Nr. 94.
                                                                                                                                                   DUMINICA 24 APRILIE.
                                                                                                                                                  ANUL II.
1877.
  ABON A.7VEE .MTEI/E
                                                                                                                    in Tom romanii:
P« io..........................L. n. 48
Pe 6 luni......................... > 24
pe S luni.......................» »  11
                                                                                                                     IN 3TBA1NATATI:
Pe na .........................., ,  00
                                                                                                                  INS ARII UNI 31 HKCIAMl:
Linia de 80 litere petit, pagina 17, 80 bani P» pagina in, 80 hani, pe pagina IT, i lei noi
                                                                                                                  Reclame l lei noi linia.
ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
   Un numfir In Capitali 10 bani.
BIDROUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL .DACIA «
                                                                                                                         AT'TXTTNTOIXTrtl
   uriinnac in *tr4in.\t'it*: La U-ni 1 Ha iwn-itnn Vagltr in VD*«jna, Waltinchsr 10. A. Opjftîik in Vi^nna, 8lijbf>nH:iat*»i J ; Hu'lnJJ Mo»m in Vi<‘tini , v >n!*     2; Vtnctnt
Hrdtcka .n Viehn.t, foiufu!Utraaa« 17; Philipp Luh in Vicnoa, KaphnnluachRuaa# U; L. Ixing â C>mp. in Ppjta |i Unrcu-HulUer 4 Comp. In Tarin.
                                                                                                                       8cri«or1 tip francat" nu a* priranac.
                                                                                                                       Articolele oepubiicate »e tot ard».
   Un nwflr în Dittrintn 15 bani,
    BULETIN TELEGRAFIC
                                                                                                                            Serviciul privat al .TIMPULUI *
                                                                                                                                        (Agenţia HitmI.
                                                                                                                                                                                                                                                   — Servioiul de Vineri 9 ore ţi 30 «n star». -
                                                                                                                                                                                                                                                                                 Vlena, 4 Maifl.
    ‘Camera deputaţilor». Ministrul «le interne, d. Baron Lasser de Zollheim, răspunzând la interjelaţinnea adresată furernului de d. Giskra, a zis: ‘Acum că starea de resbel esislă Intre Rusia şi Turci», atitudinea pirerniilul anstro-nnear za continua de a 8 1» tocmai ca aceea pe care a ţinut'o de la începutul turhurărilor tn peninsula balcanică-
     Sforţurile ce el n’â înotat de a face tn tot timpul aresta pentru ameliorarea practică a soartel creştinilor din Orient, aO primit aprobarea generală.
    £copoi sâfi a fost menţinerea păcii. Acest scop nepulănd fi atins, Austro-Uugaria ta lucra pentru a localiza resbelnl. Actualmente iţii Ternul are înaintea lui o îndoită misiune: a intre-bninţa toate sforţurile sale spre a înlătura alte complicaţiunl europene; apoi tn faţa consecinţelor posibile ale acestui resbel, a uza de influenţa ce II dă sitnaţiunea şi interesele Monarhiei pentru a-şl zice ciiTântnl sMl asupra ordinel de lucruri definitivă, ce să ra stabili In Orient.
    Pentru ca aceste inte ese să fie păzite, gu-Ternul, cu toată declararea neutralităţii a Austro-UngarieT, îşi reservă totuşi libertatea Ba de acţiune.
    Pănă în acest moment, gurernul a reuşit a urmări desfăşurarea ce aO luat evenimentele fără a recurge la preparative militare. El va rsmânea fidel acestui principitt pentru a nu «ngaja finaticele statului prin o mobilisaţiune care n’ar fi In destul motivată.
    Guvernul nu vede încă nici un motiv ca să ordoane preparative militare.
    De altă parte, el are pe deplin consciinţă că nici o altă putere nu are de păzit mal multe interese de cât Austro-Dngaria tn Turcia europeană. De o potrivă el cunoaace perfect responsabilitatea ce apasă asupra lui. Cu toate acestea guvernul aşteaptă evenimentele cn Încrederea ce o are tu sinceritatea cn care a espns tot-d'a-una scopul politic ce iirmiresce Austro-Dngaria şi tn convicţiunea, că Majestatea sa Împăratul, când este vorba do a păstra nevC-tâmate interesele Monarhiei, cugetă a conta cu cea mal mare Încredere pe devotamentul popoarelor sale şi patriotismul representanţilor seL Guvernul 'şl pnne asemenea o bună parte din încrederea sa pe sentimentul de forţă ce II dă posesiunea unei armate a căreia deplină ieavol-tare a fost asigurată prin înţeleaptă prevedere a corpurilor representative.
    Ast-fel guvernul se crede în posiţiune de a face să se auză încă vocea Anstro-Ungareî fără ca să-l fienecessar de a avea recurs la măsuri militare». (Aplause).
                                                                                                                                                                                                                                                                                Londra. 4 Maia.
    D. Gladstone 'şl propune a reîncepe tn An-ţUa agitaţiunea anti-turcă ce a provocat o Garnnă trecută.
    Pbrt» a notificat puterilor blocarea porturilor de pe litoralul rus al mării Negre.
                          Buda-Pasta, A Maia. . »Camera deputaţilor.* Preşedintele consiliului d. Tiita a respuns la tnterpelarea adresată guTernului asupra cestiunil Orientului tn acelaşi sens ca şi ministrul de interne tn parlamentul austriac.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                   Cairo, 4 Maia.
    Comitatul notabililor a votat, 12 milioane ca tniposit de rfsboiîl. Prin urmare d ivişi unea do 0,000 Egipteni, cari se ?ăcesc actualmente tu Turcia, se va urca la 12,000 oameni. Restul trupelor egiptene va remânoa In Egipt pentru a protege canalul de Sucz.
                                                                                                                                                                                                                                                                     — Serviciul de Sâmbătă 9 ore diminâ|a. — Roma, 4 Maia.
