P“- DUMINECA 15 IANUARIE. Abonamentele. IN TIU r.v ROM INIA 43 0 )ani . S luni . IN străinătate : «o ISŞEKţlU.'H {I RE'LAME: L de 30 litere Pctu padina IV. 30 l.ml. Ftfpnt JII. 80 b>n1' V* P»*- U. J ><* no1' Reclame 2 lei noi linia. Un număr In capitală 10 bani. TJMPUL FSK IN TOATE ZII.ELE DE LUCIUL lliiiroul Ii <• (1. i <• i i >: i si . Vil in i ti is t r a i i n 1: l'.il.itiii , I ): w ir.4 A.LSTTJ tsTCI URI Se prii iii^iic in st t ăi calat": l in Vicnna» K«h«*-b trhjţ mfl ll : L. Lang d- Comp. in Peşti ? Haco*1,aff\U dr Comp. iu ŞcritorI npfrancate nu »e pruncie. Articolele nepublicate ne ror arde. Un număr In Districte 15 bani. I Lrtff * Bncnre&el, 14 Ianuarie. raj; ■ gar'i*........ 9ll/l 91 g*m*niale .... 86|/t Ş^l* SlW.ltF'W r“rl1 l*** urban 80' j 71 81 80j;i 70 i, ’ «unicipal al CapiL liSft Pronii........... * Dacia............200 România . . . . • 43 Ir. municipal cu premii —• Română.............. S luai............l00i/s MIA . ...... 2M° r, 100 1— I nipru mu tul austr in hârtie . 63 85 * . » argint . 6® 80 Renta austriaca in aur ... 81 45 ljoae d n 1868.................n-l 80 Acţiunile bun cel naţionale . .812 — « . austr. de credit 221 75 • , ungare > 206 75 Argint.........................104 — Ducatul......................... 5 85 Napoleonul...................... 9 51 Va 100 mârcl germane...............59 15 Cursul de Berlin. 22 Ianuarie Acţiunile Câilor forate române. 24 50 Oblig iţi uniiq române O'1/® . . 70 — Priorităţile C f**r. rom. 8°/# 70 60 Imp uniatul OppenHeim ... 95 — Napoleonul...................16 18 Viena, termen lung................. — Parii * «ourt .... 81 — Calendarul ijilel Duminecă 15 Ianuarie. Patronul lilM: Cuv. Pa el şi Ioan Colib. RoH&ritul soarelui : 7 ore 24 m n. Apusul soar lul : 5 ore 4 min. Fosele lunel : Primul-Qnart. PItBOtAIlBA TRENURILOR BucurescI Suceava Bucurescl . . . . 8.15 n 10.— 4 Plocscl . . . . Brăila . . . . Tecuci Q . . . . Hoinan . . . . Suceava, sosire . . 9.50 n 12.00 d . 1.53 n 5.45 .j 7.15.1 . 4.38 n 11. Ou .9.05d 4-45 } 4.30 d VercioroT* — Bacurescl Verciorova................6.45 Craiova ................11.44 Slatina....................l.M < l'itejtl..................4.42 t 7 15 d BucurescI, sosire .... 7.40 4 11 20 4 Bucureşti—Giurgiu BucurescI............ . 9.154 ® ^ B Giurgiu, sosire........11.35 if 8.27 4 Giurgiu — Bneurrnel Giurgiu................9.26 j BucurescI, sosire.. . . . 948 4 Galaţi—Bărboşi Galaţi...........1.20 n 8 25 d BvrlwşT, sosire . . 1.65 n 9.—9 Bărboşi - Galaţi Bărboşi ..... 2.55 n 6.25 n Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n 4.45 n 7.17 4 7.30 n 8.05 n 7 25 n 8. — n SCIRI TELEGRAFICE din FOILE STEIAIISTE Belgrad, 21 Ianuarie. Trapele sSrbeşlI «îl reocupat Kurşamla ofl găsit 24 soldaţi şi doi ofiţeri sârbeşti Lş] în ţapft. Ca taro. 20 Ianuarie. iDapfi o laptă îuverşaQată Muntenegrenii hat oraşnl Dalcinio. Et nil pierdut n i morţi şi aii prins un batalion de ni-lini fi câte-va sote de başibuzucl. f Berlin, 21 Ianuarie. m Dopft ştirile sosite din St. Petesborg H^HVral a poruncit ca trupele nS înainteze Borna, 2l Ianuarie. ■ Eafoto şi regina aă primit aată-vi in idienţă pe eolnl estraordinar al Romă-d l Bălăceann. Primirea a fos foarte ţaevoitoare. 8t- Petersbarg, 31 Ianuarie. .Agenţia rusească4 revine asnpra posi-tiţimel imposibile, pe care o creară Cabi-:tnl din Londra, discntAnd dreptul Rn-1 de a însheia o pice directă cn Turcia iteptând ca toate aceste să i se Iacă tinoacnte condiţinnile Rnsiel inainte de a are creditul estraordinar de la parlament. l»te reserre anulează bazele păci! ; fără de eeaste armistiţiu! nn este cn putinţă Ari de armistiţiu putinţa păcii se de-llrtează. Respnnderea pentru nerenşirea 1 cercărilor de pacificare cade dar asnpra gliterel. Peita, 21 lanurrie. Dunărea creşte mere ; pănă acnm s’a la 16 urme. Raporturile venite din lens semnalează o nonă ereştere. Venali Ies, 1T Ianuarie. In Cameră adtniralnl Touchard face tn numele dreptei propunerea, ea eă se ceară pentru neverificarea nnel alegeri maiori, latea de două părţi din trei şi cere ur-ţa pentru această propunere. Onmbetta respinge urgenţa, cere să nn paie ceetianea prealabilă şi atacă minoii tata». Casaagnac respunde la atacurile majorităţii. Şedinţa a fost foarte sgomotovsă. Bona parU.tnl Cnneo a fost in donî r«ndnrl chemat Ia ordine. Propunerea iul GambetU a fost primită cn 312 contra 18G voturi. Csnstantlnopol, 71 Ianuarie. Oficiosul jTurquie1 cere ca Poarta aS încheie pace cn orl-ce preţ şi f&ră a ţine »am8 de interesele Europei. ConstantInopol, 2l IanuArie. Mukhtar-P.işa a fost iusurclnat cu comanda supremă a trupelor pentru aparn-rea Coustantinopolulul.—Ambasadorul englezesc, Lmyard, desminte iu modul cel mal formal ştirea, că ar fi cerotde la Poartă voie ţţ pentrn intrarea flotei englezeşti in Dar-*■ dinele. Lemlra, 22 Tanuarie. Proiectai de adresă a f0,t prasentat Ca ■nerel şi a fost primit după o scurtă de*- batere. In cnrsnl deabatorei Forster a regretat ca documentele privitoare la Grecia nu pot să fie preaentate Camerei. Dill-wyn întreabă, dacă e adevărată ştirea, că regina a scris Ţarului; rngândn-1 să puie capăt ostilităţilor. Nortlicoto zice că nn poate să respânză numai de cât la 11-C eu stă îutrtbire. Guvernul nu cunoaşte încă condiţinnile Rusitî. Are Inea motive de a crede, că condiţinnile comunicate prin ziare flant inexacte. Fără îndoială cât mal curând guvernul va primi împărtăşiri despre ele. Guvernul nn voieşte să fie chivoc, dar re-serva e neapărată. Pesta, 22 Ianuarie. La Vaţ Dunărea