. . .nu . . . . . tt. municipal ca prtrnil Dta Rrantol............ 3 luni ............ D . 80 50 » ■ » 'argint . t»3 70 •nta austriaca in tur • ■ - 6tî 00 l/rtie ilin I86»i . . ............113 75 Ar ţi am K* h&ncel juţîoniilo . .110 — „ t Ciuntr. tle credit 221 25 ungare » 20I 50 Argint.........................103 85 Ducatul .......................... ® Napoleon»! ....................... ^ 100 mire! germane............. 53 80 CuriaI tio lterliu, 10 Ianuarie Acţiunile Cailor ferate r< milne. 20 50 Obligiţiunile r.MuAno 0"/o . , 00 25 Priorităţile G. fur. rom. 8°/© 63 50 Imp-omului 0[>penhâim . . . 04 Po Napoleonul ......... 18 21 Vienn, termen lung............ Pariu 9 scurt ... 8l OS Bneare*c1 Suc «ar a Bueurescl . . . .8.l5n i0.— IMnescl.............9.50 n 12.00 Brăila........1.53 n 5.45 Tecuci il ..... 4.38 n Roman..........9.05 rj Suceava, sosi re . .12,03 | 7.15 11.40 4.45 9.55 n Cahmlurul <}Ret Dumineci 1 Ianuarie. Patronul silei: Cuv, M lania Rri&ritul soarelui : 7 oro 32 min, Ap'Mtil noar lui : 4 ore 43 min. Fisele lunel; Luni Nuoe. Bncnresc Vere lor o va Buc irescl ...... 8.— d 8,05 n Piteşti................11.21 \ 10.15 n Slatina ....... î. | Craiova................4.17 ij Vârciorova, sosire . . 9.01 nu PLECÎAREA Saoeara—Uucareacl Suceava.......5 11 J 6.46 d ftomui.......S 45 4 12 3) <1 rccui-iil.... 12 30 n 5.10 4 Brltila.......3.08 o 8.10 n 8 58 j Pioetcl.......7.12 d 2.45 d Bucurpscl, sosire 8.30 j 4.30 ') Verclorova - Bacarcsel VercioroTi............6.45 d Craiova . . . . . . . 11.44 ‘J Slatina. .............1.51 , Pitejtl...............4.42 1,114 Bucurescl, sosire .... 7.40 J 11 1 1 , T REIST TJ RILOR Bacoresel—Wlqrgla Bucurescl.............9.16 4 6.08 u Giurgiu, sosire......11.35 ^ 8.27 ij Dlnrgla- Bacareacl Giurgiu...............9.20 4 Bucurescl, sosire. .... 9 48 ij Galaţi—Bărboşi Galaţi.........1.20 n 8 25 Birboţl, sosire . . 1.55 n 9, Bărboşi- Galaţi Bărboşi.......2.55 n 6.25 Galaţi, sosire . . . 8.00 n 7.-= 4.45 .J 7.17» 7.10 n n n 7.2 n n 8. u SCIRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* (Agenţi Havas). - Serviciul de Is 10 lanasrle, 4 ori seara. Belgrad, 11 Ianuarie. După jaee îile de lapte Băngeronsp, trn-0 uoaitre aii Inat cn nealt Goriţa, Vi, ţi toate înălţimile ce domină forta-Nip. Luarea acestei fortăreţe este imi-jă. P rderile noastre sânt simţitoare, leu semn sunt mnlţl o6cerI răniţi. Belgrad, li Ianuarie. Şişul a capitulat, după luarea intăritn-£»or înaintate. Lupta a fost crâncenă. ConstanUnopol, 11 IanoArie. Unele gazeta pîetind că Poarta n’a co-os pe Serbia în armistiţifi. Kle confirmă Rupi[ aii trecut Balcanii la Kecidere împrejurimile Hain-Boguzuloî ţi la Ici-Mil. Ele adaugă că Ruşii aii ocupat Ka ulîkaf, afl întrerupt comunicaţia garni-_ de la Şipca şi ca satul Şipca este ii potsrea Roşilor. Tlena, 11 Iannnrif ■Agenţia Havas, zice că respunsnî Rn-liiî relativ la condiţiile de armistiţiu nu este Îqc& oficial cunoBcnt. Deosebite sgomote circn ă la Vienn relativ la condiţiile impuse de Rn9ia. Pre vederile sunt mai pnţin bane. Constaatiaopol, 11 In^aarie. Singurele dtp^i V-1- ■'* eelntiv la in-eăerările de mal nainte de Miercuri snnt fără iosemaState. Gazetele confirmă că dn rata şi condiţiile ftrnmtiţiolnl na ennt încă fiiate. Mahmnd-Damat e'a intore la Constantinopol. Omer-Feiy-paşa coman-dantsl gardei civile a murit. Loui-Palanka 10 Ianuarie. Li G, 7, şi 8 lannarie, trupele române aă arat lapte repeţite cn Tnrcii inprejn-rat Vidinnlnl. Ia arma acestor lapte, favorabile Românilor, aceatia aă ocupat sa* ţ lele Nazir şi Velbok, gonind de aci 2,000 le nizami cari Be retranşeaseră ca patrn tznnrl şi cart s’afl retras grabnic ia for-tlnţa Vidiunlni, lăsând mnlţl morţi şi răniţi, înconjurarea Vidinnlnl de armata română înaintează repede. — Serviciul d» la 11 Ianuarie 8 ore eeara— Cetlale, 11 Ianuarie. Fortăreţa Antivz,ţ 0'a predat Muntenegrenilor fără conde.ii. Mare entnsiasm. BOCURESCI i2 sr ifkan,. ii Ianuarie. D. Bulgarie, fost preşediate de coneiliQ a mărit după nn atac de npiţl.xi,. motnl despre dimieia minietrold de res-boifl este neesact. Ministrul de resoois e in deplină unire de opininne ca restnl «abi- Sunt vre-o zece zile, de ciind me-refi se vorbeşte despre Inehiare» linul armistiţiCi şi despre Inceferea negoţiărilor de pace. Noi, câre tot-d’a-una eram cuprinşi de Îngrijire pentru urmArile acestui nenorocit resboid şi care numai anevoe ne puteam desface de temerea, ci luptele se vor prelungi peste mOsura intereselor noastre, nof trebuia si ne bucurim de aceste ştiri şi si dorim, ca ele cllt mal eurSnd si se adeverească. Merei ni se punea Insă Întrebarea : Intru căt armistiţiul şi nego-ţiările de pace ne privesc şi pe noi 1 încă atunci, cănd ministrnl nostru de externe, d-1 Miliail Cogâlniceanu, a declarat, că intre guvernul Măriei Salo ţi acela al ii. 0. Iluj, ci a LliUll tuturor Rusielor