JUOI 13 IANUARIE. No. ţ). ANUL U. — 1877. J30 IST A. niSLT EI - IN t>»A 1A KOU.'XM : L ^ IU fr V pe tf mi»................ ' * ’ Pe S : .i-1..........■ • ' • ‘ IN tOAIA KtKOl’A. pe an . . • •................* * j|,*5KhTIUM SI KKCteAMK. [ .. . 3li |it*rt petH, pagina IV, # bani. J 1,1 ‘M III, 80bun>,po W l*1 I*4* Reclame 2 lei noul lima Un numSr In Capitală IJ bani. TIMPUL ţ>IAR POLITIC, COMERCIAL, INDUSTRIAL ŞI LITERAR. ESSF. IN TOATE D1LKLE DE LUCRU BIITBOUL REDACŢIEI SI A DMITSTISTR ATIEI: PALATUL „DACIA" -A. "1MTT3ST C'IURI be urli ui' . kti e.kc-i.aiUi-: I.- I>-n ■ Hawn-Ketn tf I i ed nenorocit. Tristă consolare 1— îmi vel nel resbelulutl Noi i-am mal adro-sat asemenea Întrebare, dar nu a fost de ajuns spre a-’l deştepta din culpabila sa nepăsaru. I-am mal spus că, decă prepara-[.unea In timpii ordinari, e plină de dificultăţi la noi, unde sunt pu-1 ;inl aceia cari ştifi să prevadă de departe lucrurile şi oare cunosc că urmatele nu se Improvizează, dar că vine un timp In ca*« norii să grămădesc pe orizontul- politic şi a-tuncl preparaţiunea * este cu atăt mal lesne cu căt nu se mal găseşte nimeni care să se găndescă măcar a rrfusa ceva ministrului de resbel. Ast-fel tim v^Zut. că osebit de celle 3,100,000 lei. rămaşi de la guvernul trecut, s’-afl mai votat de Cameră peste 6.000.000, şi cu tdte acestea, preparaţiunea n'a făcut un pas Înainte; să nu uităm şi acesta, că evenimentele puteai să ia un caracter de mare urgenţă şi că din norocire să străcănesc de cănd a venit la putere cabinetul actual fără ca acesta să fi ştiut a profita de o asemenea norocită lntămplare. In adevir: A 1. S’a publicat un> ordin de bă-tae, trupele s’-afi concentrat; dar e-sercitatu-s’-aft ele cel puţin ca în a-nil de linişte când se fâceail concentrările pentru simple manevre? Intrebuinţatu-s’-aă ele cel puţin spre a se ridica întăririle necesarii? 2. Divisiunile încă până astâZl nu sunt constituite, şi cănd Intr’un moment lntr’altu, ar fi a se pune trupele In mişcare, Işl pdte închipui cine-va confusiunea ce ar resulta dintr’o negligenţâ atât de culpabilă! 3. Nu s’a gândit încă nimeni la aprovizionarea de pesmeţl pe cănd Turcir fac merefl pesmeţl In fabrica de la Galaţi. — Despre furage, ce să mal vorbim de caşul când trupele ar fi a se pune In mişcare, cănd furagiul cailor din garnisdna Bucu-rescl nu s’a asigurat de la 1 Ianuarie şi In curând vom avea tristul şi ruşinosul spectacol, acela de a vedea caii din acdslă garnisonă murind de fdme! Atât In privinţa furagiulul cât şi lntr’acea a lemnelor, cari lipsesc şi ijice! Da; nşa este. Tennr iucs, abin eşit de sub tutela piirintescR, m’om aruncat cu ardbre iu tole plăcerile ce ni le procură bnniî; dur nn trecu mult şi ncele plAceri nu’mî ranî inspirară de cât desgust. Intrai în lumea mare şi indată nu simţii de cât uu grozav nrit. Am făcut curte tinerelor elegante. Am fost iubit; dar aceste vane galantariî iml escitaă numai imaginaţia şi amorul propriu. Cât desp re imima mea, ea remâuea g61ă. Am vrut să citesc, să studiez. Mi s'a urit şi cu lucrul. Am recunoscut că nici gloria nici fericirea nu ii vine de la sciinţă. Oamenii cei niaî fericiţi snut cei ignorenţl, cei serapli ; iar gloria este succesul celor mul abili. y Ast-fel eram prada unul urit de m6rte> când ’mî-a venit ordinul d’a pleca la Cau cus. Speram că nritul nu va ren ist a gl6n-ţelor Cerchese. Nună decepţie! După o lună m'am obicinuit atât de mult cu şue-ratul gldnţelor şi cu ideea morţii cn şi cu Bbirnăitul ţiuţarilor, şi urîtul începu să mă sugrume cn nici o dată. Când Bella fu lângă mine, câud pentru întâia oră o luai pe genunchi ca să mă joc cu buclele părului el nogru, iml păru ele cu totul, iată ce ni se spune: Ministerul de Resbel negligiând de a face publicaţiunile la timp a lăsat să espire termenii contractelor, atât a celui de furagifl cât şi a celui de lemne. Ingeniosul Ministru de finanţe şi cap al Cabinetului, a creZut că gâsesco piatra filosofalâ, pro-puind a se lua furagiul dupe proprietăţile statului, iar lemnele din pădurea Comana. Un singur lucru a scăpat prevederilor mintoşilor miniştri, lucru ce afi creZut de puţină Însemnătate, acest lucru este transportul furagiulul şi acela al lemnelor din pădure la gară. Ce se lntCmplâ? Aceea ce era lesne de prev^Zut, din doă una; sad cair urmaţi se mdrâ de f6me şi 6menil de frig, sad că transporturile urmad a se face prin acele ingrozitdre beilicurl care nu se v^d la noi de cât In doă caşuri; In acela al unei invasiunl sau In acela al venire! la putere a liberalilor Ro-setti-Brâtianu. Ţăranii Insă Înşelaţi prin promisiunile ce li se dase că nu vor mal fi imposite, se văd aZ< şi sub regimul beiliculul, care nu prea e nici constituţional nici liberal, pe de altă parte starea miserabilâ a vitelor şi aceea a drumurilor care s’ad lăsat lntr’o patriotică dărâpă-nare. tdte acestea fac că n’avem fu-ragid, n avem lemne nici chiar pentru obicinuita garnisonă; ce va fi îând1 trupele vor intra în campanie? 