Nr. 97. JOI 28 APRILIE A NUL II. 1877. ABON AMBWTEI.B IN TOATi ROMANIA: IV an......................II. O. 4b |> fi luni.................* » 24 i»* 3 !nni «................... » 11 ÎN STRAINiTATIî P* un • « .................% > 6o 1NSKKT1UN1 SI EKCLAUt: Lini* de SO litere petit, pagina IV, 80 bani Pe pagina TI!, 80 bani, pe pa {rin a ÎI,3!p1 noi Reclame I lei noi linia. ^VISTXJISrOIXJKI 8f* UriiufNC In •trimAUU'; («a U-Oj » Jloaten-*t*in Vogltr în Vienna, \V»ICich|ţ-i*«e 10. A. in Vioom, 8tulj*nba*t/4 1 ; Rudol/ Mo*k In Vienna, 2; Vinccni Hnlicka in Yipnna, TninfalUtraM»* 17; UiUtpp Ldb in Vienna, K«chpnbachgaji»e \\; 1+ Jjang & Comp. in Peţta fi Havat-J^affiU-BulUer <6 Comp. In Pari*. Cfcrtsorl nefruncatp nu «* primate. Articolele nepublicate u vor arde. Un duri ir In Capitali 10 bani. BIUHOUL REDACŢIEI ijl ADMINISTRAŢIEI: PALATUL „IJAOIA.4 Un nurnfir tn Oistriotn 16 bani. Propunem cetăţenilor Iiucurcs-ceni următorii candidaţi pentru consiliul municipal. Numele lor sunt prea cunoscute, pentru a mal spune încrederea ce inspira tie-caruia. De aceea le recomandam tutulor fara osebire de partid. Alegerea va începe îuilne, Mercur! 27 Aprilie (colegiul 1), Joi 28 Aprilie (colegiul 11), Vineri 20 Aprilie (colegiul 111,) şi Sâmbătă 30 Aprilie (colegiul IV.) Este locul a zice aci lîucnres-cenilor: .Daca sunteţi mulţumiţi de isprăvile roşilor, votaţi pentru candidaţii lor; Î119A, cum v6 veţi aşterne, aşa veţi dormi. Nu trebue insft a scapa din vedere ca guvernul este atât de sigur de in-tluinţa morala a poliţiei asupra capitalei, în cât partidul sâti nici n'a publicat până acum lista candidaţilor s61, nici n’a făcut vr’o întrunire. ^laca candidaţii partidului conservator : Colegiul I. 1- George Mânu 2. Ştirbei Alecsandru 3. Triandaftl Grigorie 4. Dr. Turnescu. Colegiul II. 1. Orfcscu Alecu 2. Grigorie Cantacusino 3. Athanasio Costache 4. lancu Lahovary. Colegiul III. 1. N- Xanto 2. Vasile Paapa 3. Dobre- Nicolafl 4. Hagi Pândele Dimitrie Colegiul IV. 1- Gherman Dimitrie 2. Cernovodeann Costache 3. Gheraasy Nicolae 4- Vasile Capsa 5- Petre Dimitrlu. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privat al .TIMPULUI.* (AgeuţU Havan). — Serviciul de M«r|I 4 ore seara — Londra, 7 M.titt. I). Oliidsfone tn şcilinţi de azi ji-.i ilcsvol-tat moţiime.1 sa contra Turciei. Ministrul, secretar do stat la afacerile streine, a răspuns, cil Rusia este culpabilii de ruperea unirii puterilor europene. Kl a adaos, că Faiglitera va căuta a localiza resbolnl, şi că, dacă ţarul nu va ameninţa Con-stantinopolnl, nici un conflict nu este de temut cu Englitera. Discnţiunea va continua niăiuc. — Serviciul de Marti, 9 ore seara. -Roma, 8 MuiiL Senatul a respins In ultima lectură şi cu 105 voturi contra 02 proectul do lege relativ la abusurile comise de cler. Acest vot a produs o marc sensaţiiinc. — Serviciul de Mercur!. 9 ore dimineaţa. — Paris, 8 Maifi, Camera deputaţilor. Mini storul interpelat a-snjra unul articol din Journal de Naney, injurios pentru pir, el a veştejit acol articol, a-dăogliud : „Kste o faptă de rău cetăţean d'a injuria pe suveranul miel mari naţii cu cnre Francia roesce să conserve rele mal cordiale relaţii.* IIIN AFARA. Se putea prevedea, că, dieta din Pesta nu va fi pe deplin mulţumită cn respunsul guvernului la int.erpe-laţiunile făcute In restiunea orientala. Dieta a trecut la ordinea zilei dar chiar şi cel maf cumpStat dintre interpelanţi Paul Souisich, a declarat, că aceasta trecere la ordinea zilei nu însemnează, de loc, eâ dieta ar fl mulţumită căci ori care respuns ar fi aruncat oare şl care lumiuâ asupra cestiunel.—Ziarele din Pesta de asemenea sunt nemulţumite. De altmintrelea tocmai pe vremea, când deputaţiunea de la Constantinopol petrece la Pesta, respunsul reser-vat al guvernului nici nu putea produce alt efect. — Ediţia de seară “ Din contra ziarele din Viena, a-farâ de .Deutsche Zeitung,* sunt mulţumite şi ne asigură ră resjnin-sul a produs in cercurile politice cea mul l>unâ impresie. După „Moining Post” şi „Tiuies* trupele englezeşti ce vor pleca la Malta sunt următoarele: Opt vapoare pentru apărarea malurilor, fi 9 bitalioane de infanterie sad 30,000 oameni. 7 regimente de cavalerie cu 2600 cal şi patru brigade de artilerie cu 10 baterii şi 300 tunuri. lmperatul Wilhelm a plecat la fi Mal de la Strasburg. Se asigură că a fost prea mulţumit de primirea, ce i s’a făcut. După ziarele germano Principele Bismarck se va muta la Varzin. Călătorind, va trece apoi prin Berlin, unde va avea o nouă intălnire cu noul ambasador al Germaniei. Se asigură că noul ambasador tocmai in prevederea acestei Întâlniri şi a amânat călăvoria sa la Constantinopol. Din Ragu.sn li se comunică ziarelor din Viena, că mal mulţi dintre şefii miridiţilor dimpreună cu alţi 60 miridiţl ati fost captivaţi şi transportaţi la Scntari. Se crede că Prenk Doda se va supune. După ştirile sosite din Germania guvernul imperial urmează a spori numărul trupelor dislocate In provinciile din apropiarea Khinulul. Iu aceea şi vreme se asigură Insă atât prin ziare, cât In parlament, că această sporire de trupe nu are alt scop de cât a aşeza la graniţe tocmai atâte trupe, câte sunt dislocate Intre Paris şi frontierele despre Germania. Citim In „Le Nord :* Cracovia, 3 Mal. „Csas* se pronunţă energic contra formării unei legiuni polonese pentru a susţinea [ie Turei In lupta lor contra llusiel. Polonesil creştini nu aii nimic comun cu emisa turcilor infideli.