Nr. 10. SÂMBATl 14 IANUARIE. ANUL IU. — JO/o. 4 A BONAMENTELE. IN TOAT.i ROM\VIA r :i . (i luni . 3 luni , IN STKAINATATE : . I n. 48 . * 2* » . II INŞKRţlQNI Şt RECLAME; de 30 liteir petit, pagina IV, 80 bani. .e papns JM» ®0 bani, pe paţţ. II, 3 lei noi. I Reclame 3 lei noi lin Un număr In capitală 10 bani. TIMPUL ESS IN TOATE ZILELE UE LUCRU. lîiuroul Rprtaol iei ş. AdJ|nistrai ic): l’al.'itul ,ITnci:i.* ATSTTJISTCILTTII So pr.imeic In străinxtat*: La D-nil Ilaaion-gttin & Vofflo>' in Vienna, WnlfinehgM»* 10 A_ Opptlik in Virana, S-abcabaitri 3 ; Rudo-Mo*u in Vicnna. SeilenUtt» 3 Vinum Ardieka In Viennn, TfinfalUtra.M lr Phihpp Lob in Vionna, F.>ciiHnlncb(ţ»e I’ L. Lan} Comp. in Pejta ;i Ilatat-LaffiU <* Comp. In Parii, 8cri«orI nefrancate nu «e primesc. Articolele nepublicat* «e vor arde. Un număr In Districte 15 bani. fţţts! de Bncnreecl, 13 Ianuarie. Rurale . 92 Vj 87 82 71 81 Domeniale .... Qjl funciar rural . . urban . . municipal al Capit. Penail............ — Dacia.............160 Români».............. 40 ipr. municipal cn premii — >nta RomfinA...............— ui* 9 luni.............10Ql/§ ndra . 2520 Vie»» » ~ Tlin , ...........ţi 83% 91 8*i/i 811 a 70 80 Cantul de VIeua, 24 Ianuarie. Renta ungari In aur .... 92 35 Bonuri de teaaur usg , I emis. 115 60 . » , II , l09 50 împrumutul auitr, In hârtie . 63 60 » , i argint . 66 95 Renta austriacă In anr ... 9* 60 Lose din 1866 ............... 114 70 Acţiunile bănceî naţionale . . 812 — • . auitr. de credit 211 76 » , ungare » 20g 76 Argint........................l03 80 Ducatul........................ 5 60 Napoleonul..................... 9 48*/i 100 mărci germane............. 58 70 Carnal de Berlin. 2l Ianuarie Acţiunile Căilor ferate romAne. 24 55 Obligaţiunile rimAne Oy© . . 71 26 Priorităţile C. fer. rom. $Vo 71 76 împrumutul Oppenheim ... 95 — Napoleonul.................... 16 20 Viena, termen lung..............- — Pari» , lourt .... — — Calendarul tjilel .S&mh&t& 14 Ianuarie. Patronul silei: Par. cei uciţi in sinal Rc»&ritul soarelui: 7 ore 25 min. Apusul soarelui : 5 ore 1 min. Fasele lunel: Primul-Quart. PLECAREA TRENUBXLOR Bucnre^cl Saceara Bucurescl, . . . 8„l5n 10.— d Ploescl Brăila . Tec ucid . Roman . Suceava, sosire . . 9.60 n 12.00(1 .1.53» 5.45 4 7.15 J . 4.38 n 11. 0] . 9.05 «1 4.45 .1 .12.03 4 9.55 n 5.10 d 8.10 o Baoarettc Vercierora Bur tresei.............8.— ,-fel ne spune oficiosul „Fremdenblatt*. La 21 Ianuarie corniţele Andrassy a avut o lungă Intrevor-bire cu ambasadorul rusesc baronul Novicofîşi „Fremdenblatt* presupunea că sâ discutat eventualitatea înaintării trupelor ruseşti spre Constantinopol. Ziarul Vieuee ne poate spune cu positivitate, „că In cercurile hotâ-rltoare din Viena înaintarea ruşilor spre Constantinopol nu este privită ca o eventualitate, care ar hotâil pe Austro-ungaria sâ părăsească atitudinea reservatâ de până acum. afl reînceput mersul lor normal. Cu aceasta ştirile despre lupta Intre Vatican şi Cjuirinal earâ-şl afl Început sâ circuleze. Ast-fel mal multe ziare ne aduc ştirea, că Cardinalii afl propus Papei sâescomunice pe noul rege Hum-bert 1. Papa a refusat. Sâfl trâmis Insă instrucţiuni tutulor nunţilor papali de pe lângă puterile europene pentru ca sâ protesteze contra su-irel pe tron a regelui Humbert I. Itnlin. — înalţii oaspeţi afl plecat din Roma şi afacerile Italiei REVISTA ZIARELOR „Românul* lneepe sâ bată In retragere. Nu de mult zicea, eă In cel mal răfl cas românii afl câştigat lauri pe câmpul de răsboifi. In numărul de la 13 Ianuarie dă o mică Întregire acestei lămuriri, arătând că un deputat italian, un anume Petriicelli de la Gattina, vorbind despre viaţa regelui Victor Emanuei „zicea lntr’un loc : Cavonr cuteza, Victor Emanuei porkula*. Şi apoi, Intr’altă parte: „Istoria are puţine paralele cu cariera aventuroasă a acestui principe al Saivoel.* Principiul dar, pe care „Românul* ar voi să’l stabilească, este : că un bărbat de stat trebue sâ fie cutezător şi că viaţa unul mare principe trebue să fie plină de aventuri.