Nr. 98.
V1NE1U 29 APRILIE.
ANUL 11.       1877.
A ZBOÎST AMBWTELE
                                                                IN TOAfA ROMA^IA!
l'f in i * ...        , . ■   )  , , l. V. 48
Pa 6 luni .......................... » » 84
pe 8 Inul.............................. » 11
                                                                                                                                                      IN STBAlNATAHt!
Pf »»     ...............................<W
                                                                                                                                        IXSIKTUJK1 St RICUHI:
Linia. j» 30 liUre pMit, puţina. IV, 80 liant Pe pagini III, 80bint, pe padina îl, i lei noi
                                                                                                                                         Reclame 1 lei Bol linia.
    Un numfir ln Capitali 10 bani.
                            --fi‘ ten im         i |.| lAomf
                                                                                                    E8R IN TOATE ZILELE DE LUCIUL BIUROUL REDACŢIEI Şl ADMINISTRAŢIEI: PALATUL »DA0IA.«
                                                                                                                T^TSrTJKrCITTF?.!
Se uruueao Io nUAiontat^: La D-oil Ua iMcx-
Unu i# Vujlo Io Vionna, Vi'alfiirhgaiae Io. X. Oi>pe10c ln Vinnn», StubunhmtH 1 ; Rutioi/ Afone ln Virata , SeilenLatt» 2j Kmtttu Vrdicka >n Vienna, T«inf*ltetr»»ee 17 ; J’hdipp Lub ÎB Vicmm, Eeclienhachfţane 11 ; L. Lung 4 Comp. ii Pe|ta fi Hmtat-ljaf/Ue tiUltm 4 Cumf. ir Parii.
                                                                                                                                                                                                                                                                                              Seniori nefiancate na ie primeic.
Articolele nepublioatc an rar nrAe.
Un nanAr ln Oistritte 15 bani.
                                                                                                                      CăMENSCAJA
                                                                                                  TACNROC
PEREKDP
                                                                                                                                                                                                                                              KIAUSENBURC
                                                                                'mm
ISTADT
CALI\Ti
f'*ANl/a)o
TIFLIS
•BA TUM
<iwsTcm
                                                                                                                                                                                                                                           I A SCUMLA
’xKARS
TREBIZOHOfl
RVAN0P0l^‘
«ERZERUM
JCU TARI
K CSSIKŞN.
RODOS TO.
    /       \ş*usa
CA N Afr o V' t
  EoeEMin I
«AIVALUC----ţX -
ANCORA
KX/SAmi
L. TUZLA
                                                                                                                                                                                               SMYRNE
mim
CREC/A
TAPSUS
ALEPPO
29 APKILIR i0 MAIU
                   CARTA STRATEGICA A TEATRULUI RESBOIULUI TURCO-RUS
BDCURESCI
   Propunem cetăţenilor Bucures-cem umilitorii caiulidaţt pentru consiliul municipal. Numele lor sunt prea cunoscute, pentru a mai spune inerederen ce inspira lie-cflruia. Be aceea le recomandam tntnlor fără osebire de partid. Alegerea va in-cepe mine, Mercur! 27 Aprilie (colegiul l), Joi 2b Aprilie (colegiul 11), Vineri 2SI Aprilie (colegiul IU,) si Sâmbătă S0 Aprilie (colegiul IV.)
   Este locul a zice aci Bucures-cenilor:
   „Daca sunteţi mulţumiţi de isprăvile roşilor, votaţi pentru candidaţii lor; iusd, cum vC veţi aşterne, ^ veţi florini. Nu trebue insa a seftpa din vedere cft guvernul eate atât de si gur de in-fluinţa morala a poliţiei asupra capitalei, in cât partidul SCO nici n a publicat pana acum lista candidaţilor sCI, nici n’a făcut vr’o in-trunire. 1          n
   n Iacii candidaţii partidului conservator :
                                                                                                       (JolcgmP I.
   1. George Mânu
   2.  Ştirbei Alecsandru
   3.  Triaiidafll Grigorie
   4.  Dr. TnrnescnA
   v i■•iNl#n M 'ţ    ‘     l /  * I
                                                                                            Colegiul II.
   1. OrSscu Aleeu
   2. Grigorie CantacuHino
   3. Athanasi u Costache
   4.  lanen Lahovary.
                                                                                            Colegiul III.
   1. N. Xaiito
   2. Vasile Paapa
   3. Dobre Nicolafl
   4- Hagi Paudelo Diiuitrie
                                                                                            Colegiul IV.
   1. Ghoroian Diiuitrie
   2.  Cernovodeanu CoNtaclie
   3.  Gherasay Nicolae
   4.  Vasile C’apşa.
   5.  Petre Diiuitrlu.
  buletin telegrafic
                                                                                                                   Serviciul privat al .TIMPULUI.*
                                                                                                                             (Aven ţii Hurie;.
    — Serviciul de io!, 9 ore diralneaţ». — Buda-Pesta, 9 Mai0.
    ,Camera Deputaţilor.» I). Tiszi, preşedintele consiliului de miniştri ruipunzCnd Iu iulerpe-lăţiunea re.ulivâ la piedicele aduse navigării j<€ Dunăre, constată ol ueutralianre.i acestui (bivitt nu este stimulată Iii uicţ un tratat in-Urnaţiun 1. Numai libertatea naviguţinuil este cruntată. De aceea potente neatre tiu pot sS so amestece Iu mi-surile luau de beligeranţi pe cftt aceste inAsurl nu snot contrarie dreptului ginţilor.
                                                                                                                                                                                                                               Oratorul guvernului adaogă că lotuşi ministrul afacerilor streine a făcut demarje pe lăngă
cabinetul din St. Petersburg şî doiistautiiiopol pentru ca piedicele aduse naTigaţiiinil să nu mul ia esteiisimie şi să nu dureze de căt Iu timpul absolut necesarii!. Ministrul conchide zi-cOmi că speră să capete răspunsuri satisfăcă-tuure.
    Dcclaraţiuuea ministrului a fost aprobată de Cameră.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 lonrda, 9 Maia.
    tieneraliil Siniimtres a fust designat a comanda trupele engleze tu cazul cănd guvernul ar crede necesar a le transporta pe teatrul de resbel.
    Iii camera romdiielor, clecisiunen resiinţiu-nilor propuse de d. Oladslone Ta continua joia viitoare.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 Londra, 9 Miuă.
    .Camera Lorzilor.» Lordul Rutland cousUlă că depeşa lordului Derby ca respima la circulara prinţului lîorciacof! a c.msat neliniscirl ce dânsul speră ci vor li calmate prm csplicăriie guvernului.
    Lordul Derby nu admite că s'ur fi putut produce neliniscirl. El nd-uigă că tm voesce a sa lădoi de sinceritatea dedaraţiuuilor făcute de Ţar lordului Loftus, ambasadorul euglez peiângă cabinetul din St. Petersburg. Cu toate acestea dânsul nu po.ite să uite că dccluruţiuneu Ţarului la Muscva a lost pronunţată ln momentul când Rusia să prepara cu activitate la resbe I.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 Londra, 9 Maiti.
    Escadra nnglesă din La Maucbe va pleca de neapărat ia Malta.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 Londra, 9 MaiO.
    .Times* publică o depeşă din Waschingtou prin care a muicii că represoutantul guvernului ottoman ta Statele-Uuite, Aristacbi-Rel, a protestat contra staţionării escadrei rusesc! In baia New-Tortului.
     - Serviciul de Joi, 4 ore post. merid, — Londra. 10 Maia.
    Escadra engltzenscă din ranalnl La Maucbe a fost lutărită.
    Două vase cuirasale uQ primit ordin de a sta gata. Ele tot trebui să plece In 2K
    Li arsenalul de Woolvicli domneşte o ucti-vltate estraordiuară.
   Domnul C. N. Iliâiloiu, unul din membrii cel mal marcanţi al partidului conservator, ne trimite spre publicare următorul articol asupra convenţiei cu Rusia.
   Comitetul Timpului, ln ceea ce priveşte redacţia generală a ziarului 'şl-a precisat lu numBriil de la 2G Aprilie posiţia sa de completă re-servă ln judecarea politicei din n-fară a guvernului actual, şi stărueşte ln această reservă.
