Nr. 05. MARŢI 26 APRILIE. ANUL II. - 1877. ABONAMENTELE IN TOATA ROMANIA î P« an.............................L. «. 48 Pc 8 luni............................ , 24 pe 3 Ioni........................., m 11 IN STRAINATATi: P( u ................................... 8o INSUTIVNI 81 RICLANI: Liaia S« 30 litere petit, p&fia» IV, 80 bani Pe p>p» III, 80 bftal, pe pagi»» 11,1 lei ool Reolame 1 lei gol lini». Un nunftr In Capitali 10 bani. BIUKOUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI . PALA l'UL ,DâOU.« a. tst xxisroxxjRi primeac in itrftînAtat*: La D-nil Haasen-tUin <# V<>gler In Vitrina, WaI6*chj{Este bine cunoscut acum că nnnl din principalele elementele speranţele succesului anei armate in campanie eete condi-ţinnea sanitară a armatelor ce «unt angajate. Recente informaţianî din sorgintă rasă daţi câte-va detalii foarte interesante asupra armatei rase care a fost de cărând mobilisata in Basarabia şi care a intrat şi înaintează in România către Dunăre. „Această armată care numără 180,000 oameni, pe timpul cât a fost cantonată in Basarabia, s'a bucurat de o stare de sănătate, care pare că a surprins pe însuşi Ruşii. In nici an timp proporţinnea boalelor de toate apeciele in forţa efectivă să pare a nn fi atins numărul de 2 la Bută, şi obicinuit nn trece peste 1 la sută. Ultimul raport ce am avat, cu data de 28 Februarie stabilesce că la această dată erafi 3,506 oameni pe lista bolnavilor ; 2065 în spitalele mari şi 631 in ambulanţe. In aceste cazuri erafi în spitalele mari: 7.15 la sută, cas de friguri; 7.01 la sută de tifus (friguri enterice); 12.81 la sută de catar; 0.40 la sută de diariă ; 23 In sntă de infiamaţiunea diverselor organe; 13.27 la sntă de afectaţinne de ochi şi 24.58 la sntă de boale sifilitice. »Făcând dare de seamă de această excelentă condiţiune sanitară a armatei, o condiţiune care face nn contrast favorabil cu sănătatea acelor forţe când ocupaţi cartierele ordinare înainte de mobi-lisare, ziarele ruse arată o prevedere din partea autorităţilor militare ale imperiului în raport cu bana stare sanitară a oştirilor care eBte demnă de a fi notată. întinderea dispoeiţiunilor luate pentru serviciul sanitar precum: spitale generale, spitale timporaril, spitale ambulante, îngrijirile date locaşurilor şi a campamentului trupelor şi starea sanitară a locaşurilor şi a campamentelor, (Chişănăul chiar a fost obiectul unei ast-fel de curăţiri înaintea şi pe timpul ocupaţiuneî de către trupele mobilisata iu cât oraşul nn mai încercase una asemenea mal ina-inte); regalele stabilite pentru eeerciţiele şi marşnl trupelor, spre a le aduce fără oboseală escesivă la starea de desvoltare fisică cea mal eficace; şi, în fine, ceea ce însă nu este tocmai mal puţin important, înmulţirea soldaţilor de trupe de la începutul mobilisaţiunel pentrn a le permite de a adăoga la raţiunile lor, cele-l’elte alimente ce pot dori, toate dovedesc mari îngrijiri pentru armată şi o prevăzătoare preocupare de viitor. *Rolul ce corpul medical a jucat pentru a produce aceaBtă escelentă Btare sanitară a armatei, este objectul unor mari laude din partea ziarelor rusescl; şi admirabila conduită a junilor membri din acest corp eşind francament din şcoalele de medicină, isolaţl tn ambulanţe respândite la o mare distanţă, depărtaţi de sprijinul şi de consiliele celor bătrâni, este mal ales un obiect de aprobaţinne. >Toate aceste conduc la conclusiunea că serviciul militar şi sanitar al armatei mese in campania actuală va presenta nn însemnat obiect de studii. Pe lungă acestea, or-ganisaţiunea estraordinară a societăţilor rnsse a Crncel-Roşie, aduse la o sitnaţiune care atinge perfecţiunea in timpul răsboiu-lol sârb, şi dispuse acum a veni in adju-tor la cel d'ăntăl apel forţelor rassescl in resbelnl actual, nu trebue să fie uitată. „Chiar înainte de ce resbelul actual să pornească, noi începeam a nvoa indicaţinnî cart puteai! avea valoare nu uumnl pentru armata russă. Doctorul Priscelcoff, inspector al serviciului sanitar militar, a propus nsnl corturilor de lână kirkiză (kibitka) pentru serviciul spitalelor de campania, cu prefereaţi! la corturile de ambulanţe obicinuite. Autorităţile rnsse se pare ca aii recunoscut avantajele acestei propuneri din punctul de