* Fără Îndoială. Dar vorba e, care când şi unde cutesarea e bună. E dar o lipsă de datorită sfială, dacă „Românul* zice mal jos: „răspundem azi unei mari părţi din atacurile şi calomniele celor cari de la 1848 şi până acum n’afl făcut de cât a calomnia* ş. apoi publică cele doă scrisori ale împăratului Alec-sandru. „Românul* încheia prin cuvintele : „Strigaţi şi calomaiaţl copil răsfăţaţi al trecutului, căci naţiunea a mers şi merge necontenit spre râ-dicare, spre libertate, spre dreptate, şi iac-o reintrată In vechia el glorie şi stimă a lumel, fără voia voastră şi trecănd peste toate pedicele ce ’l-aţl pus In cale*. Strigaţi!) Calomniaţi!) Ce strigăm şi pe cine calomniâm ) Am pus noi vre-o dată la îndoială vitejia Românilor) Am zis noi vre-o dată că Românii sunt un popor moleşit!) Da! Românii sunt un popor vrednic de o soartă bună şi nădăjduim, ca tot-d'auna, că această mal bună soartă e moştenirea, pe care o va lăsa Carol I. acestei ţări. Dar nu de asta e vorba.. Românul* care aseamănă pe cine-va cu Cavonr, nu trebue ca să uite, «â Cavour chiar şi atunci a fost birui- «o T I M P D L ter la uiaaa verile când italienii erail bătuţi pe tâuipul de lupţi Noi ne mulţumim cu mal puţin ostaşii români aQ câştigat lauri pe câmpul de lupta; cerem ca diplomatul roman, care a riltPZftt să I trâmitâ In luptâ, d nu ie Întoarcă ruşinat de la uiaaa verile. Nu cuteaarea In sine e un merit ; merit e numai cuteaarea încoronaţi de succes potrivit cu sacriflciele aduse Succesele de pini acum sunt ale Domnitorului, care a ştiut â adune in prejurul g«Ţi) fii ţciel şi sA'l aduci la isbânzl strAlucite; rPmine inci si vedem succesele acelui Cavour român, la care ţinteşte .Românul.* .i’resaa* de la IM Ianuarie relevi o contrazicere foarte gravA a .Romanului.* Anume, nu demult .Romanul* zicea, ci guvernul rusesc voia si lncbeii cu cel român un tractat de alianţi pe zece ani, dar guvernul român nu credea ci este bine si tncheiâ un asemenea tractat. — Luând act de aceastA des-tiinuire, .Pressa* pune dilema : ori guvernul român are încredere tn Rusia şi atunci a ficut rPQ ci n'a încheiat un asemenea tractat ; ori guvernul român nn are încredere In Rusia şi atunci a ficut r0O aii-ându-se cu dPnsa firi de nici un 'rar tal. DupA aceastA dueuii concludenţi ,Pressa* urmeazâ : .Voim o-dati si ne seim la un fel; si ne luminăm. Buna safi rea este Rusia pentru noi? Duci este bunA, de ce insinuA .Românul* tocmai acum; acusirl şi .binuell* contra el? Daci este rea, ile ce o încurci şi nu o declari curat? Roşii noştri aci sunt entusiastl pentru Rusia, ac? sunt coprinşt de dragoste pentru Puterile occidentale ; aci declari ci nu mal esisti tractatul din Paris , ac ae pun la adipostul acestui tractat ; aei merg pe la Livadla, ca si asigure de devotament pe Împăratul Rusiei, aci trimit agenţi estra-ordinarl pe la Londra şi Paris , ca si declare simpatii pentru Occident; aci declari ci nn ah trebuinţi de .zapis*, de răvăşii), fiind-ci ad Încredere In lealitatea şi parola împăratului, aci pun In dubiO şi ne ameţesc asupra acestei încrederi , denunţând pe guvernul rusesc ci ar fi voit a ne ademeni, pentru a ne atrage In orbita sa In timp de zece ani ' . Pe cine si mal credem? Dupe cine si ne mal luim i Dupe .Romanul* din Aprilie 1877, sad dupe .Românul* din Ianuarie 1878? Aceste teribile contradi ţiunl, aceste .schimbări la faţă* ale radicalilor. şi ale .Românului* , le cu-noaseem de mult, luci de la 1870, ca si nu ne întoarcem mal departe. El au deniinnat o-dati indepen-dinţa ca un .act de trădare*, şi a-•Li i o susţin. El an atacat şi ad denunciat pe Rusia, contra noastră cari o apărăm, ca cel mal neîmpăcat vrăjmaş al nostru şi apoi tot e4 ai limiiat'o El nu injuriat pe Prusia şi pe guvernul eâo , tn mo dul cel mal trivial, şi tot el fac a-•tiu curte Prusiei. El ad declarat şi ai jurat, in .pr«MA*. şi pria d. loan Britianu lu Cameră, credinţi |>*rpetuA Francei, şi Angliei, şi ' I el le an intore spatele mal in urmi. El ad fost cel mal turco-fill. ş> apoi tot el contra Turciei. El declarai) .garanţia colectivi şi neutralitatea* ca singura scăpare a naţionalităţii n astre, şi tot el nn nfl nai uut importanţi acelei garanţii şi ad rupt neutralitatea. El ad injuriat, calomniat şi atacat pe Domnitor, prin acris şi de la tribuni. In modnl cei mal nedemn, şi tot el devin .Imbunitorl* şi joacă rolul de dinastiei înfocaţi. El ad fost contra convenţiunel comerciale cu Austria, şi tot el ad adoptai şi ad subscris acuta convenţiunel... El, In fine, an fost odată cel mal Înfocaţi republicani, subscriind chiar manifeste ca Mazzini, şi făcând parte diu toate comitetele secrete revoluţionare din Europa... şi tot el astăzi fac pe monarchiştil-dinastirl !... Pe cine «A mal credem? Pe roşii de altă dată. sad pe roşii de astăzi ? Reaprinsul este cam gred. .Românul* de la 9 Noemvrie 1870 zicea. In revista sa chiar, aceste cuvinte, Intre altele multe : .A proclama a/.l România indepsodinte, •>(• ,s o despărţi de Turcia*, pe care se mat poate sprijini ,pentrn a scăpa de soarta nefericitei Basarabie*, este a o pnne in aoaflirl tal di odată şi en Anetria, al eă-rei prita-miaielrn să nn nitim că est, astăzi ungnrnl Andrasay, este, prin urmare, a o da .isolată*, părăsită, .labă, desarmatS, fără apărare, ,în mânile Rasiei.