4. Avem 48 de tunuri nuol cu t6te trebuincidsele lor, de cel mal nod model. Aceste tunuri sunt de o superioritate Insemnătdre asupra celor vechi; ce s’a făcut cu densele ? S’a ii pus ele 6re In servicid ?—nu, sub pretest de a se crea un al 3-lea Regiment de artilerie, sad transportat la Târgovişte, s’ad însărcinat cu acestă creaţinne Colonelul Anghe-lescu, căruia s’ad dat oficerilşi dinenil trebuincioşl, şi după vr’o doă săptămâni, Colonelul Anghelescu s’a trimis la Berlin ca să priuuăscă nisce şâl; tot personalul cel l’alt s’a chemat In BncurescI, iar tunurile cu tdte trâsurde şi muniţiunile lor stad părăsite la Târgovişte, unde chiar arsenalul s’a închis acum când era natural a i se da o mal mare activitate ! Cum s’ar putea califica una că sorta s’a Indurat de mine şi că ’niî-n tremis un ânger. Nebun ce eram! ,Sji de aptă dată mă iucelam. Amorul unei tinero sălbatico uu preţuiesce mal mult de cât al unei elegante din oraşele ndstre. >Iubesc încă po Bella, ii datorase dulci momente, şi 'ml-aşl du viaţa pentru dânsa. Insă şi cu ea ’ml s’a urit. Sint 6re nebun safl răii? Acesta nu pot s’o ştiQ. Adevărul însă este că sint mai de plâns de cât acestă languroşi tartară. Sufletul ’ml e stricat de lume, cugetarea ’aiî este mereă turburată şi inima nemulţumită. Nimic nu pâte să mal niSmisce. Mă deprind cu durerea ca şi cu bucuria, şi din iji în n marele Salon al palatului, cu cafea în cescl forte predase şi ni ciubuce încărcate cu pietre scumpe, aă fost conduşi la ţărmul Boephortilu! :ş i mdu-se acolo cu săbiile trăsei).* »I.a 10 ore Sultanul s’a urcat in barca sa echipată cu 33 marinari. Deputaţiunea, presentănd arma, a strigat: „Padişah ciok ia şah î* Şi îndată sa repetat acdstă strigare pe i"t ţărmul Bosporulul, şi in acest, moment s aă dat mal multe salve de tunuri. Sultanul a salutat de două ori pe deputaţiune “ Caicul imperial urma dune n fi,,, tilâ de bărci ale statului. Pe ,-ănd Sultanul şedea în moschee,— demita-ţiunea a fost condusă să visite^e t6te apartamentele palatului pană şi băiele, ondre ce nu s’a făcut pilnă a^I nici unul străin. „La lntdrcere deputaţiunea a Întâmpinat erăşl cortegiul Sultanului, care Înconjurat de garda sa a raul-ţămit cu mare graţiositate la salutările studenţilor. însărcinănd îndată pe primul săă adutant, ca se es-prime deputaţiunil mulţumirea sa şi s’o lnsoţescă călare. Sultanul a ijis. că este încăntat de acostă deputaţiune. fiarele oficidse publică astă-ijl tecstul răspunsului lui Abdul - Ke-rim-Paşa. cu ocnsiunea priimiril săbiei de ondre. Principalele frase din acel răspuns sunt nrmătdrele: „Aţi avut bunătatatea, d-nil mei, d a menţiona norocitele mele fapte de arme, pentru a cărora realisare am fost chemat de către voinţa suveranului mea. Vă mulţumesc din adăncul inimel mele pentru acostă recunoseinţă precidsă, şi vă rog se credeţi, că a<-este hun,in pronunţato din gura junime! unei naţiuni aşa de resbelnu ă ■ a a li-vdstiă. trehue se lnveseldscă fdrte mult inima unul soldat. Acei, pari adesea ori aă condus dmenii la regi),] şj aă dirigiat acele Intilniri săngerdso de mase umane, ce se numesc bătălii . aceştia sunt cel d ăntăi. cari condamnă o asemenea necesitate lngrozitdre. Ddră cănd e vorba do indipendinţa unul popor, cănd este ameninţată ondrea unul sUăpămtor. atunci resbelul nu ‘) Studenţii crud imhrSciţl in uniforma do K;i-1& de Muiţnuţl unguri, cu cure au |>6rt4 5i „abia. care a provocat intervenirea Ziarului oficial . Reichsanzetger* şi a oficio sulul nA7orddeu1s(hc AUgemeine Zei-tung. * Semnalele ce daţi aceste doă importante organe relativ la atitudinea Franciel faţă cu Germania, ni se par prea seridse spre a nn le menţiona, şi prin urmare reproducem aci articolele în cestiune. abţinendu-ne pentru astă dată de ori ce comentarii! : Mal Intăiti „ Beichsanzeicrer* reproduce nrmătdrele ronduri sub forma de corespondinţă din Paris: „După ce de căte-va septămftnl presa francesă. cu puţine escepţiunt. a luat partea Turciei în contra Rusiei, ea să silesce în cele din urmă <Şile da face responsabilă pe Germania de resultatul crisel în Orient. Mal în tdte diarele se căsesc articoll lungi, son notiţe scurte despre atitudinea luată de către Baronul Wer-tlier în ultima întrunire a conferinţei. Din acdstă atitudine se conchide, că Germania nu doresce resolvarea pacTnieă acestiunel orientului, de dre ce speră să vo^ă nimicindu-se puterea rusdscă în luptă contra Turciei. Articole!