nu s’a Încheiat nici un fel de tractat de alianţă. Încă atunci ne-am Întrebat, care va fi po-siţiunea Romftniel faţă cu negoţiă-rile de pace şi Intru căt guvernul romăn, mal nainte de a fi făcut ca armata romănă să treacă In Bulgaria, a ştiut sft'şl asigureze o posi-ţiune potrivită cu interesele noastre faţă cu viitoarele ncboţieri de pace. Am stat dar la Îndoială, dacă trebue să luăm cuvintele d-lul Cogălniceanu ad litteram, căci nu putem crede, că un guvern, fie acela orl-care, poate să arunce ţara In rfisbol, fără de a se gândi la urmările acestei fapte. Cu atât mal mult ne Îndoim acum, când se vorbesce de armistiţiu şi de negociărl de pace. Nu In ţelegem, cum Rusia să Încheie un armistiţiu, fără ea acest armistiţiu să aibă valoare şi pentru noi: nu Înţelegem, cum ar fi cu putinţă, ca Rusia să In heie pace şi noi să ne batem mal departe cu Turcii. Căci la urma urmelor noi, de capul nostru nu ne-am fi bătut cu Turcii şi chiar dacă era bine să ne batem cu dânşii, acum după ce graniţele ne sunt asigurate, par’ ca nici nu am avea pentru ce să ne mal batem Am înţelege dar, ca România să Încheie pace cu Turcia, lăsând ca Rusia să Înainteze mal departe pe calea misiune), ce şi-a ales: acosta ar fi cel pnţin un lucru, care acum o singură picătură de sânge nu s’ar fi vSrsat In zadar. In zadar va fi tot sângele ce s’ar vfirsa de aici Înainte. Turcii sunt bătuţi şi cer pace : cine ştie, dacă mal târzia el vor fi dispuşi a o primi. Suntem dar nimiţl, când citim In „Românul*, organul oficios al guvernului, următoarele cuvinte neînţelese : „Asceptând să vedem resnltatul acestui ciudat armistiţifl. despre care ni se vorbesce mereft, suntem datori să ne ’ntrebâm dac/l si noi vom avea, Intr'nn fel oare-care, negociărl de armistiţiu 1 Turcii ne-aâ dechiarat resbel prin fapt, dar ad stăruit a se face că nu scid că se bat cu noi. Voi-vor să facă tot ast-fel şi cu armistiţiul 1 Se poate să aibă voinţa, dar nu vedem că vor avea şi putinţa d'a şi-o Împlini. Când vorbiad turuirii^ — puteaQ zice că nu ’nţeleg daca ele vorbesc In limba rusească sad In cea românească. Cănd însă vor tăcea tunurile ruseftt şi vor vorbi numai cele romănescl, nu le va mal fi prin putinţă să zică că nu nţeleg şi limba românească. Şi este învederat că tunurile romă neştl vor urma de a vorbi, pănâ ce turcii nu vor face şi cu noi un ar inistlţid. Ştim că sunt unii cari zic că noi aepnna unire no opininne ca reszn. «bl. poftte fiCe şi go pQftte motiv!l. netului. Anteinl bnn de reeerve se t» n*. , . . Nu cunoaştem secretele cabine tulff român şi nici nu stăruim a le itra Bnb steaguri, al coprinde 10,000 oi-menl. O resconlâ în Macedonta este iminenta. CoasUntlnopol, 11 Ianuarie. Ministrul din întru Hamdy-pa|a este n -Ut mara-uizir, in locul Ini Edhem-pa;a. cunoaşte ; ne place Insă a crede, că In pmjnţa aceasta cel puţin, vede rile aOvstro nu se deosebesc d» ale lui. După toate câte s’ad petrecut pe câmpul de rdaboin initeresul nostru este a încheia pace rât ran curftnd şi anume cal puţin de o-datâ cu Rusia, de oa*e-ce chiar dacă până vom lua parte la lnvtiala pentru pace, dar că nu putem pretinde de la turci ca să ne recunoască d’acum ca beligeranţi, cerăndu-ne un armi-stiţid. Aşa o fi, dar mărturisim că filo-sofia noastră politică nu se urcă la aşa de mari Înălţimi. Noi Înţelegem numai ce este simplu, prin urmare drept şi logic. Turcii ne-ad bombardat : le-am rdspuns. Combâtdnd pe cel cari ne combă-tead, ne duserăm până la Plevna. Turcii cer ruşilor un armistiţid. Bacă ruşii ’l acordă, b’pta se susy pendâ. / Turcii nu ccr românilor un .y*'" stiţ’il: deci el vor ca lupta să şi cată să li se facă ptpoftî. V P*re râd, dar uşu este, aşa tţ^>»e să fie ş'aşa va fi, până ce Jdrcil vor da dreptul românilor şi^ceştia vor primi nn armistiţiO Să fim dar gata c)/toţiI, pentru toate lmprejurârile„'?> cu naţiunea romănă va fi biripAţa, ■’âcl cu densa este dreptatea,^ Ce vor să zu» acesto cuvinte pline de „avdnl jAtriotic?*—Ruşii să In cheie aruifcriţitl cu Turcii şi noi să facem IV pofta Turcilor ? Binz! .Românul* nu ştie, dacă şi noi Vom Încheia un armistiţid ? Mal mvft : „Românul* ştie, câ se poate In Macedonia se pregăteşte *> insurecţiune. Faţă aceasta situaţiune, la Con- stanti/^pol se schimbă miniştrii şi eoui^î'lant'h Ş‘> primindu-.se derni-giglea lui Euhem paşa, Hannli paşa „ numit mare vizir. t Să sperăm dar, câ armistiţiul şi pacea se va Încheia căt mal curfend, căci din ce In ce turcii vor trebui sâ simţă, câ nu mal pot resista. Din alte ţâri nu ne vine nici o ştire de oare-şl care importanţă. In Englitera spiritele par a se fi domolit ; ear restul Europei aşteaptă cu nerăbdare resultatele negoţiâri-lor Începute intre Poartă şi Rusia. înmormântarea regelui Victor E-mauuel se va face la 15 Ianuarie. REVISTA ZIARELOR. „Românul* are nădejde», cum-câ regele Umbert I va fi un vrednic urmaş al lui Victor Eiumsnuel. Intr’un alt articol urmează polemica sa cu „Pressa*, spuind din nod, că resboiul ad fost o necesitat». Dorobanţii deslirăcaţl, rdd hrăniţi şi degeraţi sunt ilustraţia cea mal bil ă de câtă necesitate ad fort rPsbo.il „Românului.