vedere atât al bunel stări a bolnavilor şi răniţilor cât şi a! mare! înlesniri a transport nlnî acestor cortnrî, al nşurinţeî, precum şi al precinrilor mal mici. ,Aşteptăm noul imformaţinnî în această privinţă cn nn mare interes. ,Asupra condiţiuneî sanitare o armatei turce, avem pnţine amennnte, dar şi acestea sunt de natnră a ne face să cugetăm că fatala neingrijire in intendenţă şi serviciile generale, care a decimat atât de des oştirile turcescl, este, cu toată gravitatea sitnaţi-uneî, tot-d'a-uua domiuantă. Trupele turcesc! cantonate in Bulgaria întră in res-belnl actual oare cum după o probă esperie-meutată in resbelnl cu Serbia, în timpul eărnia, dnpă cum se crede, adevăratul tifos, in earnA din urmă, s’a răspândit în deosebitele părţi ale oştirilor în campania. Acnm s’a răspândit sgomotu! că tipbosul nn b’r stârpit din trapele cari se găsesc fn Bulgaria occidentală. Apoi sa mal Şi daca fraţii noştriî din România 'şl vor da bine seama, nu se vor mal îndoi că aceste interese, cn deosebire astăzi, sunt identice cn ale României, şi nu vor mai crede, că este cn pntinţă ca Earopa si asiste la nn spectacol desgnstător, ca scudul al 19-lea să vază românii lo *trim-torile Carpaţilor. .Astă-zî, când viitorul apropiat atât al nostrn cât şi al României, viitorul între-gnlni popor român urmează a fi hotărît, este bine, este chiar de trebuinţă, cn «ceste idei să fie emise tocmai prin mijlocirea »Unirei Democratice*, în care s’afl strecurat acele puţine cuvinte grăite în pripă; nn-roi este dar permis a crede oă veţT găsi de cuviinţă a nu publica această a mea scrisoare. Primiţi, domnule redactor, espresinnea deosebitei mele conRideraţiunl. ioan Slavici. unul dintre aceia cari au foat siliţi a se espatria. E destul a ceti aceastA scrisoare pentru ca sA ne încredinţăm despre motivele, care a hotărât pe d. Ioan Slavici a o trimite tocmai ziarului .Unirea DemocraticA :* d-sa voia sA dea prin aceasta partidului numit liberal-naţional, al cirul organ este acest ziar, ocasiune de a condemna, — cel puţin indirect, — uşurinţa, dp care avem tot dreptul de a ne plânge. Durere InsA; organul partidului liberal-naţional nici astftzl nu este mal chibzuit de cAt a fost tot-d’auna, ci dA loc în acelaşi num&r unul articol de şapte coloane lungi, în care se d& respuns la scrisoarea d-lu) I. Slavici. Nu vom reproduce acest respuns, pentru cA el nu merita a fi cetit ş» nu-1 vom combate fiind cA nu raeritA a fi luat In consideraţiune. Ne temem Insă, cA adversarii nostril politici, care nu par a fi mal chibzuiţi de cAt fraţii noştri! roşii de peste Carpaţf, chiar şi astăzi vor lua asemenea manifes-taţiuni fără de nici o importanţă drept bani buni şi le vor Întrebuinţa ca arme in contra noastră şi te-mându-ne de aceasta ne simţim datori a ne pronunţa lămurit. Cine este d. I. Slavici!? — Nu avem trebuinţă sA o spunem: Întreaga naţiune ’l scie. — Cme este d. Alec-sandru Ciurcu Siercaianul ? — .Un fin al Transilvaniei,* pe care nimeni nu-1 cunoasce, unul dintre acele suflete, care nu’şl găsesc odihna pe pâmAnt, unul dintre tinerii, care fiind siliţi a trece In RomAnia, cred a face ţerel lor un bine agitAnd contra el. Dar! trist Iuctu, trist lucru, cănd un z>ar ce se pretinde serios şi organ al nnnî partid abnseazA de slăbiciunile unor asemenea tineri şi nu se sfiesce a ne combate prin mijlocirea lor. Nu este In Austro-Ungaria un singur romAn serios, care astăzi nu ar respinge cu indignare cugetările pe care .Unirea Democratică* le oo-municA drept espresiune a opiniu-nel noastre publice. Şi daca e vorba să ne pronunţăm lămurit, atunci mergem mal departe decAt d. I. Slavici*) şi .rugăm pe fraţii noştri! de .preste Carpaţt să bine-voiască a ,nu se ocupa de noi decAt după ce ,'şl vor B dat onesta silinţă de a .studia trecutul nostru, aplecările .noastre şi relaţiunile în care trăim * Interesele noastre sunt identice cu ale imperiului şi după conving^-rea, care ne stăpănesce, viitorul n»-ţiunel române e legat de viitorul acestui imperiu. Acum dar, cănd ţara este intre Scylla şi Charibdis, nu mal dorim nimic, nu mal întâmpinăm în această ţară decAt fraţ’>. alăturea cu care suntem gata a apăra interesele Dinastiei, »!