Nr. 19. MARŢI 17 IANUARIE ANUL'III. — 1878. js, BONAMENTELiE \ IV TOATa UOmLMU ....... I o. 48 W* ............. ~i 6 i»»i............. 3 luni.................... IN STRAINATATK _ ,............. , eo Itf^EEŢIONI ŞI RECLAME: „ J, 30 Uter* petit, pa«in» IV. 30 bani. plgi„. JH. 80 bani, pa pag. II, 2 lei noi. R^olanie 3 IM noi li oi a. Un numdr In capitală 10 bani. KSK IN TOATE ZILELE UE L1TORIJ. Biuroul Rf*dac»tu*i Ad ra i n ist ra t io î: P.vlatul ,l>ania.* -Aisrxj isrci xj ri. 6e priimctc In strftmatato: La D-nil Haa**n gtnn ă VogUr In Virana, Wal6»cbga«o 10. A. OpptUk in Virana, 8*nben!ja«t*i 2; Rudo-Mottf in Vicnna, SeileratitLa 3: Vinctru Ardicka in Vieona, TeinfaltatrMie 17 Philipp Ijb în Virana, Eieheobacl>gM*e ll : Lagn d Comp. în P«fta fi Havat-LoffiU d Comp io Parii, Scriaorl nefraacate nu ae primeac. Articolele nepublicate ae vor arde. Un număr In Districte 15 bani. I n Bocarrsel, U Ianuarie. | Jar»!*............. 91»/* 91 ■- poinoniale .... 86t^ 861 J« ; j freci ar rural . . 801 j 9Q| \ urban . . 71 70 ’pinicipal al Capit 81 80 . ^nail.............. — — 'Dacia...............200 — România ..... 4.'» — municipal rn premii — — |» Românii............. — — 3 luol ...... I00)/e — % # ...........2530 B« 1 ’.'.'. ’.'• »«'■;» - Cantul de Vlena, 2G Ianuarie. Renta ungari in aur .... 92 fl5 Bonuri de teauur ui g , I etnii. li0 60 • * > 11 > 110 — împrumutul austr, in birtie . 03 85 » , > argi nt . 07 26 Renta auutriacA in aur ... 74 95 !/)•• din 1866................116 — Acţiunile hincel naţionale . . 8l6 — « . auitr. de credit 229 — • • ungare » 310 — Argint........................l03 20 Ducatul....................... 5 58 Napoleonul.................... 9 45 100 m&rcl germane............ 68 45 Carral de Berlin, 23 Ianuant Acţiunile Cailor ferate rominp. Obligaţiunile rumine 6»/» , . Priorităţile C. fer. rom. $>/* Imp uimitul Oppenbeim . . . Napoleonul.................... Viena, termen lung............ Pâri* » icurt ... 34 50 70 — 70 60 95 — 16 18 81 — Calendarul (filei Marţi 17 Ianuarie. Patronul ailel: Cuv. Antonie. Rts&ritul soarelui : 7 ore 32 min. Apuiul aoarylul: 5 ore 6 min. Pasele luneî : Primul-Quart. Baonreicl Nnccavm PLEOAREA TRENURILOR 8uoe«T«—Rncnreacl Bacurtacl . . . 8.15 n 10.--- Suceava..... 6.11 d 6.46 tl Ploeict . . 9.50 n 12.00 Roman..... 8.45 q 1233 8 Br&ila . . 1.53 n 5.46 1 7.15 tl Tecuciiî..... 11 30 n 6.10 j Tecuci ii .... . 4.38 a 11. oJ Briile..... 3.08 n 8.1» n *6*1 Rom iui .... 4.45 J Ploue)..... 7.12 fi 2.46 d Suceava, toiirc , .12.03 () 9.55 a Bucurml, «ovirt 8.SO 4.30 f Bb oreM Verelorova Verelorova --- Boonreittil Bucjrracl . . . ... 8.-4 S,05 a Vcrciorova . . . 6.46 ti Piteşti . . . . . . . 11 21 <1 10.15 d Craiov.* . . . 11.44 j Slatina . . . . ... 2. \ Slatina, .... Craiova . . . . Pitejtl ..... 4.42 3 7.15 cj Vdrciorova, «otire , . 9.0l nu Bucurtacl, *o«ir* 7.40 Ş 1.20 9 BaonreMl—Glargla Bucurescl..............9.16 d 6 06 n Giurgiu, eoiire........11.55 0 37 a Glnrgin—Banarencl Giurgiu. ...............9.36 ^ 4.45 n Buoureacî, aonire.......... 9 48 q 7.17e Ini Ziramerman, eare ad fost plecat in Silistra, în urma in .eperel ncgoţiă-fsr de la ICazanlîc, sad oprit intre Cer-iroda şi Arabadi, unde s*ad aşezat in |rtierc. In urma provocării făcute de că-Achniad Ksiserli paşa, central admi-btruţinnei civile din Bulgaria a fost mn-din nod le Rngcinc. Xailrll, 23 Ianuarie. Regele şi familia regală a mers la 11 tasuri la biserica Atochn. Prinensa Mer-( es a sosit însoţită de regina Cristina de familia ducelui de Montpensier din kranjner. şi s a des de asemenea la biee-|ic5. Regele şi princeaa ad fost aclamaţi mulţimea adunată p« ,trade. yrraaliiM, 2S lanoarif. jii Preş dintele senatului AndifTrot-Pasqier Tteşte o adresă, in care preşedintele sena-sdni italian mnlţnmeşte pentrn tnanife-hţiil. de simpatii făcute cn ocssinnea JuceUlril din viaţă a regelnl Victor Ema-|fael. MadrM, Z3 Ianuarie. Cununia regelui s'a ficat şi apoi mirii Lg.vr ,',jj ;ntori j0 pa]at 1'oBstantlaopel. 23 Ianuarie. .Agenţia Huvas* vesteşte că trupele rn-r*U »u sosit in Keşan. Se crede că ( ităzl ori mâine roşii vor Mi In Galipoli. Arant-garda rusească a ["’t ,n Tşurln. Apărarea ConsUntinopo-ll‘lul te nrgauieei/ă cn multă energie. SCIRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* (Agenta Havas). ■ Serviciul, de Is 25 Ianuarie 4 ore seara— Lem-Palaaks vi laa.arie. O Inpti înverşunaţi s'a dat ieri dinaintea Vidinnlnl. Românii a’a făcnt stăpâni pe însemnata poziţie Enindau, dnpă cead luat cn asalt trei rednte, aQ pns mâna pe cinci tnnnrl şi nn mare nnmSr de pri-sonierl. Perderile românilor nn ennt încă constatate. In acelaşi timp posiţiila de la Bopka şi Capitanovcia ad fost ocupate de trapele româneşti care ad inaintat ast-fel până la bătaia de pnşcă la împrejmuirea fortăreţel V.dinului luând la goană pe turci de la toate lucrările Inaiatate ale turcilor. Londra, 23 Ianuarie, .Morning-Adversiter* zice ci numai de cât dnpă declaraţiunea d-lnl Northcote in parlament, capii partidnlni liberal s'ad întrunit. Printre ei se aflad d-nii Harting-ton, Poreter şi Bilders. Ei ad hotărît a nu faoe nici o oposiţie votării de credit suplimentar cernt de guvern, dacă aceet vot no este un vot de resbel, ci un simpla Tot de pregătire comandată de cerinţele situaţiei şi dacă ra fi propus de cabinetul întreg. In această întrunire s’a făcut luare aminte că guvernai nn cere nn credit extraordinar ei un credit suplimentar şi că nn poate fi motir de a inţelega nnmai de cât rf«boiul în nrma cererel ce guvernul va adresa Luni parlamentului. »Dai1y News* anunţă că Lordul Derby |i Carnarvon 'şl ad dat dimisia. londra, 26 Ianuurio. .Times* confirmând ştirea de mai sus, zice că este nn grav indice de hotăririle guvernamentale Acest ziar asignră că dimisia lordului Carnarvon a fost primită şi că mari silinţe se tot face pe lângă lordnl Derby spre a ’l face să'şl retragă pe a sn. Creditele suplimentare cerote de gnvern se urci la cinci milioane de livre aterlinga. Londra, 25 Ianuarie. .Daily-Telegraph* zice că o parte din trupele Ini Snleiman-paşa «'a îmbarcat la 23 Ianaarie şi că Hobart-Paşa este aşteptat Ia Constantinopol cu trapele ce vin din Asia. IiOndrt, 25 Ianuarie. O telegramă din Canea publicată de .Times* cn data de 23 anunţă că creştinii ţin campania. Toate încercările de impăcinire. făcute de Tarei, ad căzut. O depeşe din Roma annnţa că câte-va năvl trebue să staţioneze prin deosebitele portnrl ale Tnrciel spre a ocroti interesele supuşilor Italian!. (Athena, 25 Ianuarie. D. Canrandnros a espns in Cameră programai gnvernilni. Acest program zice, că împrejurările ennt critice, dar că Ministerul arte hotărât a nrma a politică de acţiune, a apăra drepturile Grecismnlnl şi la scăparea fraţilor in sclavie. Programai sfârşesc» recomandând prudenţă. — Ssrviolol de la 2, Ianuarie — 9 ere dlmieesţă londra, 2C, Ianuarie. la camera lorzilor, lordnl Beaconsfield, a făcnt o declaraţie asemenea aceleia a d-lul Nortbcote. El a adăugat că ordinnl dat flotei s’a revocat, pentrn că se spera, că condiţiile Rnsiel , păreau de natnră a forma o basă de armistiţiu. Lordnl Bea-consfield, respnnzend lordului Carnavon. a zis; Nn înţeleg, cn toate esplicaţinnile date, pentrn ce d. Carnavon ş!