* Nu CC se face, ci cilii se face e Întrebarea de căpeteni. „Pressa* dâ o mică schiţă bioga-ficâ a rdposatulul rege Victor ln-mannel şi speră câ Umbert I va continua opera părintelui sdd. Apoi urmează revista retrosec-tivâ asupra independenţei. „Presa* ad dovedit până acum cv multsuc-ces, câ idea de a realii neatârnarea deplină a Romăni-'I pe cal diplomatică ad pornit de la ea a câ, pe calea apucată c® cabinetul conservator, Încrederi puterilor ceve-nise atât de m?'0, In cât reemoaş-terea neatdrnK»! era asigurată. mulU6dd Articol Întâmplărilor anului 1877^‘are la stingerea lui ne lasă cu i^dejdea, câ vom avea In curând p»-e- In urmă ziarul arată perspectivile de resistenţâ ce-i mal remân Turciei, după ce va fi Încheiat armistiţiul cu Rusia, despre care se vorbeşte atâta In zilele din urmă. ŞTIRI OFICIALE Prin înalt decret Domnesc s’a autorizat guvernul a face cheltnelile publice pe lâna lannariS din anul 1878, cn analogie dnpS budgetul eserciţiulnl 1877. Redocerile fdente prin budgetul eierci-ţinlni 1877 , in serviciele regalate prin legi speciale, se tot plăti in luoa lancarid 1878 , dapă budgetul eeerciţinlni 1876 , conform art. UI din legea de la 28 Fe-rrnarie 1777, intra ci\t legile modificătoare 0e vor găsi încă neadoptate. Plata serricielor înfiinţate prin legi speciale, pentru care nn ee Ta fi prerăznt creditele necesare prin bndgetnl eserciţin-lni 1877, se va efectua in limitele sumelor hotăr&te prin legile respective, jen a-naloglogie pa Inna Ianuarie, 1878. Gavernul na este rutorisut ca in limitele enmel de 250,000 lei, prerăzaţi prin projectal budgetului de cheltnell al ministerului d flnance pe eserciţinl 1878 , pentru confecţionarea biletelor ipotecare să facă faţă cheltnelelor ce se.Tor reclama acest servicii , in cursul lnnei 'Ii**" 1878. Pentru cheltnelile ce se vor reci. trebuinţele armatei lin cursul lnnei •rie 1878 peste creditele cuvenite c logie după budgetul eserciţiulul 18-’ vernnl este antorisat a deschide tt rulul de resbel credite enplementare traordinare, pănă la concurenţa nne. de lei trei milioane, cn reserva legiti lor de către Adnnare, conform legef tobilităţel generale. Cheltnelile cărora nn se poate apl nalogia lunară, preenm : stipendiela. venţiele, contractări, anuităţi la c publică, îndemnisaţii -) diurne, ch; de drnm şi de diBlocaţie, ;i alte arsa IBl 'OT’vCA, as DOCU’rrrJTa.tA oa »şi i t aiR \ * r -\N* r se vor 'efect#. , dupâ trehoinţi safi dupâ atipulaţiuniîe canTenţiaailor respective, în liniit^le creditelor a ordete pentra ^«rci ţinl 1^77. \ Diurnele deputaţilor, precnrt fi ehaHn-elile de p-reonal ş\ matinal le Adeî’irel deputaţilor şi îSenatuIoI, se vor fichida ş pl A ti pe luna Jancane dup! budjţetele lor particulare. Perceperea şi s*vtnjţer«a veniturilor pu bliee se va *Actua tn luna Un nane 1878. dapi pn-verîenle budgetului de venituri al «eerciţ’nlul 1877 şi dupe legile respective de faipoaite pe IuaiI saQ trimestru INSTRUCŢIA IHJ BLH’A M. 8. Domnifconil a adr«aat d-lul 01 al cultelor şi instrui ţiunel juolice următoarea scrisoare : Domnu U ministru, Amintirea sacriâcielor oe armata şi na-iooea afi fflcnt şi fac In curent acestui sebel pentra a consolida vechia temelie s Independenţei scumpei noastre Patrie, a trebne nici o dată să peară din minte fi dio sufletul generaţi unei noastre şia ceUr ce ne vor urma. Dorinţa Mea e*e ca Iapă terminarea luptei ce am în» tiţirins, ministerul în capul căruia te ar, si iişfrijască a se publica o istorie acitul rwbel, care răspăndindu-se în po-po, să arata tutulor devotamantul fără magini, jertfele eroice pe cari ţara şi o«»a le-al desfăşurat spre a asigura bn □ nlcel mal scump pentru naţiunile c»rl aQ oi o ţa f puterea de a trăi, Neatârnarea. 8re acest sfârşit, Efi pun la disposiţiu-nea ministeru^l instrucţiune! publice suma le 5,000 ei noul, care se va oferi ca premii celei mal bone scrieri populare de aces^fel de o comiin0e competentă ce se va rumi şi dapă un uume program ; eară opera premiată se v»sdopta in şcoalele noastre publice pentru ca tinerimea să afle într'ânsa frumoase *văţăminte, no--Hly |i patriotice esemple.i ^AHOL Ziarele .Timpul* şi .România Liberă, cu ocasianea numire! d-lui Or, Stefănescu, de director general al ministerului cultelor şi instrucţianel publice, afi arătat din n#*ştiinţă. de sigur, că d. Stefănescu ar ocnpa patru funcţiuni. Ministerul, pentru a nu lăsa ca nişte asemenea neesactităţl să se răspândească, fără a fi rectificate, se grăbeşte a face cn-noseut că d. Stefăneecu, din zioa numire! sale ca director general, ’şl-a dat denii-sin nea din consilinl permanent al instrucţiune! şi