< Căci, di» momentul ce România ar viol», în asemenea împrejarărl, * integritate» imperiului otoman€, garantată da tractatul din 185»», »«* rampe singuri tractatul4 care 'I garanta .protecţinnea tntalor Puterilor4, şi se pane de bnni voie »sab gh'sre e atât de diepose a o sngrnma!4 >Şi această supremi trădare se va săvârşi oare cn concursul anal garero compas de români ?4 Şi agiotele sapa* al dom-nalal de Bismark va găsi oare ia România români destul de »dennataraţl4t ca cari eu esecate acest suprem ordin al etăp&aalal seO, care eete şi P*apreaia trădare, fi sa-prema lovitură dată nefericitei Românii?... SS speră m că nn!...* Iată dar cum, la Noemvrie 1870, Însuşi radicalii calificai) faptele lor de acum, din 1877. Şi, fiind ci se temeai) ci poate tot nu an f st bine înţeleşi, iată ce mal ziceai) a doua zi, la 7 Noemvrie 1870, pe tând se credea cA noi am avea si eoo-perim cn Rusia Intr'un resbel contra Turciei; iată câte-va din minunatele aceste cuvinte ; .România a fost apărată de Putorii* oc-eidentulul, da indată ca imperial otoman a fost atacat fi esistenţsT pnsă in perieol. .Lsgătnrils sseolarii dintre Sultani ,i România autonomi la garanta ea.stanţa rsciproeă .in aontra ambiţiune, unor răcim cnt«7ătorl* .Aatâ-si acalaşl pericol ameninţi ambele State. Rneia va năvăli in Roaiabis en -ate de mii de soldaţi...* Apoi cel de la .Românul*, tn-trebindu-se ce trebue si facem noi m ca* când ar fi un resbel Intre Rusia Şi Turcia, rgspund ci trebue si ne aliAm cu Turcii. Iată ce sfat dab el guvernului de atunci, sfat, pe car» mulţi ar crede ci este o calomnii . .la i nu ar fi scris şi tipărit tn .Românul* din 7 Nueuivrie 1870. Eati-1 .Toată armata română trebue dar .eă •e retragă dincolo de Donire*, fi eă apere, .alătarl on armatele otomane*, drepturile lor reciproce. Nn In România vor fi data bătăile, ci dincolo de Donăre. In strim-torile Balcanilor, toarta Rominiel fi a Tnrciel te va decide. ,Rneia. aliată en Prneia , a aronoat mânofeii Europei Inbregl, fi mânnfea fn rădicată, dnpo enm ne anunţă telegraful. .Daca, cn toata acestea, Rneia ifl va încerca îneă o dată norocul, armata română trebne să ee ferească de cea d'âotâid lovitură, fi eă tftepte pe inimic pe sin. gnrnl tărâm faroral il apărăm .unită en aliata ea naturală* Când d. I. Ohiea, trimis astăzi de radicali la Londra şi Paris, ea si declare, poate, ci guvernul nostru na este cu simpatii ruseşti, ci cu simpatii engleze sat) franceze, propuse la ApriliQ trecut ca armata noastră si ae retragi In CarpaţI, cel de la .Românul* Il acuâab atunci de turco-fil, şi’l luafl, şi'l iab şi acum, tn tis; iar d-nealor propnneaO, la 1870, ca si trecem armata peste Dunăre şi si ne batem inci alături cu Turcii contra Ruşilor!... Pe cine si mal credem, repetăm ; pe radicalii înainte de a fi miniştri, sal) pe radicalii după ce aQ devenit miniştri ? Nici pe unii, nici pe alţii, credem noi; căci, cuvintele şi faptele lor, am trecut şi din present, ne probează, ci nu aQ nici convincţiunl sincere, nici principii solide, şi ci se conduc şi se schimbi, pe fle-care zi, duoâ vânturi şi dupA timpi, aşa cum le dictează interesele egoiste ale partidei lor. De aceea nu ne emoţionăm de loc nici de destăinuirea ce fac el astăzi In privinţa tractatului de zece an*, ce zic ci le-ar fi propus Rusia. -m, Guvernul mtrepret al durere!, ce naţiunea întreagă a împărtăşit, cu ocasiunea morţel Ma-jestiţel Sale Regelui Italiei Vittore Emannel", a luat înţelegere cu Înalt Pre<> Sfiinţia Sa Mitropolitul Pr.mat, ca si se celebreze un Re ’uiem, pen tru odinna sufletului ilustrului binevoitor al României- Duminica viitoare, Io orele II dimÎDvaţi In sânta Mitropolie. Pentru asistarea la acest servicii), ţinuta de rigoare va fi : fracul, cravata albi şi mănuşi negre. D. I. G. Bibic*neo ne adresează o acriaosra la care declară că d-aa na i acria arti-o-lsl pnhlioat in namărnl da la I Un nai ia al ga setei , Dorobanţul* fi eă din eondeisl d-aale .n'afl efit fi nn vor aţi nici odată termini ea cel întrebuinţaţi iu acel articol.* I .1 *4 Luând act deapre asanată declaraţia bne mărtur .a , că na para răi fi bănnit, in arma onor inform aţi o ol nara te pe d-l Bibiceaeo; II cerem ert pentrn aceea* Ziar nod. Cn tnaepera da la |0 , a mărie a. c. apare In laff un noi) r.iar i tidian, nomit .Citaf-t* Ni ae pare iua armare .Stelei Runât d« care an jt * de mal apare aad oo.j Snrdarul. — Spirîtnalnl hoţ, eare 1 Meat jsfal din Strada Clemenţei, eete im mâne e jnatiţiel In vreme ee poliţie k « nnia o mulţimii d oameni nevinovaţii • tre eare rre-o petrnr.ee! de persoane, ** -| aâ servit anbt guvernai trecut In rând vile poliţiei, in vn me ce poliţia ae băni pe sine ânaă-fl, hoţul fadan In ‘I* Nanbener* la depărtară de eâte-rs an da pafI de In prefectura poliţiei fi nirll f*> * pregătiri os aă scape. Dar pree tl tifi l’e prins poliţia, căci, pracum ni Ş apnna, ea n'ad mei gia., la dâssnl de < ft are-o )i0 galbeni. întrebat fiind, ce a făcnt en cel-lal bani, nl n renpont, eă i-n împărţit în* baeţl. Dar băeţil nnd* «unt ? Asta nu • treaba d-roastra ' — reepnn Serdsrul. I PENKS Cl RCLML 1 1 ,ri^rat,am nao? dia Ya§îuT Şi eu urgentai 7.