-x dat demisia. Guvernai şl-a arătat tot-d’anna dorinţa de a menţine obligaţiunile impnee de tratate in privinţa Dardanelelor. Guvernul a putut eă-şl schimbe metoada, dar nn ’şl a schimbat politica. D. Carnarvon este in nnire ca colegii sel asupra fondului; este in neunire nnmai asupra me-toadel. Guvernul va esplica. la momentnl cuvenit, mijloacele ce a adoptat Lordnl Beaconsfield stărniesee in politica ce guvernai a hotărit a nrma ; dar tot fiind dispns a păstra neutralitatea, daca neutralitatea nn poate esista, de cât lăsând •fără ocrotire, cele mai mari interese ale Engliterel, apoi guvernul declară, că o respinge şi rjesce să apere interesele ţerel şi onoarea Reginei. Tlena, 2'i Ianuarie. Corniţele Anersperg, preşedintele conei-Halal, a declarat că împăratul a priimit dimisia ministerialul, şi că l'a însărcinat a conduce affacerile pană la formarea noului cabinet. Viitoarea şedinţă a Camerei, se va ţine Marţia viitoare. Loadra,2G Ianuarie. .Daily-Telegraph*, in a treia sx ediţie, annnţă că Amiralnl Homsby a dos flota englesă, până la intrarea fa Dardanele, şi, ajungând aci, el a primit de la gnvern, o depeşă, prin care-T da nn contra ordin. Deci, Amirirnla dus înapoi flata la baia Bazica, nnde este şi in momentnl de faţă. Ceastantlnopel, 2s Ianuarie. Se veateac tnrbnrărl ia graniţa tnreo-greceaacă. Câte-vu bande înarmate, compuse din Greci, a străbătut in Tnrcia. Poarta va adresa obsori.tţinnl în această privinţă Grociel. Londra, 25 Ianuarie. Şedinţa Camerei lorzilor.— Lordnl Beaconsfield, răapni.zând lord al al Grnnville, declari că nn este liber d’i face cnnoscnt COndiţii'e armistiţiului, pentrn că aceste cnndiţinnî sânt încă confidenţiale. Şedinţa Camerei s’a amânat. Leudra, 26 Ianuarie. .Daily News*, crede că coudiţiunile de pice ennt cele următoare : Autonomia Bnlgariel , snb nn guvernator creştin, chiar şi pentrn partea, care s6 află la meaz.ă-zi da Balcani ; asignranţă pentrn Bosnia şi Herr.egovina, de măsnrl ocrotitoare şi de reforme îndestulătoare ; garanţii de o mat bană administraţinne pentrn cele-l'alte provincii tnrceşti; independinţa României, a Serbiei şi Mantenegrnlnî; cres-cerea teritoriului Mnntenegralnl, dară fără port pe mare, de oare-ce Anstria se o-pnne; cesinnea Bitumului, a Carsnlnl şi Erz.ernmnlnl cu ţinuturile din prejnr; despăgubire de răaboiQ. Cestinnea Dardanelelor se va păstra cercetăral Europei. — Serviciul da la 27 Ianuarie snilszi. — Londra, 26 Ianuarie. O depeşe din Constantinopol, către tia-rnl .Times* pomeneşte de sgomotnl că condiţianile Rnsiel, coprinj, o pnnere la cale particulară cn Pjarta, relativ la Canalul de Snez. Londra, 26 Ianuarie. .Dailys News*, crede probabil, că guvernul va reveni asupra hotăririi de a cere lnnl parlamentnlnl, nn vot de credite suplimentare şi că Lordnl Derbv Ta pntea ast-fel să-şi retragă demisia. .Times* crede de opotrivă, că orl-ce trebuinţă de a cere credite suplimentare a dispărut. Acest ziar speră, că Sir-Straffort-Northcote va face declâraţinni despre aceasta Ioni. .Standard* află că Dacele de Bakin-gl am, va nrma probabil Lordnlnî Carnavon. Lordnl Derby indeplinesce îuc” funcţiunile Ministrului afacerilor treine. .Standard* esită a crede că Lordnl Derby ra părăsi cabinetul in ast-fel de momante. Athena, 26 lanoarir. O mnnifeBtaţinne, compusă din zrce-mil de oameni, s'a dus la dd. D -’igeorge, Tri-cnpia, Zaimis, Comnnduros, Dely Janta. Mainfestanţii nil tras cn revolverele şi aii stricat geamurile de la easa d-lni Comnn. dnros. AQ fost trei răniţi şi nu mort. Manifestanţii apoi s’afi dus la Palat. H —r 'le a eşit şi le-a vorbit ; el a zis : .Imprejn-rări'e sunt grele pentru ntţinne. Nimenea nn ’şi inb sce ţara mal înalt de cât mine, dară trebue să păstrăm liniseea*. Manifestanţii s’afl dna apoi la cei-l’alţl Miniştri. Soldaţii ’! aii risipit. Se aşceaptă mâine la o demonetraţione de acelaş-fel. Soldaţii staQ cn armele gata şi aQ primit ordinnl d’s u potoli cn energie. BDC0RESC1 » IANUARIE Printr’un comunicat, ce ’l vedem publicat In .Monitorul* de Duminecâ, In Io Ianuarie, ministerul justiţiei corminicft pftrerea sa In privinţa articolului din No. 9 al .Timpului*, In care spuneam despre vorba respân-ditâ, cA d. Eugeuiu Stâtescu , ace-InşI care voia sâ faeft u se graţia ParasehiV68CU (cel cu atentatul tn contra d-lul Lascar Catargi) , ar fi fost pălmuit de un domn Bib&nescu. In acel comunicat ministerial cetim Intre altele următoarele rfendurl: .Ziarul .Timpul,* In nnmfirul s6D ,de Vinerea trecută, a publicat uu .articol injurios şi defăimător pen-.tru d. Eug. Stătescu, ministru de .justiţiâ, afirmănd următoarele douP . fapte:.......................... , AmSndouS faptele, pe care .Tim-.ful* ’şl basează apreciările sale, şi .In care vede un raport de efect la .causâ, sunt Cil tot-d’aunil, nişte .pure invenţiunl şi cu totul neade-, vfirate.