* St. Petersbnrg, 4 Mai. Telegramele sosite astăzi la ministerial do rcsbel comunică detaiurl asupra operaţiunilor din Asia In cursul zilelor de 16, 17 şi 18 Aprilie. — Principele Tşevadtşevaţ a făcut rcounoa-şterl in direcţiunea Vladicau cu 27 escadroane şi 16 tumul. Un alt detaşament comandat de către generalul major Lori.s Melikofi a strebătut până la Laşghirt şi a distrus zece chiîometre diu linia telegrafică Kars Erzerum. Detaşamentul generalului Seremetofl' a străbătut la Saganloug, unde zece batalioane turceşti venite din Kars, afi fost puse pe fugă, şi-ad abandonat cliesoanele. Dupâ-cum zic prisonieril, comandant era Mukhtar-Paşa. Iu ziua următoare comandantul Melikotf a înaintat in recunoaşterile sale cu două-zecl de batalioane de greuadirl şi patru-zecl de tunuri pănă la Verinkea. La 18(30) Aprilie cavaleria, după o canonadă de două ore. a respins o sotnie de Turci şi a distrus o baterie. Lăsând cavaleria în Verinco, Melikofi' s'n Întors la Zaima şi ad făcut o sută prisonierl.—Starea sanitară şi spiritul armatei sunt excelente; populaţiunile sunt simpatice. La cererea numeroşilor locuitori se formează două regimente de cavalerie. ,lt6pub)u|ue Framjaise* publică următoarele rlndurl In numerul săd cel mal recent: Chalil-Şerif-Paşa a priimit erl şi s’a grăbit a comunica guvernului (frances) o circulară relativă la România, circulară ce a fost adresată de către Poarta Ottoinană tuturor representanţilor săi officialr pe lăngă cabinetele streine. Eatâ substanţa circularei In ces-tiune : Sublima Poartă consideră mesaginl Principelui Carol, adresat la 26 Aprilie Camerei din Bucurescf, precum şi actele guvernului princiar, cari nu fost sad cari vor putea fi urmarea jicestul mesagid. le consideră nu ca emanând nu de la libera voinţă a autorităţilor şi a populaţiunilor principatelor, dar ca o consecinţă directă a ocupaţiunel streine. înalta Poartă roamintescc, că nn depindea de la dânsa de a recunoaşte sad de a face sa fie recunoscuta de Europa neutralitatea Principatelor şi că ea n’a fost- in drept a suleva această cestiune de neutralitate, care era streină programului conferenţii. Şi apoi, disposiţiunile tractatului de la Paris ar fi procurat Principatelor, dacă ar fi avut cât de puţină dorinţă, mijloace suf-ficiente pentru a face să se respete teritoriul lor. In facia stipulaţiunilor tractatului de la Paris, este peste putinţă «le a admite scuza de neputinţă, In fapt safl in drept, alegată de guvernul princiar de a se opune la năvălirea In principate. Este de o potrivă evident că Russia, intrănd In principate a violat angajamentele Internaţionale. Sublima Poartă reamintesce că după un prim refus al guvernului princiar de a se concerta cu d&nsa în vederea acţiunii militare pe care o necesita circumstanţele, ea a adresat guvernului Principelui Carol in-vitaţiunea offkială de a uni forţele lui cu ale sale pentru a Înconjura pericolul comun. Cu tdte acestea tn facia unei invasiunl iminente, respunsul Principelui a fost absolut dilatoriâ. înalta Poartă 'şi-a împlinit scrupulos datoria sa către Principatele Unite. Acum aparţine puterilor amice de a aprecia dacă atitudinea guvernului Principelui Carol a fost com-formă cu obligaţiunile ce Tlncunibah. Pe când Poarta oferia acestui guvern mijldcele de apărare in contra invasiunil inimicului, miniştrii WflA il'fSM&A. OCOLUL PAMENTULU1 io 80 DE ZX3L.E XIV. (armare.) lndrSuneftţa răpire jgbutiae. Ventură-Lnroe rldea c„ hohot de succesul săă. Sir Cromartv ii slrînwwe mânile de bucurie, stăpânul năfi n tiam; «Bine,, ceea ce iu gnr» gentlemanului ecuivala c’o 'naltă aprobare. La toate aceste mnlţnmirl, Vân-lurS-Lnnie respunse e& tot meritul era al fltSp&nulnî s8Q ; cAt pentru el n'avosese de cit o idee ‘caraghioasă, ţi ridea gân-dindu-se că, eftt«-va momente, el, Vftntoră Lume fost gimnastic, ex sergent de pompieri, jucase rolul unei vădure incintătoare, a uonl bătrân rnjah imbălsSmit! Cit despre juna indiană, ea n'area nici o cnnoscieţS de cele petreente. Infăţurată în pătnrî, se repaus» pe nuni din scăunele. Elefantul, condus cu multă dibăcie de Parsiu, fugi» prin pădurea încă întunecoasă. La şapte ore, popăsiră. Juna fenice era tot amorţită. Călănsul iî dede cite-va picături de apă şi de brandy, dar tot nn se deşteptă. Sir Francis, care cunoscea efectele beţiei cu aburi de cinepă, nu se îngrija de dinsa. Ceea ce ’l preocnpn nmi mult, era viitorul şi no se tnmn a spnne ini Fileas Fogg că dacă mistres Anda ar reminea în India, de signr că va cădea iar in mi-nile călăilor sîî. Acea sectă se Innţnia în toată peninsula, şi cn toată agerimea poliţiei englese, nn va putea scăpa. Sir Cro-marty cită un fapt analog întâmplat de curind. După părerea sa, juna vădnvă nn va fi sigură de cit eşind din teritoriul indian. Fileas Fogg respunse că va ţine seamă de aceste observaţii şi *şl va lua măsurile. Pe la zece ore, călănRul anunţă că sunt aproape de staţia Allahabad. Aci reîncepea iarăşi calea ferată ale cărei vagoane străbătând într'o noapte şi o zi distanţa ce despart* Allahabad de Calcnta. Aşa dar Fileas Fogg ajunsese la timp ca să ia vaporul care nu pleca de cat a doa zi, adică 25 Octomvre, amia/.î pentru Uong-Kong. Tânăra femee fu culcată într'o cameră a gSreî. Ventură-Lunie fn însărcinat să târguiască pentru ea diferite obiecte de îmbrăcăminte: rochie,şal, blănî, in fine tot ce va găsi. Stăpânul săO dede voe să plătească ori cit, Vântnră-Lnme seduse îndată şi cutreeTa stradele oraşului. Allahabad e cetatea Ini Dumnezeii, cea mal venerată diu India, fiind-că este zididă intre confluentele celor două flnviî sacre, Gangul şi Jnmna, în a căror apă vin să sescalde toţl'credincioşiT. Se scie apoi că, după legenda lui Karaainna, Gangul isvornace diu cer, de unde, graţie Iul Brama, se coboară pe pământ. Făcândn'şi tirgnelile, Vântnră-Lnme vedea şi ornşnl, odinioară apărat d’o cetate măreaţă care acum devenise o închisoare a statului. Nu mal este nici comerciB, nici industrie ia acest oraş, odată aşa de înflorit. Vântură-Lume care cânta in zadar nn magnsin cn haine, cn cum ar fi fost în Regent-street, nn găsi de cit la nn evreii bătrân, care vinden vechitnri, IncrnrileceT trebnia. De aci Ină cn mare enevoinţă o rochie de stofă scoţiană, o haină mare şi o frumoasă blană de samur. Toate acesten le plăti şeapte-zecî şi cinci livre (î,875fr.) Apoi triumfător, se