a inundat şi în Bada apa a început să spargă stavilele. Belgrad, 22 Ianuarie. Ziarul oficial publică un decret, o lege provisorie pentrn organisaţia teritoriilor turceşti eliberate, şi pentru Introducerea administraţiei sârbeşti. Constant Inopol, 22 Ianuarie. N^goţiarile nu afi început la Kaziolîc da cât Lnnî la amiază-zi. — Suleiman-paşa a sosit cn trupele sale in portul de la Cavala şi a iaceput a le imbarca. SCIRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI-(Agsnţa Havas). — Serviciul, de la 25 Ianuarie 4 ore seara— Tleaa, 25 Ianuarie. O telegramă din Pera cn data de 24, şi adresată ziarului »Fremden-Blatt, zice că garnisoana turcească de la Galipoli în-tăreaje satul BulakeoT, aşezat la mează-noapte şi dominând drumul de Ia Keshan. La palatul de la Dolma-Bacce se fac pregătiri pentru a transporta pe Murat la Brussa In casai când Snltannl şi guvernai ar părăsi oraşul. — Serviciul de la 25 Ianuarie, 8 ere seara. Constantlnopol, 24 Ianuarie. Se asigură că Poarta ar fi dispusă a priimi condiţinnile Rusiei. O hotărîre ar avea să se ia mâine. Se vorbeşte despre următoarele pancte ca facend parte din condiţiile Rusiei: Indepenţa Principatelor cu rectificarea fruntariilor, autonomia Bulgariei, rectificarea graniţei ruseşti in Asia, deschiderea strimtorilor. Coastantloopol, 25 Ianuarie. Se zice, că Rusia ar avea să ceară o foarte mare despăgubire de răsbi ifl. Ea va ocupa Bulgaria şi Armenia până Ia plătirea desăvârşită a acestei despăgubiri. BDCBBKSCI * IANUARIE Nimic nod despre pace; nimic notl despre s tnsţiunea (rrefttft RornAnieL Se vorbeşte despre lncheiarea pftcil Intre Turcia şi Rr.sia, despre rectificări de graniţe pentru Serbia şi Muntenegru ; despre Rom&nia nu se vorbeşte insâ nimic, ori dacă se vorbeşte, se spun lucruri, pe cari nu vrem şi nu ne Indurăm să le credem. Cum stăm !i—iată Întrebarea cea mare a zilei. I)upit dou6 veacuri întregi romftnil s’ab aruncat In lupt& şi aii arfitat ca nu aii pierdut nimic din bărbăţia strămoşeasca,... dar’...ce urmează apoi! I—! J Cuprinşi de îngrijire ne aducem aminte soarta celei din urma oştiri romaneşti şi ne întrebam : pentru ce dou6 întregi veacuri romanii nu afl desfftşurat energia, pe care o moşteniseră şi mereb o moştenesc de la străbunii lor? Pentru-ceî Pentru-ea prin cele din urmi dou6 veacuri ale vieţir poporului roman străbate o trista şi o-moritoare credinţa : in zadar e toată stăruin/a noastră! Romanii nu se mal bateab, pentru ca nu mal aveab credinţa In puterea isbbndelor ; nu se mal băteab pentru ca prea mult s’ab bătut In zadar, prea multe isbande strălucite au avut, din care nu ab câştigat nimic. Ast-fel, după ce oastea moldovenească a Voivodului Cunlimir a fost prinsă la Movila Rablei, romanul, care îşi dorea traiul de luptă, se făcea haiduc, dar poporul nu mal voia să se înarmeze. Acum, după douS sute de ani, uniţi împrejurul unul Domn ostaş, romănil iară-şl ab apucat armele şi iarâ-şl ab avut isbănzi strălucite : val şi iară şl val de noi, dacă el vor trebui şi astă-dată să-şi zică: in zadar ne-a fost isbanda! Nimic nu 11 demoralizează pe un popor mal mult de căt lipsa de Încredere In puterea faptelor sale. Roinănul, care s'a bătut cu vrednicie ostăşească la Griviţa şi la Ua-hova, tot d’auna simţea In sine această vre lnicie, pentru că tot omul trebue să se simţă ceea-ce este; el nu avea Inse IncreJere In puterea acestei vrednicii şi această Încredere trebue să i o dâra acum. Trebue să I arătăm Dorobanţului, că In zadar sângele nn se varsă, In zadar vieţele nu se sting, trebuie sâ-l arătam, că acela, care se jertveşte, se jertveşte pentru ce-va lămurit, iară nu numai pentru ca sâ aibă conştiinţa de a se fi jertfit. Zicem dar şi astA-z); mare şi gravă e respunderea. pe care câţiva oameni din aceastâ ţ irâ ab luat'o asnpra lor. Deţia biruinţelor încetul cu încetul se trece şi urmează o zi, In care oameni, încep să se lnteebe : şi a-pol ce a eşi din toate aceste?... Toate sunt bune. toate sunt fru- moase : dar unde şi care e răsplata ostenelelor ! La aceste Întrebări trebue să ne respunzâ aceia. care nu ab crezut câ, romanii fac destul când îşi pot zice: ne-am apărat hotarele. Sperăm , că respunsul la aceste întrebări ne va mulţumi pe toţi; sperăm, că Europa va ţine seamă , câ, afară de aceia, care ab făcut răsboiul, mal sunt In această ţară şi oameni pătrunşi de adevărata misiune a poporului român şi, avend Încredere In aceştia, va da ţării ce i se cuvine. DIN AFARA Ncgoţicrile de puee.—Sunt acum şase zile de când negoţiârile s ab Început la Kazanllc Intre Marele Duce Nicolae şi delegaţii otomani ; până acum Insâ nici despre condiţiunile de pace, nici despre resultatul negoţiâ rilor nu ne-a sosit nimic. După ştirile sosite din Constantinopol ruşii Înaintează Insă spre Galipoli, cheia posiţiunilor turceşti din Dardanele şi dimprejurul ConstantinopolnluL In aceiaşi vreme răscoala din Macedonia, Thcssalia şi Epir devine tot mal generală şi mal ameninţătoare. Trupele turceşti din Uumelia se retrag spre linia de apărare a Con stantinopolulul. In deosebi Suleiman-paşa a Început sâ’şl Imbarclieze trupele pentru Constantinopol. In Constantinopol placate oficiale vestesc populaţiunea sâ rămâi? pe pace, de orre-ce guvernul a luat toate măsurile pentru apărarea capitalei. ElIţUtera. — Desbaterile parlamentului englezesc In cele din urmă zile nu presentâ nici un interes. Guvernul declară mereb, că nu poate intra In discuţinne asupra cestiunel orientale de cât după ce-I vor fi cunoscute condiţiunile Rusiei. Astfel discuţiuaea se amână de pe o zi de altă. Corespondentul din Londra al foii ,K6ln. Ztng.