Nr, 92. VINERI 22 APRILIE. ANUL II. - 1877. abonamejsitele IN TOATA ROKANU: r« aa................U n. 48 P. « lu«1.............. , ‘24 )i* 3 Uni.............. , 11 IN STKAINAT4T*: Pa »n .................... INSIRT1UNI SI KKCLAMI: Linia d* 59 Utere pălit, pagina IV, 80 ban) P» paginaţii, 80 bani, pa nagi»* 11,1 lai noi BecUme 1 lei noi Hain. Un numftr In Capitală 10 bani. TIMPUL E8K iN TOATE ZILELE DE LUCRU. BIDROUL BKDAOŢIKI Şl AUSIl.VlSl'RAflKI : PALATUL .DAUIA « — ■ Ediţia de dimineaţă —■ ■ - . i...» . ■ n.. ATsrxjisroiTjiii 8e Driueec In «triinklate: La D-oil Uaaun-ttein 11 Vofler In Vienna, Wal&acbgune 10. A. OppeWt In Vienna. Stubenbostei 1 ; ftudalj Momh la Vienna, SeilerntAtte 8) Vincmi llrdicka in Vienna, Teinfalutrn»ie 17 > Mlipp Ij6b io Vienna, Eiehpnbachfţasie i ]; L. Lanf A Comp. in Peşta |i Haztu-LafjiU-BulUtr 4 Comp. Iu Paria. Scrisori nefrancate nu se primeic. Articolele napublioate ie ror arde. Un turnir In Dialrlata 16 bani. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privai al .TIMPULUI.* (Agenţia Ravas). - Sa meiul de laţ 9 «re diminua. -Buda-Pest* 2 V il. .Camer.i Reputaţilor.4 TI. Somsich, inter(>e-Iftnd pe guvern, Inireabft dică el consideră cu indiferentă mergerea înainte a Roţilor, şi In ipotesa umil respnns afirmativ, dacă giiTernnl a primit g iranţii capabile de a păli interesele monarchieî austro-nngare ţi b> special ale Ungariei. Ce demarţe a făcut gurernul, satt are de gftnd să facă pentrn * asienn libertatea naTigaţinnil ţi romercinlnl pe Ptinăre şi a scuti aat-fel pe negocianţil unguri de perderl considerabile? D. Somsicb Iţi molireaiâ interpelarea prin faptul intrări! trupelor rusescl pe teritoriul Ro-mănief, » rări! neutralitate e pusă sub garanţia FuropiT. Oroparea punctelor strategice do |ie malurile Punăril tmpedecă de iieapUmt c.o-laercinl pe acest fluviil, dacă nn ar întrerupe-o Tutr'ou mod absolut. M isele mari de trupe ruseşti, c>r! afl făcut erupţinne tu Romăuia, ne hnpedecă de a distinge scopul final ce urroă-resce politic , moscovită. — Snrvleiul de Io! 4 ore poet-meridian. — Viena, 3 MaT. .Ziarul ,1'remdenblatt* aice că piedicele aduse timporor navigaţiuni! Punărif pe malurile car! nn depind de instria nu pot da loc la recLannţiiin! din parte» guvernului austriac. .KremdenblaM* adaoei că această stare de lucruri poate să fie vătămătoare supuşilor austriac!, dar că beligeranţii nu alt trebuinţă do a usa de meu ei imente estreme pentru interesele neutrilor. Puuctul cel mal important este c.i frontierele acestor din urmă să fie respectate. — Serviciul de Joul 9 ore ţi 30 ra. soare. — Conetanlinopol. 3 Mal. piarnl oficial asigură că u'a fost nici o bătălie importantă Intre Turc! şi Ruşi. Avanl-gnarda rusă n’a făcut pină acum de r#l o simplă apariţie'naintea Hatumulnl din Asia miră. B«sscn™“ Priimiui Re la Iaşi următoarele ştiri, Re la corespondentul nostru particular: laţi, 18 Aprilie. Evenimentele b’hO urmat cu o pripă aşa de mure, Ia cftt ar fi trebuit să v? trimit douâ safl t.reT corespondenţe pe fie care zi. pentru a vă ţinea Intru căt-vu In curentul Întâmplărilor. in zioa de 11 Aprilie, pe cănd conservatorii şi liberali! se luptaţi la urnă pentru Senatorul colajului II de Iaşi, împăratul Alec-sapdrit citea la UnghenI mesagiul de nPsboia Înaintea trupelor. Noaptea, attnd partidele noastre măsuraţi şansele zilei următoare, trupele imperiale trecead Prutul şi se indreptafi spre Iaşi. La 12 Aprilie In vreme ce alegătorii întârziaţi se grăbeai! nşf pune buletinele In urnă, trupele ruseşti ocupase gara şi parte din ele pleca spre Podul-lloael. Ce întristătoare privelişte pentru ori cine Îşi iubeşte ţara! Cu o patimă friguroasă locuitori! noştri urmăreaţi biletele ce eşeatl din urnă pentru a şti dacă D. P. Carp, candidatul conservatorilor, sad 1). C. Corjesou candidatul tuturor fracţiunilor liberale şi al guvernului, va fi Senator, şi majoritatea dobftndită de candidatul conservator era primită cu strigăte de entusiasm, iar pe de altă parte batalioanele şi escadroanele ruseşti năvăleau din toate părţile cu drumul de fer Unglienf-laşl. ţie şoseaua de la Unghenl. pe drumul de la Sculen! spre a doua capitală a ţărel. Autorităţile eraţi consternate. Lalntrebările lor telegrafice, guvernul central nu le da nici un respnns. surprins fiind şi el pe cftt am aflat in urmă. Din zioa de 13 reîncepură ploi torenţiale şi Rubiniul se umflă peste măsură. Cu toate acestea sosirea şi plecarea trupelor ruseşti urinară fără incptare. In 14. Bahlniul eşi din maluri şi să vărsă asupra părţilor de jos ale oraşului eu o furie cum nu se mal văzuse de 23 de ani. Linia Ungbenl-Iaşt era mal întreagă sub apă. Intre laşi şi Podul-lloael apa inecă şinele liniei Ia Cncntenl. şi ajunse cliiar până la şoseaua naţională. Trupele ruseşti oprite un moment pe loc fură comandate să 'şl urmeze calea pe şosea până la Podul-lloael. Oraşul era inundat de trupe ; prin curţile autorităţilor, prin casele particulare, pretutindine» soldaţi şi cal! In acea zi [ieste 20,000 oameni se opriră in Iaşi şi mişcarea pe asfaltul luciu al stradelor noastre era ingrozitoare ! Cu toate aceste, regula domni, mulţumită disciplinei trupelor imperiale. Nici nn abus nu s’a făcut, din contra delicateţa oficierilor şi disciplina soldaţilor liniştiră pe locuitorii noştri. Din nenorocire calamitatea veni din altă parte asupra nostră. Bahlniul vărsândusă peste noapte, surprinse pe bieţii locuitori In paturile lor şi ţi- OCOLUL PAMENTULUI In eo DE ZXX.E XIM. (urmare.! In nrma acestor», câţî-vu bruminf, iu toată nplendonreu costumului oriental, ţâra ii o femeia care abia se ţinea |*« picioare. ^ Acea femeia era tânără, frunaoană ţi albă ca o europeană. Capul, gâtul, umerii, urechile, braţele ţi pulpele ’i eraă încărcate de scule, brăţări, inele ţi cercel. O tunica lucrată in aur, coperită de uu tulpan sbţire, n desenat! conturul corpului. La spatele tinerel femei, — contrast urât ochilor, — gărzi, armaţi cu săbii goale înfipte iu brăă ţi ca lungi pistoale du-maachiuate, duceai! pe uu |>:ilaancliiu uu cadavru. Era corpul unul bătrân, investiiintui bogat ca ud rujat, purlAud, ca ţi in viaţă, turbanul lucrat cu mărgăritare, anteriul ţesut iu mătase ţi aur, brâul de caţmir dittinautat, ţi minunatele ariue ale prinţilor indieni. Apoi uiusicanţî, ţi in urmă o gardă de fanatici ale căror ţipete iuecaă ndesea-orî sgoinotul instrumentelor. Sir Francis contempla această pompă cu un aer iiitrietut ţi, îutorcâudu-se către căleus: ,Un sutty !4 zise el. CălSusnl făcu un seuin ufirmativşi puse un deget la gură. Luugu procesie se des-făţură iucet sub arbori; apoi cele din urmă ţirurl se perdură iu adâncimea pădureţ. încetul cu incetul cântecele se atingeai!, Se mul au/.eaQ câte-va ţipete depărtate ţi. in tine, după acel sgouiot, urmă o tăcere profundă. Fileas Fogg auzise acel cuvânt prunii u-ţnt de sir b rnncis, ţi cutn trecu procesiii, il întrebă: tCe este un suttţ? — Un suttv, domnule Fogg, e un sa-cribciQ uman, dar nn saoriHcift voluntar. Ferneea ce si vezut va fi arsă mâne dimineaţă In răsăritul soarelui. — Miserubili! !