•* ţârei şi ale noastre contra orl-cul. Strimtorile Carpaţilor sunt ale noaste şi aceia, care ah sciut să moară la Sadoya şi la KflnigrAtz, cu îndoită virtute se vor lupta in aceste strimtorf. Nu credem, nu ne temem că vom fl siliţi a le apăra contra fraţilor noştri de dincolo ■ dacă insă aceşti fraţi ar nesocoti interesele naţiune!, atunci întregul imperiu, cu deosebire noi avem dreptul de a lupt» pentru apărarea lor. *) Aci-mU declaraţiune ne icutejte de . nia; rice vre-o reeervâ ainpra puneturilor, in care ziarul din Tranuilvanin trecep»*te rezervele, ce jţ.a imput d-nul Sloviel il arrttonrea ta. Red. TI M P U L Tot-d'aunu ne-ara ffccufc datoria : ntftt mn. nmit o tom t**v* ns-t&*zl, uâud iuuten.muk lumiaaţr convinge de moralitatea luî.) Răspunsul foaia iul prim minifttrQ d. Cntargin este destulă probă. D»t si rin la ceatione, şi*ţl vot demonstra cu acte publice sab-scrise de d-ta, cftt al fost de orbit fi de pasionat a ne vinde averea, numni şi numai a face plăcerea d-lul prefect» intimul amic al fraţilor Colibăşemî. Faptele ce le voi invoca ftatihl pe scurt cori *i»ifi, imî vor veni în ajutor mâne, dftudu’ţî o des minţi re Jitii t de patentă ca nnul ce at fost autorul princip»! în această operaţiune. In ordonanţa de adjudecare a Dârvarilor cure se află la fii» 31 din condica de tranacrip-ţiune zici că: la 27 Noembre 1370, D-ua Măria Mâwscn prin petiţiuuea regie trată la No- 11 >111 a ridicat contestaţiune pentru vinderea Dârvarilor ţi a fi cernt a se chema în justiţie croditoarea urmăritoare d-na Cati Pleuiceunu, spre a fi faţă la recunoaşterea drepturilor reclamante ca creditoare ipotecară în primul rang asupra imobilului urmărit. Aşa este, aşa a’u făcut: o afirui su3 şi tare. Dar nu este nmi puţin adevărat ca efi îusu'rol, v’am consultat, mai ’naiute de a face contestaţiunea şi ni’uţî iudemnuL u o face, ăpuiudu’mi opiniunea d-voftstră că are mnltă dreptate. Cn toate acestea, prin o stranie evo'.nţiune, prin O schimbare răpeda şi fenomenală de opi» ninne, la ziua mfîîţişâreî nu numai că nu aţi mai susţinut contestaţiunea, dar aţi luptat ore întregi în contra el in camera de consilii!, şi când nu aţi pntnt convinge pe cel alţt doi judecători, cari afi admis contestaţiunea sub depunere de garanţia, de şi de partea adversă nn s'a cernt ace* garanţie, d-voastra aţi avut tristul cn ragifi a rămânea singur la opiniuue, când sciaţt că d-na Măceşe u lucrase dnpă in demnul şi după consiliele d-tale proprii.— Kste de prisos, crez, să mal spun aci că aceasta conduită nu este nîc! demna nici cavalerească Trec U altă faptă. — Mal la vale tot îtl acea ordonaţă la fila 35 din condica de trauşoripţinnl, ziceţi că la 3 Ianuarie 1377, când ue aţi vândut moşia Dur varii în întindere de 4000 pogoane de câmp pe minima eu mă de 51d»000 fr„ aţi văzut că s’afi îndeplinit toate formalităţile prescrise de art. 537, 5*33. 530 şi următorii până la art. 545 pr. civilă. —V’am protesta oral iu şediuţă publică multe călcări de procedură, dur protesta ţiu ui le mele nn afi atins de loc limbanele urechilor d-voastnl şi ast-fel, văd că acele protestaţi uni n Bunt de loc trecute îa nici op»rte în jurnalul ce aţi redijat; probă ci ue aţi vândut această moşiă nude eram şi eu creditor ipotecar, CU njQltu precipitare, cu multă uşurinţă. Y’am protestat in şedinţă publică, că pu blicaţiunile de vinderea acestei moşii apă rute în gazeta Cruîoveî4 la 15 Decembrie 1876 oo sunt îa termen, fi că vlorând nstăzl 3 Ia»*a rie 1377, călcaţi inti’nn mod bigrsut rli pouţianil» art. 5»l pr. Cirilă Tonte acestea ca şi cele de mat sub afl a vat aceleaşi reeultiite, căci un anat tre cate nicăirl. Aceste fapte Bunt de o gra vitat. ineoi teBtabi.a. Ori cine,Ta Înţelege că numai poate să (ie nici o siguranţă in societate, nici încredere in organele jnati ţi«i, când sentinţele tribunalelor se redac teuză cn aşa puţină bună credinţă, când 'opţiunile ridicate fi mitirele invocate de părţi nn se trec in coprinsnl jurnalelor ce se redactează. Păgubi ireparabile, şi nedreptăţi scandaloase pot să rea alte din aerat mod de a împărţi justiţia, mal n Ies rând instanţa care judecă este, ca in cazai de faţă, ultima ioctanţă de foud adică când ciae-va uu mai are unde să'şi arate dreptăţile şi cum na repare omisin uile tribunalului. Tot iu acea ordonanţă de adjudecare, vS permiteţi a avansa Iu crnrl cu totul ne-csacte. Di esemplu, zi ceţî că co oc»siunaa ju lecăreî contesta ţidneî rădicată de socia meu, d-na Mari» Măceacu, advocaţii eăî d-nii ArUtide A nastage şi Kmanoil M. Pornmbiru, ar cerat vinderea D.