• cele mal remarcabili in acdstă privinţă le conţine Journal dea Dttats, al cărui şef redactor, Domnul Molimuri serie şi astăzi, că Principele Bismark voesce să li-bereZepe creştinii din Orient de sub j'iţîu! iurcesc, cu banii şi săngele ru-Primul motiv al acestei polemice, se crede că este o epistolă a-(Iresată de la Paris către Agenţia "vas, din Constantinopoli, care a fost reprodusă de tdte Ziarele francese. Du|râ acestea, depeşele publicate prin toile englese an provocat o neîncredere in atitudinea Baronu- iiii Werther.“ Notiţa publicată în „Reichsan-zeiger, despre atitudinea plenipoten-’ulul german în Co.nstantinopole cre-'le,n va face să dispară do’cam dată aceste bănind! periodice.« Elă şi comunicatul din „Nord de-„utscdie AUgemeine fteitung* în a-cdotă privinţă : .Apăra re a categorică la care s’a văZut forţat „ Anuneiatorul statului „şi Imperiului,0 în faţa neadevărurilor de tendinţe ale „ Agenţiei Havan, a fost privit în Cercurile înalte. şi cu drppt cuvânt „ca un sim-„ptom al unei situaţiunl bănuite." In acea Z1- în care organul nostru oficial a Întâmpinat ast-fel pe „A-„genţia Ilavas.* ne-am erijat datori a respinge opiniunile şi aserţiunile unor Z';,re francese. precum „Les „Debats, La Presse şi Le Moniteur" relativ la posiţiunea Germanici în faţa cestiune! Orientului şi in faţa alegerilor din Alsacia şi Lorpna. In aceste escese, domnesce un s;s- am putea scusa, ca nisce erori pro venite din temperament, dacă nani avea probe, că şi presa de astăjlll din Francia posedă particulara ten dinţă de a atinge cdrda chiar fără iniţi ativa sdă consimţiinentu 1 de sus Simţimântul naţional frances (e.eo: ce este natural) era adine lovit do refusul Imperiului german d a lua parte la esposiţiutiea universală din Paris; dar cu tdte acestea nici nn Ziar frances n’a esprimat acest sini ţiment. Li s’a făcut un mic semn şi dânşii ca nisce elevi bine dresaţi al unei disciplinl de presă, de mult probată s’afl supus fără nici o difi culta te. Acdstă presă pănă erl atăt de răcită, ne înfăţiş&Jă astăZl o co mediă contrnriă. Ea a îndreptat contra Germaniei, lovituri, Impun sătuli, răutăţi, minciuni, şi calomnii şi urmdZă aşa de des una după altr in căt trebue să renunţe cine-va la înregistrarea detaliată a manifesta ţiunilor acestei noul fnse. Sgomotul în sine al cărduluî jurnalistic nu ar fi aşa de periculos. De 6re-ce însă se scie, şi am învăţat prin esperi enţă. că domnii colegi din Paris strigă şi tac numai după comanda de sus. trebuo să apreciăm atitudinea presei francese după importanţa el simp-tomică. Şi ddcă acesta din urmii este întărită prin diferite fenomene, la care ne vom refera, atunci este o datoriă de patriotism, a nu privi cu uşurinţă animositatea Ziarelor francese. ci din contra să fim atenţi asupra desvoltărel acestei acţiuni şi în cade necesitate să recomandăm poporului precauţiunea. O consciinţă cu, rată este o bună pernă de odihnă di^r cu tdte acestea şi omul eu con-sciinţa bună. încercă brdscele uşelor Şi zăvdrele ferestrelor sale, şi lasă leştept un ochiţi, cănd vede că in Înalte, d’a rupe cu sistemul de pănă nZl Ş> cu tradiţiunile rusescl şi a intra în -ercul statelor constituţionale, o hotărlre, care negreşit decâ sdrta resbelulul ar fi favorabilă Turciei fi un motiv mm mult ca să se tu urmă. Numai, ddră Rusia renunţă Ta po-siţiunea sa isolată, pe care o are ca unica putere absolută, numai atunci ea va putea eşi din isolarea în care n ajuns acum. va iea n dte starmnţe d.>bia -mf.na * aP. i hvsă. VedeţUoum ce chel. \P"***W dor funcţio- tre‘ar * ,min,f3tr" ,nrAtmnu, din-,carr «nul este rudă Cll d.3a. gre acum că n’ara făcut e^’ cn P°rs na notntă mal sus. căci scăpăm T' Co vreţi» NucredSRc™ ne LnhSnCţl°narir Um,l[ Ruvern’ să .re n ' C" at&tea promisir- P°k • ure. Dar acum am vâZut şi ei!! Un alegător in colegiul I de Mehedinţi. idhat Paşa continuă cu visitele snlela toţr capir de religiunfdin Stăm 1,1 • eske primul vizir, cnre se „In josesce" (?) la asemenea visite, for ţat negreşit de starea lucrurilor. Nu seim, deoA acdstă măgulire nu va o nouă cursă pentru nenorociţi creştini din Orient; căci cu tdte sim patiele ce manifestdză Midhat Paşa capilor diferitelor religiunl din Stam-bul, plăngerile de prin provinciele turceşei, nu hncetdză o singură Z'-Jafurile şi omorurile continuă în pre-senţa autorităţilor otomane, şi ddcă Prin Intervenirea vre unul consulat se trag la respundere asemenea făptuitori criminali, nu se ajunge la nici un resultat, căci nu se osăn-desce ni mi nea. In ast-fel de circumstanţe refor mele promise de Midhat Paşa vor remănea pentru tot-d’a-una ilusoril. jurul casei sale se învârtesc dmen suspecţi. Aflăm din sorginte sigură, că în Binele din urmii, armata francesă progresat forte mult In Improvisio nare ajungând la un grad neaş teptat în acestă privinţă. Decă ar mata francesă are astăZl lipsă de oficerl şi de infanteriă, deprinsă în resbelele, prin cari s’aâ distins armatele sub al doilea Imperiu, acestă lipsă se pare. că astăZl se înlocu-eşte prin numărul la care .a crescut armata, cum şi prin înlesnirea unei mobilisărl eventuale la care a ajuns astăZ1 Francia prin pregătiri neln trerupte. Trecerea de la pace la resbel s’ar renlisa astăZl în armata francesă cu mare iuţelă şi cu fdrte mari mase. „De răt-va timp intendenţa unitară fram esă adună mari cantităţi de obiecte de nutriment, între care multe grăne din Ungaria.