— strigă Vântaru-Luiue, neputând să se domine. — Şi Hcest cadavru ? iutrebăil. Fogg. ■— Este al principelui, bărbatul el, — răspunse călSusul, un rajah independent din liuudelkand. — Cum, reluă Fileas Fogg, fără cu peto grozave doştejitnrâ dimineaţa restul oraşului din somn. Consiliul comunal actual, condus de cei trei fracţioniştl ce coprinde in sinul : primarul şi dou6 ajutoare nu [irevt1-zuse nimic şi nn luase nici o m6-surâ! Primarul era la Bucureşti ca deputat, iar cele doufi ajutoare alese de guvern in colegiul IU sunt doi tineri, eşiţl mai eri de pe băncile universităţii, cari nici o.lntft nu a fi administrat nimic şi perdurft capul cu desă'’('rşire In administraţia comunei pe timpuri aşa de grele. Luntrile pregfttite de vechiul consilia comuna) conservator fusese lâsate în pftrâsire şi la o nevoie aşa de mare, elj> nu puturft da nici un ajutor bieţilor locuitori de pe Bahlui cari, acăţaţl pe vlrfurile caselor iu mijlocul apel. cereai! ajutor cu strigate desperate. Poliţia sa purtat bine şi pe Iftngft dinsa mulţr particulari şi chiar soldaţi de cavalerie din oştirea ruseasca săriră călări in apă şi scăpară pe mulţi nenorociţi din braţele morţii. Dar mulţi alţii periră ! O mumă cu trei copil, alte femei şi bătrâni şi copil se găsiră înecaţi după retragerea apeL De însemnat este că Evreii c.otiugarl nn voiră să dea ajutor, ci la îndemnul ce li se făcea să sară şi el, întrebară cine le plăteşte ? —Pe lftngâ această calamitate, puneţi că din zioa intrării trupelor ruseşti, toate obiectele de consumaţie se urcară cu 30 şi 40 la sută : carnea, pânea, rachiul, untul, laptele, tot în sfirşit. iiăinele de la I lefi n. părechea s'aO suit la 2 şi jum. iar un miel s’a văndut chiar In Târgul-Frumos cu trei galbeni. Bieţii funcţionari şi pensionari neplătiţi de patru luni şi ajunşi la sapă de lemn alergau cu grămada la primărie şi la prefectură să ceară îndreptarea acestor abusurl a evreilor precnpeţf, strigând că mor de foame, iar prefectul, un tenăr numit fiheorghian (fost agent al ţărel la Roma) convocă in grabă pe ajutoarele de la primărie să vadă ce este de făcut. Aceşti doi tineri, in lipsa primăriilor care, cel puţin, este în vărstă şi are eape- voeea lui »S trădeze cen imn mica emoţie,— aceste obiceiurlselbulicecsistă încă iu India, ţi Englssiî n’ad putut să le stârpească? — Iu cea mal mare parte a Indiei,— respunsesir Croinarty,— aceste sacrificii nu se mal fac. N’avem însă nici o influenţă in aceste locuri sălbatice, şi mai cu seamă in coprinsul Bundelkuuduluî. Toată coasta septemtrională a^ViudhiasuIiu oste neîncetat teatrul omorului ţi jafului. — Nenorocita ! — suspină Vântură Lume,— arsă de vie! — Da, — răspunse brigadirul, — arsă, ţi ducă nu s'ur arde, n’aţî putea crede iu ce miserabilă condiţie ar fi aruncată de ni săi. ’l-ar rade părul, ar nutri-o abia cu câţi-va pumni de orez, ar despreţui-o ţi nr considera-o ca o creatură impură ţi in cele din urină ar muri iu vre un colţ cu un câne riius. De uceea ţi groaza uuei asemenea vieţi împinge adese ori pe aceste nefericite la supliciu, mai mult de cât umorul sad falia tis mu 1 religios. Câte o dată iasă sacrificiul e, in adevăr, de bană voie, ţi trebuie să intervină cu energie guvernul, fiuut câţi-va ani,— aveam rezidenţa ia liombal, — câod o jună văduvă veui să ceară aotorianţia guvernului d’a fi arsă cu corpul bărbatului ni. Cum bine rienţu vieţel, nu gftsea nici o idoe in ciipii) lor, aşa în rât prefoctul, cu toatft simpatia de partid politic ce are pentru dânşii, era gata sft disolve consiliul, sad sft revoace pe primar şi ajutoare «lacft membrii conservatori din consiliul comunal, la care aO tot-d’auna recurs In momentele grave nu le-ar fi dat sfaturi priin-cionse pentru liniştirea publicului şi Îndreptarea râului. In aceastft stare a fost oraşul nostru mal multe zile. Casele particulare pline de trupe strftine şi de nenorociţi de Ia Bahluitl care se rugai! sâ li se dea adăpost şi hrană, iar obiectele de îndestulare obştească Îndoit de scumpe pe când pungile particularilor sunt goale şi la casieria judeţului plăţile suspendate! — Nu e vorbă sunt locuitori care atl avut câştig în aceste zile : otelieril, mal cu seamă otelul primarului de Iaşi, d-lul Sc. Pastia; cârc iu marii, birjarii, zarafii evrei ce Înşelai! pe Boldaţi! ruşi la schimbul bancnotelor; băcanii şi chiar alţi neguţători din stradele principale, dar restul locuitorilor se află într’o deplină miserie. Astăzi toate comunicaţiile sunt restabilite şi poşta ne vine regulat din străinătate, şi din Bucureşti. Dar din nenorocire ea vine numai odată pe zi, pe când nerăbdarea şi erao-ţiunea publicului ar dori *ă ştie ce se întâmplă pe fie care ceas. Poşta de eri ne-a adus resultatu! discuţiilor adunării asupra convenţiunil cu Rusia. Necunoscută fiind Încă în întregul el. ea se interpretează în deosebite moduri de public, dar mal mult ca o necesitate neinlâturnbă şi ca râul cel mal mic In împrejurările presente. Viitorul şi poate un viitor foarte apropiat ne va dovedi ce resultat va produce. g. B. 1)IN AFARA. „Fremdenblutt* constată, că nn mal poate fi vorba despre intrarea trupelor turceşti în S irbia, apoi tir. mează : credeţi, guvernul refusu. Atunci vfduva, părăsind oraşul, se refugia la un rujah independent şi acolo'şiconsumă sacrificiul.4 Pe când brigadirul nara, căleiisul iţi scutura mereu capul, ţi, când acesta termină, el zise: ,SBcrificiul,ce va avea loc mâne la resuritul soarelui nu e de buna voie. — De unde scil? — E o istorie sciută de toată lumea din Uundelknnd, — răspnnse călăusul. — Cu toate acestea, nefericita nn părea că face nici o resisteiiţă, — observă gir Francis Cromartv. — Este indiferentă pentru că nil îmbătat-o cil fum de cânepă şi opiil. — Dar nnde o duc? — La Pagoda Pillaji, ca la don? miile departe d’aicl. Acolo va petrece noaptea, până la ora sacrificiului. — Şi când va fi ceremonia ? — Mâne in revărsatul zilei.4 După ncest răspnns, călăasul scoiseele-funtnl din desiş ţi se arcă pe gâtul animalului. Dar in momentul când era să plece, îndemnând animalul cn o şncrătnră osebită, d, Fogg îl opri, şi nilresândn-se către sir Cromartv: ,Dacă am scăpa această fnmev ? zise el. .Ni se face împărtăşirea cu totul demnă de crezământ. că încă f>e atunci, când se discuta eventualitatea unei acţiuni militare pe teritoriul sârbesc, foloasele şi valoarea el, ministeriul nostru de esterne nu a lipsit a face Porţii cele mal serioase representaţiunl relativ 1& complicaţiunile, ce ar putea să urmeze din o asemenea încercare şi că prin urinare face cele mal ho-târlte obiecţiunl contra unei asemenea întreprinderi. Şi cu mulţumire putem constata, că acest pas nu a rămas zădărnici Poarta a declarat, că voeşte a renunţa la realisarea a orl-ce plan, care ar putea sâ complice pe Sftrbia In resbelul Turco-ruseso, adecă la orl-ce ocupaţinne militară şi la intrarea trupelor pe teritoriul sârbesc.* Tot .Fremdemblatt* apreciază con-venţiunea încheiată Intre România şi Rusia prin următoarele cuvinte : .Fără % intra In critica detaiată a părţii meritorii din această conven-ţiune, ne mărginim numai a constata. că concesiunile pe care guvernul Principelui Carol le-a făcut pe cel mal întins picior relativ la trecerea trupelor, şi la dispunerea asupra căilor ferate şi a telegrafelor, câtu-şi de puţin nu se potriveşte cu neutralitatea, de care România cu atâta stăruinţă se pretindea că ar fi având trebuinţă. Putem numi şi scusa lucrul cum ne place, dar cu o neutralitate el se aseamănă tocmai atât de puţin ca şi o mărâcină cu un stat de tulipanl. Atâta spre a salva onoarea minţii sânâtoase şi pentru apărarea celor mal elementare noţiuni de drept* Din isvor oficial turcesc i se de-peşează tot acelui ziar dela 29 Aprilie. Ştirea comunicată de către corespondenţa Havas, că două escadroane turceşti ar fi trecut la Ruşi, e cu desăvârşire neîntemeiată. Deaseme-nes nu e adevârat, că 200 soldaţi turceşti. între care câţi-va oficerl, ar fi fost prinşi de către Ruşi.