* confirmă ştirea, câ regina s’a adresat prin o telegramă către farul, stăruind pentru curmarea ostilităţilor. I’ână acum farul nu a respuns; dar din ştirile sosite atât din St. Petersburg, cât şi din Constantinopol resultă, că această telegramă nu a produs efectul aorit. Corespondentul crede, că Turcii vor apăra Constantinopolul până ce Hota Engliterel nu va putea să Ie vie Intr’ajutor. privitoare la relnoirea pactului dualist ab stlmit o noă crisă ministerială. De şi ambele guverne ab is-butit a se Înţelege asupra baselor, nu a fost pana acum de loc cu putinţă a face ca şi corpurile legiui-toate sâ primească Intru toate ba-sele acceptate de guverne. Ast-fe), Încă pe la sflrşitul anului trecut se pregătise In comisinnea însărcinată cu studiarea proiectelor de tarife vamale un conflict, căci comisiun a făcuse mal multe modificări In tarifele statornicite de către ambele guverne. Cabinetul din Viena spera, că va isbuti a face ca parlamentul sâ primească tarifele nemodificate. S’a înşelat Insă. Ast-fel nu i-a remaa de cât sâ se retragă. Până acum nu se ştie, dacă de-misiunea a fost primită. Asupra politicei externe a Austro-Ungariel retragerea cabinetului din Viena, după cum ne asigură ziarele vieneze, nu poate sâ aibă de cât o Inrlurire indirecta. Austro-Ullfcnriil. — Precum de mult s'a putut prevedea, ncgociârile JUN CARTEA ALBASTRA Eată câte-ra din cele mal interesante acte diplomatice privitoare la criaa orientală şi comunicate pailementnlnî englezesc. La 14 Decemvrie Lordul Derby a adresat ambasadorului Layard următoarea depeşă : > Ambisadornl turcesc mi-a cetit asră-il o telegramă, in care se dă expresie mnl-ţumirel cn care Poarta ia act despre încredinţarea dată Excelenţei sale acum c&te-va r.ile, că gnvernuul Maiestăţii Sale va face tot ce-I va sta in pntiniă ca să obţie condiţiuni favorabile pentrn Turcia. Mnsnrns-psşa avea instrucţiunea de a mal adăoga, că ori-ce discuţinni privitoare la pace, care s'ar face fără de concursul Porţii, corn a fost la conferenţa din Constantinopol şi la Protocolul din Londra, ar da ooaaione pentrn greutăţi serioase şi nn ar putea să se sfârşească de cât cu nn noQ conflict. Ln&nd act despre observările ce am făcnt relativ la probabilele condiţinni de pace ale Rnsiel, Poarta pare a fi creznt că eă cunosc condiţinnile cn care Roşia s'ar invoi la restabilirea păcii. Respnnzecd la această presupunere, am spns In! Musnrns-paşa, că gnvernnl aăă este in rătăcire, cănd crede, că eQ ştia, care snnt condiţinnile, asnpra cărora stă-rnieşte Rusia. Ea nn am nici o informaţinne relativ la această chestiune, şi dacă am făcut vre-o observare privitoare Ia dânsa, am făcut-o numai in genere, considerând căuşele râsboinlal şi atitudinea gnvtrnnlnl rusesc faţă cu populaţiunea bulgară4. La 21 Decemvrie Lordul Derby a trimis ambasadorului La yard următoarea depeşă: sAmbasadornl turcesc mi-a dat astă-7.I dnpă amiază-zi o visită şi a incepnt o conversaţie generală asnpra răsboinlnl , vorbind despre poterile incă nesecate ele Turciei. De oare-ce Excelenţa sa a reflectat in mai multe rânduri le putinţa nnel i TIMPUL inlerveiiţium englezeşti, am găsit oporlmn, a repeta admoniţiunea, pe care Am fXcnt-u dej» de nmi multe ori, că Pil reia nu poate sper» o asemenea intervenţinne, şi că guvernul maiestăţeî sale va observa condi-tiunile de neutralitate pe care le-a fixat. La această ocazinne am dat faţă cu Musnrus-paşs, în mod Insă cu totul neoficial, expresie dorinţei de a (ti care ar fi în general condiţinnile de pace, pe care Poarta ar fi gata de a le accepta. Răspunzând la aceasta, Excelenţa Sa m'a încredinţat, că nu este cu pntinţă ea Poarta să dea vre uneia dintre provinciile imperiului privilegii excepţionale ori să per-miţă puterilor vre-un amestec in administraţia sa internă. « Când Serbii oft intrat In Niş s’afi pronunţat următoarele discursuri : Discursul Mitropolitului <1 inNiş Când pâgâuii aă pns la chinuire pe St. Ignat spre n ’l sili să nite pe Isus-Christos, mântuitorul nostrn, el şi-a rîs de ei zicând, „Numele Ini este scris in inima mea, de nnde nu ’1 veţi pnten şterge. Noi dc opotrivă fraţilor, să săpăm in inimile noastre nomele liberatorului nostru, prinţul Milan , ast-fel în cât nici o putere să nn-’l poată smulge. Discursul I. S Principele Milan, oltre locuitorii Nisuluî. Cetăţeni al Kis ului 1 După o robie de cinci veacnrl şi de lungi suferinţe, sub un guvern nedrept şi arbitrar, vid in mijlocul vostru ca liberator cu vitează-mî oştire, şi ve aduc in schimb civilisaţiunea , libertatea, dreptatea, siguranţa. Locuitori al Nişulaî! Văz cu bucurie că populaţiunile acestor frumoase ţinuturi atât de mult timp despărţite de mama lor Serbia, sil păstrat o vie reamintire a n-nităţii Serbiei, şi primesc pe soldaţii mei cu braţele deschise, ca pe nişte fraţi ca nerăbdare aşteptaţi, ca pe nişte liberatori. Isbânda ce oştile mele ad sâştigat cu ajutorul lui Dumnezed , nu este victoiia unui popor asupra unui alt, ci victoria, ordinei asupra desordinei, a legalităţii asupra ilegalităţi", nedreptăţii. Ea şi poporul mea, alături cu victorioasă armată împăratului Liberator, ne-am părăsit vetrele, nu peutrn a răzbuna un şir de batjocore ne mai anzite, dar pentru a scăpa dreptatea înca-tenată in lanţarile violenţei, pentrn a scăpa pe locuitori de o tiranie fără fred, spre a scăpa de părăsiţi pu stăpânul casei. A-ata-/.I, după cinci sute de ani, steagnl sârbesc fâlfâe din nou mândrn pe intări-turiie gloriosului