* V Relativ la actuala situaţiune es-teridră, Ziarul „Nene frei Presse* din Viena, face în revista sa de la 20 ale curentei următorul interesant re-sumat : Despre atitudinea ce va lua Ru sia în viitor nu se scie ceva positiv nici la Berlin. După versiunea cea mai respăndită, Ignatieff 'şl va lua concediu de la Sultanul în tdte for mele convenţionale, şi ’I va da să înţeldgă, eă decisiunile guvernului seil vor urma îndată ce va refera verbal Ţarului despre resultatul total al deferinţel. In acest mod se speră ' ă se va putea amăna hotărîrea res belului până la 1 Martie. După o nltă versiune.se crede că Busia sar mulţumi în interesul pă-cel cu dccesiunile luate pănă acum dc către Turcin. şi chiar dmenii de care este înconjurat Ţarul susţin, că acest ilin urmă doreşte pacea cu tdtă sinceritatea. „Cu totul alt-fel sunt vederile unul corespondinteal Ziarului „AUgemeine Zeitung: “ El previne lumea d’a nu se amăgi asupra intenţiunilor res-belnice ale lîi.siel. Mobilarea a ca-in Rin ia dificnliăţr mult mal de căt se aşteptase, iar bemolul.sarea ar fi mult mal dificilii Ddoft riscul cu care este legat resbelul e mare, riscul însă este şi mal mare, cănd se va lua hotărîrea d’a nu mai face resbel', căci în asemenea cas — a trebuit lucru de necrezut— ca să se hotărdscă în cercurile cele mal lisat mari B-le Redactor al fiorului „ Timpul, “ Turnu-Severin. Vd rog, bine voiţi a însera în stimabilul d-vdstre Z'ăr, următdrea de-nunciare ca să aibă idee publicul de uncţionarif guvernului actual, de la domeniele Statului. Acum cât-va timp am venit din districtul Mehedinţi în capitală, ca să schimb nişte bonuri ce căZuse la sorţi şi pe cari le depusesem garanţie pentru luarea unei păduri de, la Stat, şi să iafl şi cupdnele. Cum am ajuns în capitală, m’am dus la do menii şi am făcut cerere prin su plică spre a face adresă la Casa de depuneri a'ml permite să schim bonurile eşite !a sorţr şi a’ml dn cu pdnele pe trimestrul Octombrie ş Aprilie espirat. D-nu G. Capeleanu şeful secţiei comptabilităţil, ’ml-spus să vin peste trei Z'le-Am socotit că aşa este usul am plecat. Peste trei Z'le- am ve nit la domenii şi m’am presentat la d. Capeleanu. Domnia sa ’ml-a spus că nu are timp să’ml satisfacă ce rerea fiind împovărat de alte Inc rări. Ei! m’am retras ca om străin Dar ce văd în urmă» Alte persdne cari veniseră după mine şi făcuseră cereri tot de asemenea natură, aă fost satisfăcute numai într’o oră Din întâmplare, am văZnfc acolo pe d. Orăvianu, şi pe d. Mălinânu advocatul sâă din Caracăl, şi, spu indu-le casulă, ’ml-aă spus că şi d-lor ai! venit tot cu afaceri de asemenea natură, şi, dacă aă vâZut că'I străgănesce, aă intervenit prin o rudă a sa, care este funcţionar tot la Domenii. Acela s’a dus la d. G. Beleiurescu, şef de biuroă, şi ’l-a făgăduit vr’o căte-va monede de aur. şi îndată în unire cu d. Capeleanu în douâ ore ’l-aă făcut, tdtă lucrarea. Iar cănd ai! trămis hărtiele la Casa de depuneri, a cerut şi d. Bel-ciurescu dijma promisă, dâr dânşii l-au spus să vină la cafenâua Ştro-bel ca să’l achite. Eă aurind acestea, m'nm dus şi am reclamat d-lul Lupaşcu, cnre a chiămat pe d. Capeleanu şi ’l-a spus să ml facă îndată adresa către acea cnsă ca să-mi IibereZe bonurile. Dar ncel d. Capeleanu, prea puţin ’l-a păsut, căci n'a voit să facă nici o lucrare. VăZând acâsta am mal reclamat de vr'o cinci ori d-lul administrator, contra il-lul Capeleanu şi Beleiurescu. dar n’nă putut să aibă reclamaţii!0 mele nici un efect. TărZiă de tot. după multe stră-ănirl şi prin concursul unul cumnat al med din capitală, nbia am putut isbuti ca să’ml iad îndestularea, de» şi atunci tot ni ad şicanat. căci, în loc să scrie a’ml libera Cupdnele pe doă trimestre, ad scris sft’mi libereZ6 numai pe un trimestru şi m’an făcut de m’am întors din nod la Domenii unde după mal N. I. 6. CORESPONDENŢE PARTICOLARE ale timpului ^ Rimnicul-V/lIcel. Domnul, Redactor, »Din reB în inHţ rgg. 8iarea jn CHre se găsesce şi jndeţu] nogtru va)cea de cind tara avu nenorocirea s5 fie administrată de partidul (j.s liberal, Tenit la c&rnjiţ prill atâtea promisiuni pompo*e. RSnl de care voi să vorb** este că administraţia şi justiţia aB njnns într’o stare vrednică de jale; interesele publice ş\ private negligiate şi căijnte, din cansa funcţionarilor numiţi mal pe tote filele de d-ni miniştri Vernescu şi Stătescn fără ca aceşti funcţionari să fie la înălţimea lor şi să presinte în destnlă garanţie morală şi materială. Ca sa cnnoscă pnblicnl starea