* — SS scîpâtn fouiesa, domnule Fogg!.. strigă brigndirul. — Mol am încă doă-apre-zece ore de perdnt. Pot gă le iutrebaioţez iu modal acesta. — Eşti un ora de inimă! — zise sir Franci» Cromartv. — Câte odată, — răspnnee cn simplitate Kileag Fogg, — când am timp.4 XIV Planat era indrăsneţ, ţi plin de dificnl-tuţl, poate chinr cu neputinţă. D. Fogg avea sâ’şl pae in risc viaţa safl libertatea, prin urmare ţi isbutirea proiectelor sale. Toate acestea nu’l opriră. Pe de altă parte află în air Cromartv nn puternic adjntor fără şovăire. Cât pentrn Vfintură Lume em gata, puteaă hm dispună de dânsul. Ideea stăpânul ni săi) ’l eaaltase. Sirnţea uu suflet, o iuimă sub acel înveliş de ghiaţă. începuse si iubească pe Fileas Fogg. Rămânea călănsul. Ce parte va lua el iu această Întreprindere? Nn va trage eu indianil? Iii lipsa concursului săă, trebuia cal pnţin să sa nsi-gnre de neutra li ta ten lui. Din „St,. Petersburg,'se ilesmint ştirile despre încercările lUisiel de :i contt/5,rt,a un Împrumut. Rusia, se zice lu depeşă, are (ţaţa buiii, căţl H vor trebui In curs de un an. — Ţarul va sosi Duminecii la St. Pe-tersburg. eară Vineri va petrece la Moscvn. Oraşele inal însemnate din Rusia urmenzft a vota sume însemnate pentru resbel. In special Mase va se asigură cil a votat un al doilea milion de ruble. — Deasemenea se fac aiihscripţiunl pentru crucea roşiii. Ziarul „Post" zice Cil Poarta, declarând cil nu primeşte protccţiunea Germaniei pentru supuşii ruseşti, a motivat acest re fus prin cuvintele ; Ori Ruşii sil aibil încredere tn au-torităţ le otomane, ori sil plece din acest imperift. „Times* ne asiguril, cil Hota Italici a primit ordin de a se apropia de malurile Albaniei. Indatil ce Ruşii vor trece Dunilroa, armata Ans-tro-Ungnriel va orupa Rosnia şi llerţegoviua, earil Italia va dispune sA se ouipe Albania. „Imlependinţa Relgicil" susţine cil Franţa, Italia şi Englitera nogoţiază pentru inclieierea unei ,lige de neutralitate." Dupil ziarele din Viena, armata ruseascildin Asia consistă din I 10000 oameni infanterie 25 000 cavalerie 30000 voluntari şi 350 tunuri. Armata turcească consistă din opt-zecl mii oameni. Dar turcii dispun de un mare nu-iuer de „voluntari* şi precum se cnnle, do întreaga populaţiune musulmană, care se va rădica contra ruşilor, Îndată ce vor intra In ţară. După ştirile, pe care „N'eue Fr. Pr.* le primeşte din Londra, North-cote ar pretinde ca Englitera să observe o neutralitate „absolută* iar Beaconfield cere neutralitate „binevoitoare* pentru Turcia. — Clie-divul a adunat notabilii ţării spre a ţinea sfat in cestiunea ajutorului voluntar de dată Turciei. Din Cernăuţi se depeşează că Ilnmănia ar fi declarat resbel Turciei (1). Din Asia N. Fr. Pr. primeşte ştirea, că in lupta dela Şefkebil i’urcil ar fi eşit invingătorl, că ar fi căzut, 800 ruşi şi că ocuparea cetăţii de cătră voluntarii turceşti e asigurată. - (Isvorul turcesc.) „Softnlele, turceşti au sosit „la Pesta', conduse fiind de cătră Şei-cul Suleiman. După cum se depeşează ziarului N'. Fr. Pr. din Pesta prmirea a fost estruordinară atăt pe la deosebitele staţiuni, căt şi cu deosebiră In capitala Ungariei. Entnsinsmul, en care aft fost primiţi nu se poate descrie in puţine cuvinte şi nici nu se (toate inţelege de căt de cătră aceia, care ştiă, ce va să zică — o manifestăţie înscenată de cătră maghiari. E destul a releva că în suita deputaţiunei turceşti, dela gară pănă la hotel s’aă Înşirat peste 000 de trăsuri şi că pe piaţa d'nnaintea hotelului şi pre uliţele dimpregiurul el se asigură că s'nft fost adunat peste 50 000 oameni, mare (tarte, duputaţiunl venite de prin oraşele şi chi ir satele din provinciă. Raportorul spune, că ţeranil maghiari ce eraă In deputaţi uni, precum şi partea cea mare a studenţilor purtau cocarde turceşti şi „fesuri*, In loc de pălăriile ciu-percate. Municipalitatea, dieta, academia, institutele de Invăţămănt superior precum şi alte coiporaţiiinl naţionale de asemenea aii fost re-presentate prin deputaţinnl la a ceastă solemnitate. Austro-Ungaria mobilisează. O mulţime de tineri, care petrec în Bucureşti şi fac parte din reservele armatei austriace, nă fost chiămnţl In zilele aceste la arme. Biletele de convocare, pe care le-am văzut, sunt tipărite nemţeşte şi romăneşte, con-vocăml pe respectivii reserviştl pe ziua de 15 Mal la manevre. — De o caradată clar Austro-Ungaria concentrează numai sub pretext de manevre. „Volkzeit.ung* din Berlin provoacă pe Germania a iniţia In interesul general al Europei şi In deosebi al Germaniei formarea unei coali-ţiunl europene contra panslavismului. Din Cracovia se anunţă că ministrul de resbel al Rusiei a luat toate măsurile pentru mobilisarea a 1 milion de oameni. seint Şedinţa de Merotri 20 Aprilie 1877. Şedinţa se deschide In 0 ore sub precedenţi» d-lnî vice-preşedinte M. Costnchi, fiind preeenţî U d-niî Senetorl. Se comunică iul rusa d-ln! preşedinte al consiliului prin cure fiice cunoscut că ziua onomastică a Măriei Sale Doamnei se va celebra printr'un te-denm In Cutedrula Metropolitană, iar onorurile militare la 11 ore. D. Cămărăşescu citesce rnportul reiutiv la proietnl de ’ege pentru regnlnrea prin compturi a sumei de 1,780,152 lei, 21 bani plătiţi companiei drumurilor de fer PIoeşti-Predeal şi Adjud-Ocna. Proiectul este adoptat fără nici o disec ţiuue cu 35 voturi contra nilul. So votează asemenea fără nici o disen-ţiuue următoarele 1 proiecto de legi: 1. Pentru deschiderea unul credit de 150,000 lei, ministerului lucrărilor public» pentru plata lucrătorilor drumului de fer Ploeştî-Predeal şi Adjiid-Ocnr. 2. Pentru autorisarea comunei Galaţi dea contracta nu împrumut de2,13 >,180 lei. .3. Pentru cedarea mior case din oraşul Târgoviştea, po seama consiliului judeţean de Dâniboviţa. I. Asemenea pentru cedarea unor case din oraşul Focşani, po seama districtului Pntna. D. preşedinte al consiliului. D-lor, am luat cuvântul pentru a cere d-voastre un bil de indemnitate pentru trei fapte pe cari guvernul, constrâns de necesitnte le-a făcut fără consimţimentul corpurilor legiuitoare. Aceste trei fapte sunt: 1. Convocarea colegielor pentru alegerile senatoriale, înainte de termenul pre-văznt prin legea electorală. 2. Facerea do rechisiţiimî militare, fără a avea pentru aceasta o lege specială. 3. Cheltuiala de 1,088,000 lei pentru trebuinţele armatei, peste creditele es-traordinare prevăznto în budgetul anului curent. D. Racoviţă. Trehne să mulţumim d-lnl ministru că a venit să neceară un asemenea bil do indemnitate. Ed i-am cerut aceasta încă de cânii ne-a presentat iu discuţiuue legea pentru rec hisiţinni, şi d-sa a refusat. Acnm insă că a intrat în lege, cred că Senatul va vota cu plăcere acest bil. D. V. Preşedinte. D-lor, uu pot pune în desbatere un asemenea vot. Senatul uu poate comunica cu guvernul de cât prin mesagie domnesc!. Prin urmarepentru a da cnrs cerere! <1-1 uî preşedinte al consiliului trebue să ni-se presinte sad un proiect de lege sad o propunere din iniţiativa Senatului. D. preşedinte al consiliului. Ed am declarat păcatele noastre, d-voastră faceţi cnm veţi găsi de cuviinţă. D. Cnrp. Ed cred că d. preşedinte al Senatnlnî hino a făcut când a oprit punerea la vot a nneî asemenea cereri. Bil de indemnitate va să zioă lege de indemnitate. Cuvântul englez *bil, însemnează i ge. Trebuia dară gnvernnl 9ă vie atât la A-dnnare cât şi la Senat cn un mesngid domnesc in alăturare cu nn project de lege. Să nn ni se objecteze că în Camera deputaţilor s’a votat bilnl sub acenstă formă. Camera ponte să facă ce vrea şi noî nu Suntem solidari. Aşa d. lonescu a susţinut că Camera este suverană, şi ponte să ne taie şi capnl când va voi. Dară noî cari nu înţelegem lucrările aşa da naiv, nn vom vota până nn vom intra în calea legală. D. ministru preşedinte. Fie-care ţeară •şi are obiceiurile eî. Nici in Frauţa nici la noi nu s’ad dat nici o dată bilele de indemnitntn prin legi. D. Carp. In Franci» uşa se dă, să mă iertaţi ! D. ministru preşedinte. Cu toute astea atât mal bine pentru noi; n'uvem de cât să venim cu nn project de lege căci astfel vom fi şi bine apăraţi. D. Giani. 