   Cu toate aceste Timpul, av^nd şi misia de a servi de organ tutulor membrilor partidului conservator, nu poate de cât a deschide cu bucurie coloanele sale d-lul Brăiloiu. D. Brăiloin este unul din puţinii publicişti, care dintr'un simţiinfint de scrupuloasă Ipalitate, subscrie articolele d-sale. Dând r.st-fel acestor articole autoritatea numelui d-sale, d. Brăiloiu ia tot de o dată respunderea opiniilor ce le esprimă.                Red-
  COPmiOMA ROSSO-ROim
  Convenţinnea încheiată de guvernul nostru cu guvernul Rusiei a dat ocnsiune la desbaterl, tn care pntem zice că preocupaţinnile de partid aft ţinut nn loe foarte mărginit, putem zice chiar imperceptibil. Preocnpa-ţiunea mure a fo«t, pentru oposanţt
mal mult temerea cn nu cum-va să ne găsim aruncaţi, lntr'un mod violent, afară din concertul europeau, lipsiţi de garanţiile tractntulnl de Paria) părăsiţi de puterile mari, şi puşi la diacreţiunea unei singure puteri, a Rusiei, putere beligerantă, care pare condeinnată ln întreprinderea el de cele l'alte mari puteri, cu care până acum a lucrat In acord.
    Negreşit că dacă vom considera numai snrfaţa lucrurilor, formalismul politic, ideia emisă de un ministru al Angliei şi susţinută cu o încăpăţânare rară de guvernul din Con-stantinopol, că facem pnrte integrantă din imperiul turc şi cft Domnitorul României este vasalul Sultanului, atitudinea noastrft pare puţin corectft şi merităm a fi trataţi de rebeli.
    Noi tnsft nu ne putem opri la n-semenea consideraţiunl, orl-re ar zioe Lordul Northcot şi miniştrii M. S. Sultanului; c&cl In adevăr când noi avem capitulaţiunl (tractate) vechi cn Poarta, tntftrite prin concertul unanim al marilor puteri europeane, la oare Însăşi Pvarta s a adresat ca sft'l garanteze existenţa şi independenţa el politică, şi care prin aceasta sa pns pe acelaş nivel politic cu noi faţă cu Europa oivilisată, acusănd ast-fel posiţiunea el de inferioritate; — cănd Turcia, ca Bă fie îngăduiţi a trăi, şi a fi admisă a figura ca patere, s’a legat a ameliora soarta
TIMPUL
populaţinnel creştine, care formează
marea majoritate a Imperiului;_________
când ea ast-fel s’a pus sub protec-ţiunea Europei, protecţiune condiţionali, care II afectează In un mod fondamental suveranitatea ; — când Turcia prin tractatele el cu noi, pe care a fost siliţi si le recunoască prin tractatul de Paris şi si promită a le respecta, se obliga a nu se atinge de teritoriul nostru ;— cind capitulaţiunile noastre nu ne obligă la nici o stare de snjeţiune către Poartă; ci numai la un tribut pentru protecţiune, pe care este In facultatea noastră de a o reclama ;— cind Poarta nn este in stare de a ne da o asemenea protecţiune ; — cind ea nu este In stare a face o mişcare în jurul nostru fără să ne compromită interesele noistre cele mal vitale ;-când însuşi Europa prin tractatul din Paris, a recunoscut, a constatat, a stabilit şi a consacrat că avem individualitatea noastră politică şi socială cu totul deosebita de aceea a Turciei; — cănd Turcia n’are nici un punct de contact cu noi nici In tradiţiunl nici In credinţe. nici In moravuri; şi nu Înţelege nici pricepe nimic de viaţa noastră publică, cum poate pretinde ea că noi facem parte integrantă din imperiul el şi ca atare că suntem obligaţi şi osândiţi a suferi cn dânsa, a lua parte la tribulaţiunile la care este fatalmente expusă prin viciul organic al existenţii el, şi a ne pa-ralisa In conduita noastră ?
    Turcia nu poate pretinde nici că suntem nici ca se 8m vasali el, şi să n’avem alte alianţe de cât ale sale. Limba romanească nu cunoasce nici cuvântul nici lucrul. Diplomaţia a putut In perplexitatea el să-şi Inchipuească un moment, că poate caracterisa raporturile noastre politice cu Turcia cu un cuvânt Împrumutat din instituţiunile feodale. Dar cuvântul nu «ste nemerit; noi Românii nu’l priimim şi nu T putem recunoasce. Nu'I recunoasrem , nu numai pentru că limba noastră nu ’l scie şi nu ’1 pricepe ; dar pentru că ne-ar crea o situaţiune bastardă, care ne-ar afecta şi principiul naţionalităţii noastre şi civilisaţiunea noastră, şi puterea de a ne da şi a ne consolida instituţiunl care să ne asigure o viaţă politică.
    Sub toate aeeste puneturl de vedere, noi suntem autonomi şi independenţi de Turcia in esistenţa noastră; şi In adevăr să mărturisim, ne găsim cam ambarasaţl de a caracterisa natura relaţiunilor noastre politice eu Turcin. Această greutate nă simţit’o şi puterile mari europene. când au recurs la cuvântul de vaaalitat- crezând!) cu aceasta că poate scăpa de încurcătura politică ce ne-a c,Teat, refuslnd In congresul dela Paris de a ne recunoasce deplina independenţă şi a lua ca un act d<; Îndatorire europeană, sarcina de a ne garanta in comun acord, şi prin o stipulaţiune de tractat, neutralitatea teritoriului In cas de oon-Hiote.
    Cui a profitat Insă întrebăm, această diplomaţia Intortocliiată ? Lăsăm Turcilor grija de aşi face el întrebarea şi a răspunde.
    In ce ne privesce, noi credem că putem afirma, că lipsa de garanţie a neutralităţii teritoriulnl nostru De va profita noâ Romanilor, dacă vom fi uniţi şi energici ; de aceea şi a-aprobăm fără nici o reservă non-venţiunea; şi daca am avea ceva de criticat este că nu s'a făcut mal de timpuri* şi mal complectă, ca să tiu pară un act forţat al unul fapt împlinit, ci un act de iniţiativă liberă şi de prevedere politică.
   Seim că mulţi din amicii noştri politici aă desaprobat această con-venţiune, şi aD şi comhătut'o In Cameră şi In Senat. Respectăm sc.ru-pulile fie-căruia In această delicată materiă, ln posiţinnea şi mal delicată In care ne aflăm, şi le împărtăşim chiar păni la oare-care grad. In convicţiunea noastră Insă credem că guvernul a făcut un act patriotic şi eminamente politic.
   Am zis dela Început, că nu trebue să ne impedecăm de consideraţiunl de formalism politic ; căci sub acest punct de vedere, poate, conduita guvernului şi a Camerilor ar fi repre-hensibilă. Ceea ce trebue să ne preocupe pe noi, popor impilat, pe noi, popor ţiDut şi condenrnat, secoll in-tregl, In staTe de inferioritate politică, faţă cu islamismul, faţă cu o putere barbară, care este o insultă perpetuă şi pentru consciinţa noastră religioasă, şi pentru aspi-raţiunile noastre de civilisaţiune şi pentru onoarea noastră naţională; ceea ce trebue, zic, să ne preocupe este că această parte a Europei, care se numesee în limbagiO diplomatic Turcia, este ajunsă la culmea unei crise In care are să s6 determine rolul, soarta şi viitorul populaţiu-nilor din care este format acest trup inform.
   0 problemă politiââ şi socială In acelaşi timp, este de resolvat pentru ţermurile şi popoarele Europei orientale. Astăzi când isbucnesce res-belul ruso-turc, popoarele de diferite rase, care locuesc ln peninsula balcanică, se găsesc, vis-â-vis de imperiul otoman, în o posiţiune relativă analogă, cu posiţiunea In care se aflai! diferitele clase ale societă-,il Fram iei vis-â-vis de regalitate la anul 1789. O transformaţiune este iminentă şi imman-a,b)lâ ln condi-ţiunea popoarelor chreştine din Turcia. Rusia de un secol deja ; diplomaţia Europei de la 1854 şi până astâ-zl a jucat pentru popoarele creştine din Turcia rolul care 1'aCi jucat ln Francia filosofii secolului XVIII pentru bur-gesia şi ppntru clasele de jos ale societăţii francese, care erafl lipsite de drepturi politice şi de egalitatea civilă, precum sunt astăzi lipsite de aceleaşi drepturi, in Turcia şi prin Turcia, popoarele creştine din această parte a Europei.
   Transformaţiunea aceasta socială, emancipaţiunea politică, spre a fi durabilă, spre a se face fără sguduire pentru Europa, şi pentru interesele el, şi fără a provoca compeţiunl de ambiţiuni şi de rivalitate Intre diferitele puteri, trebue să se facă nu numai pentru aceste popoare, dar prin ele, prin directa lor participare. Numai cănd popoarele, direct interesate, vor participa prin acţiunea Iov la resbel, şi se va simţi ln un mod mal pronunciat participarea lor, numai atunci se vor evita com-plicaţiunile europeane, transforma-ţîunea va fi reală, emancipaţiunea efectivă, cestiunea orientală se va desnola, problema îşi va lua solu-ţiunea.