Niş. Fie pentru voi acest steag serannl, că orî-ce cetăţian , fie de ori-cc credinţă, se poate bizui pe bună voitoare a mea ocrotire. Vă salut, ca representant al dreptăţii ca apărător al unei libertăţi de o protrivă pentru toţi cetăţenii, şi pentru toate credinţele. Ve invit acelaş timp, a re supune la ordonanţele autorităţilor nmle, şi a vă relua cursul ocupaţiilor voastre obicinuite. Şi D-zed să vă fie intr'ajntor. KEVISTA ZIARELOR „Roiultmil* se plltnge, că. unul clin epitetele cu cari contrarii sfii politici cautft a’l face suspect, este epitetul de februarist şi fapta, care, i se impntâ mal mult este cea de in 11 Fevruarie. Se leapădă reacţiunea de 11 Fevruarie — întreabă Romît-nul* — cănd ea lucrat alături cu noi pentru aceasta? „Pressa* arată că prin făgăduinţe, făcut0 tuturor claselor socie-tăţel. radicalii afl ajuns la guvern. Din acele făgâduiuţe nici una n’a fost ţinută, ba pentru cele mal multe, partidul azi la guvern, ajuns o dată unde este, a urmat tocmai calea contrară. In curănd le păru râd tuturor, că se Increzuse din nod in acest partid. Marii propietarl din ţară, mal cu seamă cel de dincolo de Milcov, cari ad resimţit cel d'ăntei greutăţile provocate de către administra-ţiunea guvernului radical, fură cel d'ăntSI cari regretară proba unei noui încercări. Comercianţii, cari ad aşteptat şi dânşii să vază daca se realisează promisiunile date pentru introducerea reformelor necesarii desvoltârel şi Inflorirel coiuerciului , resimt a-stă-zl, mal mult de răt cele-l’aite clase, amărăciunea deşteptărel şi gravele efecte ale administraţiunel guvernului radical. Legea taxelor vamale, trecută eu o rapiditate nepomenită iar nu prin cercetare şi deliberare, se pune In aplicare Iu primele zile ale venirel radicalilor la putere şi crează mulţime de dificultăţi oparaţiuuilor comerciale şi păgubi Însemnate provenite din Intărzierea scoaterel mărfurilor de pe la vămi. De patru luni şi mal bine, can-tâţl enorme de mărfuri supuse stri-căciuuei, şi cari represintă enorme capitaluri, zac asvirlite sub cer ia hotarele ţârei, fără ca organul, care se pretindea apârător al intereselor comerciulul, să insiste, ca guvernul să ia măsurile necesarii, pentru ca ţara să nu fie In suferinţă prin lipsa objecteior de consumaţiune, pentru cn atăten cantităţi de producţiunl ■ă nu se piarză la hotare. Intr’un al doilea articol „Pressa* urmează revista retrospectivă a independenţii. „Koinănia Liberă4 îşi îndreaptă atenţia asupra mersului victorio’ al armatelor ruseşti, asupra complica-ţinnilor, ce le poate provoca înaintarea lor. OrI-carI ar fi Insă condiţiile de pace. necucunoscute încă, „R. L.* susţine, ca înainte de toate, hotarele noastre să se conserve neciontite, după cum s a hotărit In a nume articol al convenţiunil Încheiate cu guvernul marelui şi puternicului imperiu al Rusiei. Durele Dunării, căci In acelea stă mal cu seamă importanţa noastră geografică, şi prin urmare politică. MX TRECUT Ce spunea d. Brătianu la anul 1870! «Suntem latini,* „avem simpatii cu naţiunea francesă. italiană, etc., şi mal ales cu Francia, avem legături de sănge şi de recunoştinţă (a-plause). Cănd eă, Romăn , aşi veni să care o ţinea aproape de faţa lor. Intre acestea, dnpă Persane a o nnmai decât o nltă ceată de dănţnit de rasă foarte deosebită, pe care M Strogoff le cnnoscn îndată. Şi trebne să credem :ă şi cei donl zeţari le cnnoscnră d’o potrivă, eăci H Blonnt ziss confratelui săfi : — Aat.>a sunt ţig&ncile de la N Novgorod. — Chiar ele, strigă Alcide lolivet, inchipueso că ochii lor trebne să ai acestor spioane mai mult câştig decât cioarele lor. Făcând din aceste ţigănci nişte un ale Emirnluî, Alcide Jolivet, se ştie ci se înşela In ântâinl rând de ţigance figura 5 gara în mândrul eî coitnm cind.vt şi toresc care ridica şi mal mnlt frnm ţea el. Sangara nn danţa dar ea se pase în: locnl balerinelor sale, al cărora paşi ai ţineaO tutnlor acelor ţări pe care nea lor 11 străbate iu fioropa, Hohemin, E| tal, Italia şi I spân ia, Kle se aprindeal T I M P D L lori la 11 I. c. «'• infăţijat in cabinetul l redacţional d. prim-procnror de pe lt«ngă liibnnHlnl de Ilfov spre a ne informa despre autorul articolului nostru din nnmS-rnl 9 a. c. aenpra incidentoluî scandalos ce e’ar fi petrecnt tntre d. EugeniS Stătescn ji d. Bibâuescn. A duoa r.i, la 14, redactornl şef al nostru a fost citat înaintea judecătorului de instrucţie ca martor în aceiaşi afacere. Vom ţine pnblicnl in cnrent despre mersul ulterior al afacerel. Vi se trimite din partea onor. minister justiţie privitor la aceeaşi afacere nn (tnmnicat, pe care, fiind foaia sub tipar ti-l pntem pnblica in numărul de astăzi, I V 0 faptă buni. — Ieri pe la orele 1 şi I jumătate principele G. mergea pe bulevard însemnând ce-va pe un mic bilet ce11 ţinea in mânii. Alăturea cu d-sa nn trecător a ve al, mergând o femee bătrâni sdrobiti de sărăcie de frig şi de miaerie. Principele G. se îndreptă spre Ephoria spitalelor,zicând si’, nrmeze acea nenorocită femee. Le Ephoria spitalelor sa dă milă. Această faptă de caritate nu a putut scăpa de privirile unui trecător care ne-o povesteşte. Cetim In ,Telegraful RomAn* «lin Bodapeste, 9 (21) Ianuarie. Ilustra doamna Catiirinu de Mo-cioiti nftscuta Mocioni «le Foen, inima cea plini «le Indurare, mama cea mai buni, care ne-a niscut şi crescut pe Grachii noştri dr. Ale-sandru şi dr. Eugenii Mocioni, sora iluştrilor noştri bărbaţi naţionali Amlreii, Antonii şi Oeorgii Mo-rioni; consoarta cea Rdeli a d-lul Miehail Mocioni. alalti-ierl