întoarse la gară. Mistres Audă începea să'şi vie în simţiri. Beţia, in cnre o aruncaseră preoţii de la Pilîngi, trecea cu incetnl, şi frumoşii ei ochi îşi relnail toată dnlcenţa lor indiană. Când regele-poet , Uşnf Ddaul, celebrează farmecile reginei Ahmenngara, iacă cum cântă : ,Luciosnl ei păr, cu graţie despărţit in tdou8, inpodobesce conturele armonioase ,nle obrajilor ei delicaţi, nlbl şi strălucind ,de frăgezime. Sprîncenele ei de eben «ii ,trăsnra şi puterea arcului Ini Kama, zeul „amorului. Intre lungile’! gene mătăsoase, „lumina neagră a marilor sîî ochi limpezi, „înoată ca în lacul sacru din Himalaia „oglindirea celei mal pure Inrnînl cereşti. „Mici, regulaţi şi albi, dinţii sîi strălucesc „printre buzele’! snrizânde, ca picăturile de „roă in sinul abia deschis al unei flori de „grenadă. Urechile'I drăgălaşe cu curbe si, metrice, mânele'I rosalbe, picioarele-I bom-„bate şi fragede ca mnguril lotului, lu-„cesc ca cele mal frnmoase mărgăritare „din Geilau, ca cele mal frumoase diamante „din Golconda. Subţirele’! şi mlădiosul mij-„loc, pe cnre o mână ’I poate cuprinde, „arată şi mai mult eleganţa şoldurilor el ,rotau/,î, şi bogăţia bustului în care tinereţea in floare resfaţă cele mai bogate „tesaure, şi, sub cutele mătăsoase ale tu-„nicei, pare că'i turnată iu argint curat, „de cbiar mâna divină a lui Vicvncarna, „eternul statuar.4 Afară de aceste umflături poetice, e destul să spunem că mistres Audă, văduva rajahnlui din Buudelkund era încântătoare în toate privinţele. Vorbea eugle-zesce cu o mnre puritate, şi eălîusu! nu minţise zicând că această juuă pnrsie, fusese transformată prin educaţie ce'I sî daae. Convoiul aven să plece. Călînsul aştepta. D. Fogg ii plăti preţul convenit, fără a ’i da mal mult nici un farthing. Aceasta cam puse iu mirare pe Venturâ Lume, care scia tot ce stăpâunl aîă datoria devotamentului Pursiului. Parsiul îşi puseBO iu adevăr viaţa in joc cu răpirea de Ia Pillagi, şi dacă mai târziii indianil ’l-nr fi bănuit, greă putea să scape de resbunnren lor. Mai remânen cestia lui Kumi. Ce vor face cu un elefant cumpărat aşn de scump? Fileas Fogg luase de mal nninte. o re-aolnţie în această privinţă. 1 TIMPUL tr&tafl in secret cu acesta şi incheiafi o convenţiune care pune la dispo-siţiuneR năvălitorului toate resursele ţnrel. Publicarea acestei convenţiunl a relevat o situaţi uite pe care Poarta era departe de a o bănui şi care face să atărne cea mal grea responsabilitate asupra unul guvern, care ui-tăndu-şr toate datoriele, n'a esitat a contracta cu străinul arangiamente nescuzabile, având de ţintă de a înlesni năvălirea în imperiu, trădând în acelaşi timp interesele ţărri, Încrederea guvernului suzeran şi speranţele ce toată Europa pusesse pe ins-tituţiunile Principatelor-Unite. Judecata ce trebue să lovească nisce acte săverşite cu o lipsă de lealitate a+ăt de patentă, nu va putea fi prea severă. Circulara sfurşesce prin această declaraţiune: că înalta Poartă consideră pre Principe, precum şi autorităţile locale ale ţărel, ca găsin-du-se în puterea inamicului, şi mal mult încă, actele şi hotărîrile ce ar emana de la ele în durata ocupaţiunil rusesc!, le consideră ca având carac • terul unei usurpaţiunl adusă autorităţii legitime a Sultanului. La această circulară este anexată copia unei telegrame adresată la 23 Aprilie de către d. Cogălniceanu. Marelui Vizir ca respuns la oferirea de apărare şi protecţiune a Porţii. 0 ŞEDINŢA A PARLAMENTULUI TURCESC Ziarul vienes „Neue Freie Presse* publică o dare de seamă ;despre o interesantă şedinţă a parlamentului din Constantinopol. Comunicăm din această dnre de seamă partea dis-cuţiunel asupra manifestului de res-bel al Rusiei. „Hassan Felinii EfTendi*, deputatul oraşului Constantinopol, începe discuţiunea. supuind manifestul Ţarului unei aspre critice. Rusia, zice el, tot-d'a-una a luat de pretest protectoratul asupra creştinilor supuşi Porţii. Adevăratul scop pe care toată lumea îl ştie, e însă cucerirea Turciei. Faţă cu această tendinţă, datoria sfftntă a tuturor otomanilor e a apăra ţara cu toate mijloacele şi toate sacrificiile, ce s’ar cere. Supuşii nemusulmanl al Porţii, ca fii al aceleiaşi ţări atî acelea-şi drepturi şi acelea-şl datorii ca supuşii musulmani, şi nimeni nu se îndoieşte, ca el vor dovedi, că nu doresc protecţiunea liusiet, că sunt sătul de a se vedea duşi în rătăcire prin o politică iloială, ale cărei scopuri tuturora le sunt cunoscute. •Parsi,—zise cl culensolui,—aî fost devotat ţi îndatoritor. ’ŢÎ am plătit servicinl, un insă devotamentul. Vrei acest tlefaut? Este al tâd.„ Ochii călânsulni Inciră. €Este o avere ce 'ini dă Înălţimea Voastră ! strică el. — Primeşte,căleusele, respntise d. Fogg, şi tot eu iţi voiu renumea îndatorat. — Vezi aşa, — strică Vântură - Lume. Ia ’l, amice! Kami e nn animai deştept şi enragiosl, Şi ducându-se la elefant iî dăte câte-va bucăţi de zahăr, zicendu ’i: •Na, Knmi, na, nn I Câte-va momentednpăaceea Fileas Fogg, sir Cromartv şi Vântura-Lume, instalaţi într’nn confortabil vagon al cărui loc nmî bun îl ocupa mistres Audă, sburad spre lienares. In cursul acestei distanţe, tânăra femee ’şî reveni de tot in fire; fumnl hangului se risipise. Care ’i In mirarea când se vâzn într’nn compartiment al căieî ferate, in haine europe»1 f' în mijloc»1 ,inor călători cn totul necunoscuţi! După aceasta deputatul din \leppo „Manuk Eflendi* se urcă la tribună. El desvoltă mal departe ideile »-tinse de preopinent. Rusia, — zice el,— nici odată nu a dat protecţie creştinilor, dar nici creştinii nu aă avut trebuinţă de protecţia el. Iu Turcia este un guvern ce îşi dă silinţă a mulţumi dorinţele tuturora Eă sunt un creştin armean,—■ zice Manuk,— şi efl prin aceasta declar In numele populnţiunel armeneşti din provincia mea, că noi nu avem trebuinţă de protecţiune rusească, că noi suntem mulţumiţi cn soarta noastră actuală, şi că suntem gata a jertfi sănge şi avere pentru respingerea atacului şi pentru apărarea ţării noastre şi a suveranului nostru!