de la mnaeul de ant:ehităţf, astfel că de atunci d-lul nu ocupă de cât poetul de director al ministerului fi catedra sa de la facultatea de ştiinţe; cât pentru direcţiunea museulnl de istorie naturală, aceasta nu este o funcţiune deosebită, ea este unită de drept de catedra de ştiinţele naturale de la fac al ta te, după cum coodueerea eelor-l-alte cabinete ale facnltlţel fi grădiua botanică sânt date profesorilor respectivi. {Comunism/). A S. I. Marwle Dure Nicolae a adresat, M. 8. Domnitorului uriuA toarelp telegrame L0;il ca pe un fel de sfătuirl părinţi cari nu primejduesc serios pe ni I nea. Certele Intre Vatican şi I nai sunt scene de familie şi pcl rul italienesc ştie bine din partl cam cA papalitatea formează o pjl şi tocmai cea mal glorioasă pa| a istoriei sale. Conclave se va ţinea deci in Rol şi va fi tot atAt de liber In delii •Arile sale, ba mal liber eh,ar . căt ori unde. In congistoriu! cel t| uf piat Papa va spune Cardin rocedura pregătită p»ntru a I 1 urmaşului săli. dar se Inţeltj va Însemna persoana. Ceai >A care mietue Europa de ani încoace, are propil 'sebitA de a arde mult i.f In biS'TicMe străine, 'ia chiar. Catolicism» naţie In Paris, Bruselll a Vmdr de căt In R< i| I tal.ană a bivn l. [ 1 a IA cu statui şi Ansul, şi tocma: n străinătate s-ilienesc s ar ln\ modus vivendi. el “■sputeri ca să aleag. alina. Amestecarea pat. • se In politica deja de» 1 a Europei, aU i t ati tea sA devie a nt de răsboai oare, o căt guverne I reagcA a o linişti ecl, că Franţa, Austrii .alia, ca cele mal int rl catolice, afi şi făcut otru a sfătui ca să Papă cu princip o-l’»l‘- nterl , ieg« c no- ndal legin ai« ^r«ecă alet Se voroeştt şi despre drept de veto, dar după cum ni sil pare acest drept afi uevenlt fnart»j problematic. Veto avea duoă raţiuni de a fi Antăifi biserica In vremea Intro Iu I cerii el tn ţările catolice ave» ido I şil, asupra cărora Papa avea un drepţi oare-care de proprietate. Dar aceste j moşii s'afi secularizat, aproape toatui şi Papii afi recunoscut aceasta prin) 18 7 7 1 nul 1877 Im-heiA. rum voin jml^ca» fiptel» ce Mit în acest, an, sunt iuarlt tî fast ^n*le şi s’afi ffteut, . fimil cft a’aii fit* ut şi nu reiuAie fârâ Mihail- reni, tU o soiietate <1t amatori, m fotoni vi dtr.elor fi orfanilor toi,laţilor Rom,Inf. încasări I.rl B Preţul a 18 logil de I şi al 2-lea rang vândute de d-nit mar chisnl de PAnbespine-SnlIv fi G. Bengeecu (din care nna d-lui general Richtercn 10;; lei fi altn d-lui Al. Bibencn on 60 lei. . 2,18’ — Preţul a 19 logii de al 3-lea rnng, din care 5 vândute de d. Bengescn fi 17 la casa theotru- Inl..................................170 Preţul a 60 fotoliurî de orchestră vândute de d. Bengescn din care 1 cu lei 20 ... ■ 700 Preţul a (5 foliuri fi 9 strau-pontine vândute la casă. . . . 540 Preţul a 202 stuluri vândute la casă, din care 151 cu ■( lei fi 46 cu 2 lei....................714 Preţul a 350 galerii, vândute la casă...............................350 Dăruiţi de d. Ale andrn Zisu. 50 Dăruiţi de d. Emile Ghica. . 10 Total.............. 5,302 — t'beltoell. L-I B. Cheltnell generale după foaea comitetului theatral, orchestra, taxa municipală, taxa comitetului, ecleragiul fi încălzitul teatrului, personalul, coi ferul etc. 1,0G 1 (0 Honorarile d-lui Felice, secretarul theatrulni lei............30 Honorarile d-lui Gatino, regi- sornl theatrulni...............200 Gratificaţiuuea d-lul Zeides casierul theatrulni ............... 11 75 Chsltneli de d. Felice cu birge pentru încasarea banilor ... 19 60 Cheltnele cu cumpărarea a mal multor buchete de flori şi alte 110 — In numerar care s’a decis a se depune la casa de depnnerl . . ,432 75 3,869 25 Total 5,302 — Posta din străinătate pentru ziua dv eri & sosit iacă. Publicăm alăturata dare de seamă representatiunei astraordinară ce [a dat la 26 Decembre curent, In »tru cel mare din Tiucureştl de o -ama! vri compusă din . ir.hiza l'Aubespine-’ina Fier.’ eu, d-nil mar-fztubespine-Sully, Qeorge Paleologu şl Emile ^BMJBosul văduvelor şi orfa-îlor soldaţilor romani căzuţi pe mpul de onoare. ' " !r- . le Jflosu DARE DE SEAMA hvasăriior fi chel/uelitor efectuate pentru re-rocn/ajiunea estraordinarA datA tn Teatrul W Mare din Bucurad la 26 Decemvrie cu- NOT1TE LITERARE Columna Iul Troian^ No. 10—11, coprinde următorul samar ; ^Memorii asupra Numismaticei române,* de d. D. A. Sturza;— >Texturî române inedite din 15S8, 1621 1630*, de d.