   Chestiunea orientală este deci o chestiune a noastră popoarelor creştine din Orient ea s'a pu» pe tapet din minutul de când Islamismul a făcut din turlele St. Sofii urinarele turcescl. Din toată Europa a-meninţntă In curs de patru secuii de Islamism, numai noi popoarele creştine din peninsula balcanică am rămas încă espus la acţiunea lui. Un duel s'a deschis astăzi Intre noi şi mahometanl sub stindardul unei puteri mari, Este datoria noastră să ne luăm steagul şi să facem ca prin noi şi pentru noi să s» resolve chestiunea orientală; să nu lăsăm prin
trăndâvie, prin scrupule de forme, prin temeri de slăbiciune, să ne scape din mână o soluţiune care de nu se va da de noi şi pentru noi, se va da de alţii şi contna noastră. Daca popoarele creştine se vor desinteresa de resbel, şi nu vor lua parte In măsura intereselor lor şi posiţiune! lor respective, ele vor remănea In stare de inferioritate, şi mal cu seamă vor deveni prada celor puternici.
   Pentru noi, am convicţiunea intimă. că dacă ain fi ascultat consi-liele celor cu temeri şi cu sfială, de a desarma. ne-am fi pronunţat in-şine osanda, şi am merita să fim şterşt după carta Europei.
   Dine a făcut dar guvernul de a încheiat convenţiunea cu Rusia. Nu este destul Insă atăt. El este dator să facă totul ca să aibă simpatia şi concursul tutulor Romanilor; pentru aceasta trebue să se silească a şterge urmele de învrăjbire sub a căror auspicii fatale a venit la putere, şi să iea iniţiativa înfrăţire! şi concordiei. Ast-fel va da politicei sale o impul-siune de adevărat patriotism.
   Trecănd cu buretele peste discordiile recente, abandonând calea unei democraţii fără frăft şi pline de pericole, în care s’a rătăcit peste măsură în debutul şefi, guvernul va fi cel d’ântăift a profita din liniştea spiritelor. El va provoca în acelaş timp, la transformarea şi reconstituirea partidelor.
   Crisa prin care trecemi) astăzi, va fi âncâ de un mare efect asupra generaţiunil actuale. Ea va contribui mult a da tinerilor noştri oţelirea şi virilitatea caracterelor care ne cam lipsesce. Obicinuiţi până acum, ln timp de două-zect de aur, a ne certa pentru abstracţiuni, şi de multe ori din puneturl de vedere egoiste, ne vom învăţa a compta cu nevoile vieţii practice, şi vom dobândi energia care face pe cetăţeni, şi care ne dă consciinţa patriotismului. Pănă acum ara fost ni-sce copil resfâţaţl care aşteptăm tot de la noroc şi de la Intămplârl de multe ori de la intrigi mal mult sari mal puţin dibace. Acum că suntem datori să lucrăm prin noi înşine şi să ne orientăm ln Împrejurări grave pentru existenţa noastră, avem trebuinţă de o serioasă cugetare şi de mult curagifl; aceasta va contribui a ne releva caracterile. Prin aceasta chiar şi guvernul este silit a se ţine Ia o înălţime mal mare.
                                                                                                                                                                                                                                             C. N. Brăiloiu.
                                                     DIN AFARA.
   0 telegramă din Constantinopol comunică următoarele :
   Poarta 'şt dă silinţe supreme. Ea pune tot ln mişcare, absoarbe toate isvoarele ţărer. Ad! se zice că sultanul va lua comanda armatei de ln Dunăre. Din acest se zice nu este adevărat de cât, faptul că sultanul a convorbit despre aceasta cu miniştrii săi. Intr’un consilia de miniştrii care s’a ţinut acum câte-va zile la Şeik-ul-lslam , s’a decis ca sultanul să nu plece din Constantinopol de cât in caşul când soarta armelor n'ar favorisa pe Turcia. După această versiune, plecarea sultanului la armată ar atârna dur de evenimentele răsboiulul de la Dunăre sad din Ânatolin.
   Dacă Sultanul v i face In adevăr această călătorie, el va lua celebrul stindard Sangiac-Şerif (steagul proorocului). Dacă nu va putea să fie scutit d'a merge la armată, se crede că va prefera să treacă In Anatu-lia, unde va afla o populaţie com-
pactă, mai toată musulmană, şi in care eBte facil să aprindă incendiul fanatismului. Mal sunt apoi alte motive cari l-ar Împinge la această hotărâre. In cas de retragere, armata turcească nu este ameninţată de la spate şi poate să se retragă ln Me-sopotamia unde să se reorganiseze în mijlocul unei populaţii deplin şi esclusiv devotată islamismului. La Dunăre împrejurările nu sunt aceleaşi. Dacă armata turcească este respinsă şi bătută, ea va fi natu-ralmente Înăbuşită de populaţii duşmane şi cn greO va putea să se Întremeze.
   —      Ţarul a sosit la 5 Maiti ln Moscova, Însoţit de marele principe ereditar şi de marele principe Vla-dimir. La gară a fost primit de către Ţarina şi de către principesa ereditară. Populaţiunea T-a intămpinat cu manifestaţiunl entusiastice, stradele erad iluminate şi in ciuda timpului ploios, umplute cu oameni. La 10 şi jumătate Ţarul a primit pe notabili, cărora le-a adresat următoarele cuvinte: „Cu şase luni In urmă dasem aici expresie speranţei, că cestiunea orientală va putea să ajungă la o soluţiune paclnicâ. Voiam să păstrez scumpul sânge al supuşilor mei, dar ostenelele mele ad fost ln deşert. Dumnezed a voit alt-fel. Manifestul pe care 'l-am emis din Chişinău, a anunţat imperiului rusesc, că momentul prevăzut a venit, întreaga Rusie cu Moscova ln frunte a respuns aşteptărilor mele. Astăzi sunt fericit de a putea da dinpre-ună cu Ţarina eespresie mdlţumirel noastre pentru patriotismul moscoviţilor, dovedit prin fapte.
   Iubirea de ţară a poporului med trece peste aşteptările mele. Dum-nezed să ne ajute întru a ne împlini misiunea şi să bine-c.uvinteze trupele noastre plecate la luptă pentru imp4ratul, ţara şi religiunea lor,*
   O depeşe a ziarului *Post“ comunică ştirea, că germanii din Moscova ad predat împărătesei 10,000 ruble pentru răniţi. Clubul german a votat pentru acelaşi scop 15,000 ruble.
   Tot ziarul „Post* comunică din Viena: Se zice că Austria va fi re-litiv la neutralitate de comun acord cn Germania. Andrassy a avut erl o întrevorbire cu ambasadorul Germaniei corniţele Stollberg. Din Pesta se anunţi că unele dintre puteri au protestat contra jignirel coraerciulul pe Dunăre.
   —    Se scrie din Constantinopol „Co-
respondenţei Politice:* Intru cât ştirile care circuleazâ prin cercurile diplomatice de aici, sunt întemeiate, Englitera voeşte să aducă pe turci până a'l sili să II ceară ajutorul spre a putea cere apoi şi preţul pentru acest ajutor. Chiar se pretinde că preţul pe care Englitera l’ar cere, e ştiut. Se asignră că s’ar cere Creta ori cel puţin o parte din această in3ulâ, de pe care ar putea domina canalul de Suez. Cu acest preţ Englitera ar da poate Turciei djutor militar. Iu tot caşul Insă va da Turciei snrijin financiar contra Rusiei. Un lucru e astăzi neîndoios oă Englitera îşi dă toată silinţa spre a hotărî pe Grecia să nu iea parte la acţiune. Un fel de echo al acestor influenţe sunt plângerile grecilor, că Englezii nu le permit a se rescula.                       •
   —      Una din greşelile, care se pretinde că le-ar fi comis turcii 1« Dunăre, ar fi aceea, că nu ad distrus podul de la Bărboşi. Vina pentru aceasta ar cădea asupra Iul Ho-bart Paşa, care comandă vapoarele de pe Dunăre. După ştirile pe care le comunică „Fremdenblatt* Hobart
Paşa ar declina insă această respun-dere, zicând că tocmai atunci, când era să distrugă podul, a primit de la Abdul Kerim Paşa ordin de a pleca la Rusciuc. — Dar, podul, har Domnului, tot stă.
   De-alt-mintrelea, după ce Englitera 8'a declarat neutrală, Hobart Paşa a primit ordinul de a se Întoarce acasă. Fiind primit ln audienţă, sultanul 'l-a propus să râ-mâie primit ln o comandă turcească. In cnrsnl acestei septămânl Hobart Paşa va lua hotărâre.
   —     Generalnl Klspka, după ce a petrecut câte-va zile la Paris, a plecat la Constantinopol. „Libertâ* ne asigură Insă, că nici nu a primit, nici nu i s’a oferit vre-o comandă ln armata turcească.