In 7 Ianuarie dvtpi miazi-zi la 5 ore, dupi o s:urti suferinţă adormi In Dom nul in etate de 71 ani, deplinsi şi jeliţi nu numai de al sfii. cari o a-dor»i, ci de toţi cirt o cunoşteai şi-I admirai mulţimea de bine-facerl In toate pirţile , anume siricimel. Riraâţiţele pimenteşti. dupi binecuvântare prin toţi preoţii ortodoxşl de aici, se vor transporta U Foen In momentul familiei. Odihne ase'o D-zei cu drapţil şi memoria rămini-I eterni! Ehdem paşa şi urmaşul Iul Dupi renumitul Midhat, a urmat In iocul de mare vizir Ehdem paşa, despre care cunoscătorii lmprejuri-rilor din Orient ştiai si spue, ci e un om cu totul onest, un corb alb intre mnlţimea de corbi negii pe stradele Constantinopolulul. apoi nn om cu mulţi Învăţătură şi Înzestrat de naturi cu Înţelegere pătrunzătoare. Câzănd Midhat, acel cari cred In rpffenerarea Turciei, ai considerat pe Ehdem ca pe un continuator al operei începute, ştiind ci nu esisti un antagonism de idei intre araen doi, ci numai o deosebire de carne- 1 tere. Unele gazete aflase despre dOn-sul, ci e fanatic. Dar aceasta nu era esact, cici atât cariera sa de pini acuma, precum şi viaţa sa de familie se opun acestei părerT. Fiul săi cel mal marc, riamdi-Bei, e crescut In Franţa şi cisito-rit cu o francesi, fiul săi cel mai mic, Halil-Bei, se afli In Berlin la nn preot prusian care ’I di creştere. Se poate ca In momente de iritsţiune nervoasi sai atingău-du-i-se simţul Iul de naţionalitate, si se fi esprimat aspru, darjaseinenea momente de iritaţiune sai de rai-nie nu dovedesc adevăratul caracter al unul om. Ehdem-paşa e patriot; şi ca atare, de şi cunoaşte bine lip-sele şi sciderile lmpăriţiel otomane, totuşi nu va fi suferind, ca străinii si vorbeasoi de fiţi cu dănsul răi despre patria sa, şi’I va fi contrazicănd. Ca moştenitor al Iul Midhat, ai intrat vizir In momente, In care statul săi era minat spre peire prin o repede discompunere. De şi gazetele erai lncredinţrte despre infruc-tuositatea lucriref sale. totuşi e linul din rarii miniştrii al Turciei, cari se retrag, primind semne de distinc ţie şi de buni voinţă. Retragerea sa nu e cauzaţi prin intrige de serail, ci are motive politice de cea mai mare gravitate; ea e egali cu schimbarea programei, pe care a urmat-o pini acum cabinetul turcesc. Elilem paşa a fost pentru respingerea protocolului de la Londra şi a articolelor sale adiţionale. Opinia publici in Turcia era asemenea pentru respingere, crezănd ci Austria şi Anglia vor obierva o alţi atitudine in cas de răsboifi. De şi na dorit răsboiul, dar cind nu mal era cu putinţi de a se feri de el. I au primit şi a0 linbirbiţit cabinetul, de a’l continua, chiar dupi ce campania Începuse In vara trecută cu nenorociri pentru armata turceasci. Asupra mersului răsboiulul el n’a avut Inrlurire. ocupindu-se numai de lucrările ministeriulul sărt, dar pe citi vreme era şeful cabinetului, nu se puteai Începe tratirl separate cu Rusia. In momentul. In care acele tratirl deveniri o necesitate, el trebui si se retragi. Noul mare vizir, Hamdi-paşa, este om noi, neangajat prin trecutul lui, deci poate primi orl-ce program, pe care Împrejurările Iar impune Porţii. însemnătatea retragerel lui Ehdem e următoarea : Turcia au mal speri ajutorul Angliei, deci se va încheia o pace separaţi care va abstrage de la interesele Angliei In Orient. Strimtoarea Dardanelelor Zilele din urmă se vestise, că rnşiî s'ar fi îndreptând ca grabă spre Galipoli, dia altă parte că Eng ejii ar fi debarcat 2000 de mntsloţl in acest loc. Ştirile acestea ne s'aS confirmat până acnma, căci ocuparea portalul ar pntea să dea naştere onor grave complicaţiani intre Rusia şi Anglia. Ga-lipoli nu e de cat la 25 mile] depărtat de Adrianopole, deci ou 5 mile mal aproape de cât chiar Constantiuopolul. O agresiune din partea Rusiei ar fi pentru englejl o 'înfruntare atât de evidentă, în cât ar fi aproape egală c'o declaraţie de resboifi po*rta însăşi, simţind slăbiciunea acestui punct, aQ luat de Cn vară măsuri, însărcinând pe colonelul Baker cu ridicarea de întăritori. Trecătuarea Dardanelelor, nea-vend de cât însemnătate maritimă, oamenii afl avnt in vedfre nnmal punctele, în care trecătoare se poate închide, deci punctele de la căpătai trecătorii la sad, şi cele de la mijlocul lnngimel el. Aliaţii nn i-aS prea dat atenţie, nefiind primejduită din nici o parte. Din vechime stă la Galipoli nn torn nn prea inalt şi in patra colţnrl, clădit se zice de Baiazet I, care aQ cunoscut, că acest punct e o spiţă în scara militară dintre vechia residsnţă a Saltanilor, Brnssa, şi între Adrianopole. Ioan Paleologul, împăratul Bizantin, nn punea nici nn preţ pe acest loc, pe care, când l'a pierdut, '1 nnmea ,nn coteţ de porci*, la a cărui posesiune nn ţinea de fel. In faptă însă, acest coteţ a fost pnnctnl, de la care a incepnt cncerirea fără piedică a Tracieî, căci Mnrad I n’a mal găsit nici o stavilă până la Adrianopole. Or-şil Galipoli e cam întins, dar nn prea are decât clădiri de lemn Cuprinsul şi tăria celor mai nouă lucrări de apărare nn sânt cnnoscnte, dar cunoscând t.