    Camera deputaţi tor. Ministrul de estonie, d. Melegnri, a cerut amânarea inter) elărei relativă la mişcările reacţionare cari se produc tn ţările străine cu scopul d’a provoca o iu-lervenire In favoarea pnlerel timporalc a Paj el. Oratorul guvernului declară că această agitare este opera isolntă a câlor-va particulari şi că, prin urmare, ea nu nierică d'a fi luată in serioasă consideraţie. Guvernele un vor voi să iea parte la aceste agitări.
    Interpelarea s’a amânat.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                   Paris, 4 Maiu,
    Camera deputaţilor. — Camera a priimit cu 301 voturi contra 121, ordinea zilei propusă de stânga şi care invită cabinetul d'a usa do mijloacele ce T dă legea, contra manifestărilor ultrumontnne a căror recrudescinţâ este un pericol pentru pacea din Intru şi afară.
    Această ordine de zi s'a priimit de cabinet.
    Generalnl Klaj ka pleacă astă seară la Con-stantinopol.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                 Madrid, 4 Maia.
                                                                                                                                                                                                                                                                     A sosit acolo et-marele vizir, Midat-Paşn.
                                                                                                                                                                                                                                                                                          Comlantinopol, 3 Mură.
    Ministrul de Esterne, 8avfel-P»şa, « declarat verbal că, Tăzând convenţia încheiată intre guvernul român şi guvernul rus, funcţiile de agent al României la Constantinopol se suspendă.
                                                                                                 BUCBRESCH “E
   Iacă proiectul de respuns din partea. Senatului la Mesapţiul Tronului: Alăria Ta ,
   Sunt momente atât de grave, nt&t de solemne In viaţa nnţiunilor, In cât mintea cea mal Înţeleaptă nu poate pune o stavilă evenimentelor, raţiunea omenească cea mal prevăzătoare se onreoee ln fata necunoscutului.
   Atunci Popor şi Tron, Camere şi Guvern, Ţara intreagă nu mal aâ de cât o singură cugetare, un singur strigăt, de cât o singură ingri-jire : .mântuirea Patriei.*
   Senatul din cunoscinţa actelor diplomatice, s’a Încredinţat cu guvernul Măriei Tale, In faţa evenimentelor grele ale conflictului Oriental, a pus toate silinţele, toată stăruinţa pentru a dobfindi de la Înalta Poartă şi de la Puterile Garante n-firmarea neutralităţel noastre, Insă toate afl fost zadarnice.
    Astăzi, intrarea arm telor Ruse in Ţara noastră este un fapt Îndeplinit, şi tunul a început a zice cuvântul Săli.
    Resbelul dintre don! puternici vecini uf noştril, noi nici l'atn dorit, nici l'am provocat. Măria Ta, dară Insă este o sacră şi imperioasă datoria a noastră ca să facem tot ce omeneşte este posibil, <a lîomânia să nu devină teatrul resbelulul ; să scutim mănoasele noastre câmpii, de acele scene sângeroase, de acele măceluri grozave, cari ml Însângerat plaiurile Balcanilor.
      Măria Ta.
    România, de şi isolatâ. părăsită in momente aşa de periculoase, n-mintindu’şl însă de strămoşescele ei tradiţiunl. şi invocând ocrotirea Dumnezeului părinţilor noştri, se sprijină pe patriotismul fiilor s£I, şi la nevoi chiar pe braţele lor.
    România va fi la Înălţimea datoriei sale în momente aşa de solemne, rând viitorul şi esistenţa sa politică chiar poate fi pusă la aspre Încercări, şi nu va cruţa nici un sacrificii! pentru a salva, a păstra neatinse Ţară şi lnstituţiunb
    Juna noastră armată, mândră de a avea în capul el pe Urmaşul atâtor Eroi, pe Carol 1, va sci să ’şi facă datoria.
      Măria Ta. ,
    Nu Senatul, Corp matur şi moderator va consilia veri o dată o politică hasardoasâ şi periculoasă şi cu atât mat puţin de a ataca pe veri unul din purernirit vecini astă-zl In luptă, aceasta ar fi o urmare nu numai condemnabilă, dară şi o neer-tatft nesocotinţă.
    Dară când căminurile noastre ar fi ameninţate, când moşia strămoşească ar fi Încălcată şi drepturile noastre nimicite, nepăsarea noastră ar fi o crimă de les-naţiune.
        Măria Ta,
    In împrejurările dureroase care In-vălue scumpa noastră Ţară, Senatul, plin de Încredere in tactul şi înţelepciunea de care a dat până acuma probe guvernului Măriei Tale, se va grăbi a'l da mijloacele necesarii, pentru a'l pune în posiţiune să apere drepturile şi interesele României faţă cu resbelul ce s’a Început.
    Convenţiunea Încheiată între guvernul Imperial Rus şi guvernul Măriei Tale, a micşorat In mod simţitor, îngrijirile legitime ce apăsaft inimile românilor în nisce împreju-
rări aşi de dureroase, şi cu atâta mal mult că Majestatea Sea Iinpe-ratorele Alexandru al 11. unul din garanţii puternici ai esistenţel noastre politice, ne dă asigurarea de a menţine, şi a face de a se respecta drepturile noastre politice şi a apăra integritatea Statului român.
    Să trăiască România!
    Să trăe.sct Maria Ta!
    SA trăi astă Măria Sa Doamna!
    Raportor : RoSftti Bâlănescu.
                                                                                              CÂTE-VA ÎNTREBĂRI
DOMNULUI I0AN BRATIANU
                                                                                           (PrfyMintM* Consiliului de Mitrţtril.)
   Când al făcut convenţiunea cu Rusia pentru intrarea in ţară a armatei Imperiale, cum de n’al prevăzut a stipula ceva şi despre armata noastră?
   In ce condiţiune să află ia, faţă cu armata Rusească? Care ’l va fi misiunea, şi cum de nu s'a luat măsuri de a scuti de umilirea la care a fost espusâ la Iaşi. Galaţi şi Brăila, când Comandanţii noştri «0 văzut intrând Casaci, fără de a şti ce aâ de fâi-ut?