* (Atăt camera căt şi galeriile ad respuns cu aprobaţiunl şi cu aplause 9gomotoase la aceste cuvinte.) In urmă „ Sehuh EfTendi “ iea cuvâctul. „Eată, vedeţi,— grăieşte el,— creştinii de loc nu doresc protecţiunea Rusiei. Să le dăm numai ocasinne, de a fi mal folositori pentru stat, promulgăndu-se o lege In acest sens.* Aplausele tribunelor ln urma acestor cuvinte silesc pe preşedinte a chiăma la ordine. Din ce în ce însă entusiasmul creşte cu deosebire după ce elocintele deputat al oraşului Tri-polis din Siria. „Nicolai Nanpal Ef-fendi* ia cuvântul. ,Ed vid din Siria,— zice el. — şi cunosc creştinii acestei provincii. Cu toţii sunt sătul de protecţiunea rusească. Dar nu numai singuri aceştia, ci toţi creştinii din imperiul otoman judecă ast-fel. Despre aceasta m’ara încredinţat numai de căt după ce am sosit la Constantinopol şi am avut întrevor-birl cu colegii mei creştini şi astă-zl declarăm Ruşilor : Nu ne trebuieşt^ protecţia voastră !— Fac această de-claraţiune nu numai în numele creştinilor sirieni, ci In al tuturor creştinilor de supt stăpânirea Sultanului. Coranul ne dă destulă protecţie şi mal vine apoi Charta care ne asigură un viitor fericit. S’a întâmplat poate, că creştinii ad emigrat din acest imperid. fiind că ernd nemulţumiţi ? Nu iubesc el acest imperid cape ţara lori— Da; el sunt gata a lupta alăturea cu fraţii lor otomani contra atacului rusesc. Zic adevărul, grăind acestea !“ Astă dată preşedintele nu’şl mal dă silinţă a ciuma tribunele la ordine ; din contră, dimpreună cn alţi deputaţi, şi el merge să străngă raăna oratorului. AiroMis Nar.ah Effendi, un maro-nit catolic din Beyrut ia cuvântul. El invită ironic pe Rusia să dea Uimei catolice pe episcopii cari sunt Aceştia mal inteiii o ajutară să so des-meticească, dânda ’i câte-va picătnrî de licoare; apoi brigadirul iî povesti istoria cî arătându ’î mai cu seamă devotamentul Ini Fileas Fogg, care no pregetase a ’şî pane viaţa în joc ca să o scape şi cu-tezătoarea fapta a lui Ventură-Lmne, care a decis succesul. D. Fogg lăsă a ’i spnnn toate fără să pronunţe o singura vorbă. Vântură-Lume, ruşinat, ropeta inorcil »că nn merita să se vorbească pentrn aşa mic lucrul. Mistres Audă mulţumi liberatorilor ei mal mult cu lacrimi de cât cu vorbo. Frumoşii el ochi mai mult de cât buzele ’I, uspriinara adâuca ’i recunoştinţă. Apoi n-dur.ându ’şi aminte că este tot pe pământul indian, undo pericolul putea „’o aştepte încă, se înfiora. Fîlleae Fogg înţelese ceea ce se petrecea într’ânaa şi. ca sa o liniştească, iî oferi, foarte cn răceală, h'o ducă In ltong-Kong, unde va şedea până când va crede c’a trecut orl-ce pericol. (Va urma.) în ecsilul din Siberia, şi să uşureze soarta aspră a propriilor el catolici Atăt de multe popoare gem şi suspină sub sceptrul rusesc: pentru aceştia să’şl aplice Rusia bine-facerile. .0 Rusie — esclamă maronitul cu era faşă. — renunţăm la protecţiunea ta şi nu voim a şti nimic de tine. Lasă-ne să trăim cu guvernul nostru în pace şi nu vorbi de protecţia creştinilor din Turcia, pe cănd al în casa ta destul de lucru! „Da, domnilor creştinii protestă cu indignare contra acestei aşa numite protecţiunî El nu sunt cu trup şi cu suflet soldaţi ca fraţi lor otomani, dar spre a jertfi sânge şi avere pentru ţară, spre a da tot c.e aă pentru independenţa el, spre aceasta domnilor mei, tot-d’auna sunt gata.* In urmă vorbeşte „Simon EfTendi* din Erzerum în numele coreligionarilor săi contra protectoratului rusesc. De asemenea un alt deputat din Anatolia; apoi „Simonachi Efendi* din Konich în numele grecilor şi armenilor şi in sfirşit „Rouper Effendi* în numele Românilor din Andrianopol. Atât despre această interesantă şedinţă. Observăm numai, că in numele creştinilor slavi nimeni nu pare a fi vorbit. SENATUL Şedinţa de Marţi 2(3 Aprilie, 1877. Şedinţa se deschide la 2 ore după amiaijî, sub preşedinţa D-luî D. Brătianu. Se votează fără nici uă disenţiune următoarele doue proecte de legi: 1. Legea pentrn constituirea miliţiilor în corpuri active, prii mită cu 27 de voturi contra 4, şi 2. Proectul pentru modificarea Iegeî gnr-dei orăşeuescî adoptat cu 2G voturi contra 5. D. Ciimiirdşescu citesce raportul asupra proectnluî de lege relativ la înfiinţarea de comisari şi agenţi prevăzuţi in convenţin-nile încheiate cn guvernul imperial al Rns-siei, la înfiinţarea a trei comisiunî de a supraveghea aplicarea Iegeî reqnisiţiunilor şi la autorisarea gavernuluî de a emite bonnrî de tesaur până la suma de 500,000 lei necessare pentru aceste cheltuelî. Legea fiind luată in consideraţinne fără a se lua nici uă debatere se dă citire ar-ticolilor. Art. 1 şi 2 se priimesc fără disenţiune. Assnpra nrt. 3 care tratează despre emiterea bonurilor de tesaur în valoare de 500,000 lei pentru acoperirea acestor chel-tnelî, ia cuvântul D. Drossn. D-sa dice că nn poate înţelege cum guvernul cere rnereiî la împrumuturi şi emiteri de bonnrî de tesaur, cn ocasiunea celei mai mici chel-tneli ce este dator a (ace, pe câtă vreme ,'a votat un budget şi s’ad creat resurse. Unde vom ajunge cu acest system ? Rospuude D. Ministru .Justiţiei, care n-rată că budgetnl s’a încheiat cu un deficit enorm, şi că resursele create prin el nn snnt sufficiente. Participă la disenţiane şi D. Manolaki Costaki, şi după respnnsul d-lni Preşedinte ni consiliului, discuţiuuea se închide şi art. 3 este adoptat. Art. I se priimesce fără disenţiune, Legea iu total se adontă cu 2(3 voturi contra a (j. Se votează asemenea fără disenţiune şi ea majoritatea de 27 voturi eontra a 4, legea pentrn bilnl de indemnitate accordat guvernului, pentrn măsurile anticipate, bud-getare şi constituţionale, ce a luat cu o-cnsiuuea trecere! trupelor ruBescî in ţeară. 