1 MI pare red că d. Cârpeşte intr’o eroaro enormă. Este cunoscut că legea nn poate să rtgnleze un fapt care s’a îutâinplnt. Legile regulează în tot-d’a-una viitorul iară nn trecutnl d-sa propune o moţiune prin care Senatul nprobă măsurile lnatu Tle guvern, în f»ţa necesităţilor nrgente care le reclemă. D. Ion Ghica. Ed cred că în urma voturilor cari s’ud dat in urmă in Senat, nimeni nu se indoesce că majoritatea va vota bilnl do indemnitate corut. Să’mî permită insă d. Giani să uu facă teorii-constituţionale nonî şi fără loc, ci trebue să urmăm adevăratele teorii constituţionale. Prea bine a zis d. Carp că nn bil nu va să zică ult-ceva de cât o lege. Nieî în Franţa nici în Englitera nu se votează de cât iu urma unei iegî. Nn voi vota dară acest bil de cât când ni se va aduce pe calea legală. D. Prirr-ministru susţine din nod că poate fi votat şi in model presintnt de d-sa. D. V.-preşedinte. Me iertaţi dacă intervin în conversaţiunea d-von»tră parlairen-tară; nu pot însă da cnrs cerereî <1-1 ui ministru căci nn văd în regulament nici un articol care să mă autoriza a face aceasta. Principele D. Ghica. S’n spus de onor. d. Ion Ghica că nu se va găsi nici nn d. Senator care an,nu voteze cererea d-lni ministru. Ed merg şi mnî departe şi zic că ar fi trebnit să declarăm nedemni pe miniştrii români dacă nn ar fi lnat disposi-ţinnile nrgente reclamate de gravitatea situnţiunel. Toţi vom vota bilnl, pentrn că în imprejurările prin cari trecem nu ne este permis a ne uita la persoanele cari sunt pe banca ministerială. Susţiue însă cn şi d. Ion Ghica că trebue a se aduce nn project de lege. D. Cămărăşescu, propune că în virtn-tea art. 87 ilin regulament moţiunea să fie considerată ca o propunere, care să se trimită de urgenţă iu desbaterea secţiunilor. D. V. Preşedinte zice că sub ncenstă formă se ponte vota bilnl de indemnitate, sad mai bine să se facă o interpelare guvernului în acest sens în urma căreia să se voteze moţiunea d-luî Giani nşa cnm s’a presentat. D Zisa. Auunciă o interpelare îu ncestă privinţă. D. Docan. îmi pare răii că în împregin-rarî nşa de grave să ne ocupăm a no face jocnrl de procedură. Cn toate acestea d-sa esplică împrejurările cari ad făcut pe gn-veru a călca legea. Si acestea proprid vorbind nn nd fost nisce călcări de legi c nisce acte precipitate reclamate de gravitatea sitnaţinnel. D. Carp. Dornnu ministru vine şi re-cnndsce că n păcătuit şi ne cere ertare. Ed pretind însă cn nici o călcare de lege nn so poate erta do cât printr’o nltă lege, care se chinmă bil de indemnitate. Apoi credeţi d-vonstră, că tocmai in asemenea momente grave vi se poate acorda spăşi-rea păcatelor fără nn project de lege?Totuşi s’ar mal putea trece cn vederea, daca ar fi fost vorba de o simplă călcare de lege, dară este vorba de violarea consti- tuţinnei. Şi să credeţi că în această privinţă nici trei Sennturî nici 100 de Camere nn vă poate spăla chiar când v’sr da o miă de voturi de indemnitate. Nu dară deputatul de la PiteacI cu interpelarea d-suie vă va pntea scăpa. Numai înalta curte de Justiţie, va sci să aprecieze, a timp şi loc, dacă este permis nnuî gn-veru a viola constitnţiune». D. Cămărăşescu. Ed cred că chiar pre-senţa noastră aici demonstră necesitatea ce a fost de a se călca nn Constitnţiune», cuci ea nn s’a călcat, ci legea electorală. Dacă d. Cnrp nu ar fi voit să recunoască dreptatea ce a avut’o guvernul, dacă Senatul nu este Ipgalmente constituit, apoi mă mir ce cântă d-sa pe aeeste bănci. Vedeţi că nrgnmentaţinnea d-sale e lipsită de orî-ce logică. D. prim ministru. Văd că şi în parlament se întrebuinţează mijloace strategice, întreb pe d-niî senatori, pentrn ce, de la 1859 şi până astăzi, de câte ori un guvern a venit şi a cerut un bil de indemnitate nimeni nn ’şl-a adus aminte că bil va să zică lege. Vedeţi prin urmare că uu este la mijloe de cât o strategia, un fapt de oposiţie sistematică; d. Carp vă zice că am călcat Constitnţiunea şi că nici o lege nn ue poate spăln de acenstă nelegiuire. D-sa voesce cu alte cuvinte a con-tesln legalitatea acestui Senat. Aşi întreba pe d. Carp, în ce am călcat noî Consti-tuţinnen? Dacă nd versorii noştri! vosc să ne pedepsească peutru aceasta, ed sunt gata a suferi orî-ce pedeapsă, şi mă voi duce chiar la spânzurătoare, căci arn con-sciinţa împăcată că am lucrat pentru binele ţărel. Principele D. Ghica. N’ani trecut nici odată de formalist, dară numai întru cât nn se atinge de prestigiul neestul corp, Ed cred că n’nre dreptate d. Cnrp când zice că s’a călcat Constitnţiunea prin convocarea corpurilor legiuitoare, ci s’a călcat numai legea electorală. Nn admit iusă chichiţa inventată de d. Zisn de a veni printr'o moţiune să videze o asemenea ce-stinue importantă. Nu combat dară guvernul, nici uu’i fac oposiţiuue, dară uu admit procedura ce voesce a se adopta. D. Sturza citează un pasagiă din „Dic-tionaire politique* da Block. la acest pn-sagiil se demonstră pană la evidenţă că un bil de iudemnitnte nu se ponte acorda de cât în virtutea unei legi. D. prim ministru. Declară că in curând va preseuta Senatului nn asemenea project du lege. [u urma acestei declnrnţimil, d. vicepreşedinte invită pe D. Giani a’şl retrage moţiunea. D-sa insă nevoind a o retrage, moţiunea se pane la vot şi se adoptă cn majoritatea de 25 voturi contra II. Şedinţa este ridicată la 5 ore după a- miazl. C-A IMiER-A. Şedinţa de Mercnrl 20 Aprilie. Şedinţn se deschide la orele 1 şi jumătate sub preşedinţa d-luî Col. Leca, fiind presenţl 105 domni deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordin are. Col. [. de Neamţn se declară vacant, pentrn că d. Col. Rozuovanu este numit şef de regiment. Sir Francisc Cromarty iî espnse franca-mente ce'tia. „Ofieernl med, — răapnnse călănsnl, — snnt Parsid şi acea femee este tot Parsie. Dispuneţi de mine. — Bine, — răapnnse d. Fogg. — Trebue însă să sciţi, — adaose Par-siul, — că nn numai ne riscăm viaţa, dar mnnei cumplite ne aşteaptă dacă vom fi prinşi. Aşa dar, gândiţi-vă. — Ne-am gândit,- răapnnse d. Fogg.— Credeţi că trebne să aşteptăm noaptea ca să pntem lucra? — Este şi părerea mea, răapnnse că-lănsiil. Acest bnu indian le deto atnncî amănunte asnpra victimei. Era o indiană de o frumuseţe vestită, de viţă Pnrsie, fiica nuor bogaţi comercianţi din Bombnr. Primise in acel oraş o educaţie ca totul en-glusă. După vorba el, după instrucţia el, orl-cine ar fi crezut-o enropeană. Se numea Audă. Răoâiml orfană de părinţi, fusese căsătorită in silă cn ncel bătrân rajah din lirnndelknnd. Dnţiă trei Innl de căaătoriă, rămase văduvă. Sciind soarta ce o aşteaptă, fugi, di r fu prinsă intb.tă de rudele rajahulul cari aveaB interes ca să moară şi cari deciseră euplicinl din care părea că nn va scăpa. Aceaată narare întări şi mal mult pe d. Fogg şi soţii ini in generoasa lor re-soluţie. Se decise ca, că'ănsnl să dirigeze elefantul spre pagoda Pilbigi, nude se vor apropia cât se poate mnî mult. Peste o jumătate de oră, popasul se făcu snb un tufiş ia cinci sute paşi de pagodă care nu se pntea zări; insă urletele fanaticilor se anzi&B destul de bine. Mijlocnl d'a ajunge până la victimă se discută atunci. Călănsul cnnoscea pagoda Pillagi, în care afirma că trebne să fie închisă femeea. Poten-vor eî să străbată printr'o nşă când tontă mulţimea va adormi de beţie? Saă vor trebui să spnrgă zidul? Acestea nu se poienii decide de cât 1a faţa locului. Dar ceea ce nn mai încăpea indoială, era că răpirea trebuia să se facă chiar in acea noapte, căci, cu sosirea zilei victima avea să fie dusă la snpliciB. In acel moment nici o intevenire omenească n’ar fi putut s’o scape. D. Fogg şi soţii săi aşteptară noaptea. Cât se