   Armata noastră priimeştă ordine tardive de a se retrage spre Bucn-rescl ; acnm auzim din toate părţile că armata rusească vine să ’şf ia locul in jurul Bncurescilor. şi că al noştri se vor concentra toţi in Valahia mică: dar de vor merge Ruşii şi acolo, unde’l veţi mal duce?
   Nenorocită Ţară, pe ce mâni al căzut!
   O altă întrebare ?
   Colonel SIAnieeanu desorganisează armata în anul 1876 cu preţul de peste 21 milioane, şi în urmă ’i să încredinţează delicata misiune de şef nl Stat majorului general. Con-sultataT, d-le Brătiene, pe oficeril cel mal distinşi al armatei noastre, ca să ştii ce cred el şi despre această disposiţiune?— Vă întrebăm pe dom-nia-voastră şi depre aceasta, căci Domnitorul este Constituţional!!!
   AMBULANTA D-NEI ALINA FLORESCU
   Dacă a fost ceva Îmbucurător pentru cel cari privesc cu oare-care scepticism simţimăntnl de patrie In România a fost avăntul cu care toţi Românii nit respuns la nevoileţerel.
   Lfl9ând toţi la o parte orl-ce ose-
bire de partid saft legături personale. şart Întrecut şi se Întrec Încă a'şl da obolul pentru a uşura relele cari apasă această mamă atât de încercată.
   Doamna Alina Elorpscu (născută princesă Stirbeiu) a fost tot-d’a-una intrp cele d’lntăiâ dame cart s’aâ grăbit a respunde acolo unde le eliiâma un simţimânt generos, o idee mare saă frumoasă.
   Zilele trecute a fo9t defilarea trupelor din capitală. Cu acea ocasio a defilat şi ambulanţele serviciului sanitar. Una din acele ambulanţe, mal cu seamă, a înduioşat pe public. Era ambulanţa făcută cu miile de franci dăruiţi de doamna Florescu armatei pentru acest scop.
   Am văzut păuă acum în Moni/orul oficial publicate coloane întregi de numele celor cari s’aft întrecut In ajutorarea străm torn tulul guvern. Nici un cuvent Insă despre darul Doamnei Florescu.
   Cum! cănd cel mal aleşi fii al naţiei Inăbnşesc orl-ce resentiment contra persecutorilor (jilnicl. numai guvernul nu uită că el este espre-sia unei coterii?
   Apoi dacă este aşa, fie convins guvernul că ura şi persecuţia Iul, departe d’a atinge sau jigni, onoră şi consolă pe acela contra căruia sunt Îndreptate. Mărturisim Insă în toată sinceritatea, că nu ne aşteptam să vedem spiritul de coterie amestecăndu’l puternicii zilei pă-nâ şi In lacrimile şi durerile României !
                                                    DIN AFARA.
   Englitera ’şl-a publicat proclama-ţiunea de neutralitate; In aceeaşi vreme lnsft partidul liberal respinge propunerea de resoluţiune a Iul Gladstone şi In parlament se Îndreaptă cele mal aspre atacuri contra Rusiei.
   ,Pester Lloyd* primeşte de la corespondentul sătt din Berlin, ştirea că cooperaţiunea Intre Austro-Un-garia şi Ungaria ar fi un lucru hotărât. Relativ la aceasta ziarul peş-tan face următoarele observaţiunl: ,0 cooperare a Austro-Ungariel cu Rusia In cestiunea orientului e un lucru de-a-dreptnl peste putinţă, şi o imposibilitate. Corniţele Andrassy nici nu va putea, nici nu va voi. Fără de corniţele Andrassy In timpul de acum nici nu se poate apoi
  PMÎSâ WtMM.
                                                                                                     ST. OEORGIE
                                                                                                       Icoane tugr&vite cu degetul.
   Ce proasta petrecere!? _ Oştiri, ce se luptă on noroiul, bombe, ce g« descarcă de dragul zgomotului, certuri, ocări, sndălmî, miscrie politică! Apoi plăteşte chirie, dacă ţi-a mal remas un fir de para, părăseşteţe locaşul, te mută in altul, sparge oglinzi, te ceartă ţi te necăjeşte, căoî, e St. Qhe-orghe!
   Da 1 proastă petrecere!
   Dar,— lăudat să fie nomele Domnulull— nu e tot aşa.
   La ţară, la sat ziua e mare, o zi de vo-selă sărbătoare.
   Încă in dnpă amează-zia ajunului fetele, flăcăii şi copil es iu ţarină ori se duc la pădore şi se întorc acasă încărcaţi cu e-deră şi cn crengi de rug. ‘Din ederă se împletesc cunune Terzî, eară crengile de rug» '»* pun iu cruci pe la portiţe, pe la Tereştri, pe de asupra nşilor şi cu deosebire pe la grajdul, în care se adăpostesc caii şi vitele. Aşa «e bine;» alt-fel intră elele şi strigele, fură laptele de la vaci, fură somnul copiilor, visul fetelor şi norocul flăcăilor.
   Acolo, unde intrareae închisă prin rugii închimpaţi, nici ele nici strigi nu intră, pentru că văd semnul, peste care nu atl
putere de a trece şi vacile dud lapte, copii dorm duşi, fetele se perd în visnri plăcute, eară flăcăii remâu harnici şi norocoşi. Aet-fel tonte casele, tonte cnrţile se încarcă de podoaba primăverii.
   In amurgul serii copil, fete şi flăcăi umblă păndiş prin curte. Fie-care îşi ţine mlnile la spate şi caută să «apuce golul, celui-l’alt, căci acum e vremea nrziceî. . . Şi eată-1 c’o apucă!—Stănuţ atinge cn urzică braţul desvelit al MăriucbeT. Mărinca ţipă speriată apoi Be întoarce şi îl atinge cu urzica peste gât... Apoi goană—apoi hohote—npoî ţipete— giur înpri-giurul curţii—afară la oliţă —de alungai uliţei, pe 1» fini, pe la vecini, şi prin casă şi p’a-fară,—mic şi mare, satnl întreg se pune în goană, căci acum se începe primăvara, vremea de lucru şi cel mal sprinten e cel mal vrednic.