ţ B. P. Hajdefl;—>Moneta Ini Mihail I fin] Ini Mircea cel mare*, de d. D. A. Stnrzn;— »GIose române din secolul XVI*, de d. B. P. Hajdetf;—,Poesia poporană n ţiganilor din România*, de d. B. Con8tantineBcu; — ,Portretul marelui Spătar Zoto Tzigara* (stampă). Albina Carpaţilor de la 15 Decembre, coprinde: O duşmănie co bun sfârşit (nuvelă istorică);—-Cavalerul Constantin Sta-mati (şi portetul sSQ);—Scarlatina (hiftie-Da)»—Varietăţi şi o Btampă, represintâud Despărţirea. Albina Cai pajilor No. 19 de la 22 Decemvrie, conţine : >0 duşmănie cn bun sfârşit*, nuvelă istorioă (continuare). ,Telefonul* cn iluatraţiune. »No e pentru cine se găteşte ci e pentru cine ae ne-mereşte* proverb dezvoltat şi aplicat de T. Alexi. ,Orfljul Bcutari (on ilustraţinu#) şi varietăţi. Familia din Pesta încbeiă anul XIII cn următorul sumar: ,1-M nevastă! versuri de d. V. A. Boticeecu : jMonnmente de la fandurea principatelor incoace,* de d. U. Sion Gherel;— ^Literatura română la în annl ls77*, de d. los. Vnloan;— >Se-cretole Castelului* (romanţ tradns) —Salon. — Asaltul Ruşilor asupra Carsulnl (ilustra ţin-e). VAR IETATI O istorie scandaloasă. — O istorioasă umblă în Paris din gură în gură. La o representaţie a operei ‘Ţiganca, (La T»i-gone) în teatrnl *de la Renaissance, nn domn foarte elegant dintr’o lojă de avanscenă nu’şî mal Ina ochii de la plăcnta actriţă, d-şoara Lui d’ARco. In seara următoare acest domn veni iar la teatru şi trimise actriţei numite mai sus In garderoba ei un buchet minuae de frumos, împreună cn o cartă, pe care sta scris numele foarte cunoscut in Paris ‘Le Baron A. de Conrcelle,. In ziua armatoare baronul trimise un alt buchet, rugând pe d-şoara să aibă bnnă-voiuţa de a-I da voie •ă se presinte. Putea oare aă refoze rugămintea unui domn atât de plin de aten ţie fi de generos ? Trecem preste ceremonia prezintării, destul că peste cftte-va zile baronul e intimul d-şoarei Lea d’Asco, — Şezi aşa departe de teatru, zise baronul, dă-mî voie să-ţl pun la disposiţie o trăsură. Şi in aceeaşi zi o cnpea frumoasă stetea la poarta adoratei. - Ţii la tablo ri frumoase? o întrebă iar baronul. - Da, respunse ea şi după o oră se sflaQ două tablouri de maiştrii cei mai renumiţi, in salonul d-şoarel, care credea una şi bună, că aă făcut o impresie adâncă asnpra tânărului cavaler şi că, mulţămită generozităţii luI,oafteaptă nn viitor, lipsit de ori ce grijă. Aşa azi, aşa mâine, ee alesese un mic otel, care aă fost mobilat cu lux pentru d-şoara, e'aă comandat la cel de’ntâiQ gin aergiă din Rue de la Paix ginvaericale în valoare de 40,000 de franci fi baronul ii făgădui subretei 100,000 de frnncî, pe care avea să'i primească cât de curând. Dar trece o zi , trec două fi baronul nu se mai arată, nici giuvaergiul nn mal aduce giuvaierurile, nici cei 100,000 de franci nn vin. Ce să facă d-şoara ? Îşi ia inima in dinţi şi se duce în persoană la :locuinţa baroului. __D, Baron de Conrcelle e-a casă? __Da Madame, poftiţi pănă^sus, respunse politicos portarul. Dar cine descrie mirarea ei , când se vede în faţa unui om cu totul străin,. De dată văzu, că fusese jertfa unul amăgitor rafinat. Adevăratul Baron de Courcelle utetia înaintea ei, numai era nici o indo-lă; dar cine să fi fost cel-'alt , care se întrolu M*s la ea fi in inima ei? Poliţiaroiasoă asupra preliminarielor de pace. ra afla incurând. Negustorii primiră lucrurile indărăt, numai vânzătorii de buchete nu se mnlţămesc cu flori veştejite. D-foara Lea d'Ascoli aă devenit insă prin afacerea cu psendo baronul ei ,1a li-onne du jour.* Ordinul St. Android. —Citim în ,Oateu‘, ziar german din Vieua, favorabil causel noastre ; Principele Carol dp România a primit din mâinile ţarului marele cordon al or-dinnlni St. Andreiă. Acest ordin este cel mai mare ordin ruse9C, fi se conferă numai membrilor familiei împărăteşti, capetelor coronate esterne, precum şi escepţio-nal comandanţilor şi bărbaţilor de stat cari aă escelat până la mar ;inile posibilităţi)!. Ordinal s's făcut la 10 Decemvrie 1698, de către Petru cel mare in onoarea St. Andre-ă, pentru distincţiunea acelor comandanţi, cari aă escelat in resboinl turc de atunci. St. Andreiă a fost unul din cel 12 apjstu I ai Iul Christos; era din Betsaida de lângă lacul Genasaret, frate cu Siraon Petru, şi de profesiune pescar, până ce uu devenise apostol. Ca apostol, propovednii evanghelia prin Capadochis, Galatia, Bithinia, şi Sciţia ; el învăţă evanghelia şi pe Slavii de lângă Volga la Novgorod. Din această cauză el este privit fi venerat de Patron al Rusiei. La reîntoarcerea sa din Rusia fundă biserica Ini Cristos fi in Bisanţ. Dnpă acestea mai propaga prin Tracis, Macedonia, Tesalia fi Epir, păuă cănd in anul 62 aaă 70, muri moartea de martir la Patre in Achia, pe o cruce de o formă nscomuuă (în forma de X), care să şi numi ,crucea lui Andreiă.* Trupul Iul, despre care se istoriseaă multe minani, a fost adus la Constantin cel mare la Constantiuopol, şi iugrop.it in biserica rădicată in onoarea apostolului. Memoria lui se serbează în ziua de 30 Noemvrie. Semnul ordinoloi rusesc al St. Andreiă este o cruce a lui Andreiă (X) cu chipul St. Andreiă, d'asnpra cu o coroană şi cu patru litere, dispuse iu cele patru colţuri a le crucel. Literile suns S. A. P. R. (Sauctus Andreas, Patroana Ilu-siae). Pe faţa cea-l'altă se află vulturul bicipital rusesc, pe gâtul şi peptul căruia e petrecută o panclică cu inscripţiunea rusă ,Pentru fidelitate şi credinţă*. (*■ L). ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţii Haras). —Serviciul de la 12 Ianuarie 9 ore dimineaţa. Constantlnopol. 11 Ianuarie. Roşii aii ajuns la hni-Zagra şi Tatnr-baz&fftik. Linia drnmulnl de fier de la Iamboîi este ameninţată. Populaţia a evacuat Adrianopolnl. Mnkhtar-paşa era de faţă ieri la consiliul de miniştri ConsUntlnopol 1 Ianuarie. Marele dace Nicolae ar fi respnns Ini Renf paşa că armistiţiul este primit în principitt, dar că trebue acum să se îi* Marele dace Mihail ar fi respuns lai Israail Kaki efi na cere instrucţii relatif la armiatiţid. CoBstaatiaopel, 11 Ianuarie. Said-paşa , secretarinl Soltannlol este nnmit ministru din întru, Namik-pftş* ministru al listei civile; Kiamil paşa mini-nistrn de finance in locul Iul lasnf-paşa numit guvernator ]a Trepizont. 9adik-paşa este numit director la contribuţiile indirecte. Ahraed-Vefik este numit ministre la instrucţie în locul lui Kemal, numit senator. Paria, 11 Ianuarie. Mareşalul Canrobert va mer^e să repre-sinte Franţa Ia îmormântarea Re^elnl I-talieî, ce se va face la 15 Ianuarie. Londra, 11 Ianuarie. Gazetele en^lezescl spun că împăratul Rusiei snferă de o mare reumă. teatru naţional ■A.N-0-N-aiTT PREALABIL . Comandatorul D-nu ER NE STO ROSS celebrul artiat tracic Italian va da 14 represenlatiunl in curtul lunei Ianuarie 1878 REPERTORIUL Tra^ediT de Shake«pp*re : — Roma* şi Juliefla, Olhello, Hamlel, Regele Lear, Ricarde III, Macbath. Dai Sergenţi, Dramii de Rotti. — Kean‘, Drnroi de Dumaa. - Ludovic XI, Tragedie de Dclavipac, — Francetca de Rimiiiî, Tragedie de Pellico. — A-more fi Cabala. Tragedie de Schiller. — Calemia, Comedie de 8cribe, -- Moarte Civile, DramA d^ Qiacoraetti. — Ruy Blai. Dramă de Victor Hugo. La întâia represontaţiune se va da : O T tî E L L O Tragedie in S acte, traduiâ de d. Carcano. Bomnd R0SSI va rspresenta rolul Iul 0THELL0 Condiţiunile fi roitul abonamentului pentru 14 rSprcsentaţinnl obligntdre. Abonament; Loja rang I, II fr 650; Loja III fr. 350, Stal I fr. 120, SUI II fr. 80. SUI III fr. 50. Repreaen taţii le vor începe la 1 Ianuarie 1878. Abonamentul ee ra plăti la sosirea d-lul Ernesto Rosei in mânele d-lui Brizzi conducătorul trupei. Subscripţiile se vor face la casierul Teatralul, d. Zeides, ia 65te ijilele de la orele 10 a. m. până la 3 p. m. fi in sera de representaţiî. p. Emesto Rotsi B. Francbetti. A eşit de snb tipar şi ae aflft de vPnzare Ia magaainele de raiisicft ale d-lnr Gebauer şi Şandrovits , şi Ia antor : CÂNTECUL ROŞIORILOR DE LA VEDE. Dedicat Mărieî-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR ‘tl’0L 1 Poesia de C. MARIC1 IAD Locotenent de stet major / si puno PKfiTRD y ie eratft dovadA despre mizeria, tn nA viaţa noastrA intelec-e, cA d. I. BrAtianu t sine Însuşi; e trist, â putea sA o facA fArA a fi hui uit; e trist, cA trebuia poate bA facA pentru a nu fl huiduit; trist , ce face lumea, ce f*Ce d. I. BrA-ann in deosebi e un moft. Căci ideile nu aft viaţi de cat colo, unde oamenii sunt gata sA loarA pentru densele ; acolo insă, nde oamenii pot cuteza sA gri. isca ln public ori sA scrie fără a pătrunşi de reea-ce zic, acolo oa-enii trAiesc şi ideile pier. • ta e toarta ideilor ln ţara a'easta a fost soarta lor ln anul trecut ; nu a v AnAtoasA, de care sA nu a bus şi care kA nu se fi lierat din zori de zi pănA birturi ln sflrşit pretutindenea s'a sbierat despre naţiune, romănism libertate, despre mArirea trecutului, despre Ştefan şi Miliai, fArA avet adevArat, fArA de pietnte şi fArA de fricA de pAcat s'a sbierat ruerert pAnA ce, In sflrşit, cuvintele şi aă perdut Înţelesul, aă devenit obicinuite şi ideile şi-nd perdut farmecul intineritor. AstA zi ele sunt moarte. Dar mal mult chiar. :itAt s'a abie rat despre vitejia curcanilor, In căt atunci, cănd, a dtioa zi de Crăciun, T'tejii (reg, 8) s’afl Întors de pe căm-pul de rAsboI, nimeni nu le-a eşit In calo, atunci, cAnd afi trecut pe sub stătu» lui Miliai Viteazul, nimeni uu le-a zis > trăiţi voinicilor şi de bine a ţi vsnjt- yjn ţ 0 8atjra yje- ţir! abia mai gătiean Ioc de adăpost In capitala RomAniei. Mar e cu putinţă o lucrare lite-zie prin ziare, prin adu- rară bine-fAcAtoare In o jisenieuea ( prm cafenele, prin' ţară î! Nişte oameni, caro s0 simt meniţi a toci nişte idei trainice, sunt el oare in stare a se ri.lica mal presus de zilnicieî sunt oare > apa-bill de a se d^părt.. de actualitatea miserabilă? Ni:I odată! el sunt pre destinaţi a reduce viaţa la ziua de astăzi şi a stărui să nimicească tot. ce le pare statornic. Er scrin „ode* de oeasie, „drame* tot de ocasie. el şerifi să prcmăreascA faptele petrecute şi oamenii zilei, scriu despre mărire şi batjocoresc, căci In sufletele