. VBrimiţl vă rog, d-le Redactor, stimele conserv. " 0. Bibisucu. mim\Ă HURMOZLCHI £ cunoscuţi publicului preţioasa Tioqaţiune a repausatulul Intru feri -ice Eudoxifi Hurmuzachi. U «ri cat ştim acea archivâ docu-şMpntarâ este un tesaur pentru is- eMfr tării. 4e mult se vorbea despre publi-•jcMBa acelor documente. P&n& azi nimic nu se zăreşte pe la li-U ile noastre. Ştim c& o comisiune ÎJJtose Însărcinata cu Îngrijirea şi '9|ducerea publicaţiunel de care este ba, şi ştim iar cft d. Sturdza, unul membrii acelei erudite comi-ni, a citit Intr’o şedinţa a so-Jţtaţii academice, o dare de seama J^pre preţioasa colecţiune documen-şi ne anunţase ca un volum, I coprinde» hrisoave de toata im-tanţa pentru istoria noastră din i»4oua jumătate a secolului XVIII, if; aparut. ■Im dori sa ştim, unde se afla a-^j!1,volum. şi daca a eşit de sub presa, de ce nu s’a pus lu vânzare pe la librăriile din ţara I Şi In cas când acel volum va fi aparut, trebue oare ca onorata comisiune sa se oprească numai la a oelat Pentru ce va fi stand oare aceasta Însemnata lucrare în adormire, când daca ar fi fost Intr ,, ţ u'â cu adevCrat dor de alo cultn. ii, pu-blicaţiunea ar fi fost ţ»ua acum şi mântuită. Ast-fel se ocupă d. ministru al cultebr de interesele de frunte ale culturii naţionale, ast-fel ln-grijaşte d-sa de rftspftndirea lumi-nel, atat de trebuincioasa istoriei ţfirel noastre, tn mare parte acoperită sub pulverea groasă, ce timpul a grămădit pe pergamentele bibliotecilor. Şi când un om de neştearsă aducere aminte ne dărueşte o colecţiune documentară, in tocmită cu multă trudă şi cu inarl jertfe, trebue oare să ne uităm la densa cu ochi nepăsători, să o lăsăm să doarmă In repausul uitării ? Noi rugăm pe onorata comisiune, pe nepăsătorul ministru al învăţământului public să se pue puţin In mişcare. (Rom. Lib) VARIETĂŢI Dm Rusia. Foaea „Novoie Vramia4 primeşte următoarele detalii despre trăiai ţăranilordin ţinntnl Meeen, guvernamental Archangel. Snnt ţărani, cari nn ştia cnm S—şl dacă vinşa de pe-o zi pe alta şi toinşl nn-I vezi snpăraţl. Ţăranul de-aiei găseşte a-proage în fie-enre zi ocazia , de a se inse află cbeltnială, şi a-şi nita, măcar pen-trn câtă va vreme, starea in care ee află. Ba i se dă raciS, ca să-şi dea votai pen-deechiderea nnei circiume; ba i ee cumperi tot cn rachifl votul la diferitele alegeri; c'an enveat la taate întrunirile iu afaceri comunale cârciuma e deschisă şi rachiul, dat de persoanele interesate, hotărăşte votarea. Nn de mnlt nn negustor bogat, 'anume Ruşnikov , fac propunere eomnuel Leznoon, oa aă-i cedeze o bucată de loc penăru clădirea unei magazii de de spirt şi rachifi. După ce afi intrumt pe toţi membri votanţi al comunei le-a zis: „Dragi mei! Ce vieţi voi cn locul acesta? „DaţI-mI-1 mie şi vă cinstesc en trei ve-„dre de rachifl.4 Unii ţărani s’ad .ridicat intr'adevăr şi ad zis, că locul ar fi hotărît, pentru a se clădi pe dânsul o o magazie de reservă a comunei ; dar majoritatea, ademenită de rachid dete negustorului locul, pe care '1 