   Obosiţi, în sfîrşit, cu toţii se apropie de adăpost. Fieşte care se laudă că a nimerit pe cutare şi pe cutare de atRte şi de atăte-orl şi că însuşi nu a fost nimerit ue căi în urma cutărel ori cntărel intem-plărl neprevăzute, chiar numai de atfite şi atftte-orî. Spune apoi pe cine a nimerit şi la nimerit în anul treent şi in annt mBţ nainte de cel treent; tatăl şi mnma îşi spun din tinereţe; bunul şi bunica ascultă şi ÎI rhiamă pe toţi la din vreme odihnă, căci mâne, pe cănd ziaa se desvglae din noapte, cel mal harnic şi cea mal Inimică fură smântăna de pe isvorul din crâng.
   Vestea lumineî abia se iveşte la răsărit când fetele iu găteală sărbătorească care mal de care grăbesc cn ulcioarele curăţele la isvorul cu apa ceea bună. — La is-vor se întâlnesc, schimbă vorbe, işifac de lucru şi stnd nenstimpârate. Ar pleca, dar nu le duce gândnl, ar mal sta, dar nu li se cuvine.
   Aide poro !—zice una,—căci ne apncă flăcăii şi ne stropesce cu apă din isvor.
   Aide soro!*— zice alta.
   Aide soro! — zice a treia.
   Aide soro! — zic toate, dar nici una nn pleacă.
   Flăcăii ascnnşl prin crângul de d'impre-ginr de odată năvălesc asupra lor. Fetele ţipă speriate, uimite şi desmierdate şi ca o ceată de prepeliţe fng care in cotro; dar sprinteni sunt voinicii şi iuţi la pas.... Unul câte una;—ia ulciorul şi varsă din el fn faţa rumenă, căci aşa e bine, aşn este obiceiul, aşn se improaspălă sângele şi ca pe nn prisne! învârteşţe trupul.
   D«r scurtă e petrecerea, eflet cn toţii aQ de lucru; fetele grăbesc la reudniala casei, cară flăcăii dafi pas, ca să aducă vitele de la păşnne.
   Simian, pe efit de harnică şi de sprintenă in mijlocul gospodăriei, pe atât de nppnţită şi de neîndemânatică in faţă ca flăcăii, remftne cea din urmă. Ea stă sa-părată, cuprinsă de spaimă şi nehotărită în cale, pe lângă isror. Obrajii calzi, pă-rnl lncin, salba sclipitoare şi mânecile încreţite îl sunt pline de stropi rotunji, eară
ulciorul restnrnat zace deşert la picioarele ei. Ar plânge, ar rîde, ar pleca şi ar mal sta.
   Toader stă turburat lângă dânsa. El îşi scutiră pletele.
   Anzî, Simină,— grăieşte el,—un te supăra,— aşa-iobiceial.— N'aS voit,—r?fi n’am voit.
   Apoi ii pune stânga pe umăr, eară cu mâneca de la dreapta ÎI şterge stropii de pe faţă, de pe păr şi de pe salbă.
   Vezi, aşa! —urmează el,—Să vede că eşti o copilă!—Uită! — mă duc să'ţi umplu ulciorul.— Si îl ia, se duce la isvor, îl umple şi se întoarce cn el la Simian, ce stă dăcoasă la locul de mai UHinte.
   Ea primeşte ulciorul, işî netezeşte vest-raintul şi e gntn să plece.
   Vezi aşa!—iî zice Toader!—Dar astăzi vii la joc ?
   Si mina redică ochii, ii priveşte in faţă şi mişcă din buze, dar grai nu scoate.
   Cura bî zis?
   Nil ştifl !—grăieşte mai taro.—Dacăro'n lăsa mama.
   Grăind aceasta, pleacă şi ne dnce CU o-ehii in pământ. Peste puţin insă faţa i se înseninează. Enră-şî suride in veselie copilăreasca şi fricoaaă işî întoarce privirea îndărăt şi speriată merge mal departe, când vede pe Toader privind de pe colnic în nrmn ei.
   Oare pentru ce tocmai pe mine m'a stropit cn apă din isvor!?— se întreabă ea. — Şi cnm m’a şters cu mftnecn şi cum
                                                                                                                                                                                                                                               mi-a umplut ulciorul şi cum a zis se via
la joc.
    Ea grăbeşte, grăbeşte acasă, iară intrănd în curte, întimpină pe runma-să cu cuvintele: Mamă! nu venit flăcîi şi ne-an stropit cu apă din isvor. Uită! ce-a făcut Toader cu mine ! Toader al Martel lui Boboc.
                                                                                                                                                                                                                                                  Ce zice chiar aşa ! — Sarmaua de tine!
—   grăieşte muma zimbiud, apoi ii nete-reşte părul, ii ia din rnănă ulciorul şi ii serată frimtea! — Aşa sunt flăcăii, — sunt şireţi!
    Tatăl, stăpânul casei, şade la o parte pe nn polobocel aşezat cu fundal în sus. Pe cap nu are nimic; pe trup nn îşi are decât cămaşa albă; cum şade, se razămă ţiind palmele pe gennchî. înainte ii staă trei oameni; un flăcăii sdravău, un băe-ţan şi nn om mal în vîrstă; nnnl slugă, altul porcar, iară al treilea cioban. Astăzi se încheia un un şi se începe altul, astăzi se hotărăşte simbria şi să reinoieşte învoiala cn stăpânul.
                                                                                                                                                                                                                                               Când fata intră, tatăl îşi poartă privirea la dânsa şi «cultă cnvintele el.— Da!
—    işî zice el printre bnze, — Boboc este ‘om din oameni» şi se târguieşte mai departe.
    Se hotărăsc datoriile; stăpânul işî spune slăbiciunile, părţi bune şi părţi rele: se statorniceşte simbria,— atâţea banţl atâtea opinci, ntâtea rânduri de cămeşi, sn-manul obicinnit, cojocul pentrn vremea de iarnă. In sfârşit stăpânnl se ridică încet şi cnmpătat, mişcă din ochi, mişcă din cap
TIMPUL
face o politicii orientalii In Austro-Ungaria, şi acela care ar promite Rusiei ceva peste capul comitelui Aiulrassy. acela nu va putea să'şl Împlinească promisiunea.