* La rfendul nostru, vom avea cu-tezarea a’l comunica apreciarea noastră despre comunicatul In chestiune. Cănd domnul ministru neagă faptul anunţat de ziarul nostru, că a fost bătut de numitul Bibănescu, şi declară publicarea faptului : un act injurios, d-sa este cu totul corect ; căci mal ăntfiiă a nega este un drept natural ce aparţine tutulor fiinţelor omeneşti. Negarea nega-ţiunel nu ar putea avea loc din parte ne de căt atuncea , cănd autorul afirmaţiunei care a dat naştere negaţiimel ar fi constrlns la aceasta prin vre o cale oare-care. Asemenea este corect a califica de injurios un articol care conţine o aserţiune injurioasă cănd acea aserţiune se declară de neadevSrată. Identice observaţiunl avem de făcut şi asupra acelei părţr a comunicatului care se atinge de faptul cererel de graţiare a lui Paraschi-vescu, cu adăogire numai, că articolul din .Timpul* nu a zis, cum pretinde d. ministru, cit d sa ar fi grafiat, sau făcut să sc frapeze acel individ, ci, că d-sa a cerut să se graţieze. Distincţiunea are importanţa sa pentru noi, de şi nu are nici una In căt priveşte pe d. ministru, căci. ca efect moral, este absolut identic dacă d-sa a graliat, a făcut «I st grapezi, sau dacă a cerut numai să se grupeze acel individ. Aceasta este aşa de adevftrat, In căt chiar articolul In chestiune din ziarul nostru, cu căte-va rendurl mal jos, zice : .prin graţiarea", confundând, ca efect moral, faptul îndeplinit cu iu-tenţiunea faptului. Dacă intru acestea s’ar fi mărginit, Comunicatul, repetăm că ar fi fost de o perfectă corectitudine. Insă d. ministru merge mal departe. D-sa nu întrebuinţează dreptul ce’l dă legea de a face comunica turl, pentru a se apăra ssă pentru a se justifica tn contra unor a-acuzaţiunl ce i s’ar aduce, saO chiar pentru a neca aserţiuni cari ar fi injurioase daca ar fi adevPrate. D-bu 1 ntmsenzft de acel drept pentru a ataca, a injuria şi defftima dela lnftl-ţirnea posiţiunel sale de ministru. In adevăr d-sa ne atarft şi ne defaimft cftnd zice oft : amcnduolfaptele sunt, Cil tot-d'auna, nişte pure mvenfiunl ţi cu totul neactevirale. “ Admiţând cft cele duoft fapte sunt aşa cum place d-lul ministru a le califica, D-nia sa avea dreptul de a le nega, lnsft nu avea şi nu are dreptul de a generaliza, şi de a zice : ,cci tot-f auna* pentru cft, dacft, luftnd colecţiunea .Timpului* de la fundarea lui şi pftnft astăzi, vom gftsi, fie numai un singur fapt, publicat de acest ziar. care sft nu fie ,o pură invenţiune ţi cu totul necuievilrat', a-tuncl este evident cft cu drept de-clarftm d-lul ministru că : ,ne atacă ţi ne defaimă‘ ţi zice un neadevir. Se găseşte lnsft ceva şi mal grav In comunicatul, de care este vorba. D. ministru Împinge cutezarea abuzului pftnft acolo, de a voi cu oca-ziunea publieftre! In ziarul nostru a unor fapte pe care le tftgftdueşte, sâ ne silească a publica tot-d’o-datft aserţiuni injurioase şi defăimătoare In contra Întregului partit conservator, ba chiar In contra lntregel oposiţiunl. Acel din cititorii noştri care ar avea curiositatea de a cunoaşte pa-sagiul la care facem aluziune, ll vor gftsi In .Monitorul oficial* din 15 Ianuarie curgător, In alineatul de la sflrşitul comunicatului. Dacft d. Eug. Stfttescu, fost colaborator al .Romftnulul* Înainte de a ajunge In capul ministeriulul din curtea Zlătari, ar avea, cfttuşl de puţin, In cugetul seft, o noţiune justă despre dignitatea presei, domnia sa nu ne ar fi trimis acel comunicat, prin publicarea căruia ne am atrage cu drept cuvănt desaprobarea tutu-lor representanţilor presei serioase In Romftnia. Aşa sperăm, cel puţin, cft va fi. — Vom vedea ! DIN AFARA Negoţiările de pace.—S’a împlinit trei zile, de cftnd ne-a sosit ştirea cft delegaţii otomani au primit ordinul de a semna prelimina-rele păcii; de atunci lnsft şi pftnft acum nu ne-a sosit nici o ştire po-sitivft despre eondiţiunile de pace ale Rusiei. Prin ziarele din străinătate circuleazft două versiuni. 0 de-peşft sosită din Londra ne comunică nişte condiţiunl foarte moderate, a-dicft autonomia Dulgariel pftnft In linia Balcanilor cu un guvernor creştin, independenţa Romftniel şi a Serbiei, o sporire teritoriala pentru Muntenegru şi o despăgubire de 20 milioane lire sterline pentru Rusia. "Tagblatt* din Viena comunică lnsft nişte condiţiunl cu mult mal aspre, adică : Bulgaria suzerană pftnft la rlul Mariţa cu un principe ales de bulgari, despăgubim teritorială pentru lîomftuia, Serbia şi Munteuegru, cedarea către Rusia a Karsulul, Ba-tumulul şi Erzerumulul şi surparea fortftreţelor de pe ţăruiil Dunării. Din norocire In nici una din aceste versiuni nu se face amintire despre retrocedare" Basarabiei. Una ori alta dintre cele două versiuni poate sft fie adevărată; pftuft acum lnsft nmăndouă trebuesc sft fie privite ca simple apreciftrl ale ziarelor, de oare-ce ştiri oficiale nu ne-aă sosit ftncă. Positiv este numai, cft guvernul otoman a însărcinat pe delegaţii săi să semneze peliminftrile şi astfel e chiar mal mult de cftt probabil cft ele ati fost semnate şi cft pftnft acum ostilităţile aă fost curmate pretutindenea. Englitera. — ftuvernul englezesc a declarat în parlament, cft i s’aă fft".ut impftrtftşire depre uncie din eondiţiunile Rusiei şi cft. fârft antorisaţiunea Comitelui Şuvaloff, nu poate vorbi despre ele. E Insă probabil, cft aceste condiţiunl sunt satisfăcătoare pentru Englitera, de oare-ce Hota englezească, ce piecase spre Dardanele, a primit ordin de a se Întoarce earft-şl In largul Me-diteranel. Eventualitatea unei nouă cotnpli-caţiunl nu este lnsft excluşii. North-cote a comunicat, parlamentului, că guvernul va cere, de şi nu un credit estraordinar, un credit suple-raentar. Acest credit se socoteşte la 5 pftnft 6 milioane lire şterline. Numai de cftt după ce s’a făcut a-cea-ită comunicare, partidul liberal a ţinut o conferenţft, In care a ho-tftrlt de a nu se opune votării a-cestul credit, care nu e de cftt o măsură de precauţiune şi nu implică de loc declaraţia de răsboifi. In deobşte spiritele par a se fi domolit In Englitera şi se zice cft scrisoarea Reginei Victoria a produs o adftncft impresiune In St. Peters-burg. Alistro-Fllgarift, Crisa ministerială din Viena devine din ce în ce simptomul unei crise politice, care foarte lesne va putea sft sguduiaseft ambele părţi ale imperiului Habs-burgilor. Nici In Viena, nici In Pesta parlamentul nu voieşte de loc sft facă concesiuni guvernului şi ast-fel începe a se ivi temerea, cft şi cabinetul din Pesta va trebui sft demisioneze. Cabinetul din Viena a demisionat pentru cft parlamentul nu voia sft renunţe la modificările pe care le fftcuse comisiunea In tarifele vamale. Dietă din Pesta merge chiar mal departe şi in o conferenţft ţinutăja 21 Ianuarie mal mulţi dinte fruntaşii grupelor parlamentare aft cerut un provisoriă pe cel puţin un an de zile. Căuşele acestei neînţelegeri sunt insă • u mult mal depărtate şi mal iidăncl: pactul dualist , ca sistem , nu-il satisface nici pe unii, nici pe alţii, şi ast-fel şi intr’o parte şi In alta se caută alte base de Înţelegere. REVISTA ZIARELOR .Pressa* de