®e«, Şi nu*t «Ta tiM, nim^rnl în piapt inima rec*. Vomaşi ea şaima! eal aşor Ca «boari da pe ruaata, Avaeiu ehiar pene pin or, Ş’avomn şi poao '« fraoto. To^l dorobanţi, toţi ciclu lori. Români da viţi rac ba, I'uriâad opinci, şaman, iţiirî, Şi cuşma pe o nraehe. Ne dtăxa nome de Curcani Un hâtra ban da gin ni a, Noi am schimbat l&ngl Ualcan! Porecla ia Renana. Din câmp, da ac>e&, de la plng Plecarăm a«tl-T»rfi Ca «I srSpăm da Tarei, de jng St>rmaDa scumpă ţsri. Aşa ne spnse n’ grsial s^fl iSerfSDtol Mătrâgnnă, Şi noi Dt-im des ca Damne*eA, Ns-sm dns ea Toa bană. Ori eiae s cala na iniâlnea Oântftad In fora mare, Stătea pe loc, a'sdimeaea Copriot da admirare; Apoi ia treacăt na întreba De mergem ia rr'o anală? Noi rtapaadmm in bahot. Do, , Hbnrăm la taptl «rănii !• - Ca sih mergeţi, dragii m«f, vŞi să veniţi en sile '* /.îcaaQ atonei bătrâni, femei Şi preoţi şi copite; MIH.VIL STROGOFF SAU CURIERUL ŢARULUI IV (Urmarea 9-e). K va far ciUris ealnl «Ad ab« car** purta p« e»p un n oţ de diamant. Krniral Işl pfintrBMe portal lai de r*#boi&. Io dreapta şi in stânga lai n.ergeitft klutnil Khocan-dulaT şi Khandnr.ef, m»nl sfetnici si kha-nittnrilor şi era iusoţit da cn numeros stat-nu* jar. In momeatiil acesta te arlta pe teraţl «ea d'ântăid din feniaile Kmirnlul, regina, «loca ac*«t titlu poete *& ee dea sultanelor din statele Uakharel. Dar, rugini satt roabă, această famee, de origină persani, era nroanost de frumoasă. Cn total din | I Vszl bint. Dsr mi os psr* că oortian srs să ss ridico, Akids Jolivst vorbim ce fi mm sr fi font is opsrd, fi punâodnfl oshelsril Is ss» , w pregălis »ă is Is ochi es nu om e»re »e pricopoo oale dAotâi luntro din compun! . Ini Feofsr ICbsn. Dsr o cersmonls tntriatâtosre sves »fi •o Iscă tnsints ds potrecere. Tn sd' văr , triu.nfnl învingătorului nn pntvs eă fio deeăvârf't Mră nmilîrnn publică a invinfilor fl do scos msl molie tntn dn pris. nisrl sl fost sdnfl en bieiol ds solds(l. KI srs meniţi s dnfils ps di nsintns fnl Peofbr Esn fi slisţfl efi, Insiste d’s fi băgsţl on tovnrăţil lor In închisorile orsfolnl. hlltn *00,41 prieuuieri en vndsi n tâinl fir Mihsil btrjgoff. Potrivit porno eiler lai l.ss Ogsrvf, nl ere ta deonebl păşit An na pin ton dn noMnţ*. Meicăse fi Nadis nrsO dn o potrivă ssi Bătrâne Siberisnă, tot d'snns tsrs ds Inimă eând no nrn vorba ds est nnmsl -le dânsa, arta obrazul groasnu ds g*1-Ma Es st aftspla la vr* o scenă gTozsvă. * Nn Ara snvtnt, tui săD fusese dns ins- , iarna Emirului. Deci tremure pentru dânşii. Dan OgsrsIT, lovii public ds srsl ksut l«- raa- Dar cal sergent fir da ranstiţi Rltcnen : ,,.3 u'aveţi teainfl, Houi&uul are japta vieţi ,1a. pieptn'l de aramil* Ah! cui ar fi trecut priu găini, Ş’ar fi crcznt vr’odată Cfi mulţi lip» vor în curând Din ni&ndra noaatrS ceati I Priviţii din no S câţi eram Şi cn -erijeutnl *ece. Berna, “am singur eO... şi am In piept inima rece I Cmd e când intră prin atejaii Năprasnica secnre De-abate toţi copacii mari Din falnica-i pSdnre ! Dar vai ! de-a Înmii neagra stea Când moartea nemiloasă Ca'n codrn via pătrnnde'u ea, Şi când secnrea-I coasă! Copii 1 adnceţl nn ulcior De apă de snb stâncă Să sting pojarul me9 de dor Şi jalea mea adâncă. Ah' ochi-mi snnt plini de scântei Şi mult cumplit mă doare Când mă gândesc la fraţii mei Cn toţi periţi in floare. Cobnt ciobann 'n Calafat Cânta voios din fluer. Iar noi jucam hora din sat Rizând de-al boambei şner. Deodat' o schijă de oboz Trăsnind — mânca-o-ar focul — Reţea ă capnl Ini Cobnz Şi ea ne cnrml jocnl. Trei zile ’n brumă nm răsbit Prin Dunărea umflată Şi un departe-am tăbarit De Plevna blestemată In faţa noastră se 'nalţă A Gri viţel redată) Balaur crunt ce-ameninţa Ce ghiara-i nevăzută. Dar şi noi încă o pândeam Cnm se pândeşte-o Ilară Şi tot chiteam şi ne gândeam Cum aă ne cadă 'n ghiarii. Din zori in zori şi Tarei şi nul Sverleani in aer plambii Cnm Bverli grăunţi de popuţol Ca să hrăneşti porumbii. Şi tnnnri snte bnbneafl... Se clătina pămenlnl ! Şi .iii de bombe vâjienă Trecând in sbor ca vântul. Şedea ascuns Tarea ’n ocol Ca nrsn 'n bizunie. Pe când trăpeam noi tot in gol, El tot in carne vie... Ţinteş ara dibaciS tnnar Căci toate-a In! ghinlele, Loveafi tnvcescnl furnicar, Durând moartea cu ele î Dar intr’o zi veni din fort lin glonte, nnmai nnnl, Şi bietul Ţinteş căzn mort Imbrăţişândn-fl tonal. Pe-o noapte oarbă Brar şi Vlad Erafi in sentinele. Kerbea văzduhul ca un iad De boamhe, de şrapnele. In zori giait-nm pe amândoi t asupra ei nn era nn om care să şi răsbonarea Ini avea aă fle fără I. Vre o chinuire înfricoşată , foarte ctnnitS do almintreli la barbarii din A-centrală, ameninţa n-greşit pe Mihail ogoff. Dacă Ivan ogareff îl crnţaae în mentnl când soldaţii sft se aruncaseră pra Ini, pricina era că «| 8cia bine e« «a păstră' dn-I dreptăţii Emirnlnl. Utmintrelea, nici mama nici fini nn uaeră să 'şl vorbească de la nenorocita nâ din tabără de la Zab diero. ’J ţi«Cât n'oni fi morţi, voi cinci şi efi Copil ! tot iuainte 1* Făcând trei crncl, noi am răspuns ,Amin ! şi Doamne-ajntă !