   —     Ziarul „Le Nord* publică următoarele depeşl:
   Constantinopol.— 10,000 oameni afl fost trimişi astă-zf la Trebizonda. — M. Layard a dat astăzi visite celor mal mulţi dintre miniştrii Porţii, — Guvernul Austriac a chiămat la arme pe toţi ofiţerii, ee fuseseră In serviciul turcesc. — Dn polones, cu numele Ârtliur Zimmierman, a primit dela Sultan Încuviinţarea de e organisa o legiune polonesâ.
   Viena.— Ziarele polonese din Ga-liţia se pronunţă contra formării le-giunel polonese propuse Sultanului.
   Bucureşti.— Numai decât după ce armata rusească se va fi răspândit Îndestul dealungul frontierei de la Dunăre pentru a preveni orl-ce pericol de răsbunare precipitată din partea turcilor contra oraşelor de pe malul stâng al rlnluî, Principatul se va rădica făţiş la arme contra Porţii. Apoi se va presenta cestiunea. despre natura asistenţei, pe care România este capabilă a o da causet ruseşti.
   Principatul are o populaţiune de vr’o 5 m'dioane dp suflete. Are vre-o patru-zecl mii oameni deprima clasă sub arme, coprinzând armata regulată şi reservele. Aceste trupe sunt bine armate şi echipate, şi al) aerul de a da bune servicir ln campanie ; din nenorocire insă soldatul român nu se bucură de reputaţiunna de a fi animat de nn umor marţial pe câmpul de bătaie şi dacă aceste critice ale streinilor nu sunt injuste, .el iubeşte uniformele briliante şi o viaţă uşoară mal mult decât bombele.
   Principele României e cu toate acestea un soldat din viţa Hohen-zollern şi el arde să aibă ocasiunea de a se distinge In fruntea armatei sale. El pare a fi încredinţat că ea 11 va urma ori unde II va place să o conducă.
   împăratul Rusiei şMa fără îndoială ceea ce zicea, că rolul poporului român se va mărgini lutru a preserva ordinea in urma trupelor ruseşti, ln caşul, când guvernul Principelui Carol ar declara resbel Turciei, un contingent de armată romană va însoţi armata de invi.si-une rusească cu scopul de a păzi pe prisonierl şi de a t,nea deschise liniile de romunicaţiune mai puţin expuSe pilind ast fel la disposiţiu-nea comande! un egal numer de ruşi pentru serviciul ln frontul ar-mutei-
                                                                                                                            SEIST ATUL
                                                                                                                      Şodinţa de la 27 Aprilie, 1877.
   Preşedinţia d-lnî M. Costalii.
   D. Ministru de Resbel, comunici meean-giul pentm înaintare» eSpiUnilor U gradul de Majori. i n
   L» ordinea <)ilel olt* raportul pentru modificarea legui timbrului.
   D. Şeicarn, citesoe aoeet r*Port-
   D- V.-Preşedinte Inviţi p» D. raportor
                          TIMPOL
I da Senatului desluşiri asupra modifinirilor făcute îq lege.
D. Şeicaru. N'am studiat legea, n*am arut timp, cXcî d'abia acum am făcut raportul.
    D. Ministru de Justiţie. Principiul acestei legi nu este de cât o agravare a taxelor prevăzute în legea veche. Principiul fiind tdmie de Senat de oare-ce s’a votat luarea In consideraţinne, eQ mă ofer a da toate esplicaţiunile neoesarie, ori de câte ori se va simţi trebuinţă.
    D. N. Lahovary. Socotesc că de oare-ce fflte vorba de nu imposit de care are să ceară compt comitenţii noştri, ar fi bine să se amâne discuţianea acestei legi până când se va tipări raportul şi legea.
     D. V .-Preşedinte. Sunt tipărite modificările; însă D. Raportor nu a avut timp să facă nn studia comparativ, între legea veche şi cea nou? care se prezintă astăzi.
     D. Ministrn justiţiei. Mă ofer a da toate esplieaţiunile necesare ori când Senatal va fi în nedumerire. Cât pentru propunerea d-lol Lahovary, efl nu o înţeleg; o lege nn se imprimă de cât în psrtea el modificată şi era dator d-sa să facă Btndiul comparativ cu legea cea veche.
     D. N. Lahovary. ’Mf pare răii că d-nu Ministru nu m’a inţoles. Eti n am cerut să ee imprime legea ci raportul şi aceasta coroform regulamentului.
     D. Ministrn Justiţiei. D-le Preşedinte, ine ertaţl că me amestec în cestiunî de regulament ale Senatului, dară nu înţeleg dacă se poate admite aceasta într’on parlament, ca odată după ce s’a adoptat luarea în consideraţinne să se mal permită discnţiuuea fi &ă se propună amânarea.
     D. V.-Preţ» dinte. Se p6te prea bine să se amâne discuţiunea unei legi de şi ea este luată în considoraţiune.
     D. Oamărăşescn. Nu putem Bă ne depărtăm de regulament, şi mal cn semă intr’o I lege de imposit.
     M? aaocied deră cu propunerea d-luî La-hovary care mi se pare f6rte dreptă, fi rog oa să intrăm în regulament fi aă se imprime raportul.
     D. Colonel Bibescu. Mi se pare că legea este luată In cansideraţiune.
     D. V,-Preşedinte.Acăstă nu impedică şi nu prejadecă chestiunea.
     D. Ministru de Jastiţie. Neapărat efl nu pot să discut contra hiurouluî; vă(J că Senatal priraesce propunerile mele şi d. vicepreşedinte voesce ca să se revie peîte 2 minte la nn vot dat.
      D. V.-Preşediate. Nu admit nicl-de-cum obsarvaţiunile d-lui ministrn. Eti ’mî fac o datorie de consciinţă de a atrage atenţi tia ea Sen atolul ca să nu voteze un pro-jeuf pe care nu ’l-a studiat.
      D. V. Boerescu. Opiniunea d-lul ministru nu este nid-de-cum fundată. Oe va să fjică deoă Senatal • votat lnarea in considera-ţinle a legel? Nu se p6te ca apoi la dis-cuţinnea pe arţicole să se propună o a-niâuare?
      Cred deră ea na face de loc bine d-nn ministru ca să persiste în discnţiune, când mal ninlţl d-nl senatori esprimă opinionea de a se amâna votarea legel, pentru ca senatul să fie în cnnoscinţă de causă, căci, d-lor, Senatal nu trebue să fie numai un biarofl de înregistrare.
      Apoi nu se imprimă legea cam s’a făcut şi cnm susţine d-nu ministra justiţiei, ci se pune In vederea legel raodiflcat6re şi legea veche oare se modifiuft.
      D. Bela. No înţeleg acestă procedare nouă. E3 cred că du se p6t* susţine că o lege care a trecnt pria studiul secţin-k nilor fi prin acela al comitetului delegaţilor tot an este deştnl de studiată.
      După închiderea discnţiuneî, se puue la 'ot articolul I şi se priraesce cu i6ie roo-difteările ffirR discnţiune.
          »rt. 2. D-uu ministru juştiţiel es-plWl motivele pentru cari a adăogat o taxi de timbru proporţională asupra contractelor de locuţiune. După d-sa acestă tnvi va fi forte dulce şi nesimţită pentra proprietari.
       Aft. 2 se vote<Jă ffiră altă disc aţinu©-
       Art. 3 se pritneece aseraemea.
       D* art* \ tmUd* despre taxa
din sarcina de v.-preşedinte al Sen atolul.
D. V.-Preşedinte. D-lor efl cred c* nimic no p6t. motiv, .cestâ demisiune.
D. Ministra Jnntiţiel. Deeă demisiane. ar .vea de motiv, mic» observsţiune ce »m fîcut adineurl in privinţa regnlemen-talol, declar c5 ett n’nm avut intenţianea 8% atac pe nimeni.
D. Belu. Ea cre<J cî trebne a5 procedem după asul adoptat de SenBt ca au invi-tSm pe d-na Eparenn a'ţi retrage demi-sinnea.
    Se decide a se face o adresi d-lul Epn-renn pentra a veni să’ji reocnpe fotoliul preeidenţial.
    Ne mal fiind nimic la ordinea ijileî, şe-dioţa este ridicată la orele 4 p. m.
                                                             CA. MEU A.
pusă societăţilor de asigurare, d-nu ministru o găsesc* nedre[>tă şi propune suprimare»         încn»>iuţ<dl Măstă anpri-
msn. E. tul artioolelor M prime,c« fără di «şuţi ane.
    D. N. Lshovari declară <A ee abţine de I» votarea leg»! fa total.
    D. AUa&rio, propune, fa romele ţintei din care face parte ca acestă lege să no se aplice de cât in cars de au an. *-Amandamentul se respinge.