de decadenţă şi de miseriă în care aB adus omeni Zilei şi acest judeţ, voiB nota aci câteva caşuri; In interval de 8 luni s’aB reijat cinoi prefecţi schimbat! ÎDtre care, nnmăr şi vestitul Dimitrie Sironlescn, Degnstor de vinuri din târgul DrăgăşanI; o snmă de sub-prefecţî intre cari, unii scoşi şi puşi din non; calităţile lor s’afi descris în destul; mirarea cea mal mare a fost cu numirea d. Mihail Urseanu (amic de aprâpe al d. Simnlescn) ca sub-prefect la DrăgăşanI; acest noB venit este un om fără idee de ser-viciB şi deacreditat prin fapte imorale şi nferate de sentinţe judecătoresc!; iată ce oameni să pnn să administreze o plasă. Apoi bnne snnt aceste nnmirî, d-le Ver-nesen? Dar ceeea ce este şi mal mnlte ameninţarea d’a avea iar pe d. Simnlescn ca prefect. El a şi răspândit svonnl la a-micil săi că vine iar prefect ; Zăbava însă este până să se dea afară din minister d. Vernescn. In ceea ce privesce justiţia d-lnî Stătescn snnt şi mal mnlte răni. Oamenii fără cunoştinţă de serviciB, pnşî a regula Interesele societăţeî. Este destul a se vedea absolvenţi, adnşl în postnrl de procurori şi judecători fără cea mal mică cunoştinţă s’aB făcnt mal în t6te Zilele plângeri, fără ca d. Stătescu să se tnrbnre câtnşl de puţin. Bine ar fi, d.lor liberali, să mal înlăturaţi din relele ce aţi causnt. Deputaţii noştri nn mal voiesc să se ocnpe de aceste nenorociri ce apasă tot districtul. Creditnl a perit, mandatele să escompteaZă pe jnmătate, nu ştim într’al cnî profit. Ştim numai că nn este nimeni care să nn fie coprins de durere, când vede acestă stare de lucruri. Va veni o oră insă când orî-ce român nn va mal pntea să anfere prelungirea •ceste! triste situaţie, şi se va cere compt serios d-lor demagogi cari aB caosa<-o, şi nn ştim atunci ce vor răspunde şi cnm vor scăpa ! Ceea ce ne isbesce de la întâia vedere este că nceştî omeni n,Rii nici cele mal simple noţiuni de administrare ; — probabil că nn le este dat d’a guverna — Vom reveni asnpra administraţii acestui nenorocit judeţ. Turnu-Severin 10 Ianuarie 1877. Domnu/uf redactor al tfiaru/vl „ Timpul* VS rngăm a da ospitalitate în stimabilul D-v- Z'Brf‘1»tnr«‘nlnî aci articol, casă p^tă vedea D. Ministru al justiţii cnm suntem jndecaţî de Tribunalul Mehedinţi Sec-ia I -iH; acesta o facem nnmal in scopnl de a da la lnmioă prin publicitate fapte petreente iar nici de cnm n fnce politică. Mnlţnmindu-v? mal dinainte de serviciul ce ne ndnceţî, vă rngăm, Domnnle Re-dactore, a priimi cn acâstă ocnsinne asigurarea stimei şi consideraţinnel nostro. Nioolie P. Birbevicl. Şt. P. Birbovic . „Snb-semnaţil Nicolae şi Ştefan Barbo-icî ţinem în arendă proprietatea Statului, numită Corneţn, Simianu şi M#lorSţn pe care se află mal mnlte vil cn otaştină învoite in bani; între proprietarii acestor vil este şi D. Niţn Cartinnu cere mal în tot timpul arendniril ndstra na a voit să ne plitescă îuvdil», din °"r0 ennzî nm vut cu dâusul necontenite desagremente şi procese, in anul trecut 1876 opuindu-se din noQ 1» PlBta învoieliI' doPs ce în nnl 1875 printr’o manoperă bine arangintă prin fini ,aa P®tr® Cartianu ce ocnpa postul de ajutor de sub-prefect al ocolului de oare aparţine atestă proprietate, a putut n să strecura fără să platăscă; 1 am făcut cunoscut că’l vom îrapedica de aşi culege via mal înainte de a plăti dreptul cuvenit noă; d. Cartian obicinuit insă cu şica-niile alergă mai înainte de a începe culesul viilor, la parchet şi reclamă că nu 'I permitem culegerea vil. Parchetul fără să cerceteze împregiumren şi fără să (iecompt că venitul acestor vil erea urmări de administraţia domeniilor pentru arendă, ordonă primarului respectiv n e« transporta imediat la via numitului fi n stărui a culege vin, ceea ce să şi fucc. Văzând acesta ne am transportat imediat la vin d-lul Car-tianu şi ’l am poprit de a culege; atunci d. Cartian sare cu o prăjină la mine (Ni, colae Barbovicî) P® cănd eii mă aflam călare pe cal să 'ml den în cap; pultt un om să ’I ia pră/ia* ca cu acest mod să evit o nenorocire; insa Cnrtianul să luptă cu omul meii fi 'I lovesce umplaudu ‘I de sânge, vădind apoi că acest Cartian este mal mult un selbatic, '1 las şi plec. El atunci vine la Sererin şi reclamă cazul parchetului de Mehedinţi, inventând prin diferite petiţiunl date de el şi fii săi,osumăde fapte demne nnmal de persone ce portă nnmele lor.