* Apoi la fugă am impnne Spre-a Turcilor redntă. Alelei! Doamne, cnm sbnraS Voinicii toţt cn mine 1 Şi cnm la şanţnrl alergai! Ca scări şi ca fnşine ! Eată-ne ajnnşi... incă nn pss. Ura! ’aaiute, nra!.. Ear mulţi român fără de glas. Le ’nchide mortea gara ' Redata 'n noi răpede-nn foc Cât nn-l încape gândul. Un şir întreg s’abate in loc Dar altnl îl iea rîndnl. Bnrcel, in şanţ moare sdrobind O titvă păgânească. Şoimn ’n rădan cade răcnind: .Moldova să trăeascu!* Doi fraţi Călini, cinntiţi de vif, Se svârcolesc In sânge ; Nici nnnl insă, dragi co ii, Nici unnl nn se plânge. Atnnci viteazul Căpitan Cn-o largă brazdă ’n frânte, Strigă voios: ,cine-i Curcan Să fie Şoim d* munte !* Cn steagn’n mâni, el spriutiuel Se ane-o scară 'naltă: E8 cu sergentul dnpă el Sărim de la o laIta. Prin foc, prin spăugl, prin glonţi, prin fam, Prin mii de baionete, Urcăm, luptăm . . . eată-ne-acum Sub, sus, la parapete. AHuh 1 Allfth 1 Turcii răcnesc Sărind pe noi o sută. Noi pnnem steagul Românesc Pe crâncena redată. Ura! măreţ se 'nalţă 'n vânt Stindardul României! Noi insă zăcem la pământ, ('ăznţl prada nrgiei : Sergentul moare şnerând Pe Tarei în risipire, Ear căpitanul admirând Stindardn iu fâlfâire! Si eu când ochii am închis, Când mi-nm Inat osânda , Ah ! pot să mor dsacnm, am zis, ,A noastră e isbânda* 1« Apoi când earăş m’ain trezit Din noaptea cea amară, Colea pe rău! «9 am găsit ,Virlntea Militară.4 Ah! da-o-ar domnul să-mi îndrept Această mână rnptă. Să-mi vindec rănile din piept, Să mă intorc ear la Inptă, Căci nn-I mai scnmp nimici azi Pe lumea pământească De cât nn nnme de viteaz Si moartea vit-jenscă ! V. Alsaandri. Mirreţti Ail"il»l 1R77. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţii Havas). — Serviciul de la 2' Ianuarie — 9 or? dimineaţii Tleua, 21 Ianuarie. Principele d’A uersperg, preşedintele consiliului de miniştri austriuc , a declarat in conferinţa deputaţilor cil cabinetol şf-a dat diimsia. Importai pi -a amânat hota-rirea. Constant Inopol, 24 Ianuarie Trupele lai Meheajet Aii, cari se aflafi pe lângft Kir-Kilise, s’an retras spre Ko-leli-Bnrgaz. Dramul de Ia Kuleli-Burgaz spre Constautinopol este înoă liber. Ra-pil cari mergeaă spre Galipoli, aă trecut dincolo de Demotica. Cea mal mare parte din tunurile de la Adrianopol a sosit la Ciatalagia. S’ai) lăsat Ia Adrianopol numai vre-o şase-zeci tunuri, cari mai na-inţe erau puse afară din starea de servicii). Camera a formulat plângeri în contra mal multor funcţionari. Ea a stăruit ca guvernul să ia mesnri spre a imperfecţi scăderea caimelelor. Paris, 21 Ianuarie. Nonl scrutin peutru alegerea unui senator inamovibil a foRt nul. Alegerea a*a amânat pe cincl-pre zece zile. Camera a adoptat proectul de amnestie pentru delictele de presă comise de lu 1 Maiil până la I*’ Decemvrie. AtlH-na, 2-1 Ianuarie. D. Comnjundnros a expus înaintea parlamentului programul cabinetului. El a zis că împrejurările sunt critice dar că cabinetul este hotărit a urma o politică de acţiune şi a lua o parte activă atât pe mare cât şi pe uscat la apărarea drepturilor greceşti şi Ia liberarea fraţilor îa sclavie. Londra, 24 Ianuarie. Re răspândeşte sgomotul că d. Carnavon şî-a dat demisia. In camera comunelor, d. Nortbcote anunţă că va depune Innl pro-ectele de bogete suplimentare pentru departamentele resboiuluî şi marinei. D. Hambonrg întreabă daca guvernul a primit comunicaţie despre condiţiile de pace ale Rusiei. D. Northcote responde că nn. D. Hartington face să reiasă contracţia ce esistă între depunerea de bugete anunţată de d. Northcote şi între decîara-ţiunea făcută mal înainte de minister, dp-claraţiune prin care cabinetul făgăduia de • nncere nimic înainte de a cnnoaşte condiţiile de pace. D. Northcote responde că, chinul Ini, poate earăşl pentru ca vre-o înfricoşată moarte li se păstra atât eî cât şi Ini. Cât despre Nadia, ea se întreba ce ar putea face ca să scape pe unul şi pe alta, cum eă vie intr’wjator atât fiului cât şi mamei. Na ştia ce să-şi inchipaiască, dar simţia fără să-şi poată da seama, că trebui» înainte de toite să se pă/.cască a atrage luarea aminte asupra al, că trebuia să se prefacă, să