    Legea in total se adoptă ca 20 bile contra 8 fi uă abţinere,
    3e comunică demisiunea d-lal Epnreno
                                                                                                                       Şedinţa de Mercurî 27 Aprilie.
Şedinţa se deschide la orele 1 şi trei sferturi sub preşedinţa d-lul Col. Lecca, fiind presenţî 93 d-nî deputaţi.
Se îndeplinesc formalităţile ordinare.
D. min. al Cultelor preaentă la biurofl trei proecte de lege urgente.
D. Stolojan anunţă d-îor mio. de Interne şi Externe o interpelare In privinţa bombardării oraşelor de Turci, a pirateriilor comise de Başi-buzucl prin porturile noastre, în privinţa agentului nostru din Con stan tinopol, ale cărui funcţiuni s'afl suspendat; apoi în privinţa ameninţărilor din partea Porţii—ce atitudine va lua guvernul în aceste circumstanţe ?
    Se va comunica d-lor miniştrii, absenţi. D. Când. Fopescn: Cer caventul după desvoltarea interpelaţianiî!
    D. P. Ghica: Cer şi efl cuvântul după desvoltarea iuterpeîatiuuii.
    D. Dani. Ghica ; Si efl după desvoltare! D. P. Grădişteann : Dacă e aşa, apoi să ni? înscriţl şi pe mine, ca să m? asigur cn trei zile înainte!
    O voce: Ba să cerem cuveutul şi pentru sesiunea viitoare!
    D. Al. Urechiă citesce raportul şi pro-ectul de lege, care regulează nnmirea profesorilor şi concursul lor.
    D. Mârzescn roagă pe d. ministru de Iustrncţiune, să amâne acest proect important, căci situaţiunea de astăzi nu ne permite a studia dapă cum merită aceastl ceetiune.
I D. Baescu combate amânarea, precum şi D. P. Ghica din preună cu d. min. al Cultelor.
    Discuţiunea îuchizâudn-se, se pnne la vot luarea în considerare şi votul este nul.
    D. v. Preşedinte: N’afi votat de cât 50 d. deputaţi, prin urmare se va vota încă odată prin apel nominal!
    Resoltatul votului prin apel nominal este: votanţi 68; pentru 58 oontra—abţineri 10, Art. I se votează fără discnţiune.
    La alin. 3, art. 2. D. P. Ghica şi d. Bu-eacu propnn amandamente, asupra cărora urmează o discnţiune la care iafi parte D-nil rain. al Cultelor, d. Boerescu, D. N. lo-n esc ti, apoi înebizândn-se discuţia, aman dementele puse la vot, Re resping, primin-da-se art. din proect.
    Art 4 şi o se votează.
    La art. G, D. Danieleanu propuue a 89 Şterge cuvintele finale de In aliniatul 6.
    Dapă oare care discuţie art. se votează dimpreună cu amand. d-’ul D.inieleaun. Art. 7—17 se votează fără discuţie.
    La art. 18.—D. P. Ghica propuge con cursul fi pentra rnusicS stc.
    D. Con stan tine s eu întreabă, dacă diapo-Biţiunile acestei legi ating autonomia ja-deţalaT, comnneî în privinţa scoalelor, înfiinţate de ele gi asupra cărora trebue să ftibă şi drepţii! de control.
    D. min. al Instrucţiunii publice asigură d. Constantineseu, d l^gea nu violează Intru nimic, autonomia judeţelor şi comunelor, arată însă, că multe din şcolile de felul acesta, ca gimnastul din Brăila etc. se pare a fi înfiinţate numai ca sinecure pentra nesce oameni incapabili, imorali, şi art. din legea de faţă caută a remedia acest rSH pe cât este posibil.
    Amand a mentale d-lor P. Ghica şi Con-stantmesen propuse la alin. 2 de la art. 18, »e resping de adunare şi r« primesce art, din proect La art 2L
    D. Bnesescu : Am lnat cavântul lauoest artieol, fiind iarăşi oceatiuna **rioaaânumai daci d. ministrn al Instracţinnil n’ar face iarăşi personalităţi, căci nTniii speriat de tonul d-saln. ....
    O voc«! olr-al acum cti tonal?
    Altă voce: Mal acortaţl-o h5 mergem înainte!
   D. Baescu: Ba am aă fac un preambul.
   D. P. Ghica: Este tocmai timpul!
   D. Buescn : atunci renunţ dacă d. mi-nistro Be va mai servi de acel ton...
   D. P. Ghica: Cnm să Torbehacă cu alt ton !
   D. Bnescu propune şi sasţine ca să se şteargă aliu. b. şi c. de la art. 21.
   D. Ionescu roagă pe d. ministru a se opri aci cu această lege şi a nu trece peste universităţi cu uşarinţX şi fură un stndifi serios care cu gred se poate face în situaţia actuală. Invăţămîntal superior să nu ’1 mal lăsăm supus fluctuaţiilor politice. Postai Senat sciţi ce hotfirîre imprudentă a dat cn ocasia nnel interpelări.
   Dacă D-su voesce reorganisarea universităţilor, ntuuct voiil cere amânarea legii, pentra ca să patera face un stnditl cât nmî serios şi a garanta instrucţia, iar de nn, apoi să se opriască aci.
   D. min. Cultelor declară, că se unesce cn propunerea d-lnî Ionescu, reservându *şî dreptul de a reveni mal tarzifl cu uu )>ro-ect iu privinţa universităţilor.
   Prin urmare art. 21, 22 şi 23 se suprim.
   Votarea în total se va fice mâne.
   Şedinţa se ridică la orele 5 seara.
                                                       DIN INTBU
   Cu ocasiunea zilef de 24 Aprilie, nniversarea onomasticA u Măriei Sale Doamnei, Inălţimele Lor ad primit din toate părţile ţărel felicitările cele mal că duroase, imbrâţişind In acelaşi simţiment de iubire Patria Ro-înănă şi Augustele persoane ale Minelor Lor.
   A. L. Domnul şi Doamna aO Însărcinat pe d. preşedinte al consiliului de miniştri a esprime la toţi mulţumirile cele mal viue pentru aceste demonstraţinnl de iubire şi Încredere, cari, prin spontaneitatea, caracterul şi unanimitatea lor, con-stituese încă, In Împrejurările de faţă, o adevărată manifestare naţională şi un legămfnt mal puternic Intre naţiune şi Tron.
  SCRISOARE ADRESATA
                                                                              TIMPULUI
                2C Aprilie 1877,
  Nimenea astăzi nu se mal lndo-eşte, despre Incerta şi greaoa po-siţiune ce sa creat ţftrel noastre. Deci, in momente atăt de supreme cănd inima fie cărui Roman trebue a se găudi numai cum să-şi vază ţara salvată de Încurcătura in care este aruncată, cănd urile şi pasiunile trebuesc înlăturate, când sacrificiile cată se fie comune, partidul zis Roşu ca să nu uite nimic din ceea oe a învăţat, Îşi urmează calea nenorocită de peraeeuţiune, ceea ce denotă că maxima populară .lasă ţara să se prăpădească numai Manea să trăias 'ă* o afl ca dogmă religioiisă; şi dar lmr permit ee vă arăt cu toată fidelitatea, ci.m s'a aplicat aicea in judeţul Argeş acel regulament fără lege nl reehiziţiunilor. de către d. Prefect local, (căci de şi instituita o comisiune. Insă voinţa prefectului ţinea locul de hotârlre supremă). La 9 ale curentei, toţi cetăţenii cari aO avut cal (fie el de ori ce valoAre) aQ fost Incunosciinţaţi de agenţii poliţiei ca să se presante cu cai la d. Prefect; ordinul acesta a fost cu scrupolositate ascultat, şi cetăţenii uitănd că se mal găsesc sub scutul constituţiuni, se preuentară la aceiaşi oră care li se se indicase cu cai şi trăsurile lor. Vorba era că acest judeţ după repartiţia făcută avea să dea 50 cal, dar bum şi pnn ce fenomen, de olată adoa zi se spune, că repartiţia de 50 cal, s'a schimbat In 134 cal Cel bănuitori zic, că Prefectul care nu avea ochi buni pe cel cari posedau cal buni şi trăsuri
(de oare ce d-sa nu avea) vSzCnd atătea trăsuri cu cal buni In oraş a intervenit de a se reebisiţiona un număr mal mare de acela ce se cerea.