1). Cănmrăşescu citesce raportul asupra proectnluî de lege pentrn facerea recensi-mentulul coutribuţiunilor directe. D. Drosso întreabă dacă guvernul aderă Ib modificările propuse de comitet. D. ministru răspundă că primesce unele din ele. D. Drosso, combate luarea in conside-ţiune a Iegeî. D-aa zice ca guvernul, va aven sa încerce multe decepţinni cu facerea unui noii recensiment general, mai cn seamă in starea actuala a lucrurilor. Projectnl este luat in cousideraţiune. Art. 1 şi 2 se primesc fără disenţiune. La art. 3 se presintâ nn amendament al d-luî N. Lahovari, asupra controlorilor. In acest amendament so zice ca aceşti controlori vor funcţiona şi ca agenţi de urmărire aî casierilor generali. După o scurtă deshatere la care iad parte dd. Stnrdza, Lahovari şi Cămîrăşoscu d. ministru de finance declară că aderă la amendament.— Articolul 3 se votează nst-fel modificat. Art. 4, 5, (i şi 7 se votează fără dis-cuţiune. La art. 8 d. Lahovari propune a se face o rectificare în privinţa termenilor, care se primesce. Art. 9 se primesce întocmai. La art. 10 d. Drosso presintă următorul amendament care se primesce fără disenţiane. „La cas când din împrejurări nu se va „putea face recenBÎmentn] in anul curent, „el se va face în anul viitor 1877. Art. 11, final, se votează fără discu-ţiuue. Asupra Statului controlorilor, ia cnven-tnl d. Sturdza şi’l combate. D-sa declară că va vota contra acestei legi de o imperfecţiune nepomenită, şi făcută fără nici nn calcul. Statal se votează nemodificat, iară legea în total se adoptă cn majoritatea de 22 voturi contra 11. Ne mai fiind nimic la ordinea zilei, şedinţa este ridicată la orele 4 p. iu. CAMERA Şedinţa de Marţi 26 Aprilie. Şedinţa se deschide la orele 1 şi jum. p. m. snb preşedinţa d-lui C. A. Rosetti, fiind presenţî 85 dd. deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. Intre comunicări este depeşa d-luî Sturza, care nu poate veni la Adnnare şi face cunoscut că este contra resbelnlnî. La ordinea zilei este raportai asupra proectulnî de lege relativ la modificarea art. 18 din legea înaintării în armată. D. raportor Gherghel citesce raportul şi proectnl, care se ia în consideraţinne şi se votează fără discuţinne. D. preşedinte declară, că la ordinea zilei nn e nimic. D. N. Lnpaşcn propune, ca Adunarea să se ocnpe cn proectele iu privinţa nnor Gestiuni ce privesc districtele, ca nlipirea nnor Comune etc. (Desaprobărî.) D. min. preşedinte snsţine propunerea «Uni Lnpaşcn, fiind-că sitnaţia politică este pentrn noi într’o faşă nelămurită încă şi Adunarea se poate de o camdată ocnpa cn alte proecte de legi la ordinea zilei, până când, poate în două-treî zile, va fi trebuinţă de concursul Corpurilor legiuitoare in cestinnî mai importante. Arată apoi încălcările şi jafurile Turcilor, despre care min de Esterne s'a adresat iarăşi la Puteri şi când vor fi adunate toate elementele necesare, se vor comunica Adunării spre a se prounnţa. D. min. al Cultelor cere să se voteze un mic proect pentrn modificarea legii concursurilor de profesori. D. min. preş. Rog numai pe on. med coleg să 'ml dea mai întâi d mijloacele trebuincioase ca sa plătesc pe acei profesori! D. min. Cultelor: Nn e vorba de plăţi! Şedinţa se suspendă. La 3 ore d. v. preşedinte Lecca comunică, că Adnnnrea nefiind în nnmăr, şedinţa se ridică. LEGE pentru suspendarea prescripţiunilor şi a termenelor unor acte judecătoresc!. Art. I. Termenul tntnror prescripţiunilor şi peremţinnilor în materie, fie civile fio comercială; termenele pentrn luarea de inscripţinni ipotecare sau preînoirea lor şi pentrn efectuarea transcripţiunilor, cum şi termenele orî-căror alte acte judecătoresc!, cari dnpă lege, trebnesc îndeplinite iutr'an timp determinat; asemenea toate termenele prescrise de lege pentrn n ataca înaintea ori-cureî instanţe judecătorescl şi prin orî-ce mijloace de drept, fie ordinare fio estra-ordinare, actele şi hotărîrile jn-decătorescî de orî-ce natară, civilă sad penală, suut puse în suspensinne pentrn tot timpul duratei slărei de resbel, sa3 a ocn-părei ţârei de o armată streină, sub cou-diţiunile şi in profitul persoanelor următoare : .a). Pentru toţi acei cari locuesc sad ’şl ad domiciliul într’o localitate împresurată sud ocupată în tot Rad în parte de o armată străiuă. b) Pentrn aceia n căror n.cţinne trebne •>" pe eserciteze in contra unei persoane locnind sad domiciliată într’o localitate aflată în asemenea condiţinnî, c) Pentrn oceî a căror acţinne este jns- tiţiabila de o autoritatejudecătorească situată într’o localitate, care se află fn a-celeaşî condiţiunî. d) In profitul tutulor militarilor aflaţi Bub steaguri, şi a totolor persoanelor cari eserBa în armată nn ser v ici ti obligator. In numărul acestora se înţelege că intră şi volantariî, Art. 11. Toate persoanele în profitul cărora B6 face această Buspensinne nu vor avea, după încetarea cauBeî care motivează suspenaiunea, alt termen pentrn a’şî eser-cita dreptul de cât timpul ce maî românea să curgă în profitul lor la promulgarea Iegeî de faţă, pentru împlinirea termenilor acordate lor de legile astăzi în fiinţă, fără ca, ou toate acestea, acest timp să poată fi mal scurt de o lună. Art. III. Epoca la care îucepe şi de la care încetează pentru fie-care circumscripţie judecătorească starea de resbel, de o-cnpaţiune Bad de împresurare se va statornici, pentru fie-care localitate, de către guvern, printr’un decret domneBC publicat în «Monitor*. Guvernul, când va aprecia că ooaparea sad impresnrarea necesitează un asemenea decret, va pntea fixa punctul de plecare a stăreî de sesbel, de ocuparea sad împre-snrare dintr’un moment chiar anterior promulgare! decretului. Art. IV. Nici o chemare în judecată, nici un act de procedură sad urmărire judecătorească nn se va putea face, sub pedeapsă de nulitate, contra militarilor sad orî-căror alte persoane cari îndeplinesc un aervicid obligatoriii în armată, cât timp vor sta sub arme. Art. V. In privinţa tutnlor celor-alte persoane, acţiunile