    .Dentsche-Zeitng* zice însft, că maghiarii vor trebui să se Împace cu o mulţime de imposibilităţi.
    l’olit. Corsp.* comunică programul de acţiune al comitetului slav din Moscva. ,0. Z.“ comunică din acest program următoarele:
    «Bulgaria împreună cu viliaetul Adrianopolel va fi un stat autonom sub suzeranitatea Sultanului şi pro-ter.ţinnea Ţarului. — Bosnia şi Her-ţegovina se vor constitui în ţerl autonome. ca şi insula Samos. — Serbia se va mări prin vechia Serbie şi Protşina. — Mnntenegru primeşte o parte din Herţegovina şi Albania pănâ la Podgoriţa. precum şi portul Spiţa. — Gurile Dunărei cu Is mailul. Reni. Chilia, Leova şi Cubei se vor reine.orpora în imperiu. — Armenii vor forma un principat sub protectoratul Rusiei.
    Acum se formează In Rusia o armată de la Nord. care va consista din 240,000 combatanţi.
    După ştirile ce i se comunică ziarelor. din Viena din Constantinopol Abdul Cherim Paşa e hotărlt a renunţa la orl-ce operaţiune pe malul stâng al Dunărei.
    „Post* comunică din Paris ştirea, că Decazes va declara In Cameră că Guvernul cât mal curând va publica o proclamaţie de neutralitate asemenea celei englezesc!.
    Cetim In ,D. Ztng:*
                      Viena, 1 Maiti.
    Ni se comunică din cercurile diplomatice, că ministerul nostru de externe nu a luat cunoştinţă despre lrcheiarea convenţiunel ruso-româ-neşti de cât de-o-dată cu ziarele de aici. Prin aceasta de la sine resultă respunsul la întrebarea ziarelor, pen-tru-ce guvernul nostru, ca signatar al tractatului de la Paris, nu a protestat contra încheerel acestei con-venţiunl. De asemenea relativ la moratoriu ministeriul nostru are in-formaţiunl deosebite de acelea, pe care le comunică biurul de corespondenţe.*
                                          SENATUL
                                                                                                                        Şedmja de Vrncr 22 Aprilie 1877.
    Preşedenţia d-lnî vice-preşedinte d. Bră-tiana.
    Dnpă aprobarea smnarnlm procesului verbal, d. ministru Justiţiei depone legea pentru suspendarea prescripţinnilor şi a termenelor nnor acte judecătoresc!, şi roagă Senatul a o lua de urgenţă iu desbatere.
    Dnpă propunerea d-lui Orăscu, Senatul suspendă şedinţa pentru a studia acest pro-ject de lege.
    La redeschidere d. Cămărăşescu citesce raportul asupra acestei legi, care se adoptă
fără discuţiune cu unanimitate de 24 voturi.
   D. Şeicarn citesce raportul asupra pro-jectuîni de lege pentrn regularei! prin comp-tnrî a plăţei de 900,000 lei d in 8\inm do maî multe milioane ce ne datorează guvernul rus pentru inonastirile închinate din Basarabia.
   D. Orâscu întreabă finea aceasta sumă de 000,000 leî este mimai dobânda banilor ce ni se dntorea/.a de Rusia, sad este chiar o parte din cnpital.
   D. Raportor, răspunde că şi d-sn a făcut această iutrebare guvernului, care a declarat că un are nici o cuuoscinţa iu privinţa aceasta.
   D. ministru Iustrucţinneî. Răspunde, ca această sumă se plăteşte ca un ncompto din datoria totală.
   După luarea iu consideraţinne se citeşte art. 1 şi se primesce.
   Se da citire art. 2.
   D. Sturza. Aşî voi sa ni se esplice de ; către guvern care este suma totală ce ni se datorează şi dncă s’a luat vre o măsură pentru plata regulată a acestei datorit.
   D. niin. justiţiei rtspunde ca nu are nici o cnnoscînţă. Tot ce poate spune este, că dacă vom vota incasnrea acestei sume nu se prejudiţiază întru nimic incasnrea restului, şi prin urmare Seuatuî poute vota legea fără nici o jena.
   D. Sturza: lămuririle ud sunt nici de cum satisfăi ătoare. Din parte-mi declar că voiii vota contra acestui project de lege peutru că nu voiti să se crenza că ui se dă această sumă ca indemnitate de resbel.
   Se pune la vot art. 2 şi se primesce.
   Legea în total se adoptă cu majoritatea de 27 voturi contra a 2.
   D. Cămărăşescu citesce raportul asupra propunere! d-lui M. Costeki de a se auto risa guvernul a face un project de lege pentru rechemarea Mnjorulnî Pilal io serviciul armatei.
   Conclusiunile raportului sunt pentru adopta rea propunere!.
   D. Orăscu. ’MI pare răii să avem o asemenea propnuore ‘înaiutra noastră. Ed crez că nu este bine a se forma projecte de legi pentru persoane. Această propunere este o împietare sad maî bine o călcare a Constituţiuneî. Constituţia nea prevede separarea puterilor statulnî. Orî, când puterea judecătorească prin instanţa sa supremă a condamnat pe majorul Pilat, nu înţeleg cum ar putea puterea legiuitoare să contrazică aceasta sentinţă printr’o lege. Ar fi o confusiuoe de atribuţinuî cu iotul oprită de Constituţinne. Nn crez dară ca d. Bosianu la care d. M. Costaki s’a referit, să fi cunoscut în fond cestiunea, pentru ca să aprobe aceasta procedare. Tot ce s’ar putea face ar fi ca sa confecţionăm un project de lege prin care Ba se reabiliteze toţi militarii din categoria domnului Pilat.
   D. Carpp. Maî ’nainte de tonte ni se pare că eete o necompetinţă. Cred că această propunere trebuia să vie de la guvern în formă de project de lege. Apoi mal este şi o violare a Constituţiuneî. Cu această procedere, în adevăr s’ar putea întâmpla, ca într’un proces civil, cine-va să pearză s. esemplu o moşiă şi in urma să vină Corpurile legiuitoare şi să i-o dea îndărăt printr’o lege.