-re-nnl, nn e greii a presupune întăririle ce se vor fi executat. Istmul, prin care Cher-soDesnl tmric se nneşte aicea cu continental, na e mai lat decât 8000 de metri. Amendoni ţărmil istmului, atât ţărtnnl despre mare» Marmura, cftt şi cel despre golful de Samos aQ portnri cn ape adânci pentru corăbii de răsboiQ cât de mari. O închidere a acestni istm spre nord acoperă spatele tntnror forturilor ţărmului enpean a Dardanelelor. La Galipoli atrtmtoarea apel e nnmal de o milă. La sud ost e Lamsaki pe ţărmnl Asiei, tocmai in dreptnl gurii Ini Aegoe-pot.amos. Mal spre sud strimtoarea devine dÎD ce în ce mai ingnstă până la acel ţărmi pustii, care între donă stânci, proe-minează spre o limbă de pământ a Asiei. Sânt locuri e Sestos şi Abydos, poetisat» prin iubirea dintre Hero şi Leandru, mai vestite însă prin trecerea armiei lai Xerxe, şi a oştirilor Ini Alexandru snb Parme-nion. La capnl Naga-Bnrnn dai de cea d’ân-teiG întărire tnrceaşră, când vil dinspre nord. De aici strimtoarea o ia drept spre sad şi ajunge la cel mai ângust loc al ei— abia 2000 de metri — la castelele Dardanelelor : Clauac-Kalessi in Asia, Khilid-Bari in Ru-melia. Vechile întăritori de aici consistă din tomuri şi zidnrl, cari înaintea resbo-inlni er.au armate cu străvechi tnunrl monstre, unele pentrn proiectile de piatră. Dar acnma zidurile aă fost parte deri-inate, mai cu seamă spre sud de Clanak-Kalessi (Cetate» olarilor) pentrn a plasa nn tnn foarte mare Krnpp, dăruit de fabricant Sultanului. Din acest pnnet se dominează intreaga parte de and a Dir- danelelor până la gnra strimtoril spre marea Egeică, deci poziţia acestoi castel din Asia este tăria de căpetenie a tnturor celor-lalte fortificaţii de la Knm-Kale la end, până la Galipoli de nord. Afară de .Cetatea-Olarilor* s’afl mal aşezat încă câte-va baterii şi annme Med-jidie, Kioşe-bnrnn şi Negar-bnrnn, armate cn tnnnrî Kropp de deosebite calibrnri. Kilid-Bari pe ţărmnl european era asemenea armat c'nn parc imposant de tunari vechi ia parte nepractioabile, intre ele unele cn marca repnblicel Veneţiei ş; cn mnnţl întregi de proectile de piatră. Dar aceste antichităţi aQ fost înlăturate şi in’ocnite ca 15 tnnnrî Krnpp. Aproape de Kilid-Bahri mii sunt incă trei baterii de ţerm şi annme : Derment-Tabia (5 tonuri krnpp, 6 vechi) Clan-Tabia (7 tnnnrî vechi) şi Boali-Tabia (20 tnnnrî). Mergând spre coastele de la sud, găsim înălţimi pe ţermnl asiatic, neintărite până azi, dar cari Re pot uşor întări. La intrarea cea mai despre snd a Helespontulul sunt cele donă forţări Knm-Kalâ (Asia) şi Sedil-Bahri (Europa) din vremea Ini Mo-hamet IV (a. 1059) dar poziţia lor nn e atât da puternică ca a celor-lalte fortnri. ULTIME SOIRII TELEGRAFICE (Agenţia Havaa). — Serviciul de la 2«> Ianuarie — 9 ero dimineaţa Lom-Pftlanaft, 25 Ianuarie. Românii aii pus mâna pe un sat în- tărit aşezat snb zidurile Vidinnluf, după ce afl ‘uat trei redute cu asalt. Aii făcut prisonlerl şi aii luat cinci tunuri. * Confitantlnopol, 25 Ianuarie. Poarta ar fi ţi primit cele maî ronlte din coodiţiile Rusiei. Ceetianile relative la delimitarea fruntarielor, a Bnlgarieî şi a deschiderii etremtorilor ar avea sa fie supase unul congres. Rnşiî şi-ar fi oprit mersul spre Galipoli. Cenatantlnopel, 25 Ianuarie. Poarta a acceptat condiţiile Rusiei Preliminările de pace se ior subsemna mălne la Adrianopol Plenipotenţiarii otomani aQ plecat la acest oraş. Colonia, 25 Ianuarie. Se ielegrafiază din Constantinopol cu data de astă-zî .Gazetteî de Co’onia* că Psnrta a primit condiţiile Rusiei şi că a dat ordin delegaţilor sol de a semna preliminările păcii. Londra. 25 Ianuarie. A doua ediţie a ,Daily-Te)egraphulnî«, publică depeşa următoare din Constantinopol cu dita de 25 Ianuarie dimineaţa, » Delegaţii turceşti aQ primit eri seară ordinul de a semna condiţiile de pace. S« crede că armistiţiul se va semna astă-zî Se asigură din bună sorginte că condiţiile sunt cele următoare : România şi Serbia vor fi proclamate independente. Muntanegrul va câştiga Antivari, o parte din lacul Scutari, Nischich şi Spuz ; Rusia va ocupa B^tum, Kars şi Erz”Tiim pănă la plăti rea despăgubirii de resboifl; car sgomotnl ţambalelor ce le purtafi pe braţe, j şi la BforfteUle dairelelor pe care degetele lor alunecat! cu agerime. Sangaia ţinând in mână una din aceste dairele care tremura în degetele aţâţa această ceată de adevărate charibante. Atunci eşi In faţă un ţigănnşcade vr’o cincl-spre-zece ani cel mult. El ţinea în n ânâ o dntaru, ale cărei coarde le ficea fh tremure numai prinţi'o sgârtetnrâ cn unghia. El cânta. In timpQţ cupletului a-ceatuî cântec, de un rithmu foarte ciudat o dănţuitoare veni să se aşeze lângă dansul şi stătu nemişcată ascnltându-1. Dar, ori de câte or! refrenul venia pe buzele tînărul cânt reţ, ea şl reîncepea danţnl întrernpt, scnturândn-şl pe lângă dansul daireaoa şi ameţindn-1 cu ciocnitnrile eas-tagnetelor. Apoi dopă cel din urmă refren, bilerenile înconjurară pe ţigan in mii de învârtitnrl de dnnţarl. In acest moment o ploae d*» aor căzu din mânile EmiruloI şi aliaţilor din manile oficerilor din toate gradele şi în agomotnl ţambalelor dănţuitoarelor, se maî amestecai! încă cele din nrmă marmore ale du tarelor şi ale tamburelor Cheltuitori ca nişte jefuitori zise A1-cide îofivet la urechi* tovarfişnlnî Ini. Si era în adevăr bani furaţi care cădeai! iaţvalnrî, cacî cn Toraanil şi cn Cechinil Tartari, ploau şi poli şi ruble ruseşti. Apoi Se făcu tăopre nn moment, şi glasul executorului, punând mâna pe nmerul Iul Miehail Strogotf, zise iară acele vorbe, pe care repetarea le făcea din ce in ce mal sinistre : jPriveşte din toate puterii*» tale, priveşte.4 Dar de astă-dată Alcîde .1 olivet băga de seamă ca executorul numai ţinea sabia în mână. Intre acestea soarele sa cobora deja subt horizont. O umbră începuse a cuprinde marginile câmpiei. Mulţimea de eedri şi de brazi «e făcea din ce in ce mal neagră, fi apele Tomului, întunecate în depărtare se cufundai! în cele