lăcu umbră, pe la şase ore seara, se deciseră a se apropia de pagodă. Cele din nrmă ţipete ale fakirilor se stingeaB atunci. După obiceiul lor, acel imlinuî trebuia să fie cufundaţi în grenun beţie numită „hang* — opiii licnid nmesteent cn nu dicoct de cânepă, — şi ponte va fi posibil să se strecoare printre eî până la templu. Călănsnl mergea înainte; d. Fogg, sir Cromarty şi Vântură Lume ’l nrninB păşind încet prin pădure. După vr’o zeco minute de umblet sub rnmurî, ejnnseră la malul unui mic rid şi aci, In luminn n-nor torţe de fer în vârful cărora ardea reţină, zăriră o grămadă de lemne aşezate. Era rugnl, făcnt cu lemn de sandal, şi şi stropit, chiar d’atnncî cn nn oleitt mirositor. D'nsupra era hşeznt corpnl imbăl-sămit al mjahnlnî, care avea să fie ars în acelaşi timp cu văduva sa. G’n la vr’o sntă pHşI de rug, era pagoda, ale cărei mi-narele să inălţnd in umbră peste arbori. „Veniţii* zise călăusul încet. Şi indoind precnnţinnile, urmat de cel alţi, aluneca iu tăcere printre înaltelo bălării. Tăcerea era întreruptă nnmnl de murmurul vântului printre frunze. Călănnnl ae opri in capul nneî pajişte! Cftte-vn torţe luminaţi locul. Locul era n-coperit de adormiţi îngreuiaţi de beţie. Părea că este nn câmp de resbel acoperit de morţi. Bărbaţi, femei, copil, toţi erad nniestecaţî. CâţI-va beţivi mat mormăia ici şi colea. Mai în fund printre arbori se vedea con-fus templul Pillagi. Pentru marea lor uimire, guarzii rajahilor veghind Ia nşele pagodei , plinibnndu-se cn sabia scoasă. Se putea presnpnne că şi preoţii veghinzn înăuntru. Călăusul nu inaintă mal departe. Se convinseră de neputinţa d'a sforţa intrarea templului, şi se întoarseră înapoi. Fileas Fogg şi sir Cromarty vedend că nu se putea face nimic din ncenstă parte. Se opriră vorbind încet. «Să aşteptăm,—zise brigadirul,—nn snnt nici opt ore. Poate că vor adormi şi guarzii— Se poate, respnnsa cSlănanl. Toată compania se întinse la tulpinn unul pom, aşteptând. Timpul le părea lungi Călănsul ii lăsa câte odată şi se ducea să observe din marginea pîiduiei. Gnarr.il rajahulul veghind mered la luminn făclielor, şi o vagă lumină se strecura printre ferestrele pagodei. Aşteptară aat-fel până '» meznl nopţeî. Situa ţin nu se schimbă. Tot aceeaşi ve-ghiere în afară. Era învederat că nn vor adormi gnnrzil. Beţia „hangolnl* le fusese de sigur oprită. Trebuia dară să lucreze intr’alt mod, şi să intre in pagodă printr’o spărtură făcută în zid. Remânea să se scie dscă preoţii veghiad victima cn aceeaşi grije ca şi guarzii. După o nltiniă convorbire, călăusul dise că e gata să’I conducă. D. Fogg, sir Frnncis şi Vântură Lnnie îl urmară. Eăcnră nil ocol destul de mare, oa să poată ajunge la spatele pagodei. Pe la ora unu şi jnmătnte njunseseră lâugă zid fără să I fi întâlnit cine-va. Nici o gnardă nu era în acea parte. Adevărnl insă este că nn ernd nici uşi nici ferestre. Noaptea era întunecoasă, luna se asoun-sese în nori. Inăiţimen arborilor mărea şi nial mult întnnerecul. Nn era să ajungă numai lângă zid, trebuia să facă şi o spărtură. Pentru această operaţie, Fileas Fogg şi soţii săi n’avead alte unelte de cât cnţitaşele de buzunar. Din fericire insă, păreţil pogodei erad din o amestecătură de lemn şi cărămidă, uşor m. Apoi dedării, cil n avat intenţiuuen de » eşi din sinnl Camere*, insă uni amici i-ail observat, cil na e acum momentul oprtnn, do a da loe In bănnslî, că iu n-reite timpnrl critice se sustrugo deln lu-crlfile Adunilrii... Voci: bravo; bravoI foarte bine! D. P Ghica roage, ca gnvârnnl sîi in măaurile imcesnre spre a se public^ cât mat in JrtAi proeesele verbale ale Camerei, ca ţarii 4 ie cunoecinţit de ceea oe se face. D. min. al Incr. pnbl. răspunde, că guvernul va fnoe tot posibilul pentru ca naţio-nea să fie în curentul evenimentelor. D. Dimaneea interpelează pe gnveru in privinţa manifestului Porţii, dacii este el apocrif, sa a nn, şi dacii in casnl din urmi, guvernul a protestat contra cuprinsului nea-ni manifest cât ne priveşte pe nof. D. min. nl 'nev. pnbl. rSspunde, o* toţi vor fi de acord, afiirfi de o’. Dimaneea, cit nn e acum momentul oportun de e rSspunde In asemenea interpelare. D. Dimaneea este de pffrere, eii tocmai ac ani ar fi timpul cel mal bine venit de a he rSfui cn sublima Poarta. D. Manie roagă re d. ministru al co-mercinlnr, ca să se ia disposiţinnile necesare, ca ogoarele *8ril ait un rămână necultivata. iiesbelul «duce cn sire toate reţele imaginabile, si facem cel puţin, ca an şi foametea sX decimeze poporul. DacX dini Cesarnluî ce a al lui, sX dBm iueX ţi plngarnlnl ce ’I trebnesce. D. min. al Incr. pnbl. răspund*», că d-sa, ca plugar s'a gândit la neei ta şi 'şt va face datoria. Nn e pesimist ca d. Mania. In timpuri de invnsiane ţara a fost tot-d’onna mal nbnndenta in prodnete. Ogoarele snnt msl bine lucrate, decât nltX-ilatX. D. Manin se declarX sntisfXcnt cn răs-ptueul d-luî ministrn, dar fiind că a fost numit pesimist, de aceea nmintesce faptul, că la 1823 mulţi aB fost siliţi sa mXnânce iarbă, pe lâtttră alte cnlamitXţi ce bXntu-iafi ţara. D. P. Ghica crede cX d. min. de Kesbel va reiustitui garda orXşeneascX iu timpul reebelnlnî, după leg«a vechiX. ..D. min. de Kesbel răspunde, ca deja mâne va aduce un proect de lega în privinţa aceasta. Apoi citesco nn mesngiîl Domnesc, prin care se aduce din nod pro-ecţnl de lege relativ la recbiaiţinnl, proect amendat de Senat. Se trimite de urgenţă la comitetul delegaţilor. D- vice*preşedinte invită Adunarea, ca să aleagă comisia ' de anchetă parlamentară pentru cercetarea ingerinţelor administrative in alegerea dela Bolgrnd. Pentru aoest finit şedinţa se snspendă. La redeschidere, d. raportor V. A. Ure-(hiă citesce proactnl de răspuns la discursul tronului. D. vice-preşedinte eonsnltă Adnnnrea, când decide eă se la in deebatere acest proect, după ce va fi tipărit, căci in împrejurările de faţă nu putem ţinea terminal prescris de trei zile. Adunarea decide a ic lua mâne iu des-batere. D- Costautineseu citesee ort. amendaţi de Senat in proiectai de lege asupra re- chisiţiilor, şi punându-se In vot, se adoptă, fără diseuţiunc, precum şi legea in total. D. raportor Stătesou citesce raportului privinţa procofcdor reî-itfio la Bioratorifl. Voe i: iii h audel D. V.-preşedinte, Faceţi linişte ! Domnule Maniu, ocupfti-v? locul, căci aşteptăm de nn cens ! D. Mania. D-le preşedinte ! V? rog să mS slăbiţi cn dragostea ! (maro ilaritate) D. min. al justiţiei cere de la Adunare, ca imediat să ia in discutinne proiectul relativ la suspendarea preseripţiunilor, pe-rempţiagilori e*c- căci j11 rele mal multe localităţi de pe litota Iul Dunării panica a IXcat, ca locnitoriî să fugă in interiorul ţării şi prin urnmro nu li se ninî poate cere împlinirea formalităţilor prescrise de lege nici a'sî esercita dr.pturilo lor. Cel-l’nlt proect, relativ la prorogarea scadenţei efectelor do coinerciB, se ponte tipări. D. Sefenduche susţine, că amândouă pro-ectele sa se tipărească şi să se studieze, iar nn a le vota cu surprindere, cnm s’a făcut eu legea recliisiţinnilor. D. P. Ghica arată, că circ a instanţele iu cari se îfTi ţara şi popnlaţinnile de la Dunăre, cari stai! în gura pericolelor, militează contra d-lni preopinent şi cere imperios a înlătura formalităţii*», neeesare numai iu timpnrl normale, Discuţiunea se inchide. Camera fiind consultată, respinge tipărirea prim ni ni proect. D. Farechide, în disenţie generală, susţine, că- mersul jnstiţiel, cu şi al tuturor afacerilor, nn este impedeent do fapt pe teritoriul nostru. Legea da faţă, genora-lisată, ar muri numai panica. Beneficiul vi să se dea numai acelor justiţiubilî, cari iutr’adever şi do fapt simt impeilecaţi de a’şl esercita drepturile snîl