îrrarilor, când acefti d-nl Advocaţi afi cerut din contra adjurn ire» venzăreî. Aceasta o poate înţelege orî-cine căci nu advo»ţiI cari aQ făcut content» ţianea in scopul de u opri vâa/.area Dir varilor, până ta («înţelegerea d-ueî Msi cesen in rangul deprimă ipotecare, puteafi să ceară vânzarea acestei moşii nmî ’nainte de judecarea de0mtiv& a contestnţiunef; no nial d-v. nu înţelegeţi ace.iRt i, d-v. domnule Bildiresctl, care sunteţllot-cTauna dintrat, şi oâTe dispun«ţf in înaltn d-voastră putere a lăsa familii întregi prada roineî şi a mizeriei. Acest fapt II va «preţai opinia-nea publică In c.ire fie apel, Al doilea, d. ministru justiţiei, şi ia urma, suprema ^ . Carte justiţie şi casiţînne. peşele fostului prefect L'iMfttftri fti ipblift [ iă fll* W -mal HvansnţT nS f.ipT şi Ni se trimite pentru publicare următoarea scrisoare c&tre d. liildi-% rescu primul president al tribunnlu-1 lot-Me^dpţl. 1*4» 4 Bihliresou r • înţwle- Însuşi că trrbiiu sa re-1 irBgA In justei îmlignArl publice io publicăm pentru că cel« ce se pe-% trec In Mehedinţi, se petrec mai ^ în toată , şi este bine ca Ro-mănil aă acie pa ce măni /averaul Iradical a Încredinţat onoarea, libar-t»fea“şî averea lor. Iacă scrisoarea : ,î>o'ţT vorbesc tare na te mir*, * .adevărul cute liber fi tare.* J St'veriuţ 14 A priU»* 1877. Sunt lucruri cari se petrec Io n.ijlocul iocietăţei noastre, pe atât de penibile cât fi acandaloase, despre care adesea-orl ne abţinem a le divalga pe o cale publică, aveed in vedere numai respectul ca datorita opiniutiel publice; d>r când jnstiţin devine o parodie, când scandalul i» local ordine!, atancîtrebae, santem datori chiar, a nnmal tăinui nişte faple atât de singulare, şi at&t de puţin corecte din partea unor'oimenî de talia d-v. cari afi aroganţa a B0 pretinde preoţii altaralm jns-tiţial. (Aud aceasta eărmanu justiţie este târâtă iu ordarile stradelor, şi când ea est» împărţită «ad dnpă banul plac al d-v. nati dapă iofiieaţ» oe anâare jnstiţiabi) o are I fftngă acta aiul prrftet KSdQcann Isvoraaa, şi acesta priu autoritatea sa, persecută pe toţi aoeia pe nn fao pirte din ortaoa d«-sale, do şi mulţi din tr’inşil sunt amicu oul mai ai aceri şi devotaţi ni guvernului actual, precum a'şi putea numi pe d-nil Grigare Micnlascu, Dirnitrie Ghicolesca, Ioan Nncşoreann, ţi alţi bărbaţi capabiB şi oneşti cari maî \oată viaţa lor avi sa*-crificat’o luptând sub faluicul stindard al libertăţii şi al moralităţii. Aşa dar, cu drept curent aş putea zice că, nu e«te o autoritate maî do^potică şi imorale de cât autoritatea judecătorească când ea devine un instrument orb politic în mâna unor oameni mici de suflet şi de o in dependinţă ce lasă mult de dorit. No este greii de înţeles pentru fie-eare om co bun eimţ că, cu cât o misiune este mai dificilă, cu at&t cel oe ne guvernă astăzi ar trebui să fie mai scrapnloşî în numirea unor funcţionari, cari afl In mânile lor garanţia onoare! şi avere! cetăţenilor, şi * va lăsa aceste comori indispensabile în socieţpte In di'posiţinn»i unor caractere at&t de pa vene şi rDiruJipaae ca acelea ale d-v. *-! Cărf ori-cine loefte a vadea ou sinceritate friucţioti&nd fără şovăire şi în-tr’un mod solid puterea judecătorească, ea treboe aă fie ferita de orî-ce pasiune politică şi de ori-ce pertarbaţiune ca să poată fi neatinsă şi nebântnită puteod mtrge cu i paşi repeziţi nei o conjurată de dor! In ar-■ nionie cu principiele constituţionale. — C&ci în caeul contrartă, unde maî cate d-nnl meii, garanţia onoarei şi averet cetăţeanului?