la 15 Ianuarie pune încă o-datft în vederea publicului, cum .Romftnul* confundă cestiunl, ce sunt cu totul distinse una de alta. Ast-fel, publicftnd la 13 Ianuarie cele două scrisori adresate de către Ţarul Alexandru M. S. Domnitorului, .Romftnul* face nişte conclusiunl cu to tul nepotrivite. Căci nimeni nu s’a Îndoit despre bravura armatei noastre (afară de .Romftnul,* care zicea că romftuil sunt un popor moleşit, ce are trebuinţă de a i-se lilSi» sânge) şi toţi ştiam cft Domnitorul poartă cu toată demnitatea coroana lui Mircea şi Ştefan. Scrisorile dovedesc numai că fundate erau credinţele .noastre. Dar cum rămftue cu lipsa de principii a radicalilor? La anul 1870 el ziceaţi cft .Romftnia* trebue sft se lupte alăturea cu Turcia, imitai CU al iuta sa naturalii, pentru ca să se apere in contra ambitiunel unor vecini cutesiltorl. Acum însă ? - acum ! ? .Pressa* Întreabă: ,De ce nu respunde .Romftnul* de astăzi la cele scrise de .Romftnul* din 7 Noem-vrie 1870.* .Romftnul* Începe aretftnd, cft guvernul, din motive neînţelese, nu dă ţării destule informaţiunl despre cele ce se petrec Ingregiurul Vidinulul. Comunică dar dupft informaţiunl indirecte cilte-va detaiurl despre suc- cesele din urmă ale trupelor romft-neştl de la Vidin. Ln urmii .Romftnul* atrage luarea aminte a cititorilor asupra ştirilor telegrafice, pe care le comunică. Mal ln urmă ,Romftnnl* arată cum Camera a Început lucrările sale şi dă expresia speranţei, că multe rele se vor curma şi multe bune se vor face. Intre altele se va desbate ln cu-rănd legea pentru curmarea arestului preventiv şi o lege, pe care o numeşte „justiţia pentru popor*. Cu totul in urmă „Romftnul* se agaţă de noi şi arată Încă o-datft, cftt de grozav 11 supării „Timpul*. RESIIOIUL «investi in mod strâns şi concentric cetal Velinului trupele divisiunilor I şi IV,. | zioa de 12 Ianuarie, după o scurtă lup atacă şi isgoni pe inamic din satele j l tardjic, Novoselci, Rupea şi Raianovce.u > de el era Întărit. Trupele noastre avură i aceasta afacere pe suMocotcnentul Şer ncscu, din al ft-lca regiment dc linie gi. rănit, un sergent ucis şi 5 soldaţi răni \pol ele păşiră la atacul posiţiunel itnp tante de la Smirdan; după trei ore bombardare, la rare ca şi în cele-alte h ţi uni. concură şi Calafatul cn un foc foa ■ viu, iară dincoace dc Dunăre eraă in ţiune 7S tunuri, din care 12 instalate dreapta frontului, la 2 cliilometre dep. tare de cetnte, focul turcesc nn mal 11 punse de cât faorte slab. La aripa noasjM stângă, generalul Cerchez luă dispoaţi a ataca posiţiunca dc la Smirdan, o După raderea Plevnel. divisiunea II. sub comanda generalului Cerchez şi divisiunea IV. sub comanda generalului Angelescu. au primit ordin a porni spre a lua oraşele Întărite turcesc! (Iepe marginea Dunărei cari mai rămăseseră ln posesiunea inamicului si a face investirea Belgradjiciilul şi Vidinulm. Divisiunile s’au pus in marş prin Ra-liova si Cibru-Palanca spre Lom-I'alanka care că\luse cu câte-va zile mai 'minte iu manele trupelor noastre, când divisia I, sub comanda colonelului Leca. se arătase Înaintea acestei localităţi. De aci cate-şi trele divitil, sub comanda generalului Baralamb. sau format iu do ii coloane, precedate de detaşamente de cavalerie, şi din care una porni pe şosea la Belgradjic şi cea-altă luă drumul pe marginea Dunărei la Ar-ccr-I’alanka, care sc evacuase de Turci şi se ocupa de trupele noastre iu urina unei scurte lupie. înaintea Belgradjiciilul rimase brigada Cantili, care ocupa satele Oraccc, Raşovica. Ilarovica şi Ciflic, in chizcnd ast-fel intrăm cerc de impresu-rare cetatea Belgradjic, situată ii pic pe un vârf de stâncă. Brigada Cantili incepu bombardarea acestei cetăţi, apriuzând loj mcntele-barace ale garnisoanei şi pricinuind stricăciuni simţitoare iu interiorul retâţei Restul coloanei ce înaintase spre Belgradjic se dirija pe calea Belgradjic-Nazir-Ma-bal.i. prin Osmanie, iutâlnindu-so aproape de Nazir-Maliala şi Vitbol cu rea d a doa coloană. După o luptă de 7 ore, ambele coloane se făcură stăpâne pe acest punt important din (.ansa inorucisărei diferitelor şosele şi căi de comunicaţie .ale Vidinulul. Ante-gu.urda înainta apoi spre Bel.arada, care fu ocupaţii fără luptă. Brigada de roşiori primi ordin a merge înainte lu recunoasceri. ta Dinkovica, ea întâmpină o scurtă resis-tenţă din partea unui detaşament inamic, ce fu silit a se retrage, şi roşiorii străbătură panii la Florentin, care fu ocupat fără resistenţă. Cele-altc trupe urmară ocupând Belarada. Dinkovica şi Xcganovce. şi ast-fel isolarea Vidinulul se complecta desăvârşit: însă raion» 1 do investire era încă in afară de bătaia tunurilor noastre asupra chiar a cetăţei Vidinulul. Pentru a ajunge acest scop sil este o întărire însemnată, ridicată de Tu spre a apăra Vid inul despre uscat. A ta se esecutâ cu fi batalioane din regiment al l-lca si al fi-lea de linie şi al 9-lea dorobanţi. şi el avu un succes compU Trei redute, cari apărau posiţiunile ss lor Smirdan şi Inova, au fost luate cu salt de trupele noastre, şi lupta a du de la :> ore pană la fi orc seara. Şanţul redutelor şi câmpul Împrejur erau aco rite cu peste 900 cadavre inamice, şi căzut in mâinele noastre: fi tunuri de de oţel lvrupp cu muniţia lor, şi un chiar âncâ încărcate, atât a fost at» de impetuos, 250 prisonierl nizaml, i multe sute de pusei Peabodv-Mart şi Snider. Restul trupelor inamiculu fost luat pe goană in cea mal mare desord retrâgândn-se in Vidin. Trupele au conduse cu inteliginţu .şi bravură de i lor, nu se auzea ca semnal al trompeb de cât inaintarna şi pasul gimnastic Perderile noastre sunt : 2 oficiârl moi' căpitan Verbiceanu. din al 9-lea de dc lianţi si snb-locotenentul Frnn/escu al 4-lea de linie, . oticiârl răniţi -. Io tenentul Flcfterescii, din al fi-lea de Ut având piciorul sfărâmat deasupra genuch lin, căpitanul fieorgescu, din al 1-lea linie, nşor rănit, şi locotenentul Cura naş. din al 4-lea de linie, rănit uşor mână. Din trupă se evaluează aproape la 40 morţi şi ca la 100 răniţi. Acum cercul de investire al cetăţei dinului este cu desăvârşire restrâns, io întăririle exterioare şi Înaintate sunt manele noastre şi cetatea clu'ar se aHâ complecta dominaţie a tunurilor noastr (Monitorul, ŞTIRI OFICIALE Prin înalt decret douineBC s’a îuair In gradul de general de divieie, pe i de 1 Decembre 1377, după legea cabrai D. Aleaandrn Cernat, ministru de i bel, general de brigadă de la 1873, prilie 8. Ghica Ioan Gricorie, chemat la sa cinl timporal, general de brigada da 1SC2, Inlie 15, în funcţiunea de com dant al divisiel II teritorialft militari. La gradnl de colonel, s’aă înaintat Pilat Constantin, din I-inl regiment dorobanţi, locot.