ceruse. Iu alte comune s’ad închis şcolile, şi in local lor s’ad deschis cârcinme. Aceste circiume snnt răul cel mai mare. de care sn-fer ţăranii ruseşti; fie ce bau, câştigat cn sndoare cruntă, călătoreşte la cârciumar. Când rine apoi perceptorul, nu mal sunt bani pentrn plătirea dărilor, ş'atnncl încep chiotele şi vaitele, când se pune sequestrn pe vite şi pe uneltele din casă. .. Darea asupra spirtoaselor aduce statului două-sute de milioane de ruble pe an.... dar cn ce preţ? Rusia întreagă suferr snh acest blestem al beţiei de rachid, Gambetta mirt. ,Fremdenblatt4 comunică din Paris ştirea, că Ini Liambetta i s'ar fi făcut o propunere de căsătorie foarte avantagioasă, care ar spori milioanele lui. .Până acum, zice /.iurul vienes, holteiul tomnatic nu s'a hotârit incd şi anume pentru un motiv foarte iutemeiat. Dacă 'ar cnnona bisericeşte, el ar satisface pe republicanii moderaţi, s'ar strica insă cu o parte mare din partidul săd şi cu intransigenţii. Precum se vede G imbettn preferă a face ca N ipoleun III şi a nu se căsători de cât după ce 'şi va fi ajuns scopul de n fi numit adevăratul Preşedinte sad Dictator al Franţei.4 SOCIETATEA CRUCEA ROŞIE ti iiin Rom.'mia COMITETUL CENTRAL Parte din listele de subscripţione împărţite in ţară de Societatea Crncea Roşie, atât prin administraţinnile jndeţiene şi comunale, cnm şi pe la diferitele persoane private pentru adunare de bani sad objecte inci nu s’afi înapoiat. Comitetul Central fiind dator a da seamă publicului de opersţiunele acestei societăţi, roagă pe posesorii acestor liste eă bine-roiască a le trimite fără multă întârziere fie chiar in etnrea iu care ele s'ar afla, căci alt-fel la finital acestei lene suntem nevoiţi a arăta nude şi la cine ad rămas asemenea liste ne inapoete. Societatea „Economicii* din Hiicurescl. A n u n c i fi. Din causă că tn zio» de Dnmînecă 15 corent când a fost convocată adunarea generală a acestei Societăţt, nu s'a putut întruni numărul membrilor ceruţi de art. 43 din statute; de acta se publică o a dona convocare pentrn ziua de Duminecă 22 Iannarid care ra avea loc tot in Paiaţa! Universităţii, sala Facultăţei de ştiinţe No. 18 cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul Comitetului asnpra gestiune! annlnl 1877. 2. Alegerea Comisionei de control. 3. Alegerea unui membra în comitet. 4. Fixarea maximului de împrumut. 5. Votarea budgetului pe 1878. 6. OrI-ce alte chestiuni relative la interesele societăţeî. Vice-preşe-linte, C. Trlteinu. s-cretar, Tâniseieu. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (âgen(ia Havmt). - - Serviciul ds la 2e Ianuarie, 8 ere dimineaţa. Londra, 28 Ianuarie. O depeşă din Constantinopol adresată ziarului ,Standard' zice, că Poarta a primit o telegramă anunţând că preliminările de pace, ad font «eninate. Aceea-şi depeşă adaugă, că Anglia este autorisată de cătru Poartă a intra cn flota in Dardanele. Londra. 28 Ianuarie. O depeşă din Constantinopol adresată ziarnlni „Times* zice, că pacea nn va fi semnată la ConsUtinopol, ci pe teritoriul rneesc. Londra. 