d’ânteift brame. Umbra nn pntea să intârxiez* a aluneca până pe denlnl ce se ridica până d asupra oraşului. Dar in acett moment, mal multe sutimi de sclavi, ducând torţe aprinse, năvăliră In locul păstrat petrecerilor. Tărîte de San-gar*, ţigancele şi Per*aDele se arătară iar dinaintea tronului Emirului şi făcară să se preţniască prin contractul lor danţurile lor de fular! atât de deosebite. Instrumentele orchestrei tartare se des-lănţuiră într'o armonie m»l sălbatică însoţită de ţipetele răguşite ale cântăreţilor. Smeurile care fuseseră trase la pământ şi luară iar sborql, ducând cn ele o întreagă constelaţiune de Minare raulticolare, şi la adierea maî proaspătă, harpele lor vibrară cn mal multă putere in mijlocul acestei iluminaţii aeriene. Apoi un fscadron de tartari în uniforma lor de răsboifl, ven iră să se amestece U jocuri, şi atunci începu o fantasie ţie jos care produse cel m«î straniQ effect. Aceşti soldaţi, înarmaţi cn săbii scoas* din tuacă, pe când executai! nn fel de sbor, făcură sa resune aernl cn detunături sgn-duitoare, împuşcături contiunecare se daQ la bubuitura tamburelor, la huruitul dairo-lelor, la scârţâitul dutarelor. Armele lor încărcate de o pulbere colorată, după moda chinezească’şî asverliafl lungi şiruri de foc, roşii, Terzî, albiatre şi ort-cine ar fi zis atunci că toate aceste cete se învălmăşişi! In mijlocul unul foc de artificii. Prin unele părţi acest fel de petreoere reamintea cibistica celor vechi, danţ raili-tăresc în care corifeele manevra io mijlocul vârfurilor de sfibil şi de pumnal*, şi este cu putinţă ca datina să ue fi lăsat popoarelor din Asia centrală; dar această cibistică tartară Ha făcea incă şi mal ciudata prin acele focuri de culori care şer-puiaG pe d’asnpra balerinelor, care se învârtea Q nn maî în scântei. Era nn fel de Caleldoscap de scântei, ale căruia combi-naţinne se sehimbaQ la infinit la fie care mişcare a dănţuitoarelor. Cât de înscârbit a trebuit să fie nn jurnalist paririan la acest efect pe care punerea în scena modernă |*a dus departe, Alcîde Jolivet nu putu să’şî oprească o uşoară clătinare din cap, care pe bulevardul unul oraş civilisat din Europa ar fi voit să zică : Nu e rSO, nu e r?Q. Apoi de odată ca la un semn, toate fo curile se stinseră, jocurile încetară şi dănţuitoarele se făcură nevăzute. Ceremonia era sfârşită şi numai torţol» luminai! acest deal, cu câte-va minute inainte hşa de încărcat de la mini. (Vh urma) va fi de 20, milioane livre sterline; strein torile vor fi deschise nXviîor de resboifi ale Rusiei: Bulgaria va fi autonomă şi a-coastă autonomie va fi bazata mal mult dup£ principiul aplicat în Liban de cât dapă programul conferinţei. Turcia va numi un guvernator creştin pe nn termen de 5 ani. dar numirea va fi supusă la aprobarea puterilor Acest noQ guvernământ nu va cuprinde Tracia, şi are să se intinză numai până la linia Balcanilor. O parte din armata rusească se va îmbarca la Constantinopol, onde tractatnl de pace va fi probabil semnat de Marele Dace. Această panere la cale va da satisfacţie onoarel militare a Rusiei. Ast-tel ocuparea Constantinopolulul va fi inlătaratâ. Londra, 25 Iasuarie. Populaţia musulmană care se află între capitală şi armata rusească *ste cuprinsă de groază. Ea fagea Miferia fugarilor este înfricoşată. Toţi vin la Constantinopol unde să mal aşteaptă încn o sată de mii dintr'nşîî. Lendra, 25 I.inuxric. jGlobul* desminte că Hota engteză a primit ordin de a debarca trape in Galipoli. Nimic nu este incă hotărît relativ la oferirea ce aQ făcut lordnl Derbv şi <1. Carnvaron de a-şî da dimisia. Londra, 25 IanD\rie. In Camera Lorzilor, d. Cornarvo ncsplică că dimisia aQ avut drept cansă cererea de credite suplimentare şi ordinul de plecare dat flotei engleze. D. Carnavon adaugă că el a fost viQ atacat de lord Beacons field în consiliul de miniştri din cansa espnnsuluî ce a dat comercianţilor d-* la Capo. In Camera comnneler, d. Nortlnote zice * că corniţele de ŞhnvalofT i-a făcut cnno- ^ scot ieri seara unele din condiţiile de pace. Ministrul adangă că nu le poate comunica fără autorizarea comitelui Şhnvaloff. Gn-veennl a trimes miercuri seara ordin flotei engleze de a merge la Dirdancle spre a menţine trecerea liberă şi a proto^e pe pe naţionalii englezi, dar ieri seara a ordonat flotei de a se opri la intrarea în strimtoare. Proiectul de credit suplini ui tar sg va împărţi asta seara. Creditul g*Ih de i» milioane livre sterline. Hon! Gene Isveraee S ca cunoscut onora b. public ci dâ consultaţiunl medico chirurgicale la domiciliul s$D din strada FOntâ--nel 84, iu tote dilele de la ora 5 — 8 «lupii amea^i. Pentru cel firi mijtdce consuitsţiile vor fi gratuite. O DOMNIŞOARA sosită de cnrend din Viuna, din o foarte bună familie, dor.ştc a intra într'o casă spre a ingriji de copii sad de o damă ,i a-i ţine eompagnie, Adresa: Domuiţoara Kany, Radn-Aodă. No. 5, Bncnrescî. A eşit de sub tipar şi s ■ ;illă de v&nzare la mag isin'-le «le nmsi' A ale d-lor Geliauer şi Şandrovit.*! . şi Ia autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE EA. "VEDE. Dedicat MărieT-Sale DOMNTTORDLUI ROMANILOR CAROL I. Poesia de Locotenent de stat msjor X C. XAKirLK'ifU PENTRD VOCE sl mv> CAROL P ASILL jim. rePţnll leî! b»ni '0. A pşit de şah tipa- .In tul intuitiv*, CONDUCTOR pf nt ru INSTITl TORI Sl INVKT tTORi DIMITRIE DOMNIŞOR Tn.titutor l*reţii 1 <>0 lumi I T 1 M P D I. FRUMOS E Ţ A ! FRĂGEp.MEA TINEREŢEl A PELEl Ca mijloc nelntracut pentru înfrumuseţarea petei »\uî recunoscut de fote damele r<’-* eur'ioiatft du autorităţi, iwcH'nlsi, nrvăti 81 uţ]»-*v8r;itîi Eau et Poudros dontifricos AITUITGIU IMPORTANT. cil nul vichiij si mm iugasin h PIBBE, LA STEUA ALBĂ^j SUn KI KM A t !I!I?