-colonei de la 1871, nnarie 9, in corpnl de etat-mBjor, d egea cadrelro. UIHAIL STROGOFF 9AU CURIERUL ŢARULUI V. (Urmarea 11-a). La nn semn al EmirnlnT, Mibail Stro-1 goff fu adue la locnl rezervat, — Blonnt, zise Alcide Jolivet, tovarX-Şdlul sSB, nn cnm-va ţii să vezi sfârşitul tutnlor acestor petreceri? — Ba si mi ferească Dumnezeii, răs-puuse llarry Blount. — Cititorii ‘Daily-Telegraphulnl» nu prea annt doritori, nădujduesc, de emă-nnntele onel eiecuţiunl în felul Tartar. — Nici cât verişoara d-tale. — Bietul biiat, adauBe Alcide Jolivet, privind pe Mibail Strogoff. lTn Boldat voi-nio ca el ar fi meritat ei cazi pe câmpul da bitae. — Oare putem face ceva ca sS-1 scX-pim ? ziee Iiarry Blount. — Nn patern nimic. Cel doni gazetari iţi aduceau aminte de pnrtarea mSrinimossX a lai Mihsil Strogoff către dânşii, el (tind acnma prin ce cercări, sclav al datoriei sale, el a trebuit bX trec.cS, şi, în mijlocul acestor Tartari, la cari orî-ce indurare este ntcnnoscntă, el nn putead nimic pentru dânsul. Puţin doritori de a fi de faţX la chinnl păstrat acestui nenorocit, ei intrară iar în oraş. O orX dnpi acea, eî mergead in fnga mare pe dramul Irkuţknlnî, şi printre RnşI eî mergead sX cerce a urma inainte ceea ce Alcide Jolivet nnraia prin anticipaţie ‘campania de revanşe,. Intre acestea Mihail Strogoff «ta în picioare, avei d privirea mândră pentru Emir, despreţnitoare pentru Ivan Ogareff. El ee aştepta să moară, şi, cu toate acestea, cine-va ar fi căutat în zadar în el nn semn de slăbiciune. Privitorii cari atad împrejur, precum şi I atatal-major a Iul Feofar Khan, pentru Icare acest chin nn era decât o petrecere mal mult, aşteptat! ca execnţlnnea să se sRverşască. Apoi, indeplinindu-li-se pofta, I toată BceaBtă ordK sălbatică avea Bă mear-• gă să se cufunde în beţie. Emirnl făcn nn gest Mihail Strogoff împins de paşnici, se apropie de teraţă, şi Atnncl in acea limbă tartară, pe care el o înţelegen, Feofar il zise : — Tu aî venit să vezi, spion al linşi-lor. A) văzut pentru cea din nrmă oară . Peete nn miunt ochii tâl se vor închide pentru tot-d’a-nna dela lnmină! Nn de moarte, ci de orbire avea să fie lovit Mihail Strogoff. Pierderea vederilor, mai grozavă poate decât pierderea vieţii. Nenorocitul era condamnat a fi orbit. Ca toate acestea, anzind osânda pronunţată de Emir, Mihail Strogoff, nu şovăi de loo. El rămase nepăsător, cu ochii mari deBchişI, oa şi cum ar fi voit să.şl concentra toată viaţa într’o ultimă privire. A cere îndarare acestor oameni feroşî, nn era de nici un folos, ş’apoi nevrednic de el. El nici că se gândi măcar la una ca aceasta. Toată cugetarea lui se concentră în misiunea lnî de neapărat neîudeplinită, in maică-ea, în Nadia pe care nu era să le mal vază! Dar nn lăsă să se arate ni-mio din emoţinneA pe care o simţea. Apoi, simţimântul unei resbnnărl de înplinit, cu orî-ce preţ, ii coprinae toată fiinţa. El se întoarse către Ivan Ogareff. — Ivan, zise el cu un un glas ameninţător, Ivane trădătorul?, cea din armă ameninţare a privirilor ochilor mei va fi pentru tine. Ivan Ogareff ridică din umeri. Dar Mihail Strogoff se înşela. Nu privind pe Ivan Ogareff ochii lui erai! să bs stingă ptntrn tot-d’auns. Marpha Strogoif se riJicase drept în picioare inaintea Ini. — Maică! strigă el. Da, da, ţie cea din armă a mea privire şi nn acestui ticălos. Stăi aci, inaintea mea. Să'ţi mai văz incă chipul atât de ia bit. Ochii mei să se inchizX privind la tine. Bătrâna SiberianX fără să scoaţă nn cnvânt mergea mereB spre el....... — Goniţi pe acenstă femee, zise Ivan Ogareff. Doni Soldaţi împinseră pe Marpha Stro-goff. Ea se dete înapoi, dar stătn în picioare, la cuţi-va aşi de fini sîQ. Cilânl se arătă. De astă dată el ţinea sabia goală in mânu, şi astă sabie arsă până la alb d'abia o scosese de pe căţia unde ardeaii cărbunii parfumaţi. Mihail Strogoff avea să fie orbit dnpă ~ obiceiul Tartar, cn o lamă arzătoare ■ entă pe dinaintea ochilor. r _ Mibail Strogoff nu căută să rasista mic nn mai rămânea pentrn ochii săi cât maică-ea pe care o îneca atunci privirea. Toată viaţa Ini era în acai din nrmă vedere. Marpha Strogoff, cn ochii peste măs deschişi, cu braţele întinse spre el, privea. Lama aprinsă frecn pe dinaintea o» lor lui Mihail Strogoff. Un ţipăt de disperare răsună. Bătr Marpha cXzn fără simţire pe pământ. Mihsil Strogoif era orb. Ordinile fiind executate, Emirul sa trase cu toată casa lui. Nu rămase p* puţin de cât Ivan OgarefT ei purtătorii torţe. Mişelul voia el oare să insulte 1 victima sa, şi, dnpă calâ8, să-I dea din nrmă lovitură ? Ivan Ogareff se apropie încet de Mii Strogoff, care-1 simţi viind şi’şi rclnî nnta mândră. Ivan Ogareff trase din boznnarnl scrisoarea Împărătească, o deschise, fţ dărculescn George; din corpnl de stat ]or, locot.-colonel de la 1873, lanie 20 pjif nt al regimentului 2 de infanle-de linie, funcţie re ninsă vacantă prin (areaa col ou el ului Angelescn George. „tandri Anton, din regimentul 6 de «b: aţi, locot-colonei de la 1874 Iulie lA corpnl de etat-major, după legea tM or. Algin Ioan, din corpnl 6e etat-major, l.-colonel de la 1871, Martie 27, in [aşi corp după legea cadrelor, ldărescu George, din regimentul 10 -bdorobanţl, locot.-colonel de la 1875. tirie 1, comandant al regimentului 4 de linie, funcţiune rămasă A*iitAPr'n îunintarea colonelului Cerchez •iicl..lchri9todor- ' jj, ti Anguet, din regimentul 3 de Vârohjeţ'i locot.-colonel do la 1872, Ia-1, comandant al zisului regiment, legea cadrelor. ştia Mihail, locot.-colonel de la 1873, ie 9, din regimentul 3 de artilerie, 1l:orpal de etat-major şi se nmeşte in-or al tntulor stabilimentelor de arti- la gradei ds locot.