28 Ianuarie. Se asigură că lordul Derby nn se opune In cererea de credite suplimentare. O circulară ministerială, care anunţă că lordul Dsrbv a consimţit a-şi retrage demîsinnea, a fost adresată tnturor membrilor Camerei comunelor. Ziarul „Standard4 anunţă că guvernul, invitând membrii Camerei comunelor de a aaiatn la ş»dinţa de astăzi, a dedarat, că cererea cnbinetnloi va întâmpina oposiţiune şi că nu vot de cea mai mare însemnătate te va da cu acest prilej. Londra. 28 Iannarie, Ziarnl „Morning-Post4 află că marchisnl Hartiugbtoa se va abţinea de orî-ce atitudine ostilă, privitoare la cererea de credite snpliuientare, propunerea guvernului meritând o serioasă lnare în seamă. Mr. Rylands va combate de seară in Camera comunelor cererea de credite suplimentare. Londra, 28 Ianuarie. La camera lorzilor, lordnl D-rby a explicat temeiurile pentrn care şi-a dat întâi şi apoi ’şl-a retras demj9iunea. El crede, că cbestinnile privitoare la pace nu pot fi hotăritor regulate fără întrunirea anul congres european. Lordnl Derby e e de părere, că puterile sunt fuţelese asupra acestui punct Lendra, 28 Ianuurie. La Camera comunelor Northcote a ex-pns temeiurile ce aă decis pe guvern a cere credita suplimentare. EI a adăugat, ci condiţiunile Rusiei nu sunt âncă cunoscute iu mod oficial, dar că ele ar fi fost numai comunicate din isvor antori-sut. Ministrnl nn ştie, dacă armistiţiul e deja subscris. El a încheiat, zicând 4că condiţiunile privitoare la cestinnile de interes european cer neapărat un congres. Anstria împărtăşeşte această părere. Anglia trebue să armeze ca Bă intre iu congresul Europei cu întregul ei prestigiu,. Con9tantlnopol, 27 Ianuarie. Se asigură, ci preliminările păcii aii fost probabilmente semnale la Adrianupol şi că ele vor fi supuse mâne Camerei. A-censta pare dispusă a le vota fără disen-ţiune. Constantinopol, 28 Ianuarie. Ostilităţile se urmează. Ciocniri ad n-vut loc Sâmbătă la Bizardjic, iu Dobro-gia şi pe lângă Ţsnrlu. Turcii se ţin in defensivi. Nu se ştie incă astă dimineaţă dacă preliminările de pace ad fost semnate. —Sirviciul de la 29 Ianuarie — 12 ore din zi — Scobeleff anunţă, că inape:tând îutăririle de la Adrianopol, le-a găsit in o stare es-celentă, toate cn zidnrl de nu caracter permanent, cu escarpe şi contra evearpe. Nr. s'nu găsit aciuai 2b tunuri, ci mal multe: numărul uneşte iacă cunoscut. După cel diu urină rnjiort al generulnln A bidromel, potoliseră bine răd foamea . şi «tea Ini Mih&il Strogoff. Nadla, pă-■**'**« cn mal mare parte din ncesată ■o ndeatolitoare hrană. El mânca bucă-r ţie de pâine jm care tovarăşa lui i le da P mânu una dapă alt». El bea din cofa ► dânsa-i ducea ia buze. • Mănânci tu, Nadia? o iutreba el de rfi multe ori. *-■ Da Mi hai 1, răspunae njerefi juna V «re se mulţii mia cu ce rţmâneu de Itovarăşul el. Mihiil şi Nadia plecară de la Semilovi Soi şi apucară iar aeel drum grozav al knţknlul. duna fată ţinea pept on tărie la obo-BK. Deci Mihail Strogoff ar fi văzut-o iele că nn ar