— D. Prim Procuror Tintorescu antorisă imediat pe procnrorele Sandnlaiche a merge la faţa localul să facă cercetare; procu-rorele să şi transportă imediat şi ce o fi dovedit nu ştim; tot ce putem spune este că ’l am găsit la via Cartianulnl, încon-ginrat de t6tă familia ce aparţine Cartia-nulnî cum (jice proverbul cu ,căţel cu purcel* distrându-se cu toţi ca la culesul viilor. Iu urma inturnăriî Iul Sandulaiche procurorele, cazul să trimite la instrucţiune califioândn-se de tâlhărie cu o uşurinţă nepomenită, când nici chiar reclamantul cu t6te ecsageraţiunile plângerii sale nu arăta cu ’f s’nr fi răpit ceva fie de mine sad de dmrnil noştri. Acest prim act al parchetului era pentru mine un semn sigur de pasiune şi de părtinire; nu trebue să trecem încă cu vederea că D. procurore Sandulaiche ne aii făcut o iritaţiune grozavă tu plaiul de vil în cât nu am mal putut incasa nici un ban prin diferitele incnragierî, ce aducea proprietarilor de vil, aşa că a trebuit se suferim papubl enorme cu tdtă urmărirea ce să făcea din partea administraţinnil pentru ineasarea banilor şi care dnpă'cnm se vede nu a fost luată în consideraţiuns de parchet. Lucrurile insă nu se terminară aci; odată la Instrucţie şi pentru motive ce nu le cunosc jndele Instructore lansează în cou-Iră’mî un mandat de depunere. Speriaţi de gravitatea ce lua caijul prin acest act de ecstremă rigore, cer judelui instructore liberarea mea pe cauţiune; şi de şi în mandat eram depus pentru simplă bătae, judele Instructore refmjă liberarea, inventând în ordonanţa dată asupra acestui punct, patru sa3 cinci crime noi în contră’mî pentru care nu eram dat judecăţii şi care nu aveafi nici o fiinţă. Fac apel în contra ■o*»WI ordonanţe la Camera de punere «nb acuzare, şi Camera, cerând dosarnl şi găsind instrucţia neterminată se văa-(„'i lor In dina deschidere! parlamentelor. Ilclgrad, 21 lami-irii!. ni r«l .toek' ijice că, dâcă reslielnl s'a ler-minat intr'im mod nenorocit pentrn Serbia, Ah câsla se d iloresoe Inlregel generaţiunl actuali. Sorina T d itore.lă o mare recnnoscinlă (V,mi-tolelor slavo şi voluntarilor ruşi şi acum i, când Itvşil se întorc in patria lor, este Iimpui d' manifesta acesta in public. ULTIME SCIRI Vf©na, 20 Tanuarie Ambasadorul Russiel, NovicofT a cerul de la contele Andrassy, ca să se pronunţe, dăcll Austria voescc să ajlepte resnltatul tralărilor europene relativ la noua sitimfimio tn Orient, său dăcă este dispusă ia o acţiune particulară a ilianţel celor trei Imperaţl. Andrassy a evitat un respuiis decisiv. îtnjjcîr-k funînrir. In corcuri'e militaro d'aca circulă sgomnlol că iu n eventual, nu se pcîto ]*reşupnne că v: lipsi o offensivă din parlea Turciei. In aceste cercuri se susţine, că la 8 ale cnrenld s'a'i-nnt la Constantinopoli un consilii! de rosPel, la care, pe lângă Abilul Karim l’aşj, nu lini parte , alţi generaK In acest consiliu, Alidbat P-şi a •lesvoltat avantagelc d'a nu angaja lupi a pe leritoriul l’.ulgariel. Din punctul de vedere politic, l’ârta diipo tractate, csfe datore d'a feri po România do in amici erierinrl. In momentul, tn care urinata russă ar trece l’nitiil, Porta treime se considere pe acest principat în pericol, şi prin urmare treime să y vie în retor. Trecerea Prutului de către Ruşi va !i pentru armata turcă semnalul d’a trece Dunărei. Judecând după necontenitele porniri de Iruppe •pro Dunăre, acăstă intenţimie din partea Turciei pare a fi probabilă. S’a răspândit seomotnl că Sultanul va sosi in luna Irt Martie Ia Sumla spre a trece Iii revista armata. Berlin, 22 Ianuarie Di irul „Allşremcine Zeitiincr* din Augslmrg, publică următilrea telegramă, priimită din Vieua cu data de la 21 Ianuarie : .f'orpnl de gardă rusăsră a priimit ordin d’a so mobilisa. DEPEŞE TELEGRAFICA Serviciul privat al TIMPULUI Roma, 24 IanuArie. Duminecă Papa p avut un leşin. Luni n’a oşit din apartamentele lui. Marţi a Toit absolut să doi audienţă şi a avut un nofl leşin, fu b'tc acestea erl a putut să priin.âscă câle-w persâne. C imera deputaţilor a început discuţia pe articole a ,roieduluI de lege asupra abuzurilor clerului. Gnvarnul a declarat cu acăstă nc.asio că el consideră legea garanţiilor ca un gagiu soienin şi inviolabil dat liinicî o*bdicc pentru iudepon-dinja compleclă datorită sirveranuliil pontif In cscrciţiul puterel sale spirituale. Brnxel, 20 Ianuarie. Se scrie din Londra şi Paris, că tncetarea Conferinţei se consideră ca nn eveniment de bun augur. Alianţa celor Irel împăraţi va lua râşl Iu mână d irigi arca siluaţiuuel. Constantiuopole, 19 Ianuarie. Numerâse cete de polonezi şi unguri nil so->t aci spre a intra m serviciul Turciei; eî sunt ajhni;iţ.T întro c;iyţriiiiL Klapc.i formă^ă o lepiuno de străini. F’ârfs, 21 înnaario. tJenemîul CornnîofT, ciro so afla tu monien-Iul do faţă la Paris, este subiectul curiosităti-W jurnalistice, (’orcspondinţil ijiarclor .(i.nilois, ibertă şi Daily Telegraf,* au făcut risitelc loc generalului. In convorsaţiiinca sa cu cel d ântâiil, fer-naiell a declarat, că resbelu! Intre Russia şi Iurcia este inevitabil; Iii piimă-văra viitore gu-vormil russosc va fi silit la luptă. Adrcsămlu-**’ către numitul corespondinte, II ijicoa : ,lVmă acuma iţi cunoscut numai pe Russia oficială, luissi:' Talului. Icitaţinuca Insă ce domuesce ctiialminto In lot Inij erinl, şj care cresce pe fio-care Ji, dovedcsce că ntal există o a doua Russia, do caro treime să ţinem semn, adecă; Russia poporului. Acăstă Itussiă vooscc ros-belul, şi-il va avea.