    Şi ast-fel a treia zi In oraş, nu era de dlt o curată zaveră: agenţii poliţiei Însoţiţi de gărzi de noapte şi călăraşi intrad in curţile fie căruia cetăţian, intrai! In grajduri şi ridicau caii, fără să voească a şei că a-ceştl cal sunt averea cetăţenilor şi constituţiunea nu permite acest dispreţ. Dacă un proprietar avea patru sad cinci cal toţi erad luaţi; nici un rezon nu'şl mal avea locul. Unul din deputaţi cari se Intlmplase o avea şi dlnsul o pereche de armăsari, indignat striga şi vocifera In contra re-chiziţiunil: sgomotnl, nemulţumirea devenise In culme, căci atăţea proprietari cu afaceri pe afară rernă-sese fără mijloc de-a mal merge la proprietatea lor;lntr’o aşa estremă şi neînduplecată măsură ad ajuns la ultima Încercare: hotărlră să dăruiască căte unul şi doi cal pentru aşi scăpa restul : ast fel d. Th. Le-rescu, N. Qherman, Budişteanu, So-colescu şi Viişoreanu inpinşl de această nevoie au făcut aceste ofrande trlrubiţate şi prin .Monitor." Dar cel puţin păzitu-s’a această măsură cu toţi? Nu, aceia cari nu erad agreaţi, cu tot darul ce voiad să facă li se refuza şi sărmanii trebuiad cu la-crernile In ochi se vază cuin li se ridică averea lor, aruncăndu-le căte o hărtie numită bon conţinător de valoare, ridicolă cu ceea ce valora obiectul rechizat. Singurul care rldea şi făcea haz, era directorul Prefecturii care pus sub scutul puternic al şefului săd, caii sel trăiau In linişte In grajd ; se «jice că el avănd onoarea căte o dată să poarte pe Prefect la căte
0  paradă, D. Prefect, la toate recla mările ce cetâţienil făcură In contra acestui privilegid, n re.spuns că el este apărat de rechisiţie! Ceea-ce a si fost In realitate. Nu void spune că nici medicul veterinar nici cei-
1  -alţi nu mal uvead rol la entusia-smul şi zelul ce punea prefectul de a nu mal rămănea oul buu in oraş (afară de acel care fiind agreaţi, li-s'a admis darul silit). Dacă medicul spunea că cutare oal este mai raic de ani sad are vre-un viciu, Prefectul nu voia să seie; de In lată caii se făciad de 7 ani şi se luad pe a sa respundere, iar acolo unde avea slăbiciuni caii, de 7 şi 8 am se făciad de â ani! 0 nefericită văduvă după ce a încercat ţoale mijloacele a ’şl s ăpa din cal cari nn avead etatea, dăruind şi ea cei-l-alţ! cal, i s'a refusatşi i s'a luat cu tenacitate patru cal, unul din el după disolvarea comi-siunel şi cănd rechisiţiuuea era terminată. Ei Infine a reclamat Primului Ministru, Insă fără nici un resuttat. Căuşele aceşteia ca şi ale mal multora nu erad de căt că ginerele sfid, fost. Prefect la Vălcea, ne putendu l direct lovi, aii crezut să 'şl satisfacă aninositâţile cu aceasta, crezând că ’l va aduce umilit la picioarele acestor disparaţi. Spre a se sei cura s ad făcut rechisiţinnile, mu socotit că nu fac r6Q a vi-le comunica, pentru ca să scie ţara, cine sunt aceşti acuzătorl al trecuţilor, cari nu ’şl ad permis vre-o-datâ să comită aşa grave călcări de lege, căl-rănd In picioare pactul nostru fundamental, Constituţia care garantează (sub aspră pedeap<ă) averea, onoarea şi inviolabilitatea domiciliului. astăzi toate nesocotite şi des-preţuite de aceşti arlecbinl al con-rupţiunel şi neadevărului.
                                 R.
                                                                                   SOIRILE ZILEI
   Citim In Curierul din Calaţi următoarele :
   Suntem informaţi că navigaţiunea pe Dunăre din jos de Reni, la ls-ruail şi pănă la mare este liberă, aşa că năvele de comercid vor circula in toată sicuranţa pe aceste puncte.
   Se transportă pentru Reni tunuri de mare calibru, ara văzut Intre dfin-sele multe de la 1 95 şi pănă la 225 puduri greutate. Acolo mal sunt Încă un mare număr de ast-fel de arme, de un calibru foarte respectabil.
   Renii nu va mal putea fi atacat de barbarismul turc care şl permite să bombardeze un oraş deschis şi neapărat.
   La 24 Aprilid la fl ore dimineaţa a plecat pentru Llrăila din lagărul de lăngă Galatz o baterie de tunuri acoperită fiind de două regimente de cerchezi de caucaz şi un regiment de cazaci de Don.
    Mal multe familii romăne de prin satele din partea dreaptă a Dunării, ad fugit In GalatzI cu căt ad putut lua cu dănsele.
    Ni se spune că autorităţile tur-cescl le-ad ordonat ca In 48 ore să părăsească acele sate.
    La 27 Aprilie, In faptul zilei, orele 4 şi jumătate bateriile ruse ad Început focul, au forţat pe infanterie a se retrage din ambuscade, ad lăsat bărci cu soldaţi, care ad trecut la Ghecet la 6 şi jumătate şi n'a tntempinat nici o re9i9tenţă, ad de-rămat meterezul turcilor, ad dat foc pichetelor şi s’ah Întors Îndărăt. Totul este liniştit, orăşenii ad început să aibă Încredere.
   AHăm că bombardarea Giurgiului de către turci a Început azi. M. Sa Domnitorul a plecat acolo.
SCIBI SOSITE CCTPOSTA DIN DUMA
                                                                                                                                                                                                                         Landra, 7 Miiu.
   «Oficial Ueater, comunică din Erzerum de la 2 Mftifl, cS 2,000 raşl aii făcut in-oercsrea de a străbate pria strimtorile de Ia Soghanti lângă Varisbanîafi fost însă respinjf de către trnfwle renite din Kars. Apoi ruşii avi făcut o încercare contra unei citadele din Kars.fi afi fost siliţi ase retrage cu mari perderl. Seihul Knrdrilor Abullah concentrează 10,000 omeni Ia graniţele rueeftt
                                                                                                                        Ol’ERA ITl LIANĂ
   Aseră a fost întâia representaţie a Operai italiano la Teatrul-Cir», snb direcţia artistică a inteligentului fi iabHolaî nostru măiestru Franchettî.
   Artiştii străini ri’afi grăbit a se oferi când afi aflat că d. Frauchetti s’a determinat a ee însărcina cu direcţia artistică a nnel asemenea societăţi, — aet-fel că d-sa a putut să’şl formeze un buchet ales,
   Represenlaţia d’aseara n avut uu succes deplin şi neaşteptat; de aceia ne place a felicita direcţia pentru iniţiativa şi edenta rea ideei ce a avat d’»i procura publicului, la aceste îmrejururî, o desmerdars şi petrecere atât <te frumoasă.
   Prima Dona, doamna A. Ginnnetti, este o artistă cu un rar talent, are o voce şi o metodă detnnă d’a cânta p’o scenă mult mal înaltă din Enropa.
   A fost aplaudată Iu fie-care bucata şi chemată la ouoarea scenei de mal multe ori.
   Pablicul declarat j*entru densa şi suntem Mg ari că va reporta o victorie şi netă seară in opera Trovatnre.
   Primai tenor, d. E. Cxstugno, cânta iar c’o bana metoda; este adevărat italian, pliu de simţire; este eacolent ca artist şi ca cântăreţ. A fost aplaudat tontă seara şi chiă-aiftt la onoarea scenei.
   Primul bariton, d. A. Graudi, a surprins publicul cu puterea şi întinderea voce! sale. Căută perfect,—şi maî cu «eamă la finalul din netul III, in scena O som-m*' Carlo^ a făcut o pnntatură cu un sol acut, care a făcot pe public să ’1 aplaude cu frenesie.
   La daotiunl dintre sopran şi teuor, A mărit potmi adtsto, a fost admirabilă îmbinare \ cu care s’a esecutat acele dificile patmgiurl,— iar când aceste voci, la finele octalul (II, afi câtat unison, publicul s'u enlusiasamt şi o cerut ou stlruiuţă repetarea.
   D. Kradelloni, primul bas, a cărui voce este bine timbrată şi care ’i demn de camarazii săi, a fost asemenea aplaudat.
   Orchestra dirigintă de d nu C Giuiietti a fost admirabilă, şi domiua ca tot-d auna arcuşul d-lul Wiest.
Sâmbătă se va cânta opera Traviot*-
TIMPUL
COORS DE EFECTE PUBLICE S! DE OF,FISE
                                                                                                                        Murwreicf, 27 Ayritit t$77.