datoriile, ca cet «le pe linia limitrofă Dunării, unde pericolul este imiiifnt. In sensul acesta d-»n a presentnt nn contia-proect in comitetnl delegaţilor. D. Stătescn arată, că distincţiiinilo fă-ente de d. Ferechidi sunt ooprinse in pro-ectul gnvernnlul in cât privesce oare-carl mici lacune, d-sa î nsu-şî are a propune, nn nmendament. D. Vergnti se pronunţă pentru luarea în considerare a proiectnluî guvernului. D. Mărgăritescn arătând panica din Brăila, produsă prin pericolul miel eventuale invusiunl din Turcia, declară că va propnne un amendament în privinţa vânzărilor silite. D. Vernescn se miră, de ce se face deosebire între unii şi alţii in asemenea timpnrl. Cere, ca legea să fie generală, iar nu esceptională pentru cu tare clasă de oameni sa fi localitate. D. raportor respuude, că proectal face tocmai ceea ce dore-cc d. Vernescn, caro n'a ascultat bine. Discuţia înclii/âiula-se, se pune la vot luarea tu considerare şi se admite. Şedinţa se suapeudă pentru 5 minare. La redeschidere, «e citesce nrt. I, prin cure se suspendă termina, în materie civilă şi penală, pentrn prescripţii, oposiţiî etc. şi Adunarea ’l adoptă, înlătnrândn-se amendamentele propuse; D. vice-preşedinte dă lectură nnnî protest a mal mnltor comercianţi şi bancheri din Galaţi contra legel moratorinlnl. Voci. De cine e iscălit protestul ? Alte voeî de cei oarî u’nă să dea, ci numai să ia! D. vice-pr*şedinto. Sunt mnlţl iscăliţi. Voci. Să auzim ! D. vice-preşedinte (citesce). Goldştnin, Meyer, lllnirenfeld, Isac Şmile, Griinberg. Abrahnm Kozenzwaig. . . Voci. Destul, dealul! Alte voci. Am înţeles! Protestul se trimite la comitelui delegaţilor. Ari. 2, 3, I şi â se votează dnpă oarecare disruţiune. — Legea in totul se va voia mâne. Şedinţa se ridică la fi ore seara. Idoli proiectul <1« răspuns In Me sugiul tronului, «lin partea Camerei: Măria Ta. Ln zi *1(» maro rwnipftnâ Măria Ta, preturii făceau Domnii noştri cel trecuţi, al chemat neîntârziat, sfaturile mari: Adunarea. Ţârei. Şi ea. Mă: ia Ta, grftbindu se (ii iubire In jurul Tronului, semn neperilor şi măreţ ni Suvernnităţel noastre naţionale a luat sriinţâ oti nuUinire că răsboinl. ce era de temut intre doi din puternicii noştri vet ini, n'a putut fi oprit d’a islmcni. Din citirea corespondenţei diplomatice ţinută de guvernul Măriei Tale, Adunarea a luaţii Încredinţarea că dănstil a fă< ot tot ce era prin putinţă ea să ajungă a ni-se chezăşni In mod special ,a*ea neutralitate, “ atăta de mult dorită de Ţară, şi pentru care ea a suferit, un an de zile. cele nW mari sacri-fieie morale şi materiale. in starea de lucruri de faţă, re-gretăml împotrivirile ce art Întâmpinat, in tonte oeasiunile stăruinţele guvernului Măriei Tale, din partea înaltei Porţi, care cn nechipznirea proprie lor sale interese a re fu.sut a-cnm In urmă chiar «le a Introduce cererea noastră de neutralitate înaintea conferinţei do la Constanti-nopole, Adunarea oste In deplină înţelegere cn guvernul Mărier 'Pale in privinţa măsurilor ce a fi luat, pentru a face faţă la toate eventualităţile. Inţelegemil şi luipărtâşimu. Măria Ta, strigătul dureros al âni-mel Măriei Tale, cân«l zici Românilor: că ajutorarea lor să o aştepte do la Dumnezeul Îndurător al părinţilor lor şi de la braţul fiilor ţă-rel, povăţuit de Înţelepciunea celor ce snnt in fruntea el. înţelepciunea şi braţul romftn vor feri ţara «l’a ajunge teatrul unul resboift, pe caie noi nu Dam voit, pe care noi nu Dam provocat. Fii sigur, Măria Ta, că atunci cănii se nncsco voia Domnitorului cu ai'eea a poporului, unită este cu ca şi voia Iul Dumnezeu, şi isbânda nn poate lipsi acelora cari, pacinicl, neprovorănd pe nimeni şi ncineălcănd drepturile nimănui, să străduese numai d'a Împiedeca ca oraşele şi sate)»» lor să nu fie prefăcute in cornişe, ca poporul să nu fie măi'elărit. şl ca să nu se nimicească avuţiile Iul, fructul muncel a 20 de nnl*de pace. Măria 'la Intrarea in ţară a armatelor imperiale rusesc! este acum o faptă în-s« risă in Istoric. In lnrheerea Con-venţiunel dintre guvernul Măriei Tale cu nl puternicului împărat al Busielor. ţara vedo o linisce In mijlocul suferinţelor resboiulul, şi o asigurare a individualităţel sale politice cât şi a respectftrel hotarelor sa le. Dând o neindoioaeă şi aproape unanimă aprobare faptelor din urmă a guvernului .Măriei Tale, Adunarea este convinsă că acest guvern va urma ,Înţelept şi patriotic", ii feri ţara «le orl-ce conflicte cu orl-csirl «lin vecinii el. făcăndu şl Insă o datorie sântă din apărarea şi apărarea atunci cu ori-ce preţ. a pământului românesc şi a drepturilor şi instituţiuuilor sale de acele inva9i-unl, cari nu numai că ar localisaaci răsboiul. dară Încă ar aduce asupra ţărel grozăviile de cari sunt capabile oştirile nedisciplinate. Pentru ca guvernul Măriei Tale să poată Îndeplini aceastăcbiâmare a sa. nu te înduoi, Măria Tn, că Adunarea va fi pururea gata a‘l da tot concursul şi toate mijloacele trebuitoare. Cănd Măria Ta, al unit sorţile Măriei Tale cu ale Poporului Romăn, caro Te-a pus In fruntea Iul; când fericirea şi mărirea acestui popor sunt mărirea şi fericirea Mărier Tale, el nu va pregeta a fi gata la glasul «le chiămare al Domnitorului săfi. Dacă, Măria Ta, străbunii noştril nu zis: ră vorba Domnitorilor cu sfatul Ţeril intăresee Domniile, tot el, de trndiţimiile cărora Măria Ta ne-af amintit cu românească simţire, tot. el aă zis: Fericit neamul ;il căruia Domnitor ca un strâjar neadormit veghinză cn să nu se ştirbească moşia Iul străbună. Strajă neclintită a hotarelor ţârei şi a drepturilor el, să trăescl Măria Ta, să trăenscă Măria Sa Doamna. Raportor V. A. Urechiă. SCIRI OFICIALE. Prin decretai No. 830, pentru fie-care juileţ sunt coDsGtuite cadrele unul batalion de miliţii, capitala Bucurescî va forma uu batalion. Aceste cadre «le miliţii pentrn fie-care batalion vor cuprinde numărul de grade prevăzut pentru nn batalion din armata permanentă şi nat-fel cam se specifică priu alătnrntnl tabloB. z* Tot NCMIltEA GltADELOK Jr c â «al ? 3 «5 O A Trupa 1 C Oflcerl Major <1« tiatalinn. 1 I 2 £ Căpitani ,\p companii 4 4 E Locdteiit'îit de companii. 4 4 SuL*loont. ilf* companii. 12 12 MHic tic itatiilion claJia 1. - 1 1 MMic tic IşfiLalian clan.A II --- 1 1 , Farmacist de batal. cl. II. --- i ____ l Total 21 8 24 2 Trupa. _ t 1 Adjutant nub-oficer , . . --- _ 1 1 i? Scrcfcnt eornUt..... --- --- 1 1 * «8 \ Caporal corni ut..... --- 1 1 3rnrenţI-majorI..... - --- 4 4 Hcrffenţl........ --- 82 32 Ktirieri......... --- --- 4 4 e- Caporali........ --- 64 64 Toboşari şi cornişti. . . --- --- 1« 16 o Soldaţi. ....... - --- 2S0 250 Tot»! nl general. 21 8(873 897 2 Efectivul nnel companii active de miliţii va fi do 210 grade inferioare. SCIRI SOSITE CO POSTA DIN URMA După ştirile sosito «lin Pesta, Corniţele Zichy va pleca Vineri (astăzi) la Constantinopol.— încă in cursul acestei săptămâni ministerul va res-pnndo la interpelaţiunea făcută In cestiunea orientală.— împăratul, tot dnpă ştirile sosite din Pesta, măne va sosi !n capitala Ungariei şi va primi in audienţă pe deputaţiunea din Constantinopol. Italia a publicat în Gazeta oficială declaraţiunea de neutralitate. După ştirile sosite din Londra guvernul Engliterel de asemenea va urma să publice o asemenea declaraţiune. Paris, 80 Aprilie. In comisiunea budgetară, ducele Decazes a declarat, că mâne va face in cameră declaraţiunl privitoare la eestinnea orientală.