* Londra, 2l Ianuarie, La 8 Kebruario va dosdi'do Regina in per-sână parlamentul. POST-SCRIPTUM D. B. Boerescu, chiămat la Comitetul de Salut-public, a respuns prin refns d'a se înfăţişa, tot ca d. O. Cantae'uzino. Eplioria Spitalelor Civile La 1 Iuuiu a. c. se va ţine concurs pentru ocuparea unul post de medic primar (servicii! medical) la Spit. Ephorieî. La acest concurs sunt admişi: a) . D-uiî doctori cari ai! făcut stagiul de 2 ani ca medici secundari ia spitalele Ephorieî. b) . D-nil Doctori privaţi cari aii un eserciţiu de practică medicala do patru ani. c) D-nil Doctori cari prin concurs aă fost iuteriri in spitalele din b rancia seQ medici secondart in spitale.e Germane şi cărora li se va consider» timpul de internat sâa eecondarint dnpă actele ce vor pre-sinta ca timp eqnivalont de medici secou-darl din spit. Ephorieî. Programa speeia'e dnpă care se va ţine acest concurs se pote vedea do D-nii concurenţi la cancelaria Ephorieî in orî-ce ............. , , burduse color, ţi cusute , (»oi« f'crue)............. Prosop© şl Şervet© a 1 1’rowSpe de aţi curaţii......... , , damasc................ Şervete do masă (aţa)............ , , , damasc............. , , fructe ... .... Fel© de lues© a I bucăţii Peutru 6 p> rsiSua de aţi curată albă . . . 6 , , damasc , . , . CSSmnţe cr. ţuur de cbiff. de fr. 3 , brod. da chiff. de fr. 8 , brod. da olandă , , 5 , da ndpta » , , ti Camiadna brodate . ■ . 8 , , de lui , , i Pantaloni cogarnitnrw . . , , broderia , , S Şorţuri de copil » > 1 i > dama . , 2 Puste do »«tm. sirup. .... , cn ţlepQ ................ , , brod................ duzină Rufe pi ntru Cavaleri CKmaţa din oxford veritable......... , , Olanda colorată........... , de CbifTon alb. simplă .... , , , , brodată .... , , Olandă fină.............. Pantaloni de pichet de fcpă .... , olandă.................. irie şl garnituri de inasft Pântja do casa .... fr. 18 , , copil Olandă de munte , Belgică . . Pândă de Olandă 36 39 Diverse 30 60 64 84 100 40 1 Dnz Ciorapi de Dame , de lină . . . , de fildecosse . bărbaţi de lină . . , , fildecosse 60 60 60 7 , , Toile batiste fine......... buc. Ciarcef. 3 coţi de lat.......... Şervete cu feţe de mese de Ia 9 până la 15 fr. cele mai fine Gulere de Dame . y Bărbaţi ;url brodate . ■ • , Pepti 1 Buc. Flanele Pentru 6 pers .iste tine fraucMe de Lino eu bredkri» alfverste, in «re asortiment de Bârâituri pentru Dame, Msnchvl iii# i|r li'ito cu nvinttn** !nU ru nume, bri'tiilf. iche-tier de ntktur |I pâr.}4- ,dt* colorile. Slia-ali noadele de tu n provincii vor li r.r-catit» «o ova mal CEL MAI MARE MAGASIN BAINE CONFECŢIONATE si de ARTICOLE de MODA Colţul linieivar«liilni rassa (Jreoianu. • in in tnnl critică ţi flind-ră suntem prea încărcaţi cu mărfurile, ne am decis a :'lnntnr«.|e înngAainuluI noAtru. — Rugăm pe Onor. Public n’şl da o«ten»Mâ de » ne »'• »pă jurnalele cele mul noue. cu prwinrile In aduvăr admirabil de eftine. ITST DEOSEBIT RECOMANDAM: In Ltt'd n-una ne ' si un mere deposit do: ZE3Z.A. T1Sr~R nsr EGBE mare asortiment d« Articolo de modă.— CAV î ec* mai mare promptit udine ; lucrurile c* nu Tor conveni se priiin.'ae înapoi. HAL ATI1111 de STRUC Paltine 1 la Lori Salisbury 25 flanel bucata frinel 5,65 buoata. H &C JOS- QRtlNBAIJM [ Col|al Bslsvardslsl sssss Grsslanu). CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEVISE liururejei, ll /oaudn* 1877. V A 1. O A IMÎ A Cerata Offarlt • Freci fi ficat Oblig. Rurale . 10®o 1864 76 76i/i 76,/, 9 , oşite ia BOrll --- --- --- Irupr. Oppenh©im 8°01866 --- --- --- Oblig. Domeniale h°0 1871 72 73 7 V, , * ©şi te \a sorti --- --- --- , Credit forc Rur. i°ie «8>/t 6« «8‘|, , Credit fonc. Urban --- 61 i 631/* Impr. Mun. Cap. 80°o 1875 --- 66 --- IVnail (300) dot»ftndă fr. 10 --- 110 ~ AitilCăile fer.rom. 5°0186S --- --- --- » priorităţi 6°0 1868 --- --- Dacia C"1* de Amic. --- --- kct. (fr. 500) 8% 1871 --- tn “ România C’1* d« Assig. --- --- --- Act. (fr. S00) 8®c 1878 --- 70 --- Mandat©........ --- --- --- Impr. Municipal© fr. 20 --- --- --- Act. financiar© Romăne 8°/0 --- --- --- Clile ferate Ottomane --- --- --- Act (fr. 400) «°:o --- --- --- Renta Romănă ...... CUPOANl Oblig. Rurale p.Octomb o.o. --- • 8 --- » Domeniale .... --- 98 --- » Fonciare nrftle . . --- » Comunale .... DETBE rari*.......... -A. •9.35 »».S5 Marseillt........ --- --- --- oru.--,M........ --- --- --- Ar»» •......... --- --- --- l»hlri ......... --- 26.10 158*/. Mand ........... --- --- --- Amsterdam....... ~ --- --- --- --- D©rlin......... --- 1221/. --- i*,r«r*......... 