intentate sad cele ce se vor intenta, fie în localităţile limitrofe cn linia Dunărei, fie în cele din lăuntrn ţg-reî, pe care însă guvernul le va fi declarat în stare de ocupare sad de împresu-rare, aceste acţinnî nu se vor putea judeca de cât iu mod contradictorid. Asemenea 8e va urma şi în privinţa vânzărilor silite imobiliare în aceleaşi localităţi. (Monitorul\) Persoanele mal jos arefcate oferind cal şi bani pentru armată, ministerul esprimă printr’aceasta mulţumiri nnmitelor persoane, pentrn patriotica ofrandă ce ad fS-ent Statului, şi doreece ca asemenea fapte sa dobândească cât de mulţi imitatori. Din Capitulă. D. Simeon Mihalescu, un cal; — E. Statescu, un cal; — Anastage Nedelcovicî. nn cal ; — Mihail Ferichîde, nn cal; ’ — Neculcea, un cal. — Nicolae Horneli, nu cal ; Madame Damary, un cal ; — Iordache Zosima, un cal; — Vasile Petre, 2 cal; - — Alois Muler, un cal; — C. Blaremberg, un cal; — C. D. Atbanasiu, 2 cal; — I. Calendern, nn cal ; — Mache Creţulescu. un cal; — G. Stănciufescn, nn cal ; — Teodor Simonide, nn cal; — Tache Constantine.seu, un cal; — Constau Minculeseu, uu cal; — Dr. Chirt&zi, nn cal; — Gr. Mânu, uu cal; — Dimitrie Pişcă, un cal; D-na Smaranda Christopol, un cai; — G. Hagi Tudorache, 2 cal; — Pache Protopopescu, 2 cai; — Dimitrie Ivanovicl, un cal; — Gr. Dragoescu, un cal ; — Colonel N. Arion, un cal; — Dimitrie Teodor, un cal; — Teodor VeisA, un ca/; — Vasile I. Dan, un cal; — Alexandrina FJorescUi un cal; — Gr. Vultnrescu, nu cal ; -— Dimitrie Hagi Pândele, un ca| ; — Vilhelm Gagel, nu cal ; — Nicolae Oreanu, ud cal ; — Christacbe Peneinlescu, nn ca! ; — Dimitrie Cftrştea, nn cal; Din judfţul Ilfov. D. Alexandru Elefterescn, un cal ; — Alexundru Panaiotesco un cal ; — bazar Şabeca, 2 cal; — Nicolae Daniilescn, un cal ; — Maratheid, un cal; — Constau tiu Staicn, un cal ; — Ioan Brătescu, un cal ; — Constantin Romus, un cal ; — Dimitrie Zavalesci, nn cal ; — Siropoln, 2 căpiţe fân şi 2 cal; — Ganciu Cernea, nn cal; — Ghiţa Vasilescn, nn cal; TI M PUL — Toraa Filitie RSdulescn, 2 cal; — lani Christidia, on cal; -— lancn StefBnescu, un cal; — Niţă Georgeeca, un oal; — loan Ivancin Nicolae, nn cal ; — loan Pasca, un cal. — George Mieirlin, uu cal; — Papadopolu, 2 cai ; — Mihail Georgescn, 2 cai; — Mihail Panaiotescn, un cal; — N. I. Eliade, nn cal; — C. Solacolo, uu cal; — N. F. Rfidulesen, un cal; — Papazoglu, un cal; — Baron Bina, un cal; — Vil hei m Consolman, un cal; — Constantin Eftimie, nn cal* — loan Constantin eseu, un cal; — T. Stan, un cal; — Anaat. Antoniadi, un cal; — Tache Anastaflescn, un cal; — P. Mateescu, un cal; Din judeţul lalmifa. D. George Falga, uu cal; — Nicola Marathea, nn cal; — Păunit Haracopo, nn cal ; ■— Marinche Popeacn, nn cal; — Aleie Vineşia, an cal; — Sandu N. Popa, un cal ; — Ilie Pop«co,nn cal; — Nicola Balcanski, un cal ; — Stancin Eene, un cal ; — lacoyBche Bădaleecu, nn cal; — loan Blebfta, un cal; — Constantin Moralhea, 2 caî; — Malagan, nn cal ; — Vasilache Brahu, 2 cal; — Baicio Ghencin, un cal; Din judeţul Dîmboviţa. D. Ghiţă Gavrileacu, un oal; ţ~ Coatache Popescu, nn cal; — loan Manoleacu, un cal; — Matheiii lacob, un cal; — Hristu Cantili, un cal; — Fraţii Rncireni, un cal; ■— Anatase Stelorian, un caî; — Dumitrache Ştâfăneacn, un cal; — LazSr Petrescu, un cal; — Cernat VlSdeecn, an cal; — loan Nicnlaide, on cal ; — Adolf Somn, nn cal; r~ Dimitrie Diamandidi, nn cal; r- Avram losif, uu cal; — Ion Sârba, uii cal; — Mache Athansiu, 2 cal; — Fraţii Lobola 150 let; — loan G. Dileşn 300 leî; — Enacha Nicolafl, 150 leî; — Dimitrie Pascu, 150 let; — Grigore Baneacn, 100 vedre ţuică şi 10 care fan. Din judeţul Bacău. D. A. Alecu DrSghicî, nn cal; — Panait Zdrabis, un cal; — Dimitrie Cracti, 2 caî; — Fetache Hagiopoln, un cal ; — George Aceenti, un col ; — George Leca, nn cal ; — Alexandru Macarovici, 2 cai; — Coatache Mihail, 10 galbeni; Din judeţul Gorj. D. loan Balănescn, 2 caî; Din judeţul Roman. D. Dimitrie loan, un col; — Iordache Mortzem, un cal; — loan Paladi, un cal; — Temifltoclî loan, un cal; — Alexandru Solom, un cal; — Gerge Manea, nn cal; — Dimitrie Gavrilescn, nn cal; — Joge Rober, 2 caî ; V lorgn Sturza, 2 caî; Din judeţul Tlleorm an. D- loan MarinovicT, un cal: Procopiu, 2 cal; — Chriatoder Ceacopulo, un cal; — Alexandru Vrani, un cal; — Achil C. Negreau o, un col; “ Lambroeli Caeulidi, un cal ; — Anton D. Foscolo, un cal: — Dimitrie Hotu, un cal; Fraţi! Andreescu, on cal • Fraţii Georgeeci, un cal; D. Alexandra Dadnini, 2 caî. — Dimitrie C. Barcă, un cal; — Moldoveann, nn cal; —- Baron Nicolae, 2 cat; Din judeţul Vlaţe a. D. Alexandro Tănăsesca, an enl; Anghel Anghelesco, 2 caî; —* Ştofan Paplica, nn cal ; SOIRILE ZILEI Bombarda ren Intre Calafat şi Vidin, Intre Români şi Turei, n Început azi (26 Aprilie) la orele două după amiazl. La începutul bombardărel, obusu-rile nu ajungeaă până la forturile Calafatului; cădeaă In Dunăre. Până acum putem să ne felicităm cu artileria noastră. Partea de jos a Vidinulul arde. Dintr’o oră intr'alta aşteptăm să ni se comunice c’a început şi bombardarea Giurgiului, operaţia armatei turcescl din Vidin coincidănd cu cea din Rusciuc. Armata ruşă se mişcă merefl spre Dunăre, atflrt pe linia ferată Bucu-resd-Oiurgiu, căt ji pe căile naţionale cari duc la oraşele dunărene. Se zice că măne va trece o parte de oştire rusească prin capitală, prin subnrbiele lăturaşe, pentru a nu mal ocoli. Ni se anunţă că la 2 Maiă marele duce Nicolae va veni cu statul sfifi major In CApitală pentru a face o visită M. Sale Domnitorului. Afară de bombardările arătate, Turcii aă mal bombardat şi alte punte strategice din judeţul Ismail, Brăila şi Ialomiţa. Temerile pentru trecerea başi-buzucilor In Oltenia ca să ucidă, să prade şi si devasteze, temeri despre cari am vorbit publicului, —din nefericire s'att Împlinit prea curănd,— de şi .Romanul* ne asigurase