— Franţa va ob-sorva neutralitatea şi cea mal deplină reservă. SOIRILE ZILEI Astăzi la 10 ore un monitor turc, apropiftndu-se de Brăila, baterieie rusesc! aQ început focul. Lupta a ţinut până la 12 ore şi s’a săvârşit cu retragerea monitorului. In Brâila vr’o câte-va case aii suferit de projectile. . Armata rusă. Ruşii vor fi astăzi la Urzicenl. In proporţiunile, tn care înaintează armata rusească, trapele rouiăneştl ’şl părăsesc posiţiunile şi 9e retrag spre Olt. Lăngă Bucurescr, chiar la Băneasn, se fac măsurări şi pregătiri, care lasă a presupune, că se va stabili aici un mare lagăr rusesc. După de-positul de fnrngiă, ce so pregătesce, se vede, că e destinat cn deosebire pentru cavalerie. Vântură-Lume d’alts, iu rafi la desfacerea cărămizilor pentru a fsce o spărtură de vr’o doi metri. Lucrul murgea bine, când un ţipăt se auzi in interiorul teroplnlnl, şi de odată alte ţipete respund de afară. Călînsul şi Venturâ-Lnme încetară lucrul. U simţise oare? Alarma s’o fi dat? Cea unt vulgară prudenţă le ordona să se retragă, _ ceea ca făcură in acelaşi moment, pitnlindu-ee diu noB sub desişul pomiloi, aşteptând gonua sad să’şl rein-ceapâ herul. IniA, — nefericire, — guarzii veniră Ş) la acest cap al pago«leî, cu scop d’a nu Esa pe nimeni să se apropie. Ar fi grefl a descri durerea acestor palru onm-nl opriţi In opera lor. Acum nn se mal puttnO apropia duvictimă.... Cum s’o mal scap? Sir Cromarty, Vântură-Lume şi călăuail crai turburaţi; numai Fogg aştepta i| liBijtŞ. »Nu de l&* »a_,pl„Sm l - zise brigadiemt JKX* li f ii|j — Trejue »ă plecăm, -- ad&ogi şi că-lăoaul. — Aştrptaţl. — zise Fogg. — R destul dacă mâne iusiote de amiazl sunt la Al-lskebad. __Dar ce speri? — ii întrebă sir Cro- morty. Peste cfile-va ore va fi ziuă şi. .. — Succesul care ne scapă ucnm, poate să’l apucăm în momentul suprem.* Brigndierdl ar fi dorit sa postă citi în ochii Ini Fogg. Pe ce se bizuia oare acest rece engleb? Voia el oare în nomenlul supliciului, să se nrunee pe tânăra femee şi s’o răpăgeă dintre călâil săi ? Aceasta ar fi o nebunie,—şi cnm să admită că acest om era nebnn până în ace! grad? Cu toate acestea sir Frsncis consimţi să aştepte până la finele acele) grozave scene. Călăusul îl duse înapoi cam în mijlocul pădure!. Aci, sub nn tufiş de pomi, pntestl să observe grnpele adormiţilor. Vântură-Lume, nrcot pe erăngile unui pom, tot frământa o idee care ’I trecuse prin g «ud ca un fulger, şi ctre nu’l mal lăsa. La iuceput l?î ziseso: ,Ce nebunie! acum însă repeta: >Pentrncenu, niă rog? Este poate singura! mijloe, şi cu aceşti abrutiţil.... ^ In tot caşul Vântură-Lume na apuse gândul, dar du intârziă d’a se strecura cu mlădierea şerrpu'nl printre crângile pomilor ale căror vfirfnrl se plecaţi fână ia pământ. Orele treienfi şi după cftt-va timp îucepu să se annnţe revărsatul zorilor. Cu toate acestea iutunt-recul era îucă mare. Venise tiuipul. Părea că iuviază acea uiu!ţin»e. Grupele se enimafi. Tiim-Tamu-rile resunnră. Cântecele şi ţipetele reîncepură. Sum se ora iu caro nefericita trebuia să uiuaru. In ailevăr, uşile pagoda! se deschiseră. Ol umină via isbncnidin năuntru. D. Fogg şi sir Cromarty văzură victima pe care duol preoţi o târail afară. Se păru chiar că, scutnrânilu’şl amorţiala beţiei printr'nn suprem instinct de conservare juna şi frumoasa văduvă căuta să scape din mânele călâilor. Iuinia Ini sir Frnncisc tresări, şi, prin o mişcare convulsivă, npnrând mâna Iul Fileas Fogg, simţ) că acen mână strângea nn cutii In acel moment mulţimea se mişca. Biata femee căzuse iar in amorţiala provorată de fnir.nl cânepei. Trecu printre fachirii cari o escortaB cu rbiereteie lor religioase. Fileas Fogg şi soţii săi amestccândn-se in cele din nrmă rândnrl ale mnlţimel, o urmaB. Peste două minnte ernB la marginea rîulnî, vr’o cincî-zecl «le paşi de rngul pe care era întins corpul rnjahnlul. In ncen semi-ob—«iritate văznră pe viotimu de tot nemişcată întinsă lingă corpul soţului el. A pol o torţă «e apropia, şi lemnul stropit cu oleiB se aprinse îndată. Iu ncel moment, sir Croninrty şi călăn-snl opri pe Fileas F«)gg care, intr’nn moment de generoasă nebunie, voia s& se ns-vârle pe rng.... Fileas Fogg it respinsese, când scena se schimbase du odată. lin ţipăt «le spaimă «e anzi. Toată mnlţimea se aruncă la pământ înspăimântată. Bătrânn] rajah nn murise oare? — căci ’l-nă văzut scnlândn-se do odată, ca o fantasmă, luând pe femee iu braţe, coborân-du-se dnpă rng prin norii de fam, onri’l dedenti nn ser de spectru I Fi.kirl, gnnrA, preoţi, coprinşl de spaimă emil noi, cu faţa la pământ, necutezând să in tlţe ochii şi să vază o ast-fel de minnue! Victima amorţită trecn in braţele puternice ale celnl oare o ndneea. Fogg şi sir Cromarty răn ăssserS in piciiinre, Par-siui plecase capnl. Inviatnl ajnngând la locnl unde ernfi Fogg şi sir Cromarty, cu voce repede zise ; ,Să o ştergem !... Era chiar Vântnră-Lume care se strecurase spre rng iu mijlocul fumului cel «Ies! Krn Vântură Lnme care, profitând de intunerec, smulsese pe tânăra vădnvă de la monrt*'. Ern el Vântnră Lnme, care, ju-cându’şl rolul cu o entezanţă fericită, trecea priu mijlocul spaimei generale. Câte-va minate iu armă, câte’şt patra fugiaB pe elefant prin pădure. Insă ţipete, sgomot şi chiar un glonţ, care trecn prin pălăria Iul Fileas Fogg, ii anunţară că răpirea se descoperise. Iu adevăr, pe rugul aprins se mistuia acum numai bătrânul rajah. Preoţii, tre-zindu-se din spaimă, înţeleseră că se răpise văduvn. îndată se arnneară tn pădure, iar guarzii în urma lor. Sa descărcă o armă, dar răpitorii fnginfi iute.. şi dnpă eâte-va momente sraii prea departe ca săi postă atinge glonţul anii săgeata. (Va urma) T 1 M r D L COORS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEM Bueurtici, 20 Aprilie 1877. VALOAREA Oblig. Rurale . IOO/j 1864 » , Ift sorţi Imur. Oppenheim 9o/o 1866 Oblig. Domenisle 8»/o 1871 i . eşitelasorţl , Credit fonc Rur. 7o/0 . Credit fono. Urban Irnpr. Muu. Cap. Stf’/o 1875 Pensii (800) dooimlfl fr. 10 AeţilCiile fer.rom. &o/01868 » priorităţi 0O/9 1868 Dacia C 1. de Assig. Act. (fr. 500) 8°/o l87l Romania C-'« de A s-ie. Act. (fr. 3001 8'Vo 1873 Mandate ............... lmpr. Municipale tr. io Act. Enanriare Române 8“/o Căile ferate Ottomanc Act (fr. 400) 3U/0 Renta Română........... CUPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie . Domeniale espirata > Fonciare rurale . . . Comunale .... DEVrgK Paria.................. Mareille................ Bruca’l.es............. Anvers.................. Elveţia................ Londra ............... Londra domio. 1......... Amsterdam............... Viena . . . . • .... Berlin.................. Lipsea ................. Escompt................. Lira Otoman............. tialben austr........... Agio c. Argint.......... Osrsts OfTtril. 79 70 67i/a 81 70 t»Vi 56 65 110 210 45 Treci* SoS 80Va 70'/» 68 '/a - I 90 97 98 — 9810 121'/* CURSUL VIKNE1 3 Mai» (st. ii.) 1877. Metalice...................... 58 45 Naţionale......................(54 40 Renta în aur......................70 (55 Lose...........................107 Acţiunile băncel.................764 Creditori............... • 138 20 London.......................... 128 80 OblignţiliQl roruie iiugaru . . 72 25 , temeşvnr............70 , transilvane .... 69 25 Argiut în mărfuri...............111 40 Dncatnl........................ 0 39 Napoleonul.......................10 2ol/g Marc 100.........................«î 80 CURSUL OK ItKKLIN 1 Maiă (st. n.) 1877. Aclţinnile cailor ferate române . 12 — Obligaţiunile române 6 " „ . . . 47 50 Priorităţile cailor fer. roui. 8'"0 . 19 90 împrumutul Oppenheim ... 75 - Napoleonul........................ 16 26 Viena, termen scurt.............. 157 65 > > lung............... 156 70 T1IKATRUL CEL MARE Sâmbăta 20 Aprilie 1377. KepreHentaţiu do Rine-facere dată tip o Societate de binefacere împreună ou cercul „Hi! aria44 cu coucurmil binc-voiltir a! D-lor Lotus Wiest cu iii » 1 D-nil b'ram, Juliu* si JCmesf, precum şi a D-lor MaXhei Mi!Io, 51 Haith. V K O G U A M Jt Pilrle l-a. Ouoerture : „let* deux joumJes* de Uhcrubini oxecutce pur lOrcheatro. MOPIE GĂSTE Luntapiel In l Act von Uclly unii Henrion. Partea H-a. „Hi! aria.44 Vulae do S. Fricdmann, executor piir i’Orchoauc. 