fi avut curagid si meargă •I departe. Dar Nadia nu se plângea, şi aii Strogoff neaurind măcar nn suspin g ■ cn o inţeală pe care nn era in «re să o potolească. Şi pentru ce ? Putea el oare spera aă *1 fie incă înaintea Tartarilor ? El era jos, fără bani, era orb, şi dacă Nadia, fmgnra Ini călăuză, s'ar Întâmpla aă nn 'ji'1 lângă dânsul, nu ar mal fi avut de 4 Jlit să se coloe pe una din laturele drn-* nl şi să moară acolu ca un nemernic. Dar în sfârşit, dacă, prin vortoşiu Ini , ajungea la Krasuoiarsk poate că totul nn era focă perdut, pentru că guvernatorul căruia avea să se fică cunoscut, nu va întârzia a’i da mij'oaca de a ajunge la Irkuţk. Mihail Strogoff mergea deci vorbind puţin , coprins numai de aceste gândiri. El ţinea mâna Nadiel. Amândoi erad in comunicaţie neîntreruptă. Sji se părea că no mal ad trebuinţa de cuvânt spre n'şi schimba gândirile. Diu vreme u vreinu Mihail Strogoff zicea : — Vorbesce-ml Nadia. — Şi pentru cu Mihail? Amâadooî avem aoelaşi gând ! răspundea juna fată Şi feea ca vocea ei să nn dea pe faţă oboseala. Dar câte-odată, ea şi cnm inima el ar 6 încetat de a bate nn moment, picioarele I se împleticeau, pasul i se slăbia, braţul î se ăia în jos şi rămânea in urmă. Mihail Strogoff se oprea atunci, îşi aţintea ochii asupra sărmanei fete ca şi cnm ar fi cercat Bă o z&rească prin a-ceauta umbră ce ducea In el. P-ptul ’I se ridica ; apoi. susţinând mal tare pe tovarăşa Iul el fşl lua iar mersul înainte. Cu tonte acestea in mijlocul tutulor a- e stor miserii fără sfârşit, in ziua acea o imprjnrare fericită era să vie, o impre-Iarare cari trebuia să 'i scape pe amendoui de multe oboseli. Hecaseră in ziua acea de la Semilowsk ol de două ceasuri aproape, când Mihail Strogoff Biata locului — Dramul e pustiii, întrebă el ? — Pustiu de tot, răspunse Nadia. — N'auzi un egornot in urm i noastră ? — Adevărat. — Dacă sunt. tătari trebue să ne ascundem. L X -te bine. — Aşteaptă, Mihail răspunse Nadia su-indu-se pe marginea drnmnlul circ cotea Ia câţi-va paşi in dreapta. Milnil Strogoff etătn un moment singur trăgând cu urechis. Nadia se întoarse îndată şi zise : — E o căruţă. O mână un teuăr. — E singur ? — Singur. Mihail Strogoff stătu un moment la in-douială. Trebnia oare să secseunză? Tre-bnia din contră, să cerce de a găsi nu loc iu această căraţă dacă nn pentru el cel puţin pentru ea? El s'ar fi mulţumit numai i'ă se eprijne cn mâna de căruţă , ţi lu trebuinţă a n împinge căci picioarele I Iu' era incă ţepene dar simţea foarte bine că Nadia, tărită pe jos de In trecer a Ini Obl, adică de opt zile şi mai bine era in cnpătul puterilor ef. Aşteptă. Căruţa ajunse îndată , cotind drumul. Căruţa căreia ii snnsfl doagele răă, la ne-voe putea să încapă trei persoane, şi era nn fel de kibitkă cum se numeşte in partea locnlnî. De obicei la kibitkă trag trei cni, dar neta nn era trasă de cât de un singur cal cu păr lung, coadă lungă, căruia sângele sM mongol ’î asigura ver-toşin şi cnragiH. Un tânăr o mână având nu câue lângă el. Nadi cnnoscu nu