se facă mică. Poate că atunci ea ar putea să rondă lanţurile care legat) pe lui). In ori ce ca/ dacă i s’ar prezenta vr’o ocasiune, ea s’ar pnne pe luern, trebnind să se sacrifice chiar pentru fiul Murphel Strogoff. Intre acestea, cea mai nmre parte din pn son ieri trecuseră po dinaintea Emirului, fi, în trecerea lor, fie-care dintre eî trebuia să se plece la pământ, cn fruntea in pulbere, spre semn de supunere. Era robia in toată puterea cuvântului oare începea prin omilire, f And aceşti nenorociţi no se grăbeaţi a se pleca, mâna vârtonsă a paznicilor T osvârlia la pământ fără milă, Alcide Joii vet şi tovarăşul jQţ nn pn_ taaîl să fie de faţă la o asemenea privelişte, fără Bă cerce o adevărată mânie. — R ceva mişelesc. Hă plecăm, vida Alcide Jolivet. — No, respunse Hariy Blonut. Trebne să vedem totul. I — Sa vedem tot !... Ah ! strigă de o dată Alcide Jolivet apucând braţnl tova- J 1 răşnlnî luî. — Ce ai ? ’l întrebă acesta, — Priveşte, Bîount, este ei. — Eh ? — Sora tovarăşului nostru de călători**, . Singură şi prisonieră. Trebne să o scăpăm. I — CninpăteAză-t*, răspunse rece M>irry Rlount. M jlocirea noastră pentru această fntă ar putea sâ-t fie nml mult vătămătoare de rAt folositoare. Alcide Jolivet, gata a se repezi, ae opri, şi Nadia care nu-I zărise, fiind pe jumătate acoperită de părul *81) trecu la nodul el pe dinaintea Emirului fără să-l atragă băgarea de seamă. Dar, dopa Nadia , reni numai do cât Marpha StrogofT, şi, fiind că nu se aruncă destul de repede la pământ, p iznicii îl de-teră brânci cu cruzime. Marpha StrogolT căzu. Rial eî ava o mişcare îngrozitoare pe care soldaţii ce-l pBziaQ d'abin o putură stăpâni. Djt hătrâna Marpha se redică iar şi era s’o târască paznicii când Ivan Oga-reff eşi in f«*ţ5 zicând ; — Această feiuee se rmnue. Icând a făcut această declaraţinne, spera că are să cnnoiscfi în doă satt trei zile condiţiile de p ce ale Rusiei, dar că de a-tuncl a trecut o septămână , [că forţe ruseşti considerabile continuă a înainte, că prin urmare guvernul crede că nn poate diferă nmî mult timp depunerea de pro-octe suplimentare. Londra, 21 Ianuarie. In camera lorzilor, lordul Beaconsfield fi făcnt o declaraţie analogă cu nceea a d-lul Northcote. Mal mult, lordul Beaconsfield a zis că guvernul va da toate documentele pe care datoria i va permite a le comonica. Lordul Beaconsfield a sfirşit a-dăugeud că conduita ce miniştrii cred că trebue să recomande no va putea fi îufln-enţată prin voinţa nici nnnl guvern strein, ori cari ar fi, de a păstra pentru sine co-rrnuicaţiile ce va avea, Telegrama I. S. 1. Marelui Dace Nicolae, datata din Kazanlik 12 (24) Ianuarie. lu încăierările Intre bsşi-buzucii şi mici detaşamente de cavalerie, care ai) precedat ocnparea Adrianopolnluî, generalul Stru-kof ai) pierdat 2 ofiţeri răniţi, 4 soldaţi morţi săi) răniţi. Cn tot merani tei) neîntrerupt, zece zile d’a reodal pe drumuri, acoperite cu zăpada, pe un frig de 10 grade Reaumur şi pe vânt, cavaleria Iul Strnkof n’a avut nici bolnavi, nici rămaşi în urmă. Adrianopolnl a fost evacuat cu grabă de către Ahmed-Eiub cu 2,000 de pedestri înainte d’a părăsi oraşul, aă dat foc deposituluî de iarbă de puşcă, vechiului Serail al Sultanilor şi arsenalului, ce fusese jefuit, ca şi cele mai multe depozite, cu mult înaintea sosire! generalului Stru kof. Başibnzuciî şi turcii fld însemnat retragerea lor, jefuind şi aprinzend satele de prin prejnr. Aii făcut şi îacercărl de măcelărire. Oraşul însuşi mulţumeşte scăparea lui energiei şi curagioluî generalului Strukof, care şi-a dat multă silinţă de a înăduşi iritaţinnea maselor şi d’a inspira o salutară spaima bagibuzucilor, cari rătăcesc prin împrejurimi. Generalul s’a pus în persoana in fruntea patrulelor şi a is-butit să previe ast-fel jefuirea oraşului; populaţia a exprimat generalului recunoştinţa eî. Strnkov a aflat in Adrianopole 22 tnnnri krupp şi alte patiu de calibru mare. La arsenal s’a găsit 20 de ofiţeri şi 73 soldaţi turci. Guvernul provisoria al oraşului, instituit de dânsul, e format din representanţiî tuturor naţionalităţilor, care locuiesc în oraş şi consistă mal cu seamă din representanţiî clerului. Această comisiane e prezidată de archiepi»copaI ortodox local. La 10 Ianuarie S:obelefT II, după ce a intrat în oraş, a confirmat toate disposi-ţiile, luate de generalul Strukov şi *I-a însărcinat de a lna drumul spre Kirkillsa si lnlâ-Bergas, pî când cavaleria gardel a primit ordin de a merge spre Demotika. Trnpele noastre, câte ocupă Adrianopolnl, sânt împărţite prin casarmele oraşului şi prin foi tarile de prin prejnr; Scobelef o-cnpă conacul guvernoruluî. Comunicaţia telegrafică Intre Khermanli şi Adrianopol este restabilită. Personalul telegrafelor aQ rămas lu posturile 1 uf. Primesc o depeşi a lui Scobelef, redigintă franţuzeşte. Garko 'rol dJ de ştire, că numeral tunurilor, pe cari le-ai) luat de la inamic, e de MO. au de 97, precum spusese înainte. Cât despre Nadia ea fn asvâriită în grămada prisonierilor. Privirea Iul Ivan Oga-reff nu se oprise asupra eî. Mihail StrogofT fu atnnci adus înaintea Emirului ; el stătu in picioare fără să-şi plece ochii. — Fruntea la pământ! ’i strigă Ivan OgarelT. — Nu ! respunse Mihf.ll StrogofT. Douî soldaţi voiră să-1 siloiiscă a se în- covăia dar fură el culcaţi Ia pninent de mâna ţapănu a tânărului. Ivan Ogareff inaintă spre Mihail Stro-gofT. _ — AI să mori ! 