1. bVtujvients «tir CAfr!cuine do ‘Viost-M^yovHoor, execute* par .Mr. L"um Wicnt Cl ava lila i-T.ui-^oi.i, Julea, Kruoat. Louin, Mr. Kaith ut Mr. O. Piuiehill. *2. a) Chani de Mnrtjuerite par Ulinca. b) „O dolce concento44 V^iriutionH de Mozart, chantee» par Madame Keppich. 3. Graiul Duo pour 2 pianoa de Milde, executa par l autour ot Mr. Prager. 4. a) Adagio La-nuijeur «le Hcrthoven, b) Scbnes de bai d« L. Wic*t, executes par Mr. Lotus VVÂcst. 5. LicbtjerklUrungen, sc^ne coiuique de chantce par Madame Singcr. 6. Ouverture: ^Struenacc* de Moycrboor. pianos a 8 mâine, exiicutiie par M.M Herz, Mi Ide, C. l'aachill et Weinetter. 7. Un dar, cântec de D-nu I,ocol.-Col. Mic. Kiri-tzeaco, cantat do I)-na tsinger. HOTSL ABCHIDUC CHARLES a VIEN’KE Kncnurugu par notro b'iitj cm ploi corn mo Dirroteur» do cot hdlol du Loiups de Mr. Aiiloine Schmddor, nou» rn itomnie devenim Io» acqueroura et, aollicitoti» la confian* e do Iu îiauLo Aristocraţie'-t de Messicnr» l«s voyagetirs, con Banco qu«; n u» aurons ju«-tifier par do» prix MOUKKK8, uno cuisino ot uno cave oxcellonLos, comun* auaii p ir nos soios attentifs pour Mossiourt Ies voya-^otirs. Propriotairs CHAItLV^ SPANNER anciendirecteur de PhAtol Imperial a Vîenne HERNAUI) SCHMID ancion «lirocLour del'hfltol Archiduc Charles pendant Io tomp» do Mr. A. Schnoidor. (juntio, pour 2 K. do I)p înolliri‘if de la St. Gcorge, LJ . 1 Ill llli I (A L /trdvdlia din col- ini despre Teatru a casiî d-iuT N. I. La-hovary, Calea Mogoşdi, No. 28. (558-6) Doritorii se vor adresa la d-sa. Hn înphiri'At U!l frun'os tJ*' 11 ic 111 litiu, tument in catnl (in sus, casa Steriadi, intrarea Rosetti, lîng-Cismogiu. Doritorii să se adreseze la coâ proprietarul C. Cupelleanu, Regia tul emirilor. Partea IlI-a. Hilaria-Bouquet ile C. Puschill, execute [iar l'Orchestre. Kurmiirker und Picardo Genrebild xuit Geaang in 1 Act von L. Schneider. Madame Ktppich chantera îaVaUe ile „CeniVibrgej.u L'acompagnemenl sera tenu par M. M. Paschill, Raith et Weinetler. PRECIORILE LOCURILOR : Lojea Ransţ I. şi II. 40 fr. — Ransţ III. 25 fr.— Stal I. 7 fr. — Stal U. 4 fr. — Stal III. 2.50— Galeria 1 fr. DOCTORUL I. FKLIX s’n mntat IN STRADA CALONFIRESCU No. 3 la spatele Hotelului de Londra. începutul la 8 ore precis Biletele to ajlă de rrn,£ur* (n Magazinul de plaiuri al D-lui Gebauer. făcând ţ Stadii practice în termen de 20 au» în agricultură, doresce a se angaja ca administrator la veri-un proprietar do moşii. Doritorii să biue-voiască a se adresa la Tipografia Thiel A’ Weixs. tu care cunosce I bineşi a practicat maî mulţi ani studiele programului liceal, doresce a preda lecţiunl particnlare. A să adresa la admenistraţiunea aceBtnî ijiar, Palatul ,Dacia*. De închiriat, pu unul ori mai mulţi aut, Oasele j Vinuri negre, roşu si WALLER & HARTMANN BUCURESCI& GALAŢI RECOMANDA DOMNILOR AGRICULTORI l’ENTRU SESONUL VIITOR CU PRECIURI SCĂZUTE Batoade de Porumb TRANSPORTABILE de cea mal perfecta şi solidă construcţie din Mu D-lor CLAYTON k SHDTTLEWORTH PRECUM ŞI DUPĂ RENUMITUL SISTEM iiOirîEISrT IEITVL diu Strada Scaunilor No 33 având pestei i | i vech11 ?' nou‘ în butoe, dn veu- j f» 1 U’ , (Jure ]a sub-semnatul, Strada Cos- tut şease încăperi uua bucătărie, donS piv- I niţî, osebit grajd, şopron. A se ndresa la proprietarul lor D. Ştefan Stefănescu, care locueşte în aceuşî curte. S’.ni fn«of din Strada Phil; cl U llll ret tropii No. 16, o ; Philan-No. i6, o pereche cercei şi o broşă, lucrate aiur, fiecare cercel avea S pietre de diamant, şi broşa 7 p etre. — Persona care T va găsi, este rugat a se adresa la tipografia Thiel şi Weiss, şi va fi recompen- j sat cu i5 galbeni. N. Georgescu- I nia, No. 5. — Se recomandă în special vinul negru vechiu de cea mai bună qua-itate. 106,-3. A. Manolescu. DE ÎNCHIRIAT^ cu preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE’LCl OCCUPĂ BANCA DE BUCURESCI în PALA TULU „DACIA In/ormaţiun! la Direcţiunea Societăţii .DAC/A' ! ! !■■ ■■■•".T111 W.’. I . I J i | . . .....r. A EŞIT DE SUB TIPAR şi află de VL-mlire LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS 3’ LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA [| ROMÂNIEI ^ Discursuri rostite în parlamentul român J | (te DIMITItlE A. STUKDZA Preţ»! 2 Lei n. > ■ LEOŢIUNI I’ARTTCOIjARE de MATEMATICI C. Brailoiu, fiul (7 S/rada Scaunele (7. CE SE POATE CAPATA PEMTRU £8 LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LISGEEIA DIB VIENA Calea Mogoşoieî Palais „Dacla“ PENE LA 25 MAIU ST. N. Pentru 5 francî : 12 gulere engl.» în ort-care fason şi ra&rîme. Pentru 5 franci: a părechl ciorapi patentate. Pentru 5 franci: 0 gulere moderne pentru dame, dupft alegere. Pentru 5 franci : 12 batiste albe de p&ozâ adeverată. Pentru 5 franci: 12 batiste bine colorate, tivite şi spălate. Pentru 6 franci: 6 prosdpe de pfinză curată. Pentru 5 franci: 0 şervete de masă de p&nzâ adevărată. Pentru 5 franci: 12 şervete albe de ceaid. Pentru 5 frânei: 1 cămaşă modernă, simplă brodată. Pentru 6 franci: 2 batiste cu monodrame fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă francesă fin brodată cu dantele. Pentru 5 franci : 1 corset de damă. Pentru 5 fruncl: 3 şorţuri colorate pentru dame. IVn ru 5 franci: 3 pepturî fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. Pentru 5 franci: 2 g.irniture fine şi moderne pentra dame) gulerul şi manşete). Pentru 5 franci: 1 camison modern brodat. Pentru 5 franci : 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe. Pentru 5 franci : 1 cămaşă sdil 1 pâreche de îemene de damă, bogat brodate. Pentru 5 franci: 1 cravală de damă, adeverat Creme-Dentellfl. Pentru 5 franci : 1 fu3tă costum, plissti. Pentru 5 franci: l bucată Tulpan. Pentru 18— 26 franci: 1 bucată pânză de Humburg, de 46 — 60 coţi. Pentru 45 68 franci : 1 bucată pânză de Belgia de 60 coţT. Pentru 75- 108 franci: 1 bucată pânză Corona de 58 coţi. pentru 115 “210 franci: 1 bucată Toile Batiste frances. PENE LA 25 iMAIU st. n. Calea Mogoşoiel Uniatul „I)acia“. nn*H*uuu\uuu*unxuu*uxn*x*uu*** X PHARMACIA Tu-A. „SPERANTIA“ W CALEA MOGOŞOAE1, 2». ^ DEPOUL MEDICAMENTELOR F R A N C E S E. jţ Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea se angajezi a efectua orl-ce co mande din ressortul medical. BBTTR. XMXXXKKXXXXttXXKXXKKXItXKKKtntK»» CEL J&A-T DVLJLT^EI TvT^LGJLSIISr DF. HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. LA BELLE JARDINIERE'1 J98EV 6 fit ÎI N A U M 20, Colţul liulevanlulul şi Strndel Mogoşoiol, Cnsole Greo6nu, 20 ESPOSITIUNEA JD1EL HAINE Invit ]ie Onor. I’nldic sil bine voiesciî a visiln miigasinul mei), mile va gâsi o Esposiţiiine de haine confecţionate cum n’a fost incâ în Bueurescl, Şl anmne: COSTUME COMPLECTE KEOINCiOTS,i JAQUETE CU GILETCELE LOR ]j PARDESIUlil IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mai mieleniu ule şoşonului de faţfi. şi croite (bi|iă jurnalele cele mal uoue. Droturile sunt espuse In Galantarele Magnsiel pe Strada Mogoşdicl şi Bulevardului şi se pute convinge orl-cine cil am remas fidel devisiel acestui inagasin: GOTNTST7JVT TVTARE SI IPTRE TIETEil FOARTE NJODERATE. JOSEF ghOmdaum li A BELLK JARDlNliÎRB4, 2D Colţul Bulevardului şi St,radei Mogoşoiel, Casele Grecânu 20. IM MARELE WsiH DE HAINE CONFECTIdYATE pMrTCĂVALERI SERV1CID PROMPT. în Palatul „Dacia" (colţul Mogoşidiel şi Lipscani) sub firma rl^ B ■ CB €J II ESTE IN TOT-1VA-I NA BINE ASSOUTAT. PHUIDBI MODERATE. Tipografia Thiel & Weiss, Palatul .Dacia*. ******