   Maî se calcă însă şi un alt principii mare. Se calea disciplina. Este învederat d-lor, că d. Major Pilat a călcat legea şi
încă a violat această lege cn sciiuţa sa. Aceasta ar fi o înfrângere la disciplina militară, şi d-v. Sciţi ce e uedos ipliua şi câte nenorociri aduce cu dânsa.
    D. M. Costachi. D. Carp a zis cu propunerea mea n’iir fi francă şî că am voit sa scap pe guvern de responsabilitatea eî. Ett am propus’o peutru că eram ministru la 1870 şi atunci s’a judecat ca a sa d-luî Pilat şi a fost condamnat. N’am voit nă ating nici disciplina militară nici autoritatea lucrului judecat.
    Am spus dar prin propunere că nu este vorba aci de un delict care să atingă onoarea militară. M’am întrebat însă dacă legislaţiunea militară nu pievede vr’o fiis-posîţiune în această privinţă. ECi am pus chestiunea pe următorul tSrîm.
    D. Pilat este cu totul şters din controalele amintel; prin urmare eă un pre-judec autoritatea lucrului judecat. II consider dar pe d. Pilat numai ca pe un român care a servit îutr’o armata străinu, Am cercetat dacă un asemenea român ar putea fi primit în armata romana, şi după convincţinnea n ea eă cred că poate. Acum Senatul poate sa modifice legea care s ar preseuta de guvern şi să o redacteze în sensul cum cere d. Crescu, ca sa se ge-nerafîseze această măsură pentru toţi oficierii de categoria d-lul Pilat. Rog dara ii se lua în consideraţiune propunerea.
    D. Haralnmb. Am luat cuvântul pentru a susţine pe d. Pilat chiar îu contra cuvintelor d-luî M. Costachi. D-sa a zis ca (1. Pilat nr fi făcut uceastă infracţiune la lege din nşoriuţă. Nu d-lor, d. Pilat a făcut aceasta din sentimental inimeî sale. După eq uitate dară, şi după si m pa ti ele fie-căruia ar fi scusabil. Legea disciplinei insa trebue respectată, şi ar fi a o nesocoti dacă am vota aceasta propunere.
   D. Carp. D. M. Costachi ne-a spus că motivul cure T-a făcut să vină cu această propunere, este pentru că d-sa era miui-stru când a fost condamnat D. Pilat. Poate că d-sa vosce sa şteargă tot trecutul d-seale Aşa, pe d. Candiauo’l-a arestat şi în urmă a iscălit alăturea cu densul programa de la Mazar-Paşa; pe d. Pilat T-a condam nat şi astă-zl voesce su’l reabiliteze. Şi eQ ara fost ministru în acea epocă şi coleg al d-sale, dar nu yoosc a’ral renega faptele. D-lor, fac apel la autoritatea tn-tulor jurisconsulţilor dacă printr’o asemenea propunore nu se ataca autoritatea lucrului judecat. Să nu ni se vorbească de equitate căci atunci am merge prea departe. Declar dară ca voî vota contra a-cesteî propuneri.
   D. M. Costachi. Nu voî răspunde d-luî Carp la suvenirile de la 1870, voî face aceasta cu altă ocasiune. Voesc sa zic numai că tocmai d. Carp ar trebui să sus ţină această propunere pentru a nu se crede că o combate fiind ca n’a reuşit a pacifica Europa la 1870 (ilaritate.)
   Propunerea se pune la vot şi se pritmesce. Şedinţa este ridicată la orele 5 şi jumătate p. m.
O-A
       Şedinţa de Vineri 22 Aprilie. Şedinţa se deschide la orele 1 fără un sfert sub preşedinţa d-lal d. Tirinchio, fiind preseuţl 87 dd. deputaţi.
   Se îndeplinesc formalităţile ordinare.
   D. vice-preşedinte citeBce răspunsul Mă-
şi grăieşte : «Auzi, nevastă 1— adă-necâteva picături de rachifi !*
    Stăpâna casei numai de cat se arată cu gipsorul şi cu păhărelul puse din vreme îndemână, işl netezeşte cătrinţa, îşî suge basele şi pofteşte de bine pe cei de faţa.
    Acum se umple paharul, se închină în sănătate şi Doroe; stăpânul şi stăpâna fină mâna cu noii casnici orî cu vechii oameni al casei, eară copil stsQ în dosul lor şi a îl parte ca privitori la această sărbătore.
    Se închină şi inră-şî se închină. Să dea bunul Dumnezei bine la casă şi bine la masă, rod in câmp şi rod în deal, noroc b! sănătate, sa dea bucuria copiilor şi veselia bătrâneţelor.
    De o data resunetul clopotelor strebate prin vale.
    Urmează o altă parte a zilei.
    Mic şi mare se îmbracă de serbătoare şi peste pntin uliţele pornesc in pas cumpătat spr** sfânta biserică. A*tfi-7.i a slujbă mare. Preotul îmbracă cele tiihT «lese filoane; şapte băeţl îmbrăcaţi in stihare cn-rate poartă ripidele şi sfeşnicele în faţa altarului; toţi cărturarii SMtulnî se adună să judece lumea, iară bărbaţii es la câmp, la stânS. Astăzi se inţearcă mieii şi oile se *bagă în lapte.
    Iftăilă, ciobanul, dă de lucru la trei ciobănei. E mare turma şi bine hrănită. Cinci
sute şi atâtea de ol. de la atâţî şi aţâţi stăpâni sunt la un loc. Pe când însă stăpânii se adună, mieii sunt desfăcuţi de lăptare, sterpele şi berbecii sunt aleşi la o parte, şi oile de muls sunt vîrâte în stână. Dnlăiî pândeşî staQ împrejur cnlcaţî pe labe şi căutând cu ochii porunca stă-pannluî lor.