15 --- - pt........ 12 --- --- --- --- Aflfl c. rit....... --- (Jl’BSUL YIENEI Viena, 23 Ianuarie (st. n.) Metalice...................... Naţionale...................... Renta In aur................... ............................... Acţiunile băuăel............... Crediturl...................... London ........................ Obligaţiuni rurale ungare . . . y temeţvar............ y transilvane . . . . Argint In mărfuri.............. Dncatnl........................ Napoleonul..................... Marc 100....................... 1877. 61 35 67 80 74 70 113 — 806 — 142 30 124 60 73 30 71 50 71 25 116 80 5 92 9 94 61 25 SALLE DE L’ATHENEE Dinianche le 4 (23) Fermr 1877 CONCERT donnu par M-elle MĂRIE ASSAN avec 1© concoura de Mrs L. Wiest, Lubicz et Dlimtreseo P R 0 G R A M M E: I. PÂRTIE 1. Trio (1-er pârtie) Mrs Lubicz, Wiest et Dimitresco Jadassohn 2. Bărbier (Cavatina), chante par M-elle Mărie Assau Rossini 3. Solo pour violoncello, exec. par Mr Dimitresco (La Fauvette, chantes par Ed. Weber (Doi ochi. M-elle Assan Ventura II. PÂRTIE 5. Trio, (2-me, 3-me et 4-me pârtie) Mrs Lubicz, Wiest, et Dimitresco Jadassohn ( Wieizenlied , 1. Brahms 6. ( Variations fonuws ţ Ha'ndel ( die Ungeduld 0 e ‘ ssan Sshnbert 7. Solo par le Violon exec. par Mr L. Wiest. 8. Valse, caute par M-elle Assan Venzano SOCI ETATEA FI LANTROI’IOA ©ntru Ajutorul elevilor pauperi de ambe-sexe din scalele primare publice SERATA MUSICALA sc va da la 22 Ianuarie 1877. Un bilet pentru o familie p&nă la 4 persone 5 lei noi; Un bilet pentru I persbnă 3 lei noi. Ţiuuta convenabilă cerută în asemenea ocasif. Biletele se nflă depuse la aanca-laria Comitetului In localul Internatului .LIBERTATEA.* Calea Moşilor No. 130. COMITETUL M. SAPIRA PHISIOGNOMIST BucurescI Se află cu locuinţa: strada Sf. Vineri No. 6 în casele Asan, vis-a-vis de Templu Orele de consultaţie de la 9- 2. Afară de acest timp va visita pe acel I>-nî ce’l vor invita. 363.— 4 1 SALA CIRCULUI ioul 13 Ianuarie 1877 HALII Prii dea placea Pr©iuiere place 10 franc* - Deuxieme plac© 5 fr. On commencera a 8 heurca. IN BENEFICIUL CASIERULUI T6t* abonamentele de Dam# aant valabile Mnslra Militară a Rulmentului I-lu sub conducerea Maestrului de Capelă d-nul 8UHOLTISCH şi plăcuta bandă de lăutari, a d-lul Niţil Colţatu vor esecuta, alternativamente, cele mal nuol arii de Dans, Naţionale şi de Salon. începutul la 87* ore s6ra Preţul intrărel 2 franci. Un peut m procuror des billets au MaBasin de Musique de Mr. Gehauer , Podu Mogochoie et le jour du Concert li la Caisse. LECŢ1UNI P ARTICOL A RE d* 3S/C -A. T E IMI T I O I C. Brailoiu, fiul 47 Slrnda Scaunele 4 7. PE PIAŢA CONSTATIN VODa Esecuţiunea prin H|)ândurăloro a lui FRANCESCONI f| locuinţa ia France.com, un nobil italian făril avere ,i neavend eu ce trii îl venise ideea de a se îmbogăţi printr un omor , . lu&nd o locuinţa in Viena, işUnumse ungur din diferite oraşe apropiate ni.ee gropurt ftriţ Valore, ,n cât »ă găscsca oca.,e de a pute. omori pe unul din imPart,tor,l poştali cari. ,n V.ena aduc .mauri destinatorilor. Acest plan I * S, ^clu lt- °““rAn'’ ,n de 18 Octombre . op imDărtitorul Gufta intr un mod cel mal îngrozitor, 51 fur&nd 161 e f?ropurile ce avea acesta la dOnsul in ’valdre de peate 13,000 borinl Dup& acăata plecă îndată din \ îena, Irchidund cadavrul in odaia Iul. Insă a doua-tji, observfindu*se la postă lipsa impărţitorului, care era cunoscut ca omul cel mal onest, a'a cercetat urma iul 51 a a de:eoperit omorul cel Rrofjav. Poliţia era îndată in urma Iul Francesceni, şi după 6 <]ilf prinse, vroind a intra in tren spre a plecA spre Italia. . Francescooi, în urma sentinţei tribunalului, a îost condemnat pentru crima lui neornentfsă la mdrte prin apcndurUtdre, şi eaecuţiunea a'a sAvdrşit in 4 Decembre trecut lengă Viena. El a murit în căinţa şi in supunerea către Dumnezeu. — Tabloul nosbru represintă ultimele momente ale lui Francesconi şv vederea oraşului Viena. Bătăliile cele mal Însemnate din Resbelul Oriental şi vederile cele mal frumdse ale Elveţiei. Un Crocodil viâ, mare raritate zoologică şi O Damă prenumiiă Albinos cu părul alb şi ochii roşir. De văijut t6te acestea tn Panorama lui FRANZ J0SEF FiSCHER Piaţa Constantin-Vodă, intre Circul şi Alcazar Preciul intrărel 50 bani. euulitat-a ren mnl bnnă nnmal lnfsn ^ *„,, lă’at ţi adu* la domioiIiâ cu Ve FR. STENJENtrx, In magnsin de lemne a InîLesiel, lingă g*ru Târgovjţte, vis-â-vin de fabriea tntunurilor. Comăiujile se priimese ţi la Tvpografia Thiel 4 Weiss, palatul Daeia. S14-J-0. « cftt mal de grabnic lntr’o casă Atinsă la copil In etate de 10 ani ţn 9U8 Ea vorbesce limba fnincesă, vermană şi englesâ. In cas pdteşi intrx numai pentru ^ioa. A se adressa la r\p0gr!Vfţa Ţhiel & Weiss. li BOU 11 UIT MINISTERIAL Preţul \ Franc. Se găsesce de vfemjare la Tipografia Thiel & Weta. Văn^etoril priimesce rabatul obicinuit. Tbiel t