— Şi cum nu o să’ţî spuid pa o cale publică după ce voiă nara maîjo* puţin şi în treacăt fisele cari aU încon-jorat vânziraa moşiei Dârvari de joi, proprietatea d-lul Grigore Micnleecu aude eram de o potrivă interesaţi ca dânsul, aă iu acaasţa ocasiune ne-al împărţit o jnstîţie pcftîcîată fi obosită» AT crcr.ut în naivitatea d-tale că o sătuc pentru consideraţiunea că eşti Megas prim-freşedinţe ? Al crezut că mâ tem de per-•ecuţiuneft prefectului acţni]? Nu! şi de o mie ori ^ YOifl repe^ nu! căci nu v? simţ îndostol de tari să tnă loviţi nici în onoarea nici io averea mea, cum m’aţt lovit, căci cate o justiţie In ţara mea, este o supremă Curte deea-aaţinne, de caretoate manoperile d-v. se vor distrage ca ceara înaintea fo'olaî, ca fumul înaintea vântului. — D ica insa am lăcnt pân* astăzi cansa afl font, efi aveam trebninţii aă pun mâna pe acea ordonanţă â^e adjodetare a vâozăreT Dârvarilor, unde ■e va vedea de ţara întreagă şi ia parte de d. Ioan Câmpineanu ministrul justiţiei, uşurinţa, lipsa deseriosiuuplipga deechitute fi favoarea oe d**», d-la Bltliretei. ai pua cu oeasiunea acestei vânrilrl a BCeste! mo-fii, Su per^oaua d-Iai Gtorge Colibăşann, fratele d-lul C. Colîbăşinn, intelisenteie fi demnul representunte al col. IV de de-puteţi de jndeţnl Mehedinţi. — (Vedeţi de- cred cu nu veţi râmâne uep<‘depsiţî, spunând că în ziua de 3 1 inaarie 1377, d. Kvidor Aşer, unul dintre creditorii ipotecari uî d-lul Miculesou, se afla pr^ainte la tribunal, — fapt dcatul de cutezător din partea d-voastre; căci d. Ksidor Aşer, bancherul din Bucuresnî, nu a fost nici în persoană nici represintat de către vre uu domn Advocat, — şi prin urmare aceste neadevăruri ae vor constata U timp în faţa instanţelor curl vor judeca se-riositatea şi veracitatea netelor pablice ce emana de la uu prim preşediute ca d-v. ’riimiţ», d-1 moQ, încredinţarea stimei ce credeţi că uni onoare a vă păstra. George Miceacu. fiele de acDwţinasa miniştrilor şi vă reţl SOIRILE ZILEI Dnul ilin resultatele bombardArcl oraşului Keni, (lupii cum nflAin. este şi vfttămarea bis°ricel catedrale, un frumos monument din Basarabia. Ceea ce a provocat incidentul de la Brftila Intre bateriile rusescl şi monitoarele turceşti, este faptul nr-miltor: Un monitor turcesc, urmărind nn vapor de comerciu lncărfat cu grfa.0, 11 capturase şi se întorcea trâgf'n-du'l în susul Dunării pentru a coti după insule spre Mâein. Ajungi'nd în dreptul Brăilei, căpitanul vaporului capturat a început să strige ajutor. Atunci bateriile rusescl ad început focurile. Un obuz sfârâm&ndă roata unpl monitor turcii s'afi v£-zut sforţaţi a se retrage după insula Ohecet, lâsănd liber vaporul de comerciă. Ofiţerul Tnrciror cari a abordat cu luntrea la Olteniţ», pentru a cerceta de Ruşi, a declarat că tndat*. ce oraşul va fi ocupat d aceştia, bombardarea din Turtucaia şi monitoare va începe. Această ameninţare a dat panica In oraş. care a început să sp de şerte. Soldaţii romănl cari păzesc la pichete. sunt espuşl gloanţelor după vasele tnrceşc' care transportă trupe Ni se comunică că li s’a dat ordin, a răspunde şi ei ca gloanţe. Aşa dar pană acum n'aveaă acest ordin? Pentru ce Insă arab lăsaţi acolo, în faţa pericolului? Credem că ar fi fost mal drept să se tră-•/ in asemenea condiţii cAţî-va radicali. H‘*l snnml.los ,i Ha ordine pnhlioU, de cure Citim In I orea Govurliti'dul: L'tn/ J& Aprtlit, — 0 barcă cu mal mulţi soldaţi ruşi a trecut peste Dunăre spre a captura o corabiă turcă ce ancorase lftngă punctul de observ iţitine din faţa Oalaţulul. Sentinelele turceşti afi luat fuga, cum şi echipagiul co rfthipl. lăsftnd totul la voia Intăm-plării. Marp 10 Af’ritif. — Mal multe familii din statele de peste Dunăre aă trecut In oraşul nostru, narăud că acolo Cerohe-sil şi boşi bozucil afi năvălit In sate, comiţftnd depredaţiunl, maltratând locuitorii şi dând foc caselor lor. El aQ cerut asislo;nţa comandantului spre a'şl strămuta familiele in l!o-mănia. Mercurl 20 Afrilir. — In această zi ca şi In cea precedentă a continuat sosirea trupelor rnsesp.1, «ompnse din infanteria, artileria fi cavaleria (C izocl din Can-cas) Sosirea trupelor continuă In fie-care zi. Joul 21 Aprilie. — Pe la orele 1 1 V* din zi două monitoare tureeşcl voind să treacă din ramul Dunării de la Olncet In faţa Brăilei, In jos, aQ fost oprite de Buşi prin lovituri de tun. Monitoarele atl ripostat. S'aă telegrafist In Galatz spre a se trimite tunuri. F.upta a ţinut trei oare, aruncăn-du-se asupra oraşului Brftila ca la 11) bombe, din cari una a fost adusft în oraşul nostru. .Mal la urmă monitoarele turcesc! s'aă retras spre Macin, unul din «le prefăcăndu-se că se afundă în apă. Către seară aflăm că aă mal sosit 3 monitoare, cari