-colonel, s'a înaintat ahorari Iacob, din corpnl de Btat-ma-^Ide la 1874, Ianuarie 1 la vacanţa ce as in zisul corp, prin înaintarea locot. Atonei Mărcnlescu George. m gradul de major, în nrmn infante-mi, i'al inaintat. SERIA I. Ardeiul râmi ia alegere. lieolne Spiridon, din al 1 i-len regi-|t de dorobanţi, căpitan de la 1374 arie 1, la vacanţa ce este în al 4-1ea prier infanterie de linie, prin Înainte najorulnl Teliman George. Al doilea tâml la vechime. I idorache Ilie, din divisionul ponipie-|r Bacaresci, căpitan de la 1885 Sap-vrie 4, la vacauţa ce este in al 5-lea iment de dorobanţi, al 2-lea batalion prin trecerea in posiţie de reformă pajorulnl Maican Constnntin. SERIA n AntHul rend !a alegere. ftsnazoln Dimitrie, din l-iul batalion ■ ’ I* rlnători, căpitan de la 1383 Septeni- 28, la vacanţa ce este in al 4-lea re- ime t iutanterle de linie, prin inaintarea lajornlni Stoilof Simion. . 1 Al Acilea renii de vechime. făltoiann Mihail, din compania jandarmi iBaunştr, căpitan de la 1868 MaiO 10, la ^Banţa ce este in al 7-lea regiment de faiVmţl, prin înaintarea majorului Bi- în locul majorului Şouţu George, căzut mort In lnpta de la 10 Angnst. Algid Mihail, căpitan de la 1808, Septemvrie 26 , din reglmentnl al 2-lea de artilerie, la vacanţa ce este in regimentul I-iB de artilerie. La gradul de majr în arma Flotile', s’a inaintat. D. Urseann Vasile, căpitan de la 1-1 Ianuarie 1, din corpnl flotilei, la vacanţa ce sete in acel corp, prin ,utar«a majorului Murgescn loan. C A- 2V[ E A. Vi. le Rosei. s gradul de major in arma infanteriei mai inaintat d. Bote/. Panait, din re-sntnl 13 de dorobanţi, căpitan de la J'2 Maia 20, la vacanţa ce este la al Ş-lea regiment da dorobanţi, al 2-lea ba-jBlion Suceava, în locul majorului Ion Ni-l|i!na, căzut mort in lupta de la 7 Sep-■Imvrie. ^■Pruncu Constantin, din al 5-lea regizat de linie, căpitan de la 1873, Ia-aric 1, la vacanţa ce este la al 10-lea I^du. de dorobanţi, l-inl batalion Putna, Şedinţa de la 14 Iannnrie, Şedinţa se deschide la orele 3 fără nn sfert, sub preşedinţa d-lnî Văse-cu fiind presanţi 73 d-nî deputaţi, Sumarul şedinţei trecute se aprobă. Se acordă concediu d-lor Grigore Isa-cesen, Sturdzea, Giuvara, Şendres. D. Bagdat. Sunt gata dea deevolta interpelarea, daoa d. ministru al cultelor ’şi ţine cuvântul pe care Pa dat rl, de a res-punde in locnl d-lnî prim-ininistru. D. Ministru al cultelor. Chiar azi am fost la d. prim-ministrn care se afla bolnav şi d’aceea n'am putut ficeuu cousilifi de miniştrii. D. Bsgdut bine-voiască a mai aştepta vre-o trei zile până când va putea veni d. prim-ministrn care voeşte a respnnde singur interpelare! d-lnî Bagdat D. Bagdat. Ţărani şi ei snfer îndestul fiind în chişi, ne având ce mâca, câte trei zile pe la snprefecturi pâuă când se il trimeaţă on carele. D. Ministrn al Justiţiei declară că va nnmi o anchetă care se cerceteze faptul şi daca ţărani s'uQ închis pentru rechisiţie , contra legi*, va face dreptate. Incidentul se închide. D. Ministru al Justiţiei depune la Bi-roB două proecte de ligi pentru dor credite snplimentnrl, nnnl de 130,000 l.şi altul pentru 4,800 pentrn departamente săB. Se pune la ordinea zilei raportai corni-sinneî de petiţinnl asnpra 13 petiţiuni în privinţa plângerilor ţăranilor In contra rechisiiţilor. D. Raportor Pantazi Ghica dă citire ra portului comisinnti. D. Ministrn al Cultelor vorbeace contra raportnlui comisinnei din cansă că in el se află mal înalte acusaţinni contra d-!nl Ministru de Interne şi cari acuzări tac parte din interpelarea ce domnia an a a-nnnţat. D. Pantazi Ghica răspunde că nn a acuzat prin conclnsinne pe ministrul de interne, şi d-sa a Incrat cn conştiinţă dnpă actele şi probele în mână cari se află în dosarele ministeralni de interne. D. ministrn al cultelor. D.Pantnzi Ghica. ca om de spirit, se crede mu! do opirit ca alţii. D. Pantazi Ghica. Protestez mal aleg contra d-voastre. D. ministrn al căitelor. D. Pantazi Ghica m’a crezut prea naiv, crezând că eB nu înţeleg la ce ministrn 96 referă cele zise de d-sa. Orl-care ar ministrul am venit eB să apăr pe acel ministrn asnpra faptelor ce se zic în raport ? EB nn puteam a'l apăra, căci nu aveam aeastă sarcină de la acel ministrn. Faceţi interpelări ca să • edem pe ce ministrn îl faceţi responsabil. Nu acuzaţi pe d. Prim-ministru când lips-şte, şi pe o cale piezişă. D. N. Fleva zice Cu daca Camera voeşte • lua in considerare cele zise de d. Raportor din gură, să se recomande petiţiu-uile atonţiet serioase ale guvernului, dar dacă voeşte a lua în considerare cel» scrise ue hârtia ds d. Pantazi Gbica atunci se nnmim o anchetă parlamentară care se cerceteze faptnl. Termină couchizând că să se recomande petiţinuiie atenţiei «srioase a d-lnî ministru. D. Diumncea depuueun ainenUameut -pr» a se recomanda petiţiile ministrului coui-petinte 9pre a se da satisfacţie reclamanţilor. O. D. Ghica, declară că primeşte amendamentul, dacă 'I primeşte şi eomisinnen. Comisiunea primind amendamentul şi pnnându-se la vot, se primeşte. Şedinţa şe ridi.ă la orele 1. DIVERSE Ateneul Român ţi d. A tar cu. — Dup» iutrernpere de trei ani, Dumine/a trîcntu s'a inangnrat, în presenţa nnnî pnblic numeros deschi lerea conf rinţelor Athen alnî Ronmn. Toate slăvile societăţi, toate averile şi toate etăţile eraB rapresiutute la această intrunire nnde avea să ascnlte represintate dnpe un discnr9 frnmos, frnmoasa melodii cântate din gură unele şi altele din pinno. Pnblicnl Bncureştuan s’a nrelat oa tot-d’a-nna setos de a gnsta plicerile nobile ale inteligenţei; lumea era atât de multă tn cât în adevăr n'o mai încăpea sala oare a lnat, cam pre nemeritate, f ra-mosnl name de sala Aihenenlnl. D. Esuron a contribuit mal mult pentrn fundarea acestei institnţiunl, şi care lnptă neîncetat pentru intiemearen el, a deschis serata pintr’un discurs plin idei frumoase şi de nobile sentimente , al carul re-sumat cititorii noştri’l pot cili în ,Pressa‘ de Vineri. D-sa u a amintit, iu câte-va cuvinte, scopnl acestei iustituţiuni care este de-a reBpândi iu societate idei şi cunoştinţe şi de a întinde gnslnl frnmosnlnî. A demonstrat ca o naţiune fără aceste aondiţiani nu merită numele de naţ ane civilisată şi a deşteptat pa Români ca a-cnm mai ales când am devenit indepeu-dinţl trebue să nn perdem din vedere a-acest adevăr. Am serbat indepeudinţa noastră cusgo-mote, cn musici şi cn torţe, a zis d-sa ; aceste manifestări de bucurie sunt naturale, suut legitime, dar aceasta nn e des-tnl ca să merităm a sta alătnri de noţiunile independinte ale Europei. Trebue să Inciăm in toate ramurile activităţii omeneşti, trebne se.cultivăm'ştiinţa care înalţă şi inavnţsşte şi arta care împodobeşte şi indnlceşte vieaţa. D-sa a făcut apel la oamenii oe esercită înrinrire asnpra publicata! să vie să mărească