lor nu este nimic, ce ar fi vrednic de o viaţă Îndelungată. Mult ne-iun trudit ln anul trecut şi multe mu făcut : dacă vom urm» Insă şi mal departe calea, pe care ara umblat In acest an, toatA in inca ne va rAmănea zadarnică. Dincolo de fapte trebue să căutăm ceva şi dacă acolo nu găsim decât nemernicie, faptele Însăşi nn ab nici nn Înţeles bine-..uvAntat. Dar, prin fapte'e sale bărbăteşti, poporul ro•"<*»» ' şte, că voeşte să mal trăiască şi că are In sine puterea, din care isvo-raşte viaţa. Nu se poate ca miile de vieţi sA se fi stins in zadar; mal curAnd ori mal tArzifi din raoarteaji fiilor ţAril va trebui să isvorascâ V mina. Un trup sănAtos nu nCte ...... ..ai.................. .......voi - Preţul CARr PASILL J""-bani 50. pnrtj» părţi bolnave ; un ponr V01 nic nu poate să sufere Ind/^K Pu‘ treziciunea socială : ace*) c&r* afl fost gata să moară ''n Şir de idei, vor sti să oftndeasofc de aci înainte pe aceia/»1"1 '51 bat Joc de sfinţenia gAnd^ior 3alp proprii, vor şti să se i/v°arcft cu sc.Arbă de la aceia, cax fac ne8°t cn avAntui po-porulnţ vor şti s& gonească din mijlocii/ lor pe aceia, cari trăiesc, şi jignesc desvoltarea vieţel. Aceasta e nădejdea cu care intrăm In anul viitor. eşit_'de *nb tipar : SITUAŢIA TEATRULUI NATIONAL sub direcţia d-lul /oan Ghir d-na Flehtenmacher.—Preţul li, de i»‘" Doclornl Georp Imun fi ce cu Q' cut onor public că dă consultaţiuui medico chir gicale la domiciliul sâ& din strada Fân nel 84, in tote (filele de la ora 5—8 d ameaijî. Pentru cel fără mijlâce consultaţiile vv fi gratuite. 0 DOMNlNOARă sosită de curând d Viens, din o foarte bună familie, dur«ş a intra într’o casă . pre a îngriji de cop saă de o damă fi a-i ţine couipagnie. Adresa: Domnifoara Fanv, Radu-VodE No. 5, BruarescL TIMPUL FERU GIRARD ALU DOCTORULUI ( PHOTO\u v | F 1*K t'F.H ) Haportfl favorabilu alu Academie 1 de medicină din Păru. Acad «mi a dt mederinl din Paria nn pr*a Ha lesne fivorile adie ; ea ** proopnciă ou cea mai mara r«aer\4 asupra medicamente lom ce II se adm u pe He-rare nvnle*nntils penibile — h erulii Girard este asemenea prascnsii «usucrefirt rontr* diarrhel ţi dtabetel, in alinia dioertelorft oniane, m stdbirranea nedgrel ţ i ienitită(l: in boi ele nert-ou, ţi ca deosebire io contra ckoreI ţi hyiierief — Veodere m mare, I, rue Vivieune, Pane. — Deposuii m prinr phcrmaui. • • 0 CADOURILE DE ANUL NOU « i SIROPU „ VIN DUSART CU LACTO-PHOSPRATU DE CALCE Cele mai retine, practice *i durabile aa jot« conipRra cn oeaaianem liqnidlral a fabricii di pinzi si lihcseik di» mm in diposiiol ginibil in bdcdbisci Calea Mogoş6ieI. l’alatul Dacia, vis-â-vis de magasia D-nel A. Oarissi unde se pot găsi Ir.câ următdrele mărfuri in alegerea cea mai strălucită ţi bogată, penti • a cărora Jn AcetU preparatul») sunt ii singurele rari ou irnnfu ,V liciierit >pitatelorb dt n Păru, penir% a ffoiiuua pi upnstaftie reconstituanie, anli-ut.emue fi digestive ale I -l’u. ăiiuia de cale»' ILL I Copii Iar k patimi ; H ackitie el 0 r u . Jnnetoru fete cari se desvdltA . boi celorU, pentru a favonsa abondioţa fi bog&ua lapte lot ; Co no alese i n diuru ; 8 ătr inilor (i in Bălele de peptă ; in big estimnl labor idte i in I n apeltnf ă . ni iote bei te ie cari ado<*ti j/d*if«*ra feyoa'irl de fr, 4,.r>), 7 până la 10 fr. I Hâ,nu|4 de fel ie du I anei colorate de fr. 8, 1), până la 14 fr. I Fustă de damă da f'anelă colorate de fr. l'>, 12, până la 15 fr. I Căruţe de I anelă e'bA seu colorată de F. 7, 9, 11, pa-ă la 14 fr. 12 Gulere bărbătesc1 de IVroii gi de Olandă cale mai moderne faaâne, de fr. 5, 7, 6 Perechi Manchete f.»nn ,lnp# alegere de Percal gi da O andă da fr. 5.5't, 7.VL 6 Perechi C orapi bărbătaaci gi da dama, de bumbac, de lină, de hld'acosse gi mătase, de fr. 5, 2, II, ] |, până la 26 fr. j I Plapumă da lină seu de maiasă, de fi. 12, 16, 19, 21 plnă la ;;5 fr. I Tari n anglasac de fr. lâ 21 până la 29 fr. I Batistă de linii cu Monograma brodata de fr. 3, 5, plnă la 7 fr. 6 Baitste alba cu bordura colorate tirite, de fr. 2, 3, 4 până la 6 6 Batiste de Olrtdă curată de fr. 3, 4, 6, 7, pană la 11 fr. 6 Prosope de ata adevărata de fr. 5, 7, 8, 10 plnă la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată de fr. 4, 6, 8, 11, până la 14 fr. I Faţă de masă albă sae colorată de inu curat pentru 6 persone, de fr. 6, I Faţă da masă albă da inu curată pentru 12 persone 10, 13, 16 până la 21 I Bucată da Olandă da Rumburg 38 de cofl, de fr. 17, 19. până la 23 fr. I Bucată Olandă da Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 46 până la 52 fr I Bucată de Olandă de Irlanda 58 de 00(1, da fr. 44, 58, 64 pică la 86 fr. I Bu tă de Olandă da Rumburg 62 de coţi, de fr. 60, 65, 76 până la 92 fr. I Bucată Olandă da Bialefeld 62 da coţi, de fr. 74, 85 până la 115 fr. I Toile da Batista 60 de coţi. de fr. 120 |ână la 19'i fr. I Bucată da Olandă da Rumburg da cercel Intr ofoi^V coţi de lăţime pentru 6 cercefurl de fr. 42, 43 plnă la 56 I Bucată de Pichet de ernă 36 de coti de fr. 26 1 pănă ia 46 fr. fr. 10 până la 12 fr. fr. ZESTRE COMPLECTE, LINGEUIE PENTRU OTELURI o 11 111 o 11 Mira ilti4 cu lut* buchetele *|»r? a fora lui iuBu si mula ca mC'taaea $'n-lu opri uio ni Im t %% - OII I i. 4 Proftima n.itiT la m.