'I zise el. Voit) mari , râspnnse cu mândrie Mihail StrogofT, dar obrazul tăi) de trădător, Ivane, nn va purta nmî puţin şi peutru tot-d’auna semnul iinfamant al Knutnlul. Ivan Ogareff la acest rSjpuna păli groaznic. — Cine este acest priaotiier ! întrebă Emirnl cu acel glas care era cu atât mal ameninţător cn cât era de liniştit. -— lin spion rusesc, r8spnn.se Ivan O-garefT. Făcând din Mihail StrogofT un spion, ul scia că sentinţa prouuuţată coutra Iul evHii nS fie infrictişată. Telegrama I. S. I Marelui Duce Nico-lae, datată din Kazanlik 2 (21) Ianuarie, 2 şi jnm. ore dnpă meazăzi. La 8 (20) Ianuarie nn detaşament pn-ternic de infanterie cu artilerie afi ajans la Adrianopole, Generalul Scobelef TI spera s’ajuugă la 0 (21) Ianuarie seara cu restul trupelor avangardeT armatei, întrebuinţând pentru transport dromnl.de fies, E vrednic de însemnat, cft cale două d’in-tâiO regimente, cari aă intrat în capitala a doua a imperiului otoman, poartă nomele celor doo8 capitale rnseştî. Aă fost dragoniT de Movcua şi ISncîeriT de St. Pe-tersburg. Telegrama I. 8 I. M^relnl Duoe Nieolae dată din Kazanlik 10 Ianuarie. Precum am depeşat deja, lănceril de Pe-tersbnrg aă de-coperit în noaptea de 0(18) spre 7 (10) Ianuarie, un convel imens de trăsuri, escortat de-o coloană de infanterie şi de oameni din loc armaţi, cari se iu-dreptaă spre Khermanli şi Haskioi. La (19) Ianuarie spre inversatul zilei ge-neralal Seobeleff II aH însărcinat pe colonelul Panîutin de-a ss pune pe urmărirea a celei coloane. Ordinul aă fost îndeplinit cn stricteţă de nu detaşament al nostrn, compus dintr'an regiment de infanterie şi un batalion de tiraliorl cn dou8 tunuri, cari ajungând pe Turci din urmă la 12 kilometri de Khermanli , afi risipit escorta după o împotrivire crâncenă de don8 ceasuri. Tot convoiul de 20,000 căruţe aă rămas în manile noastre. Pierderea noastră e de 4 ofiţeri şi 40 soldaţi. Din nenorocire mal multe mii de locuitori musulmani din prejurul Filipopo'ei aă fost urmând, după ordinul lui Sulei-man-pftş», acest convoiă şi coloana pomenită mal sus. Aceşti nenorociţi, încremeniţi de spaimă, afl rupt-o de fuga chiar de la începutul luptei, lăs&ndo-şl copil fn căruţele convoiului. Pjrtea mal mare a a-vntuluîlor aă fostin vremea luptei, >jefaită de Bulgari*. Nu s’aăjputut opri jefuirea de cât dapu încetarea focului. Trupele noastre aă strîns copiii. S’aă luat toite m?-snrile, de .1 se restitui copil mumelor lor. care aă început a se presenta , cerlndu-I înapoi. Poziţia Otomanilor fugari este cumplită. In urma ordinelor InT Huleimau-paşa eî fag Ia toate părţile în prada ane groaze cumplite, nimicindu-şl locuinţelle luându-şl familiile şi căutând a scăpa averea lor, pe care o împrăştia pe drumuri. De rfimâneaă la locurile lor, puteaă să urmeie a trăi îu linişte sab pruteoţi* autorităţilor militare. Sunt foarte întristat de nenorocirile cumplite, de cari sunt urmate succesele noastre strălucite, căci nu mi*a fost cu putinţă a le preveni şi nu pot alini de cât cu nemărginite greutăţi A eşit de sub tipar .InvflţAmAn-tul intuitiv*, CONDUCTOR pentru INSTITUTORI 81 1NYETATOKI de (DIMITRIE DOMNIŞOR Inftitutor Preţul 60 hani Mihail âtrogoff se repezise asupra lui Ivan Ogareff. Soldaţii 11 opriră. Emirul făcu ataucj nn gf'st U care se închiuS toată mulţimea. Apoi arată cu mâna Koranul care T se aduse El deschise curtea sfântă şi puse mâna pe o f.iţa. Adică întâmplarea, saă mai bine în mintea acestor orientali. D-zeă în»u-şl avea sn hotărască de soarta Ini Mih iii StrogofT. Popo^rtle din Asia centrali daă numele de *f«il* l i acest obiceîă. După ce aă desluşit înţelesul versetului atim de degetul judecătorului ei d lă aentinţi orl-care ar fi. Kmirui şl a lăsat d«getol apăsând faţa KoranulnT. Capul ulemilelor, apropiindu-se attm-cea, citi cu vocea tare nu veraet care ae sferşiu prin aceste vorbe : >Şi el nn va mal vedea lucrurile pământului*. — Spion rusesc, ziBe Feofer-Kban, tu al venit ca să vezi ce se petrece iu ta-băru tartară. Privesc» deci din toate puterile tale, privesce. (Va urme) t i m r n IC— M O. PREDOVITS PRIMUL DEPOSIT DE ZIARE I IST I A. 3 3 TT No. 18, siriMlu Maro No. I**. In Hanul Tuhcehc lInca I’ai.atu. i'uniţi Ai>mim?tkati\k Ga ocurt recomand r«ap*< tao* onor Pnblie primei *r H>iţwr '•le pur/pitu# ulr doctorului Dehaut n»» t t - ; d‘« * in'reb' » i'id *-yt v,_t a' "i t rflţert. l>*i»o»it în Ducii rea f, ia farmacia d-lui F. W. Zu ruer, ca'ea MugoşoieJ, şi Ia d-nu OvrHia, drogiai ul. NOUA PANORAMA nub denumirea de galerie de tablouri soită acuma şi a şa dată iu Slrada Helrt-fiere, /n josu! fotogmflr! H-htI Meier. Il.