cn autoritatea lor şi săîntreţie cn colaborarea lor acest curent dătător de de vieaţă care singnr ne poate duce la prosperitate şi la mărire. D. Esarou s’a adresat mal ales la junimea noastră stndioasă,aşade inteligentă şi i-a arătat ţinta către care trebue se .premi batjocură, el o pase dinaintea alor curierului Ţaru'ul zicând : - Citeşte, acnm, Mihail Strogoff, ci, Bte, şi dn-te de spnne la Irknţk cea ce ’ mt't. Aderăratul curier al Ţarului * fete Ivan OgarefT. ^ I Zicând aceasta, trădătorul strânse scri-' parei, in peptnl sân. Apoi, fără să se mai 4 1 toarcă măcar, el plecă şi purtătorii de t Mrţe merseră dnpă dânsul. I Mihail Strogoff rămase singur la câţi-va “şl de maică-9a, fără simţire şi poate oartî. j! Se auziaB iu depărtare ţipete, cântec», ate sgomotele urgisi, Tomsk, illuminate rălocia ca un oraş in sărbătoare. Mihail Strogoff'şl aţinti nrecbia. Locnl » tăcnt şi deşert. El se târî pipăind spre locnl nnde maica era căzută. O găsi ca m&na şi se înco-ie pe ea, işi apropie capul de al el şi-l lta bătăile inimeL Apoi uri-ciue ar fi ' că'i vorbea foarte încet. Bătrâna Marpha trăia oare inel, şi anzi ta-ce'I-a spus fiul săn ? in ori-ce caz, ea nn făcu niei o mişcare. Mihail Strogoff îl sărută fruntea şi părul b| apoi se redică iar, şi pipăind cu pi-:rnl, căutând a-şi Întinde rnânile spre a se călăuzi, el merse puţin câte puţin spre msginra locnlnl. De odată Nadia 90 aretâ. Ea merse drept spre tovarăşul seB. Un pnmnal ce '1 ţinea in mână fa tocmai bun ca să tae frânghiele care legaB braţele Ini Mihail Strogoff. Acesta, orb, nn ştia cine T desleagă, căci Nadia, nn pronunţase nici nn cnvânl. Sfârşind ; — Frate, zise ea. — Nadia, murmură Mihail Strogoff Nadia. — Vino, frate, respnnse Nadia. Ochii mei vor fi al tăi d’aci înainte, şi eB ’ţl voiB fi călănză până la Irknţk. O jumătate oră dnpă acea Mihail Strogoff şi Nadia eşiafi din Tomsk. Un nnmăr oare-care de prîsonierl, In noaptea acea, pntnră să scape Tartarilor, căci aceşti ofioerl saB soldaţi, toţi mai mult saB măi puţin îndobitociţi, slăbieeră binişor paza aspră ce o ţinuseră până o-tnncî atât in tabăra de la Zabediero cât şi ta vremea mersurilor convoinrilor. Nadia dnpă ce fnsese dusă cu cei-lalţi pri-eonierl, putuse deoi si fngă şi să se întoarcă la deal tn momentnl când Mihail Strogoff era dus înaintea Emirnlnl. Aci, amestecată prin mulţime, ea vă- zuse total. Nici na ţipăt nn 'i icăpă când lama, arsă până h alb, trejii pe dinaintea ochilor tovarăşului ei. Ea avn patere să ramâe nemişcată. O inspiraţie dnmne-zeească ii zi9e sB se tie in reservă, liberă încă, spre a 9ervi de călănză finlni Mar-phei Strogoff, la ţinta ce jurase să o atingă. Inima ei, nn moment, incetă de a bat», când bătrâna Siberiană caza jos fără simţire, dar o cugetare ii dode înapoi toată virtutea el. >VoiB fi cânele orbului, 'şi zise ea. Dnpă plecarea lui Ivan Ogareff, Nadia se ascunsese in ambră. Ea aşteptase până ce mărimea să părăsească locnl. Mihail Stro-gofT, lăsat în voea soartel, ca o fiinţă nemernică de care nimenea nn trebne si se teamă de loc, era singnr. Ea ’1 văzu târindn-se până la maica Ini încovăinda-se spre dânsa, apoi sărutând'o pe frnnte, in urmă scnlândn-se iar şi pipăind ca să fugă. Cât«-va minute dnpă acea, ea şi el mână ’n mână, ooboriră costişul repede şi, dnpă oe aB mers merefi pe marginile Tomului până in capătul ornşulni, el străbătură din fericire printr'o crăpătură a împrejmuire!. (Vn urma) îndrept ze activitatea ei fecundă pentrn a pregăti ţării nn viitor damn de tre^utnl el. Dacă voiţi să fiţi folositori ţării noastre pnneţi-ve din tinereţe nn ideal nur» şi nobil şi tindeţi din toate puterile pentro a-1 ajunge, zicea Victor Goasin junimel francese. Această idee a desvoltat’u d. E-earcu ndresand'o nn urnită oportunitate junimel Komaue udona zi dnpo proclamarea independenţei. Suntem signrl, că acest apel vn fi ascultat şi că aceste iiM fecunde vor intra in inimile junimel noastre stolioase pe care o cunoaştem Cât este de capabila ş! de doritoare de a realisa speranţele ce punem cu toti intr’insa pentrn mărirea patriei noastre, pentrn viitorul el fericită Dupe acest discurs, am avut ocasiunea să admirăm vocea simpatica a d-şoarei Teodorini şi talentnl uşa de precoce al d-şoarel BrăiloiB şi pe d-na Stătescn nu talent neennosent până acnm şi foarte discutat. Sun un datori să mulţumim asemenea d-lor Wi>st şi Bianchi pentrn graţiosul concurs ce aB dat acestei serbări ca talentele lor cunosente. Nu putem termina aceasta dare de seamă fără a mulţămi d-lui Esarcu de plăcerea ce a gustat pnblicnl îctreg. D-sa este nnul din românii cari aB căutat sa realist ze consiliul ce dă junimel intregl : jgloria, a zis d-sa, reproducând cnviutele nnnî antor cu-nosent, este o idee mare concepută in tinereţe şi realisată in vârsta bărbăţiei. De mult a conceput d. Esarcu ideia de a funda un Ateneu în România şi mult a lucrat pentru a realisa această idee. D-sa orga-nieă şi atrage pe tot omul la acele conferinţe ale ateneului ţinute de persoane din cele mii distinseşi maî coinpetinte ce avem. D-sa a stăruit pentru a fonda şi un fond pentrn a bb construi o sală demna de a se numi sala ateneului, d-sa ia finea fost mai tot-d’auna promotoriul şi tot-d'anna membrul cel mal activ şi mai devotat al tutnlor acelor asociaţianî menite a răspândi cultura şi gustul printre noi : Societatea pentrn învăţătura poporalul român, Societatea de bele arte, scoale normale şi altele Aceasta mnncă stârnitoare a d-luî E-saren n'a fost întreruptă de cât in timpul cât a stat in Italia ca agent diplomatic al României' dar acolo d. Esarcu n'a nitat ocnpaţinnile sale prefarite şi ţinta vieţii sale. Părăsind ateneul şi societăţile eşite dintr’easul, d. Esarcu a conceput ideea măreaţă de a răsfoi arhivele şi bibliotecete atât de avute ale Italiei şi de a scoate dintr'ensele tot ce se referă la ţara noastră. In scurtai timp cât a sent in Italia a şi cercetat nn secol şi mmte din docn-meutele găsite aB fost date publicităţii şi am pntut judeca cn toţii cât de importantă era lucrarea începută de d. Esarcu pentru istoria ţării. Schimbarea gnvernalni a silit pe d. fişarea să întrerupă acest monument ce voia sa înalţe României şi fără care nn vom potea să avem o istorie naţională. Aceste lucrări folositoare, această activitate stârnitoare, am crezut ca e bine să le pnnem în vedere, nu atât pentru landa d-lul Esarcu, căci bărbaţii capabili de > coucepe şi de a conduce asemeni idei u'aB nevoe de laudele şi îucuragiările noastre, cât pentru a irăta junimel ron.