cu cele 2 sunt azi 5 vase In faţa Brăilei. Se aşteaptă un angagiaraent serios. — Afi sosit aztăzl In urbea noa-strft Încă 20 familii creştine refu-gite de peste Dunăre. Vineri 22 Aprilie. — Faptul de la Brăila s'a rennuit astăzi la Reni. Un vas turc, pe la orele II şi jumătate din zi, a voit să treacă în susul Dunării, Bateriele ruse din Reni afi dat lovituri de tun. la cari a riposat vasul, In urmfts'a depărtat, revenind pe la orele 2 şi un sfert, cănd iarăşi s'afi schimbat lovituri de tun între bateriele ruse şi vas. Din Galaţi cu ochiul liber şi mal cu seamă cu lorneta se vedeafl mişcările şi se auzia bubuitul tunului; schimbul de focuri In diferite răstimpuri a ţinut pănâ la 4 ore p. m. când vaporul s’a retras In josul Dunării. CâţI-va curioşi din Galaţi afi mers îndată la Reni, de unie afi adus una din bombe; periferia el e de 66 centimetre, diametrul 22, şi înălţimea 41, afi dărlmat 2 case şi zaplasurl, panica a fost teribflft. Toţi afi părftsit oraşul. Un snplement al QaieteI oficiale din Londra a publicat următoarea proclamaţie a M. S. Regina Victoria : Wlndsor, SO Aprilie. „Fiind In pace cu toţi suveranii. jîu toate puterile, cu toate Statele; „Considerănd răsboiul ce esistă între Ţarul şi Sultanul, cu toate silinţele noastre estreme pentru a’l Înlătura; „Considerănd amicia noastră cn aceşti doi suverani; „Suntem hotftrlţl aţine o neutralitate strictft şi imparţială. „Ordon&rn supuşilor noştri d’a observa această strictă neutralitate.* Intr'un consilia ţinut la Rnsciuc între capii militari şi căţl-va notabili locuitori, s’a decis a se lncura-gia trecerea locuitorilor fără osebire In Romănia. Causa acestei de cisil este Îngrijirea ce afi de apropiatul viitor cănd ale hrănsl vor începe a se sfărşi In Bulgaria. De şi Turcia na voit să autori-spze p“ supnjir ruşi a locui în cuprinsul el, Rusia a autorisat pe supuşii turci să locuiască In pământul rusesc, sub protectoratul engles. La Belgrad, mal mulţi membrii din S'Upcină îndeamnă ca şi Serbia să ia parte la Răsboifi. Serbia a priimit un milion de ru Ide, poate de la comitetul slav. Comisia permanentă a Scupeinel a protestat contra orl-căre! ocupaţii a teritorulul şerb de către Turci. Pregătirile militare urmează. Tifosul seceră cumplit şi armata turcească din cetăţile d»la Dunăre. Causa este lipsa de hrană bonă ş. îmbrăcăminte. Soldaţii, chiar pe plde. umblă cu picioarele goale. La Ruscinc dela 1 — 15 Aprilie afi murit soldaţi regulaţi 541, neregulaţi 712. Timpul Incălzindu-se. epidemiile vor secera şi mal cumplit. In Bueuresc! vin merefi familii fugite, mal cu seamă din Călăraşi, Olteniţa şi Giurgiu. Crescerea numărului lor In Capitală. şi aşteptarea armatei rusescl la Bâneasa. face că lucrurile de prima necesitate se scumpesc in-tr'un mod neiertat. Primăria ar trebui să se grăbească a lua măsuri energice. Oraşul Bechet, care se scie că este deschis, a fost Duminică toată ziua bombardat de Turci, cari credeau că în oraş să aflafi Ruşi, ceea ce nu este adevărat. Apoi după bambardare, 150 başl-buzucl s’afi repezit la pradă după cum le este aptitudinea. Ur-căndu-se pe Jifi afi făcut mart păgubi societăţii de navigaţiune pe acest refi. Aceasta n a fost destul. Pe la orele 3, aceiaşi faptă să repetă de o altă ceată de başl-bnzucl. Başl-buzucil s'afi distins mal cu seamă prin in'-endifi. O a treia revenire a acestor devastatori a avut loc pe la apropierea zilei. Incendiul a fost şi de astă dată fapta lor. Fără Îndoială că In faţa unor a-setnenea acte, locuitorii afi fost siliţi a deşerta oraşul. Nu mal departe de căt alaltă-erl marele duce Nicolae a fost salutat de către Turci, pe cănd intra in gara Brăilei. Obusele ce i să trimeteafi ca deputaţiune nu an avut nici un succes. SCIBI SOSITE CO POSTA DI» URMA Conatâttttnopol, 4 Muia. Dup» o scire din sorginte englezS, Roşii afi reportat o victorie mare dinaintea Karsuiul în urma căreia cetatea a ca pito-lat Aceasta se contestă din partea tur-ceascS. Indubitabil e^te, că trapele ruse înaintează neîntrerupt şi că Kareol e**te împresurat deja. ConfUnttnnpol, 4 Mai fi. Un decret al Porţi! ordoni^ ca Românii sfi fie trataţi ca supuşii tnrceecî, in imperiul turc, precum şi corăbiile lor. YARIETAŢI Adunarea studenţilor. Am comunicat In □nul din