âtaliile c»;lr mai nune şi m-Uiiii|iiiiril(* Imnul. ijatălia lau^d Plevna. Liiiirea Ori viţel. Luarea steiului turcescu prin vânatsrul Ion Grij^orie. liescola lucrătorilor căilor lerate in America etc. etc. Intrarea este numai .VI bani CU CADOU Ii. HONICH TAPISIIH SI DKCO3AT0R Strada Stirbei-Voda, 3 tn dosul Teatrului National, se roeomaudV pentru t6te lucrările »tin-ţătore de meseria sa. 0 DAMA GERMANA Sr^ ca cnvsrnuntă d« copil sau cr economi de o cneă bnnă. A sa adresa U administraţia nontră. A eş t d« sub tipivr şi se află de »ăn-(Jhth In mngRmile de musicS Gflbauer şi landa A Sandrovitz: D estEpt\te roma n e de Andrei Mureţâna HIYTSZnsr EROIC păstra patru vscl ca issnpsmscitat ds pisat da LEOPLD STERN. Preţul t Le fl nofl BUCURESOI Tipofţrafi-editcrl Thiel A Wsicn, palatul ,Dacia." CE SE POATE CAPAT.A ■•S.'%•'»«- £S FBAMCI LA DESFACEREA CPECIALITAIILOR IN PANZARIA l.l.\«SKIA DIX V I E X A Calea Vniroţ^lel FaUia „Daria** I traşii l Piitalss s^a I Csmiiss ds Picbst ds drsi. 5 trăsei 0 sdmaşA ds Oifird snfiss 4 trăsei SO bas : I pireth lisiint birbitsşti 5 trassi: S parteM asscbsts srl st tssss b Kutvrs penlru bărl>iţl dc olaaJi fină. ia r'-l**re en* ■ i.ri-'-»r» f^sna şi mes*. a partal cfors^l ] tt.niat*' » )(’>■-te aui«l>'Tti» y--ni.ru t *me. dupft ai‘*frtr* lî uAţinu* aii» (te ykstA •*(• »< li Uiae «tc tivit» |> apa.HUt tf yn «âi»» 4» ^**S curaţi, fi p rvet-* da ata«i 1t- p tssi adavdrstâ. :i ş»rv»t» albe d»* scMkiu. I e«» -M* moderai, atinpii tifl Erodata. ‘i batist» eu m- ratA eu ciocuri, pestra eafd, ] cămaşă acu o p»r»eh» d* iam»ns ds damă, bogat brodaţi. 1 CubLA costum plisai. I bucată Tulpan. Ptntm 25 trăsei. 42 da stil I bacati Chitta Irssţsiasi. Pentra 10 traael: I bucată fUba d’intanls ss lains eialesr. Pssiru 18 24 trasai 1 busati Tartas ssflss ds » «sţl. Păstra 2U trsnct 24 aeţ! Pichst Păstra 5—12 trasai: 0 tlasaii »•« • partcht ds nmsss ds lini. Pentru In la frssi’l . 1 bucală pănaâ d» Kurnourg, ds M 4| «o|l. Pentru 55 6h frsn î : l bucali pănaâ d» lipitfia d» 60 o»ţI, Pentra ÎS lOfe franci: I bucată pânaă Corona ds ăi poutr i 115 tlO franci: I bucală T ii» Hati-r-c france». Pentru Pi -Io frăorl. PUpâmJ de Uni forte ftne. âlari ds articolils msnţisssts ss |âs«}ts Ist-da-ass trussar cam pl ac ta Calea Hotosoiel Palatul „Daria**. CamăsŞiIsdin district# tnsspls ti prsţsl raapsctiv sa var stsetsa fiarta şrabais stssensald PsstrM Păstra Ptntrs Peatru Pentru 5 franci : Pcstr i i frstcl : Pentra b fraaci ; Pfstru 5 fr.mr- : Peatru 5 fr*nd . Pentru â fran«»: Pentru 5 franci: Psntra 5 fraaci: Pentru ă franci : Pentru 1 (rinei : Peni i i I franci -Pentru 5 frânei: Pentru 8 frasei: Pentra 5 fran«.i: Pentru 5 frseol: Pentra I froacA: Pentru 5 franc!: P*rtru 5 fruiw-l Jă» , mo PHARMACIA L A „SPERANTIA” 26, CALFA MOGJŞ >Afcl. 86. DKHOI'L MEDIC A M H M T K L O K EKAXENE. Obiecta de Cauciuc şi Artico e de Tor te. Asemenea m tngajetă a efocto orî-ce comande din r sortai medical. BRtXJS-W OPERILE MU SI CALE imprimat» In ediţiunem năatră THIEL oue •uvpi»». rom. pentru o vone r.* piano 1 4 m m Sp >n», rom. naţionali, pentru o v at eu piano.... 14 KR ATOCHWIL A. K.. Hora, Vidţa României p» a piano .......... 1 4 Mhf'EK J. Komama, ij lailriU^ d- (Jon ul pentru piano.............. 4 - MUSK’E-SCO (J., Rinduiafa eunnni»! pentr r-iano.................. ft - , STERN L.t op. 10. Der Wuaseh (Dorinţa) fBr Singtt. uadClnvierb, ...... 1 - , . op. 11. Lebswohi (Adio Ho Iova) Sîogat. und Ctavverb..... I i . p op. 4- (irande Etud» pour pianoforte..................... I t 1 m . op. J7 Hora. Hanâra pentra pianofort».................... 1 1 a , op. 18. Durerea ml e»te mare. Valse brii. pentru piano... 2 • , , op 19. Viaur! Ce de copil, ^jilrill» pentra piaao 8 , » La favorite, 6cti Or.cdnn, 20 Aduc la cunoscinţa onor. Public că infam asortat Magasinul cu MENC1C0AFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUiVIE COMPLECTE Pîintalone de tantiisie din diverse Stoffe. Tot de o-datft inţjtiinţe<| că am prii mit CAMAŞi, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate. joskf ea h t~:ranai im VuraMoml Cărţii, ,A LA BKLLK JAKDIN1EKK*, 2D Colţul Bulsrtrdalui, 20. Tipografi* Thiei a WeiM P*l»toi .Daci*