Î WMSSEH S f de lu facnlti'tei de niedi* inâ din Pari*. PARIS 8 PLACE IDE T/OEEEA . . Se găsosce la toţi farmacişti, parlumoril şl coaleriî. Medul iu de merii decernaţii Ctaei Doc torului Pmîrki şi mul mare obţinntft de dtntifrires A=4«a^^^x^oc4oc4cx^00^0^00^co(>30^00^-V do l)r. Il'JOBSB, Pari*. f Acest mijloc do puriUcaţlunea polei, recunoscut in t6ti lumea, s a arătat | c:i cel mal bun şi cel mal activ An I trit* luijioi’olo .Io infrumusoţ iro spre I a drpârta sigur pete de *ore, coloritul so etui, roş*ţa. peln galbene. i»-« <*.um şi Iote necurâţeriela pelei. RAVIS-' SÂNTE d;i p * frăgezime a tine-reţel forte frumosă r'4t A A f T-iR,. Strada Curol I No. (Curtea lecltie) vis-a-tis de Nig. Prag’r. FABRICA LANDaiTT-'W'IEN'ERBBKa SI. J. Kl.SINUKK el FII la VIKSA, & II farniser.» contra cian sa fi & conto, livrabila lu Vrienu a îrsciinţi ţm onor. PT. pnbl . . „ ■ - - Cea mi-» sosit pentru Bis inul d« Hir ă un bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, Da nc Şl Copil, dn(>ÎI f.isonelc cl« dm nruin, precum şi nn mara transport d. Cisme lungi do L.k rusus», de I .cht şi de Vaca, ca ţi Mantale de Cauc'uc l'-n>rn ploo, prima călit .te; «Remrjni a şi Galoşi de Gumi. tf-ib-s mmlnl nduo muîţ-miri:* mele onor, PT. P bli ■ jentra încredere ev n >. a cât maî repede şi iu cele mai mari cnutiitîiţ, H I I V Val*- R CE SE POATE CAPATA ¥»wcrwrr,MiLJ « itnw aratei DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARlA a dnr.lorolni J AMLS SMI I IISON unu singuru flaconn l Sprfi-a reda indatni PAruliiTşi Barheî cotarea loru naturale in iote nuanţele. LA NT V l L I S G E IU A D • • -.r.ir.i- lii.i'i1 — ......... ■. . . t Cale* WmroţimM Patul* „llnrU^1 Pentru 5 franci: I Pantalon s£u I Camison de Pichet da drnă. Pentru 5 trancl . 0 cămaşă de Oulord engles Pentru 4 franci 50 ban : I părech Ismene bărbăteşti. Pentru 5 franci: 6 perechi manchete ori ce fason IViUru 5 franci: (J gtiltre peuL u bârb.iŞi de (laiul.! fină. tV ntr.i i fnircl : U tfulure i*i'g lt» ori-care f ’.wo şi Pentru b friincl : 6 pAreobl ciorupl pati utale. Prntru % franci î d gulere moderne |i'’ntru drimn, diipfi Al'v,rtre Pentru 5 franci : l2 bulin te albe de pun-a ad4vi*r:ift’i. pKiitru b frnnei: 13 baţi «le bine colorate tivite ipălai-* I’entru b franci: 6 prispe de pauză curată. pertru 5 franci . 6 şervet** da iti.u.I de p înză n l- v^ratfc Pentru i franci: i şervete albe le ce.aiu. Pentru â franci : 1 cA;uaşi me franci. rinp;1m;I de lîml foile line. Alari de articolile menţionate so găseşte tot-d'a-una trueour. complecte. Calea Mugoş6i«I Palatul „Daria*4. PRIMUL DEPOSIT DE ZIARE \u inaî ealo nevoie d'i se spăla ţj cap111 u nicî innainto nici in urmă ; aplicară simplă. rosullalu immediatu; nu păteză pelea gi n aduco nicî uă dală vătămare . sănetâtiî. • L LfSGHAND, parfumorfi. J PARIS. X IST I A s s ~y No. ÎS, Slrada .Marc No. ÎS. In Hanul Tukcksc lînga I*alatul (Vrtiki Aoministiiati. b Cn o ml -b r«roinir minrî ţi r.clauie la diaree aic a niBÎ jo uot. t ; Timpul, Resboiul, Pressa, Telegrapliul, Românul, L Orient, România Liberă, Globul, Gh mpe'e, Figaro, S oua României, Epocha, Novorussysky Telegraf, Vestea, etc. In cnrAnd ]>riiu«c 51 mai multe fe uri de CM lin lar« Române şi Francra-, Kofţ ren.. etos p« onor. Pub.ic a n ? onori ca visitile D-lor (:. Prodovits. NOUA PANORAMA sub denumirea d GALERIÎ DE TABLOURI bo ită acum.i şi eşe-Jati iu Strada Belvedere, In josul fotoţjra/b’l d-lul Mcier. bătăliile cele mal none şi întâmplările 1 liniei. Bătălia lângă Plevna. Luarea Privitei. Luarea steguluî turcescu prin venatsrul Iou Grigorio. Iiescola lucrătorilor căilor ferate în America etc. etc. Intrarea este numai 50 hani CU CADOU LA TYPOGKAFIA THIEL & WEISS PALATUL »IUC!A.« şi la tiHe librăriile din ţ.'râ ■c află .1* venj-ir* : METODA DE CURA NATOMA REGULILE CE TK E U U E P A Ş ITE pentru * AJUNGE LA 0 BATRANETA MAINLTA PBKţUL SO CENŢIM. drept contrast Ia vAtAmăkilepuacticei medicale S’nşţura ji sipura puă contra morţii prematur* şi lântreairel cronice de Auq Wilh. Konig. P B E T U L i L K I N U O I. PHARMACIA LA „SPEBANTIA” 28, CALEA MOOOŞOAEI, 20 DEPOUL MEDIC AMEMTELOH F 11 A N C E S E. Obi cte de Cauciuc şi Artico’e de Toalete. - Asemenea se angajez» a efectua orî-co comande din r sortul medical. BiiXJS- 0 DAMA DBRMANA * iltl 00 loc ca guVcrnnntâ de copil ftafi ca economâ do o casa bună. A se aîresa la adiuinistriţia nostru. <» CJ I. ATKLIEiR I7XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXK7I XPRANZ GtrîsTTHERK A In V1LLE DE BRUXELES y Fodnl Mogoş6iftî No. lb ris-â-ris de ConHaUtnl Rasae8c ^ yt Hecomikndl amţtuinul ied a«ortat in tot-da-uoa,Wrto bine ca rufăriă de bărbaţi şi de ^ Xdixrne, gulere, manchete, batiit* de lino, olandă şi mâtasă, ciorapi pentru bărbaţi ji dam*, -v-. Banele fine (crSpe de »ante) camiidne, groşette, broderie dnnt*|e, cravate de bărbaţi şi *** *m-\t cele mal noi form* şi culori, umbrele de sdre şi do plnu, 20 cunosciuţ«T onor. Public că ml’am asortat Magasinul cu DANE â la DERBY şi COSTUnilE PantalUne de fantasie din diverse Stoffe Xj B Tot de o-dată înştiinted că am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE §’ tot ce ecsistâ mai modern. Preturile sunt cunoscute de cele mal moderate. Furnisorul Curţii, „A LA BELLE JARDINIERE', 20 Colţul Bulevsrdnlul, 20. « Tipografia Thiel * Weiss Palatul , Dacia*