mal de cât că acest tânăr era Rus. El avea uu chip b'ând şi flegmatic, care insnll» încredere. Aminterl nn părea grăbit de loc. Mergea ou un pas liniştit ca să nu’fi obovească calul şi vă-zându’l cineva, n’ar fi crezut nici o dată că el umbla ps nn drum in care Tartarii pu-tua să 'I tae dintr’ u i moment intr'nltnl. Nadia ţinând pe Mihail Strogoff de mână se abătueeră diu drum. (Va urma) tiurko, cavaleria generalulni Scobeleff I a luat, afară de cele Iu tunuri luate de către cazacii d* la Don al lui Grecoff, iacă 1:; tunuri, a»t-fcl că totalul tunarilor luate e de 51. DIRECŢIUNEA GENERALĂ A ARCHIVELOB STATDLOI. A eţit de sob preaiS şi se ra pune peste puţin în vânzare prima serie a publicaţ/u-mb> tf torue - filo logice ale Dir(c(iune1 generale a Are lavelor Statuluit snb titlul de : Cuvente den Bdtrini limba română vorbităîntreanii 1550 —1600. stadiu pnleograflic şi linguistic de B. JP- TrL A. S D E TJ cn o introducere asupra importanţei şi direcţiunii eeiinţifice a filologiei române, de celebrnl lingnist german HUGO SCHUCHARDT Acest volum, aproape 41)0 pagine în —8 mare, coprinde, afară de introdneerea generală: I. Trel-zecI şi trei textarl, cn cercetări introductive şi vaste aduo'aţiunî istorice, ’ ah ografice, economice, juridice, linguix-tice etc. II. Un gloinr documentai dintre anii 1535—1502. III. Un specimen de dicţionar etimologic nl limbei româue pe bisa unni vocabular manuscris de la 1000. IV. Şease indici analitice. V. Vr’o cincî-zec! de fac-simile de pe portrete, manuscrise, iscălituri, pece-ţl, semne de hârtie etc. etc. TEATRU NAŢIONAL A.lSXXTN’OIXJ PREALABIL Comandutorul D-nn ERNESTO ROS SI e^leSnjl artiit tragic Italian va da 14 reprtsentaţiun! în curau! tune. Ianuarie IB7B REPERTORIUL Trxgedil de 8hakesp?are : — Romeo şi Julietta, Olhello, Hamlet, Regele Lear, Ricardo III, Micbilh. Doi Sergenţi, Drarni ds Rotti. — Kean , Drama de Duma*. — Ludovic XI. Tragedie de Delivignp. — Prancesc* de Riminî, Tragedi* de Pellico. — A* more şi Cabală. Tragedie de SchiIIer. — Caiemia, Comedie de Scribe. — Moarte Civile, Dramă de Giaoometti. — Ruy Blas, Dr^mă de Victor Hugo. La întâia repreaentaţiune se va da : O T PT E L L O Traeedie in 5 acte, tradusă de d. Carcano. Domnd R0SSI va representa rolul lui 0THEL10 Condiţiunile şi costul abonamentului pentru 14 reprezentaţi ut\ obligrsUire. Abonament: Loja rnng I, II fr 050; Loja III fr. 350, SUI I fr. 120, SUI II fr. 80. Stal IM fr. 50. RepresenUţiiie vor începe la 1 Ianuarie 1878. Abonftmental ne va plSti la eosiran <î-ip* Emesto Itossi în manele d-lnî 11 r iz zi conducătorul trupei. Subscripţiile ee vor face la casiernl TeatrulnT, d. Zeid^a, In t6te (Jilele de la orele 10 n. m. pfinA 1» 3 p. ni. şi in pdra de r^presentaţii. p. Urnato Koai B. Franclieiti. A eşit de sub tipar şi se aHA de v&n/ire Ia magaainple de musiuu ale d lor fîebauer şi Ş-imlrovits , şi la autor: CÂNTECUL ROŞIORII Oft IDE Ei A. VEDE. Dedicat Mîriei-Sule DOMNITORULUI ROMANILOR CiBOL I. Poesia de Jocotenent de «tat major H C. MANIUl,KS