numerile acestui ziar o scoria dare de seamă despre adunarea, pe cale studenţii din capitală afi ţinut-o în sala Atheneulnî. Am înfăţişat atunci lucrurile — am putea zice — ca prea multă blân-deţă. Cu toate acestea un domn oare-care se supăra şi in pe ^Timpul4 la răfaiaft. Ne pare rSfi, dar nu putem sta de Tdtbă cu oameni, care acrifi prin ,Telegraful.4 Ne mărginim numai a constata, că foarte răfi vede, cine g&seece îu dare» de seamă publicat# în ,Timpul4 o luare in sîs a stndeiiţîtor, ba chiar o ,apărare a socie-tăţel yRomanisarea.4 PENTRU ON. DOMNI OFICERI Am avat ocări» de a vedea în Diagasia d-lor Ph. Hias A* fii mobila cea noii construită cure serveşte atât ca f>aty cât st ca fotoliu ri scaun, şi nu putem decât h-o reeo-niauda c»îndeplinindu-şicu totul scopul şefi. Prin nmnipulaţia cea maî simplă se pot construi mobilele maî sns enumerate, şi fia-c»re servaşce întocmai seopalui ce are de împlinit. Mobila cea noua este uşoară, elegantă, eftina şi foarte practică, nu coprinde mult loc şi se poate foarte bine intrebuioţa ca pat, pentru voiagiu, pentru salon şi gradină şi mal cn seamă în la^răr. Mii observăm, că această mobi u e»te construcţia decoratorului 4H. Honich». şi că se vinde numai in magnsîa d-lor Ph. Haas fi fii, Oale* Mogoşo*!, Grund Hotel du lîoulevard THEATRUL CIRC Miercuri 27 Aprilie 8r va repn’sinU ponLru primi oară EZE^nsr^isri Dramă lirică iu I acte, pocsia de F. M. Piave, ninsica M-tro G. Verdi. Preţnrile locurilor: Loja 20 fr. — SUI I, 3. fr. — Stal II, 2 fr. — Kntrâe )a Par-terre 1.50 fr. — Amfitheutrn 1. >0 fr. Galeria l fr. CaI-' TIMPUL CODRS DE EFECTE PDBUCE SI DE 0E7ISE VALOAREA Carul* Ofltiit# Prici* riflot Oblig. Rurale . 10»/0 1864 --- 78 17 Vi > . la sorti --- 1 __ Inipr. Oppenheim 8% 1866 Oblig. Domeniale SO/0 1871 69'/, 69 > » eţitelnsorţl --- 95 1 - > Credit fono Rur. 7o/o --- Gei/i 6 7 >/a > Credit fonc. Urban --- 56 Tmpr. Mun. Cap. 80% 1^75 _ 63 _ Pentil (SO0) dooAndă fr. 10 --- 110 _ AcţilCSile fer. rom. 5% 1868 , priorit&ţl 6% 1868 --- --- --- Dftcia C-ls de Asiig. --- _ _ Act. (fr. 500) S»/0 1871 _ 210 Romanis C-ls de Assig. Act. (fr. 200) 80/o 1873 _ 45 --- Mandate........ _ _ Impr. Municipale fr. *20 --- 2019 Act. 6nanci»re RomAne8"i. _ _ _ Caile ferate Otlomane --- Act (fr. 400) 3»/o --- --- --- Renta Români...... CUPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie _ 90 88 9 Domeniale espirato --- 97 _ , Fondare rurale . . _ 98 _ , Comunale .... --- --- DEVI8E Paris.......... _ 9875 Mareill®........ --- _ --- Brucselies........ --- _ Anre s......... --- _ _ Elveţia ......... --- __ --- Londra ......... --- _ Londra dornicii..... --- _ --- Amsterdam....... --- _ _ --- _ _ Berlin......... --- 121»/s --- Lipica ......... --- --- Escompt........ --- --- --- Lira Otoman...... --- _ | Galben austr....... --- Agio c. Argint...... - --- Cl'KSLL DE BERLIN 5 Mniă (st. n.) 1877 Acţiunile căilor ferate române 12 --- Obligaţiunile române 6 °/0 . Priorităţile căilor fer. rom. 8°< împrumutul Oppeuheim . . Napoleonul................... Viena, termen scurt 48 50 48 10 72 75 16 271a 157 25 lung .... 156 25 URSUL YJENEI 6 Miiiu (st. n.) 1877. Metalice...................... 57 35 Naţionale...................... 63 50 Renta in aur..................... 69 50 Lose........................... 106 50 Acţiunile băncel............... 754 — Creditori.......................134 SO London..........................130 — Obligaţiuni rurale ungare ... 72 25 , temeşvar............ 69 50 , transilvane .... 69 25 Argint in mărfuri...............112 40 Ducatul........................ 613 Napoleonul.......................10 41‘.4 Marc 100 ....................... 63 95 CE SE POATE CA PATA pemtbu ;s LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA rpATURI DE LAGAR L I N GE K[A DIN VIENA Calea Mogoşoiei Palais „Dacia*' P£NE LA 25 MAIU ST. N. mărime. Pentru 6 franci : 12 gulere orgi., în ort-enre fason 31 Pentru 5 franci 0 pirechl ciorapi patentate. Pentro 6 franci: 0 gulere moderne pentru dame, după alegere. Pe'ntru 5 franci : 12 batiste albe de pânză adevărată. Pentru 5 franci: 12 batiste bine colorate, tivite ţi spălate. Pentru 6 franci: 6 proadpe de pânză curată. 0 şervete de masă de pânză adevărată* 12 şervete albe de ceaiil. 