>H* m t.'.t. hu, hele1« carR au Mpliimtii niBiiahcl. Ho Mcntu la espo*iţiun ! •Im Pan*» rlf la 184)7, ţi 1.4 Vi. na la IH7.L TIIMOTF 01 l\l\F I.. Ln,RtMI.V htgtltllF tl IUI UF KF.TVWIV lru-a i’-tifăti ‘*ţmlfl şi p*Tii ş a-i fa> *.■ rafl^ca Tn fhrU pticifill liiitiih. 'Siimmafi airtirfi v pro.ii 1’l** g.is=*aru la principală vin^M<»rî «le parfumeria şî In coafuri cn preţuri mal ales reduse. Singurul Deposit general pentru România Hiirurpsrl, ( aleii MocoşoML Palatul IFai ia, v is-a.-ris tic Mitmasia l(-iu 1 A. Carissi mm mm mm mm» ■ iiniiiin—iii r JOSEF GrRUNBAUM -fMT Ij^. BEXjLE! J ARDIITIBRE 20 Colţul Balerardulnf şi Stradel Mogoşoief, Casele (vreednu, 20 Aduc la cunoscinţa onor. Public câ ml’am asortat Magasinul cu MENCICOAFFE. PALTOANE ă la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-datâ inşiimţeţl câ am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate. V JOSEF (*RlA’B% VJM Furnisorul Curţii, .A LA BELLE JABDINIEBE’, 29 Celţol Bulevirdulol, 20. Au/ mu, SIROPU SI PASTA DE SUCUOE BRAOU MARITIM Lmanaţiuoile de nradu tnântim *untâ suverane )d • fTcrţiumle de peptfi; şi de aeeia mediciT recomindâ locotrft pre lingi pidurilede bradO maritim. 5t ropulG şi Pa t te de suci de bradUmaruim de l aga ite rtuiţinfi principurile balsamice şi re^indse ale bradului martum, ceia re face pectoralulil celfi ma. elfi ^ cirariu ronira mnfadiilorfi de prpffl, Hdguţeaiă, Catar- 6rt^d, Tutee m&gardtcă ft affertiunl ale/• tir^nchtte, Anuhtne, Tu*se, Dureri de gAtb, >oni urmare — DeţFoaiifi in principalele pbarmacii. NN A BIS TODICA rr* 4 -uuinm) miiitM T*»lr me4liu. . nu ad foatft He’cun0scule PAnâ asli"V' «>nira asfhmului, b.is» brii.,,km. «,,M “.vr.upl KU* form< «. .vlndA dr ArHIi no.,1 mr,in0",um' u,lu,’,,lu . mai mare |,.rlt Hm 0T ~ ^om iml.li dr rs.rr rr. . imn.r. uornUmU-rr. »\U-F' *'* Jî1'" Mr-'"““« df a fuma i'igirettele rit C •nnunia indica neeiru • IV*- . . J r ,*11 . ° ,r\ rmarlfDi i Paria aii/imu.ut, lunea tir ■ ti, rd,; >!.• EBUMUSEŢA! FRiGEŞIMEA TINEREŢEl A PELEl Cu miiloe uululrscut puntru lnlruuiuse|urss ofJd ■ Si] r.cuno.cnC dt tot* dliutlt cr* cnrrMut» .Ir autoriuţl, rocelenta, nrv4tftmiit6r.a ,i adevţrata RAV1SSANTE de Dr. LEJOH8B, Psrit. • ia. 111 băile plu/UM i>477W*4/l» I XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX7S EIJLÎTZ GTTlTTIIEil { 1 * I» VILLE DK BRUXELK8 do! loţoş6le! Nm. I« Ht-â-rl* de ConnoUtol QaHnmr 11 ooaffMinul aefl -aortei In f^rle bioa ea rufArii de birbafcl şi mane bete, bafciat® de li no, O la,* ft nUul, ciorap! pentru birbaţl .1 dam (crâpe de aantd) eamiadne, ^ro^ei^^ broderie dantele, «ravafce de htrbaţl bătute ii< , <*«X - . - , .1 dame, ^ . - , . broderie dantele, «ravafce de nirbatt ai telemalnol forme ai eu lori, ombrela de idrt |l de pldie etn. efcr. Atrăgând tot V aten^unea oaor. Clientela c* din oau^ ortfeT am redat fdrte mnlt preţurile. Q XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX-/ Aeeat mijloc da purifienlHinaa pelnl, recimoaout la l6ta Iwmaa, t a arătat oa eel mal bun şi cel mal activ din tdte mijldeele de Infriimijaeţare spre a depărta aignr pale da ifcra. calnritwl aărelul, ref^ţa, pete galben preeiim lila necurăţeniale palii. RAVIi MNTE II o trtguţi ma a lina-ra|al Idrtalruoiiai rnaa-de»rhiaă şi ra le catiO, face pelaa şi mânila alb. lucitor şi delicat, eate recy»rit(5re şi i>L-trni]ă palea frafedi p*n* m virata a«a mal Vaaintati. Af FALSIFICAT •* tzăneara in fl.n , ,eacl numaS la ‘Nn i BRU8, Farmacia l i Speranţa. LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL .DACIA.* ţi la t6te librăriile din ţ^ră ■s aBl d« vlujar» t METODA DE CORA NATDRALA drapl eontraat la VĂTĂMXkiLE PRACTICEI MEDICALE 8ingura şi sigura p&iă contra morţM premature şi lăngenrel oronioe de Aug. Wilh. KOnig. PHKŢUL 1 LBI NUOI. REGULILE CE TRE UPS PApiTE pentra a AJDMdC ii 0 BATEAMETA IMăllTAT) l^KŢUL m CKNTIU PRPţUL : I flccsn msrt 8 Ir . I llactn mie S fr Oe,n«* -if'trtl ls H SCHWăR/. lud patla Msrie Valai KgAae Nu. ». ,vs IOn T P i lâ ,dTo<»l> »’• ,,,u provisoriil in tontat profiaoriii in cAaet« repaB^atuluî Rfidacano Dimitrin, 8tradi Rida-Vodă Na. 17. (7m_0) NOUL /%, ■«- Dl FOTOGKAKIE s^i PICTURA X. F. T^TATNTIDI cte C^P 21, Ul«a Mo*«?iuel tI»-A-tU 4* tofrtAri» Capa*. Se efeituear.i 0ri-u« f»1 d« f togrmfiu gi pictori, da orl-«e W du mărim J io modal oal mal oofl g> «lugant aprobat ia oal mal ina.t ***“ pria oaru ^ oferă nn Ijcrn solid frumos cn fidelitate, a natsrei. Tipografi* Thiel â Weiai Palatul .Dacia* J i. F< : pi