   După ce oamenii s’ail adnnat, ciobanul ia legătura de rabnşnrî şi înşira de pe acest catastif al săfi care câte şi de ce fel are. El cunoaşte tontă onea de pe păr, de pe nm-blet, de pe muget, de pe nărav şi unul singur dintre stăpâni uu se plânge, căci ştie ca Isailă nu greşeşte.
   Acum începe a se mnlge. Stan are numai cinci oi lăptare : el începe Le mulge pe toate cinci şi scoate jumătate de oca. Acesta e un * lapte* Altul nre donă-spre-zece ol şi scoate o întreagă oen. El are doi «lapţl,, Earăşi altul are doi, doi şi jn-mâtate, treî, ba Petrea Ciocan chiar zece la nn loc. Şi apoi acels, care are un lapte, mulge odală toate oile, care are doi lapţî, le mnlge de două ori, i«ră Petrea Ciocan zece zile e stăpân pe întreaga turmă.
   Oamenii glumesc, rîd, se necăjesc unii pe alţii. Enta colo unul slab şi grăbit la mişcare, e om bogut, dar sgarcit : el mnlire, în cât ar scoate sânge din uger. Toţi rid, dar lui nn ii pasă, căci voieşte wă scoaţă cu on lapte mal mult.
   Altul bine hrănit, vesel şi cumpătat îşî înplineşte lapţiî, apoi mulge mal departe şi toarnă în laptele neîmplinit al finului nâiS. — Iară-şî rîd oamenii; dar lnî nu ii pasă, căci voieşte să arate, că «are do unde,. — Petrea Cioran e cel din urma. El stă zi ni bi ml cu mânele încleştate pe burta. II plac glumele oamenilor, îl place veselia, ar dori ca tot ziua de St.^Georgie să fie.
   Isăilaî grăieşte el — mulge tu, căci eu nu mă pot apleca I— Habaha ! Şi rîde, în cât îl trec lacrimile de gluma pe cure a facut-o.
   Isailă mulge, înseamnă lapţiî pe răba-şnrî şi când ziua se învălue din noapte, ca toţii se întorc acasă.
   Eară noit ? — Citim actele relative la darea In judecata a foştilor miniştri, bn-b-tinele de resbel, somaţiunile proprietarilor de case, şi ne cântărim păcatele negre sub salcia verde.— Proastă petrecere!
   Du ! sarbădă e viaţa, sarbădă peutru cel cu inima deşeariă şi cu capul sec 1
                                                                                                                                                                                                                                                                          Tanda.
riî sale Domnitorului la adresa Camerei.
   D. niin. cultelor preaiută un proect de lege în privinţa bilalaî do indemnitate, peutru chto Senatul, cu drept cuvânt, cere o lege spicială.
   Voci: să se voteze astu-zl!
   D. P. Ghica întreabă pe gavern, dacă este adevărat, că comandantul rus ft numit uu director general pentru poşte şi telegrafe în România.
   Voci: Ah, i», cum se poate!
   D. P. Ghicn: Se poate prea bine, căci Io 1851 muscalii ad venit tot ca amici şi ne-aii impus poliţai, etc. după placul lor.
   D. miu. cultelor răspunde, câ nu e esact ceea ce susţine d. P. Gbica şi mal cu seamă să aprecieze Camera, dacă snnt la locul lor asemenea interpelări.
   Apoi face o rectificare, în privinţa celor afirmate de d-sa cu ocasiunea unei interpelări, ca oficerii să primească misa anticipaţi vamente în timpul Campaniei, ca sa-şî poată procura cele necesare, --şi când d-sa a răspuns, că în cifra votată de 1088000 lei, se coprinde şi o sumă pentru acel scop, ceea ce nu e esact, după cum s a informat dela d. min. de Resbel, şi prin urmare cestiunea rămâne deschisa.
   D. Diniancea: Atunci îraî mănţiu interpelarea.
   D. Mârzeacu propune, ca adunarea să treacă în secţiuni, spre a studia legile urgente, şi apoi a le vota imediat.
   D. vice-preşedinte: Tocmai nceasta aveam de gând să propun on. Adunări!
   Camera trece în secţiuni la 1 şi uu sf p. m.
   Redeschizftndu-se şedinţa la orele 2 şi trei sf. se procede la alegerea a 3 membri încă, pentru cercetarea alegerii dela Belgrad.
   Apoi, D. P. Ghica raportor, citesce raportul şi proectnl de lege în privinţa bi-luluî de indemnitate cerat de gnvern pentru cele trei derogaţiunî de la lege.
   Proiectul se ia în considerare fără discuţiune.
   Articolele se adoptă fără discuţiune şi pnnendu-se la vot proectnl în total, se admite cu 69 voturi pentru, 3 contra, 1 abţinere.
   (Zgomot produs prin dialoguri).
   D. vice-preşedinte: Vă rog tăcere! (Zgomotul continuă).
   D. vice-preşedinte: Voiţi a asculta raportul ori nu? Dacă voiţi, apoi bine-voiţî a face linişte !
   D. P. Ghica dă lectură raportului şi pro-ectulni de lege relativ Ia modificarea legeî guardeî orăşenesc!
   D. Ferechide întreabă, care este sensul aliniatelor menţinute din legea dela 1874, căci nicî în BecţiunI n’a pntnt deslega această enigmă, neesplicată în proect.
   D. min. de Resbel respunde, că alin. respectiv privesce etatea, care remâne aceeaşi.
   D. Cantili: Este bine să se menţioneze în lege.
   Dnpă oare-cari observaţinnî, proectnl se ia îu considerare şi 6e votează fără discuţiune.
   D. raportor Misail citesce raportul şi proectnl de lege relativ la autorisarea guvernului de a institui comisiunî şi agenţi atât în privinţa snrvegherilrechisiţinnilor pentru armata română, cât şi a trebuinţelor trupelor ruse, conform convenţiuniî.
   Proectnl se ia îu considerare fără discuţiune.
   Art. I se votează fără discuţiune.
   La art. II D. Lnpaşcn propune nn a-mandameot ca să se institue o coraieiune şi peutru Moldova la Iaşi, iar nu numai în Bucureşcî şi Craiova.