âne, atât de primitoare de idei mari, un bun esem-plu de imitat. Romani, de voiţi sa vă serviţi ţara noastră, nu umblaţi dupe acea popularitate efemeră ce dă demagogia limbută şi turbulenta, şi care din nenorocire a ameţit pe mulţi tineri ale căror studii serioase şi sentimente nobile ’i destinsa la un rol mai înalt şi mai folositor. Cântaţi mai bine tn sferele cele senine ale ştiinţei şi ale artei o ţintă înaltă şi patriotică pentru care preparaţi-vă prin stadii îndelungate şi însufleţite de iubirea ţării noastra şi pe care esecntaţ.'o cn devotament şi cn bărbăţie. Adevărata glorie stă într’o idee mare concepută in tinereţe şi esecutată in versta bărbăţiei. ULTIME SCIRI TELEGRAFICE (Agenţit H&vat). — Serviciul de la 28 Ianuarie, 9 ore dimineaţa. — JjOmlra, 2il Ianuarie. IaJfttîi ce flota engleza a Ajuna la atrim-toarea DttriUnele, a primit contrn-onlin*. Ba a’a întors in baia liesicn. Conatautioopol, 26 Ianuarie. Se asigura Ht preliminările d*» pace a'ail subgemnat Ia BUzanlik, îu 2b launnrie* In-trnmeutnl definitiv ae va subsemna Ia Adrianopol, Poliţia a interzis circasienilor fi beşi-hn/.ucilor «Ie a ni»; purta arm*. Atlienm, 26 Iannnrie. Sgomoteln de pace nil cansat o couster-tinţlune generală. Camera a vu-pendat ţe-dinţa. O mare mani fa staţiune in favoarea resbelu'nî a traversat uliţele. Trupele aii respins manifestaţianea pe pi»ţa Concordiei, Mal mulţi ngenţl de nî poliţiei aii fost răniţi prin lovitarî de petre. Este temere ca acente manifestaţi nul sîî na dea nascere la desordinl serioase. I'aris, 27 Ianuarie. Circula Bgomotn) eri la Constantiuojiol, că preliminările de pace ai fl fost senj-nat*». Până acum această ştire nn este confirmată tn mod oficial. Informnţiunile date de jurnale, relativ la condiţiuuile de pace sunt prea divergente. Se pare că conţină multe inexactităţi. ToqIod, 27 Ianuarie, O dinusiune a ejcadrel din Mediterana, care coprinde ,00111018; Guinee , şi Con-ronne*, r’a pregătit în această dimineaţă pentrn schslele Levantului, având misiu-nnea de a protege pe «opuşii frances! in contra tolbnrarilor, cari s’ar pntea produce in Turcia. MM GNm Isvarana S'zs public că dă consultaţiunl medico chirurgicale la domiciliul săB din strada FOută--nel 84, in tote dilele de la ora 5—8 după urneaţi. Pentru cel fără mijldce consultaţiile vor fi gratuite. A eşit ile sub tipar şi se aflâ ile vânzare la magusinele (le uiusicit ale il-lor fîebauer şi Şamlrovits , şi la autor: CÂNTECUL ROŞIORILOR UE XjA. VEDE. Dedicat Măriei-Sale DOMNITORULOI ROMANILOR CAROL I. Po«9ia de Loreteneot de stat major fl. C. MA.NIULK8CU rKMTRU VnfR SI PIANO de CA K0L F ASUL jun. Preţul 1 led banî oO. DIRECŢIUNEA GENERAI V A ARCHIVELOR STATDLDI. A eşit de anb presă şi se va pune peste puţin în vânzare prima Rene a publicaţia-mia* : H ■Kl OPERILE imprimate în ediţiunea n6stră THIEL «Ac WEISS, T R A PT Strada Lipscani, palatul »Dacia.« CONSTA NTINESCO D., Souvenir de Zisin, Valse pour pianoforte . CA&LâON (L, Uualrt norcftaat Kouoiai»*, pour ptaaoforU .... FLECHTENMCHER A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce şi piano GKORGESCU TH., Dou£ suspine, rom. pentru o vooe ei piano . , _ . Spune, rom. naţionali, pentru o woe eu piano KRATOCEWIL A. K.. Hora, Vieta României pentrn piano. FK .... 2 .... 3 ... 1 .... 1 ... I Vieta"României positra piano................... I MEDEK J. \V.f România, Quadritle de Oonoert pentru piano................... 4 MOSICESCO G.p Râmi ui al a cunnniel pentru piano .......................... â STERN L., op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) fflr Singst. undClavierb............. 1 op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singst. und Clavierb.............. I op. 4. Grande Etude pour pianoforte.............................. I op. 17. Hora. Maridra pentru pianoforte........................... 1 op. 18. Durerea ’ml este mare, Valse brii. pentru piano ...... 2 op. 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano I La Favorite, Sehottieeh pour pita*................-............. I Iţ i F H v pentru piano......................................... I op. ‘20. Apele de la VâcârescI, Bohottsicb pour piano........... 1 VIHUX K.. Marche de Cavalerie pour piano .................................. t T x FC3-TJTSTTZEHIE!JR, â Ia VILLE DE Podol Xogoşoiel No. Ki vis - A • BRDXELES t4s de Consolată I Russese Recomandă magazinul «efl asortat In tot-d’a-una fdrte bine ca ruflriă de bărbaţi gi de dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă yi mătasft, ciorapi pentrn bărbi*’ * ~ Qanele fine (crEpe de santd) camisdne, grogette, broderie dantele, cravate de fn~r cele mal noi forme |i culori, umbrele de idre gi de pldie etc. etc. Atrăgând tot ae-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din oausa crisel am redus fdrte io, olandă yi mătasft, ciorapi pentrn bărbaţi yi dame, groyette, broderie dantele, cravate de bărbaţi yi umbrele de idre yi de pldie etc. etc. Atrăgând tot " - -- mult preţurile. fxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL .DACIA.» şi la t6te librăriile din ţ« râ se află de vfintjare METODA DE CORA NATORALA drept contrast la ViTÂMĂRILEPRACTICEI MEDICALE Singura şt sigura pată contra morţîl premature yi lângesirel cronice de Aug. Wilh. Konig. PRKŢtJL 1 LEI NUCI. REGULILE CE TREBUE P A. p IT E pentru a AJ0H6E LA 0 BATRANETA IKAINTATJ j PREŢUL &0 CENŢIM. ATELIER DE FOTOGRAFIE şi PICTURA 3L F. ISv^E A-TSTXDI eSc C™P- 21, Calea Mogoşioel 21; ria-â-vis de cofetăria Capsa. Se «fectueazâ ori-ce fel de fotografie şi pictură , de ori-ee fel de mărim», in modul cel mal noii şi elegant nprobit in cel mai înalt grad prin care se oferă un lncrn solid frumos cu fidelitatea a natnre?. JOSEF GEtJNBAUM LJÎi. BEXjLE j ardiitierb 20, Colţul BulevardulnT şl StradeT Mogoşoiel. Casele tirecâno, 20 Aduc la cunosciuţa onor. Public câ mlam asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE j£ Paatal6ne de fantasie din diverse Stoffe Tot de o-datil înştiin^ câ am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIOEAPI, CRAVATE ş: tot ce ecsistâ mal modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. .JONEir Furuisorul CnrţîT, .A LA BELLE JARDINIERE», 20 Colţul Bulevardului, 20. Tipografia Thiel £ Weiaa Palatul .Dania*