1 cămaşă modernă, simplă sâă brodată. 2 batiste cu monograme fin brodate. 1 batistă francosă fin brodată cu dantele. 1 corset de damă. 3 şorţuri colorate pentrn dame. 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 2 garniture fine şi rnouerne pentru danie) gulerul şi manşete). 1 camiaon modern brodat. I faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe. 1 cămaşă 1 păreche do ismonc de dauiă, bogat brodate. I cravată de damă, adevenit Crdme-Dentelle. 1 fustă costum, plisau. 1 bucată Tulpan. 1 bucată pânză de Rumburg, de 45-60 coji. 1 bucată pânză do Uelgia Jo 60 coţt. Pentru 6 franci: Pentru 5 franci : Pentru 6 franci ; Pentru 5 franci: Pentru 6 franol : Pentru 5 franci : Pentru 5 frunol : Pentru 5 franci : Pentru 6 franci : Pentru 5 franci: Pentru 5 franci : Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: PeDtru 6 franci: Pentru 18 Pentru 45 sistemul cel mai nod transformându-se într’un moment A.UTEllir. SI SCAUM cu preţurile cele mal moderate, se efectufzâ In timpul cel mal scurt A se adresa Ia magasinul d-lor Philippe Hsfts A File, Grande Hotel du Boulevard, şeii la subsemnatul ^ HONICH Tapiţier şi Decoratenr Podu Mogoşfte, 23. ’^r> Tente de maisons de campagne. Anx environi de Vienne, pres d’une gare de chemin de fer, ă proximite du Da ube, ii y a deux maisons de campagne â vendre, dlăgamraent meublees, solîdement inatalMes pour des familie*, situdea au milieu d’un parc charmant. Prix trfes avantagem. S'adrosser ă Mr. Brandseph, TI arrond., Novaragnssc No. 8, Vienne, Autriche. (538) 25 franci: 68 franci : Pentru 75—108 franci: I bucată pânză Corona de 58 coţi. pentru 115-210 franci: I bucată Toile Batiste frances. PENE LA 25 MAIU st. n. Calea .llogoşolel Palatul „l>acia“. HOTEL ÂRCHIDHC CHARLES â VIENISTE I In eare cnnâsce Uf bine şi a practicat mal mulţi ani stndiele programului liceal, doresce a preda lecţiunl particulare. A să adresa la admenistraţinnea acestui (jiar, Palatul ,Dacia*. Encourngo par notre long eraploi comme Directeurs de cet hotel du temps de Mr. Antoine Scbneider, nou. en somme devenit» Ies ncqnereurs et, sollicitons la confiance de Ia haute Aristocraţie et de Messieur» Ies voyageurs, corfiance que nous aurons jus-tîfler par dea prii MODflRES, une cnisine et une cave excellentea, comme aussi par DOS soina attentifs pour Measieura lea voja-gcurs. Propriotaira CHARLES SPANNER ancien directeur de 1 h Otel Imperial â Vienne BERMARD SCHMTD ancien directeur de l'hOtel Archiduc Charlea pendant le terapa de Mr. A. Schneider. n- ----- -----ff- ■+ "1, TOATE SOIURILE DE MASINE AGRICOLE pentru cultivarea pământului DIN FABRICA H. F. ECKERT DIN BERLIN recomandă WALLER dfc HARTMA^î.lil Bncurescî şi Galaţi Singurii agenţi pentru România. (No. 396 a). Do în^biriat pe unul ori mai UV lIlLIllllctt, mulţi ani, Casele din Strada Scannilor No 33 având peste tot şease încăperi una bucătărie, două piv- niţî, osebit grajd, şopron. A se adresa la proprietarul lor D. Ştefan StefăoeBCu, care locueşte în aceuşî curte. DOCTORUL I. FELIX s'a mutat IN STRADA CALONFIRESCU No. 3 Ia spatele Hotelnlnî de Londra. A EŞIT DE SUB TIPAR şi ae afli de vdmjare LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n. De închiriat *„orS /ul despre Teatru a casiî d-lul N. I. La-hovary, Calea Mogoşâi, No. 28. (558-6) Doritorii se vor adresa la d-sa. un frumos apartament în CBtnl De închiriat, de sus, casa Steriadi, intrarea Rosetti, lîng-Cismegiu. Doritorii sa se adreseze la co& proprietarul C. Capelleanu, Regia tutunurilor. LECŢIUNI PARTICOLARE ds MATEMA T I C 11 C. Brailoiu, fiul 47 Strada ScauneU 47. Vinuri negre, roşii şi all- vechi şi noul în butde, de ven-cllUtî, (jftre la sub-semnatnl, Strada Cos-roa, No. 5. — Se recomandă în special vinul Degru vechia de cea mal bnnă qna-itate. 406,-3. A. Manolescu. NUMAI MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE FENTEII CAVALERI în Palatul „Dacia“ (colţul Mogoşidiel şi Lipscani) sub firma SERVICIU PROMPT. ■« ,% ESTE Ii\ TT ■ ■ O €3 TOT-D’A-UNA BINE ASSORTAT. PBICIUM MODERATE. ADVOCATUL GHEORGHE BALÂNESCU fost procuoor şi judecător, anunţă că s'a Btrămutat în Bncurescî, şi priimesce consultaţii de la orele 8—10 dimiDeaţa în domiciliul din strada Bisereca Antim, No. 10. S’au furat din s,r,