  (Sgomot mare produs prin diverginţa de opiuiunl, propunând uni Romanul, alţii Inşii ca reşedinţa a comisinniî.)
   D. Mârze8Cu: N’auzim nimic!              •
   D. ministru al lucrărilor publice declară,, câ guvernul lasă la aprecierea Camerei câte comisiunî să fie, crede însă că pentru a treea j:omisiune Românul este maî in centru.
   D. Mârzescu propune a se lăsa la facultatea guvernului, să decidă unde să fie reşedinţa comisiuniî, după împrejurări şî trebuinţe.
   Se admite.
   La art. III D. P. Ghica observă, că suma de 500,000 leî este prea esorbitantă în starea de penurie în care se află ţara, şi apoi coniisiunile vor servi şi in interesul Ruşilor.
   D. Mârzescu zice, că Românii, deorî-ce partid ar fi, nu aşteaptă remunerări de la streini.
   D. P. Gbica: Ce te aî supărat?
   D. Mârzescu: Sunt poate din categoria la care al făcut alusiune! Rog a se vota cifra cerută de guvern !
   D. min. lucrărilor publice, află de asemenea că cifra e mare, dar şi cheitueiile s’iifl mărit, iniulţindn-se personalul cu a treea comisiune şi apoi guvernul îşî ya da socoteala de toate cheitueiile.
   Discuţia se închide.
   Proectnl se votează fără alte disenţiunî.
   D. L. Sterca citetce raportul şi proec-tul de l^ge în privinţa niobilisăriî miliţiilor, care se votează de asemenea fără nici o discuţiune.
   D.. v. Preşedinte consulta Adunarea, dacă mâne va fi şedinţă safl no.
   Voci: lunii Alte voci : Ba mâne.
   Punâudu-se la vot, Camera decide a se ţinea şedinţă mâne.
  Şedinţa se ridică la orele 5 seara.
                                                                                                                    Şedinţa de Sâmbătă 23 Aprilie.
    In şedinţa de astS-iJÎ, s’afi votat proiectele de legi pentrn următOrele credite ex-raordinare; 2000 leî pentru plata postului de ataşat al agenţiei române la Viena, pănă la finele anului; 60,000 leî pentru instituirea a 35 funcţionari nuoî telegra-fo-postalî; 10,000 lei pentrn cumpărare de aparate telegrafice pentrn campanie; 4125 le! pentrn complecta licnidare a inginera lnî Allard conform contractului.
    D. ministru al cultelor a declarat, că guvernul, având în vedere maî ales petiţiile mal mnltor comercianţi, retrage proiectul de lege pentrn ^moratorinm*.
    Adunarea a priimit comunicarea cu a-plause.
    Şedinţa viitoare pe Luni.
                                                                                    SOIRILE ZILEI
   După, retragerea monitoarelor turcesc! in dosul insule! Ghecet, la Brăila, o trupă de CasacI s’a dus iu bărci la insulă unde au apucat arme şi un tun lăsate de Turci acolo. Dar pe cănd Casacil se întorceau spre ţermul nostru, Monitoarele turcesc! afl Început iar focurile asupra lor.
   0 corespondenţă particulară spune că la Şumla a isbucnit o epidemie violentă, tifusul, care nimicesce armata concentrată acolo.
   O altă corespondenţă spune că un mare număr de comercianţi turc! din Rustiuc aii cerut lui Abdul Cherim Paşie. permisia d’a trece In România, căci, In urma pleeărel populaţie! creştine, el nu mal afi nici un mijloc de esistenţâ.
   Fortificarea Vidinulu! despre uscat, care până acum fusese neîngrijită, se urmează cu activitate. Turci! Încep a se teme câ cetăţile lor vor fi atacate despre uscat de Ruşt.         __________
   Cuartirul general al armatei rusesc! se va stabili la Ploieşti. S’a şi închiriat şi mobilat casa d-lu! Cantili pentru marele duce Nicolae.
   D. colonel Rosnovanu este numit comandant al unei brigade de cavalerie; d. colonel Slâniceann, şef al statulul-major.
   D. Manolache Costache a propus Senatului d’a invita pe ministrul de r&sboid să ceară Domnitorului autorisarea d’a cere , prin Camere , reintrarea în armată a majorului Pilat.________________
   Orl-unde calcă Turtii pământul nostru, presinţa lor se Însemnează prin omoruri şi prăzi de cereale şi vite. Ast-fel la Zimnicea, Călăraşi, Gura Ialomiţel şi alte locuri.
   Bombardarea Oraşului Reni de către un monitor turcesc a ţinut erl de dimineaţa pănă la patru ore după ameijl. A ruinat mal multe case. Nu seim încă numerul adevărat al victimelor.
   Ni se spune că sunt vr’o şdpte răniţi şi doi uciş.
   Bombardarea Olteniţei. Ceea ce a dat nascere sgomptulul că se bombardează acest oraş este faptul că doă monitdre turcesc!, aprpiindu-se de ţerm şi observând, că nu este oştire, s’aft retras, descârcând un tun orb.
   Aceasta’I tot ce s-a lntemplat până acum, orele 11 dimineţa.
   PENTRU ON. DOMNI OFICEBI
   Am avut ocasift a vedea în magasia „ lor Fh. Haas & fii mobila cea noii con-strnittf care serveşte at.)f ia paty cât # ca fotoliu           nn Pu^m decât a-o reco-
manda caîndeplinindu-şi cu totul scopul sefl.
   prin manipulaţia cea maî simplă se pot construi mobile maî sus enumerate, şi fiecare serveşce întocmai scopului ce are de împlinit.
   Mobila cea nouă este uşoara, elegantă, eftină şi foarte practică, nu coprinde mult loc şi se poate foarte bine întrebuinţa ca pat? pentru voeagio, pentru salon şi grădina şi maî cu seamă îu lagăr.
   Maî observăm, că această mobilă eete construcţia decoratorului «H. Honicb,, şi că *e vinde numai în magasia d-lor Ph. Haas şi fii, Calea Mogoşoi, Graod Hotel du Boulevard.
Tipografia Thîîl & Weiss, Palatul .Dacia*