V A I- O A K E A
”<•«*%• OfTvrv*
Ohliiţ. Rurale . W/o lbfit »            >       ti sorţi
linpr. Oppenh>-ira 8% 1866 Oblig. Doiueniale 90/q 1871
- -     71
-      09
Pr>dC
fit o*
   70
68
> , eşite Io sorţi            --- •     1 ---   
       , Credit fono Rur. V/a _     C71/* 67    
, Credit fonc. Urban          _     53    ---   
   Impr, Mun. Cap. 800'e l8l5 _     62    ---   
Pensii (SCO) Hoi>Ar«1& fr. 10 _     110   ---   
AcţilCăile fer,rom. 5^/q 1863 ---   ---   --    
» prioritari &>/o 18C8        ---   ---   -     
Dficia C ‘* de A88\(ţ.        ---   ---   ---   
     Act. (fr. 500) 8®/, 1871 ---   200   ---   
România C '• do Aaaisj,                         
      Act. |fr-, 400) 8% 1873 _     45    ~     
Mandate........               _     ---   ---   
linpr. Municipale fr. UO      ---   ---   ---   
Act. financiare Romilne 8%    ---               
Căile ferate Ottoraane                    _     
Act (fr. â00) 3%                    ---   ---   
Renta Roni&nă......           ---   ---         
           CUPOANE                              
  Oblip. Rurale p. 23 Aprilie ---   08          
         > Domcciale espiratc ---   97    ---   
, Ponciare rurale .           ---   ---   ---   
, Comunale ....               ---   ---*  ---   
           DE VISE                              
Pari*..........                       100 100   
Mareille........              ---       -       
Uruci“lvP*........            ---         1 __  
Anv-s.........                ---     ---       
Elveţia .........             _       --- 1 --- 
Londra .........              _     2525  2520  
Londra dornic. 1.....         ---     ---  ---  
Amsterdam.......              ---     ---  ---  
         Viena . . . . « .... ---     ---  ---  
Berlin.........               _       121  ---  
Lipsea .........              ---     ---  ---  
Escotnpt........              ---     ---  ---  
Lira Otoman......             ---     ---  ---  
Galben auitr.......           1 ---   1 “  ---  
Aeio e. Argint......          l -   1 ---  ---  
                   ClRSl’L DE BERLIN            
           9 MuiQ (st. a.) 1877 Acţiunile cililor ferate româue Obligaţiunile române C n,0 . Priorităţile căilor fer. rom. 8 împrumutul Oppenheini .
Napoleonul................
Viena, termen scurt . . .
     »     » lung . . .
12
48
48
72
16
26
                                                                                                             URSUL V IKMtl
                                                                                                           9 Maiă (st. n.) 1877.
Metalice........................ 57 76
Naţionale.......................61! 90
Urnita în anr................... 70 20
Lose............................106 75
Acţiunile băncel............... 769  —
Creditori...................... 185  90
London.........................!2ft  50
Obligaţiuni rorale nngare ... 72      —
       ,   temeşvnr............. 69 25
       ,    transilvane .... 68 75
Argint în mărfnri................118 30
Ducatul........................... 6 10
Napoleonul........................10 36
Marr 100 ............. . . . t«3 65
                                                                       l^dl-A.O.A.SXIsrxJL
                                                     SE AFU IN CALEA MOSCSEI T 2». VIS-A-V1S DE GRAM) HOTEL DE BDLEVABD CASA GHECEAHO
      rria societate it viena neutrii mm k «laiia si «uri ie liclaiee
aduce ia cunoscinţa onor. ei comitenţi câ tOto filialele aflâtOre In România trebue să fie desfăcute
                                                                     negreşit şi irevocabil până la 15 Maiu st. n.
   Aceşti civconstnnţl pe de o parte, şi otirMil estraordiimr (le mare al aurului, ne pun in dosi ţi une (le a putea reduce încilcumillt preţurile deja fdrte eftine. spre a (la O probă fiecăruia de eftinătatea la care piSnfi acuma n’a ajuns încă nimenea. O concurenţă vină ea de oricare parte, este dar ilusorie căi i in Dumiream n'a eaistat inel pOnfi aemna o desfacere aşa de adevărată şl soridsă.
   Spre dovada mat mare a celor ijiso de mat sus si se observe preţurile Clirente reduse şi notate mal jos Şi mat beueficilm şi la cumplrlrl de 50 franci 3 °/o la cele de 100 franci 5°/o şi la ce’e de 200 franci 10 °/o.        Representantul Societăţel fabrice] de Ofamlâ şi Albituri.
  Preţul curent dupe scă<Jămfmtul de 4r5°|0 cu preţul flesat.
            Batiste n 7* duzină
                            înainte acum
   Batiste de copil a....fr. 1 45 fr. 1 —
                                                                                                                                                                                                                     ceru cunoscB Bţ hineşi n practicat mai mulţi «ni studie!»» progruinulni liceal, doresce a pruda h*‘ţiuDl particular»'.
    A aa adresa la admenietraţinuea acestui <)iar, Palatul .Dacia*.
ci rom, ti administrator, S;i
practice in termen de 20 unii iu agricultură, dore8ce a se nngnja ca administrator la verî-nn proprietar de moşii. Doritorii să bine-voiască a se adresa la Tipografia Thiel fi Weitre.
                                                                                                                                                                                                      Olandă de lîumburg Batiste englesesct, fine ....
   >  eugles. cu bord. col. tivite
      Prosdpe şi Şervete n
Prosdpe de  aţă curată ...
   >      >    damasc ......
Şervete de umsă...............
   >     ,       damasc........
   *     >    > engles . .    .
                                                                                                                                                                                                              Feţe de mese a 1
Pentru 6 persone albă de aţă .
   >    i     |              » > ilaumsc
   »          »         > i >
   *    12    *   > qnal, T.,
                                                                                                                                                                                                                        Pandărie
      de    coţi Pfimjă de  casă
                  >    >   copil
               Olandă de munte ,        , Silesia
               Pawjă de Olandă
                 >      , Belgia
                 >      ,  Rumb.
                                                                                                                                                                                                       Bucată p. 7 cercefnrî 8 coţi lat
       »      »      » de   Rumb.
De închiriat,
                              un snloiiH , nuă iatac, o altă cameră şi un grajd, preţul ]*> 6 luni 45 gftl-bpnî a se «dresa la tipografia Thiel A Weiss, peă Strada Scaunele No. $8.
> (3 ---- ,  3 50   
, 10 - >     5 50   
, 1 25 ,     2 25   
7. (Dizhul          
fr. 8 50 fr. 1 50   
, 13 - »     7 ---  
. « ,        4 25   
, 14 25 ,    7 50   
, 17 - ,     9 ---  
biiciitft           
fr. 6 50 fr. 3 5i(  
. 10 - ,     5 ',() 
, 20 - ,     10 50  
>33 --- >    13 --- 
fr. 38 - fr. 16 50  
> 40 - .     22 --- 
> 55 - .     30 --- 
> «0 >       33 --- 
■ > 90 --- > 50 -   
> 110 - ,    60 --- 
170 -
  72
  90 -
90
41
50
                                                                                                                                                                                                      Bufe de Dame
Cămuşe de ŞifFon cu şnur . . . . fr. ,       • >    » broderie . . ,
  >    >   »   » Entredeux . .
5  50 fr. 3
6  25 ,      3
8 - ,        4
50
50
fr. înainte fr. 13 -     ,
   15 -      ,
   24 -      .
    4 50    ,
   5 50     >
   13 - ,
Căruaşe de Olanda cu br. de mână
    >    ,     ,    , Entredeux
    >    ,     , de but. forte fine
Caroisone cu cerenleţe..........
    >    cu broderie............,
    ,    de luxe cu broderie  . .
Puntal6ne cn  corculeţe..........,   5 —   ,
     ,      , broderie...........,    6 25  .
     > de      Piqnet.............>   7 —   ,
Fuste de costume.................  <3 —    ,
    >  cu Şlop . .                  >12 —   ,
    ,   >  broderie.................>15     >
    ,   >     , şi cu Şlep ...» 30 —        >
             Bufe pentru Cavaleri
Oînmtşe de Şitfun .............fr. 6 50 fr.
    .    ,    , spălată .         ,
    ,    > Olanda colorată .  . . >
    >    > Cretton frauţudesc   . >
    >    cu broderie...............
    >  cu piept şi manşete de olnuda >
    >  de Olanda forte fină . . . >
  Pantalone de Olanda...............