că nu se va lntempla nimic. Azi Insă chiar el, care a desmin-ţit de mal mnlte ori informaţiile noastre, relatează faptul. După ce Bechetul « fost bombardat opt ore mereă, başi-bimicil In cete de căte 100 şi 150 aă trecut către seară şi noaptea pentru a prăda şi devasta cu foc atăt in Be-chet căt şi pe malurile Jiului. Aă golit magazii, şlepuri şi alto vase de bucate. Au ars magaziile societăţel de navigare pe Jiu, o magazie a so-cietăţel austro-ungare de navigare pe Dunăre, mal multe vase cu ban-diera englesă şi austro-ungsră. Nu-merul victimelor este necunoscut. îndată ce a Început bombardarea, locuitorii şi autorităţile aă fugit din Beehet. Ni se spune că başi-buzueil pră-denză şi ard Încă prin acele locuri. Olteniţa a fost bombardată. Un fugit ne spune că din căt so.ie, opt locuitori aă fost răniţi şi trei ucişi. La oraşele Olteniţa şi Călăraşi, la satele Socariciu, Dichisenil şi Măgu renii, başi-buzucil asemenea au prădat şi ars. O telegramă a ziarului .Le Nord* spune că la Brăila ar fi fost ucişr mal mulţi inşi de obnze. Pftnă acum nu seim dacă accisfa este esnet, căci avem covinte d'a nu pune temeid pe afirmările şi scirile .Romanului* şi celor alte fol guvernamentale cnrl aă interesul d’a Ucunde toate calamităţile, oftnd publicul nu poate să le verifice. Intre trupele rusesc! cari aă trecut prin Iaşi, eraă şi doă legiuni de voluntari bulgari. Echiparea lor este după modelul rusesc şi armătura bună. Aceste legiuni vor forma cadrele unul corp de armată bulgară care se va forma îndată după intrarea Ruşilor In Bulgaria. Acest corp va avea misia d'a veghia la siguranţa publică a provinciei. Se va compune din 10 sad 15 batalioane. Colouia bulgară din Iaşi a echipat cu cheltuiala el pe tinerii Sn stare d’a lua armele şi'l va trămite la Galaţi. Inspectorul serviciului sanitar rusesc, geueralul Kasiusky, a ordonat organisarea a două zeci spitale In Moldova; au şi început să se ocupe cu constituirea lor. Starea armatei diu Rusciuc este de plâns. Soldaţii sunt sub corturi, iar casănuile sunt schimbate In spitalul!. Medicii, cari mal toţi sunt austriacl, se plăng de neplata soldei. Ale măncărel se Împuţinează din ce In ce. Un corespondent din Uetersburg, foarte bine informat, scrie următoarele : .Este iuvederat că resboiul n ar ti isbucuit dacă Englitera pronunţa un cuvănt energic la Coustautiuopol. Inerţia Eugliterel, prefăcuta el a-pisare, contrazicerea Intre actele şi vorbele el sunt atâtea fapte cari es-plică crisa prin care trecem. Se pretinde că guvernul eugles ar fi împins lucrurile la estremitate din causa rapoartelor neîntemeiate ale ambasadei sale din Petersburg, cari 11 făceau să creuză că Rusia nu era gata de resboiU. imperatorul, este adevărat, ţinea la pace; nici odată însă n a consimţit la înlăturarea reformelor pentru îmbunătăţirea soartel creştinilor. Guvernul eugles trebuia să ecie acesta.* Aflăm că de la Rusciuc au început să se pornească trupe cu drumul de fer la Vama, de unde să se îmbarce pentru a fi transportate In Dobrogia. Amenuntele ce aflăm despre bombardarea dintre Calafat şi Vidin sunt următoarele: De la întăile focuri ale forturilor Vidinulul romăuil aă iusciinţat pe turci că nu este nici un soldat strein in Calafat şi că trebue să Înceteze. Turcii au urmat cu bombardarea, Insă fără să se felicite de resultut. La început obusurile lor cădeau mal toate In Dunăre, şi numai după ce ud condesat forţa tunurilor, aă putut să ajungă dealul Calafatului. Nu tot ast-fel aă fost resultatele artileriei romăne. Doă tunuri mal cu seamă, ale căror nume ne scapă, măuuite cu abilitate, au făcut pe turci să şl regrete conduita, căci le-a sfărămat vasele din port şi incendiat partea Vidinulul din josul Dunărei. Trebue să felicităm pe junii noştri artileriştl pentru esacta ţintire. Pe la orele şease seara se zice că forturile turcesc! aă amuţit. Amenuntele ce vom mai afla, le vom comunica nelntănjiat. Citim in Le Journal de Bucarest. .Ara , tşitel&aorţl , Credit fonc llnr. 7% » Credit fonc. Urban Impr. Mun. Ca®. 8©*/o l#l6 Pe® «ii (300) do oft nd îl fr. lO AcţilCăile fer. rom. 6% 1868 , priorităţi OV® 1868 Dacia C *« de Asaig. Act. (fr. 500) 9% l87l Românit C-'* de ipuir. Act. (fr, 200) 8»/o 1Ş73 --- 45 --- Mandate........ --- --- --- hnpr. Municipale fr. 20 --- --- --- Aot. finoBCiore Româno ^Yo --- --- --- Căile ferate OUâmjuie Act (fr. 400) 3% - - - Uents Kom&nâ...... CUPOANK Oblin. Huralft p. 28 Aprilie --- 90 --- » Domeniale e»tTirat<* --- 90 --- , Eonoiare rurale . . --- 97 --- , Comunale .... --- --- DKVI8K --- --- --- Marsilie........ --- --- --- --- --- --- Anve .......... --- --- --- Eleeţi» ......... --- --- --- 2525 2525 LonJrl dornic.1 ..... --- --- --- Amsterdam . ...... ~ --- --- --- --- --- Berlin......... --- --- --- Lipaca......... --- --- --- Eacoiupt........ --- --- --- Lira Otoman...... --- --- 1 Oalhen auatr....... --- --- --- Affio c. Argint...... “ --- --- 76 90 Pr#cI5 Ao il 75 68'/* 68 96 — 671 /, 60 «« 110 200 07 FAIIUIC/I ftil ilAGASIHUL 8tib*HPuiimteî do M AN LSI Al Ud TA [’E, GLACE, Şl DIN SYEIHA ţ>r rotim ji do alic manufaeturc ilin Paris şi Viona II A Ml Aii K, COPKIITK UE 1*1 ELE DE CE INIE asemenea un maro depuşii dc tot fol 111 de PAHFUMERIT scaii;! de la 8f. fjeorţro In rasele D-nol Elisu l'ojipovilz, Vis-ii-vis de Bisericii SitvindurT Simula Mognştfol No. 22. Tot la menţionata fabrică au efectuojă prompt şi bine de spălat şi dc eiirftŢât mănuşi ori cc fel, precum şi dc ori ce alte comisidne privitdre la ramura acestei fabrici. 466-6 JIJLIE VOOT. i i : i ii^TTT"--- : • ■ : ■ : ?? 1 ...;: i i do Sil ini 11 t u de Cantaloiipî I)e cea mal bună oalitate, din speciile cele mal renumite, culese cu îngrijire şi tratate după roeulele neapărate prntru păstrarea castului .şi calităţii, sunt e vOnijurfl la suh-m»m natul, cu 1 franc pachetul. Pentru 00-mâvujl «lin districte se priim**şto -timbre post le, plătit prin anîicipsfcie. IC AN VERMEUL1N. (irudiuaru «l-lul George C. FiMpescu, Strada Dionisie No. 42. (TKSIL 1)E BERLIN 8 Mrtiu (st. îi.) 18/7. Acţiunile căilor ferate române . 12 25 Obligaţinnile române 6 "n . . . 48 50 Priorităţile căilor fer. rom. 8°/o • 4H --- Imprumutnl Oppenheim . . . 61) 25 Napoleonnl......... 16 27 Viena, termen scurt..... ----- , , Inn?..... -■ --- « URSUL V IJkNkl 8 Muiu (st. 11.) 1877. Metalice....... 60 Naţionale ....... 1 ten ta in aur...... . . 70 --- Lor6....... . . . , . . 106 7.5 Acţiunile hăncel...... . . 761 --- Creditori........ 80 London ......... . . 129 70 Obligaţiuni rurale ungare . . . 72 --- > teraeşvar . . . . . . 69 25 , transilvane . . . . 63 75 Argint iu mărfuri .... . . 112 70 Ducatnl........ . . 6 12 Napoleonnl....... . 10 37 Marc 100........ . . 63 60 CE SE POATE CAPATA PEMTBU £5 FBATVCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA USGEU1A D 1 fî V 1 E N A Calea llogoşdiol Pnlais „l)aci;i“ PENE LA 25 MAIU ST. N. Pentru 5 franci : 12 gulere engl., în orl-care fason şi mărime. Pentru 5 franci: 6 părechî ciorapi patentate. Pentru 6 franci: 6 gulere modeme pentru daine, după alegere. Pentru 5 franci : 12 batiste albe de pânză iulevorată. Pentru 5 franci: 12 batiste bine colorate, tivite şi spălate. Pentru 6 franci : C prosdpe de pânză curată. Pentru 6 franci: 6 şervete de masă de pânză adevărată. Pentru 5 franci: 12 şervete albe de ceaiiî. Pentru 5 frânei : 1 cămaşă modernă, simplă seu brodată. Pentru 6 franci: 2 batiste eu monograme Cn brodate. Pentru 5 franci : 1 batistă franceaâ fin brodată eu dantele. Pentru 5 franci 1 corset dc damă. Pentru 5 fruncl 1 3 şorţuri colorate pentru dame. Pentru 5 franci : 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. Pentru 6 franci: 2 garnituri Gne şi moderne pentru dame) gulerul şi manşele), Pentru 5 franci: l ca mi son modern brodat. Pentru 5 franci : 1 faţă dc masă colorată cu ciucuri, pentru cafe. Pentru 5 franci : I cănmşă seu 1 părechn «le ismeno de damă, bogat brodate. Pentru 6 franci; 1 cravată de damă, adevernt Creme-Denteîle. Pentru 6 franci : l fustă costum, pliase. Pentru 5 franci: l bucată Tulpan. Pentru 18— 25 franci: 1 bucată pânză de Rumburg, de 45—60 coţi. Pentru 45— 68 fran< 1 : 1 bucată pânză de Uelgia dc 60 c <ţf. Pentru 75 — 108 franci: 1 bucată pânză Corona de 58 coţi. Pentru 115 210 franci: I bucată Toile Uatiste frances. PENE LA 25 MAIU st. 11. Calea Mogoşoleî Palatul ,,l>ucia“. MM La Exposiţia clin Philadelphia 1876 s'a premiat cu Medalia şi Diploma ; «le onbre (cea mai mare distinejiune) EATJ IDE COLOGNE I)E .3 ss s m .?a a as 1 ac ac a as a a a Place Julicrs No. 4 C30LOGNTE |.< A nul! foit piviuiat pentru superioritatea ei la urmiltdrele Einusiţil: Londra 1851, Nen-Vork 1853, Londra 18(J2, Oporto 1865, Cordoba (Ropub, Ardent.) 1871, Vicna 1873 şi Sânt Iago (Oliili) 1875. — Depoait pentru vănjare cu ridicata In D-nil : „•APPEL Sr. O aie- Uncarcaci, Strada Cornel No. J. Dc vemjurn in «lotail In toţi Parfumcri gi Droiţijtl buni. 508—12. Tente de imusons (le campagne. Aux environs de Vif-nne, preş d’une gare dc chemin de fer. â proximi te du Llu ube, i! y a deux maisons de campagn* a vendre, dtdgainnjent meabldes, solidemcnt installces potir des familie», situties au milieu d’un parc churmant. Prix trbs avantagem. S’oilresser â Mr. îlrandgppb, II ar rond. f Novaragnsw* No. 8, Vrienne, Autriche. (538) WALLER & HARTMANN BUCURESCI& GALAŢI RECOMANDA DOMNILOR AGRICULTORI RKNTRli SESONUr, VIITOR CC PRECIURI SCĂDUTE Satoade a. Porumb 5 Tn-A.KrSFOK.X-A BILE de cea mai perfectă, ai solidă construcţie din Fabrica D-lar CLAYTOH k SHUTTLEWORTH PRECUM ŞT ^PLUGURI1^ DUPĂ RENUMITUL SISTEM HOHENHEIM NUMAI MARELE MAGÂSIN DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI SERVICIU PROMPT. în Palatul „Dacia* (colţul Mogoşidieî şi Lipscani) sub firma A TT ■ ■ O IV e8TE IN T0T-1VA-IJNA DINE ASSOltTAT. PRECIDRI MOUEEITE. Noua Librăriă J. SZOLLOSY 40, Calea Moffoşbel, 40, Piaţa Thratrulul AU SOSIT ACUM: JuUs Verne, Les Iiides-Noires Lei 3.75 Vrrncn de St. Martin, Carte de la (luerre (Charta resbelalnî Ru8so-Tarc)................. , 1.90 DOCTORUL I. FELIX s’a mntat IN STRADA CALONFIRESCU No. 3 la npat«le Hotalalnî de Londra. De închiriat, mer5 şi un (ţrnjd, preţul ]ie C luni 45 pal-benî a se adresa la tipografia Tliiel Weiss, şeii Strada Scaunele No. 33. SPn_0 4 din Strada Philan-dU lUIcat tropii No. 16, o pereche cercel şi o broşă, lucrate aiur, fiecare cercel avea 8 pietre de diamant, şi broşa 7 pietre. — Persdna care ’î va găsi, este rugat a se adresa la tipografia Thiel şi Weiss, şi va fi recompensat cu i5 galbeni. N. Gecrgescu. La Tipografia THIEL & WEISS şi la tote librăriele din ţeră se află de venejare : CALATORI A DOMNITORUT.U1 CAROL'I ► IN STUEINĂTATF, ' Cu portretul M. M. L. L. Domne! şi P Domnitorului . PREŢUL 5 LEI NU0 1. ' DICŢIONAR ÎFOTirL'JLTT'V (IEI {M A NO-llOM A N 4 ile j THEOCHAR ALEXI 1 Preţul 3 lei 20 banî. este de venijare cu preţul ffirte eftin prin Domnu O- SIEBHECHT Bucure scî. CZBELj Is/LJ^X MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. LA BELLE JARDIITlERE 18©$' «RUNSARni 20, Colţul BulevnrdnlnT şl St radei Mogoşoiel, Casele Urertfnn, “20 Invit pe Onor. Public s& bine-voieseft a visita magasinul med, unde va gft,si o Esposiţlune de haine confecţionate cum n'a fost inrft ,n Unonrescl, şi anume: COSTUME COMPLECTE REDINGOTS şi JAQUEl’E CU CIUETCELE LOK PARDESlURt IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mal moderne ale sesontilui de faţa, şi croite dnpfe jurnalele cele mat none. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşoiel şi Bulevardului .. şi se pdte convinge orf-cine c.\ am remas fidel devisiel acestui magasin: IjJ COlSTSXJ^vf: MARE SI PRETITJRI FOARTE MODERATE. ™ JOSEF ,A LA BELLB JAltDINlEBK*, 20 Colţul Bulevardului ,5 Stradei Mogoşoiei, Casele Grecenu 20. Tipografia Thiel & Weiss, Palatul .Dacia*.