     ,       > Rumbnrg fine . . ,
                       Diverse
  Şorţuri de copil...............fr
  V» Duzină Gulere de Dame    .  . >
  1     ,      >  Bărbaţi .   .  . ,
  1 »   ,   Pepturî brodate   . . >
  *■,   >   Ciorapi de Dame   .  . >
  l/«   >     ,     > bărbaţi . . ,
  1 Bucată Flanele.................. 4 50
  6  >     de Barbe p. copil . . >     5 75
                                                                                                                                                                                                                                                                                                       8 -11 -n — 10 — 11 -19 — 6 50 9 —
acum
7 —
8  —
12 —
2 50
3 —
7 —
2 75
3 60
3 50
4 50 0 50
8  — 12 —
3 50
  4 05 6 —
  4  25
  5  50
  6   — 10 —
  3 50
  MSUT1UNI VARTI0OLARB
                                                        MATEMATICI C. Brailoiu, fiul
                                                              17 Strada Scaunele 47.
  DOCTOttUiTl. FKLÎX
                                                                 a'a mutat
IN STRADA CAL0NFIRESCU No. 3
                                                           la spatele Hotelului de Londra.
Do închiriat £££«««£
tul despre Teatru a casil d-lul N. 1. La-hovary, Calea Mogoşăi, No. 28. (5ss—6) Doritorii se vor adresa la d-sa.
Ho i                   nn fruino9aP^'
LMj I..II IllL ItU, tament în catul de sus, c:. ., St. rîndi, intrarea Rosetti, lîng-Oiamegill. Doritorii să se adresere La co& proprietarul C. C pelicann, Regia tctnna-rilor.
Vi urni negre, roşii şi
,%11. . veclil şi noni în |bntoe,‘xle veu-CIInJL', ^arB |a sulr-semnatui, .Strada Coama, No. 5. 7- Se recomandă iu special vinul negru vechiu de cea mai bună qua-litate. 406,-3.        A. Nlanolescu.
  2
  7
  5
15
28
17
  4
75 fr.
50 , 75 .
3 —
o
OO-
o
                                                                                         Calităţile unt! bune se găsesc asemenea eu picturile cele mal convenabile.
   l)iu causa «esonulul iuniniat sc vind cu Preţuri şi mai reduse: Piqutt, Şa/urit flanele, ciorti/rf de a(â, pJapâmc, Albituri pentru dame de piqui, şi mat alea de remarcat Batiste fine cu broderii, Garnituri pentru dame, Cravate pentru cavaleri {! dame, hatiate-Ciaire fi batiste cu dantele, ţi in fine ciUe-v» suie copiii» din remSşiţale fie Olandă cu 50 % rabat. Rafturile şi t6te uneltele nflfttâre acuma in magazie, sunt eftin de vdndare.
       Magasinul re afli Calea MojOşOl No. 20, vis-a-vis de Grand Hdtel du Boiilerard, casa Groceanu.
y LOMIIIIII.E FITERG 18 CVI
                                                                         este de vfimjare cu
                                                                    preţul forte eftin prin Domnu
O. SIEBREOHCT
                                                                            Biicurescî.
  ADVOCATUL
                                                 GHEORGHE B4L1NESCD
fost procuoor şi judecător, anunţă cu s’a strămutat in Bucnrescî, şi priimesce consultaţii de la orele 8—10 dimineaţa în domiciliul seu din strada Bistreca Antim, No. io.

SOCIETATEA DE ASSIGURA’tE
FONDATA ITT ANUL 1822.
    Ailnceru la cunoscinţa onor. public, câ societatea nssigur^zâ contra daunelor provenite ile incendia la clâdirl şi obiecte uiiscâ-6tre; contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor enusate îuărfurilor transportate pe apă.
    Asemena assigur^ijă ^estre pentru copil In tdte combinaţiumle cerute, şi asupra caşurilor de mdvte.
    Inforruaţiumle se dă la sub-scrisa agenţia generalii şi la agenţiile el de prin districte
                                                                        Agent general pentru România
                                                                   ADOLF WEISBEUG
                                                                   Colţul stradel şi curtea vechie (hanu roşiă).

■.»... I'V!S
                                                           A EŞIT DE SUB TIPAR
                                                               şi »« nflâ do vcsijiue
LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                             LA TOATE LIBRĂRIILE:
STAREA FINANCIARA
                                                                    A
   ROMÂNIEI
Discursuri rostite In parlamentul român
                                                                    de
   D IMIT li IE A. STURDZA Preţul 2 Lei n ______
ii...........................u»

:
■.......mm»r--...........Ji ^~^rrvrw
   .....................
 «DE INCHiRI£T«;
,          cu preţuri moderate
                             Apartamente, Prâvâlie şi Localul
                                 C'Ltl 0CCUPĂ BANCA DE BUCURESCI
                                        in
jPALATULt „DACIA
l
In formaţiuni la Direcţiunea Soiield(il .DACIA' —Vi
                                                                                    Aiiuncitii Important-
                                                                                         In format mure
  ESACTA HARTA
a fie-căruî district In parte din t6tă Komănia, en statistica lor şi cu numărul locuitorilor sătesc», arătat pc la fie-cure comună, se află do văl) jaro cu preţul numai de 5 lei noi, la subsemnatul, cnlea Văcăresc» No. 151.
  20°/« rabat.                (557)
                                                                                                                                                                    Locot -Colonel D. Pappasoglu.
                                                                                              Săniiuţă de Cantalowpl
  Dl- cca mal huni calitate, din speciile, cele mal renumite, culese cu »u-i'ijire şi tratate dtiţrii reţrulele neapărate prntru păstrarea gustului ţ ca-litaţel, sunt e vemjarc la suh-sanmatul, eu 1 frano pachetul. Pentrn eo-ntănip din districte sc priimeşte timbre post le, plătit prin anticipaţie.
                               IEAN VERMEULIN.
                                                                                                                                                                               Grădinaru d-lul Georgft C, Kilipeseu, Strada Dionisie No. (2.
   I IH I . IJ , !   Şl I I I I i IMWMl . ■
■HIMW-
                                                                                Cnalitatea cea mal bună nuiuaî tufi.u şi fag tăiat şi adus la domioiliu cu 75 m. STEăSTJEăSrXTXa
                                                                                Ia magasin de lemne a luîLessel, lingă gara Târgovişte, vis-â-visde fabrica tutunurilor.
  Comăuijile se priimesc şi la Typogrufia Thiel & Weiss, palatnl Dacia. 314-5-0.
S’ah furat
                        din Strada Philan-tropiî No. 16, o pereche cercel şi o broşa, lucrate aiur, fiecare cercel avea 8 pietre de (diamant, şi broşa 7 pietre. — Pcrsona care I va g3si, este rugat a se adresa la tipografia Thiel şi Wci9s, şi va fi recompensat cu t5 galbeni.
                                                                                                                                                                                                                                                    N. Geergescu.
   MT-AKWICA SV
jî MÂNUŞI MILITARE, GLACE, DIN SVEDIA :
                                                                   precum şi de uite manufunture din Parin §> Viena
                                                              HANDAGK, COPERTE DE PIELE DE CEK1IU
                                                          asemenea un mare deposit de tot felul de PARFUMERII se atiii de U Sf. Georva
                                                          Iu nişele L)-neI Klisi» Poppovifz, Vis-ă-vis dc Hiseiieu Sirindarl
                      St raţia  No. 22-
   Tot la menţionata fabric» s» ereefudŞă prompt şi bine de spalat şi de curitit mânuşi ori ce fel, precum şi de ort Ce aice comi'rine prmfire !a ramura acestei fabnel.
      46G_6                       JTJ3BIE VOGT.
«le
r
DEPOSIT STRADA EPISCOPIEI No. 4
                                       I.A .STSOGURILH NEGRU*
                                    OOASTUNE RARĂ
VINUKI FATUEALE
                                    VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI
 X3ST FLACOANE SI C U OC-A-UA
  cu preţuri f<5rte rrduHPi ii ncaudiie pent*
INDIGENE ALBE SI N *■' (■ K
Oe Cotnari , Drăgâşani . Odobeştl
                                                                                                                   Da Chlmpagne Bordeaux
                                                                                      VINURI en ero*
1 -
De DCIu Maro Mischel
Ratlechi»       __ _
     3TREI^E
     •i en detnil
                                                                                                         i»g«
       Madsra
Bişicată Mejru Vârtos Tămâioiâ
i en de ) Wall
i ">d
Cherry
Muscat tunel
               . De Rhin
  - ------ :|     » Ungaria m —                -   -------
Nu pdtc emeura nimeni cu mine nici in privinţ» cal'Uiţil vinurilor şi nici in ceea
                                                                                              « privesre preţul lor.
  N3. Liqueururi, Diferite Coanacurl vieu» »' 1iB chan,(,aSn»' Ţuică veche naturală fi Unt-de-lemn d6 Toscana              - ,
            i oscana.        avi THEODORESCtT.
NUMAI MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI
SERYIC10 PROMPT.
PREC1DRI MODERATE.
Tipografia Thiel A Weise, Palatul ,Dacia».
m Palatul „Dacia* (colţul Mogoşidiel şi Lipscaul) sub firiua
K O (C *■
ESTE IN TOT-!)’A-UNA BINE ASSOItTAT.