Sr. 89. MARŢI 19 APRILIE. ANUL IL -- 1877. IN TOATA SOMAM a: P» * Iu»’............................*4 r• * >«»t............................ ti IN SnuiNATATR: ** “ • • • • .............«O iNsnmmn a uclami: Lilia d« 80 l\t«r« p«tit, pagina IV, SO bani I* pagina III, 80 bani, p« pagina II, , |«\ „ol R^Ume 1 lei noi lUift. Un numir In Capitali 10 bani. TIMPUL blSK IN TOATE ZILELE DE LUCRU. BIDROUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI : PALATUL .DACIA.« ■■“““" Ediţia de dimineaţă —. .. ■■ A. KT XTKTCITJRX S* primeac io strai nfcta te: lift D-nil Haaien-ttein â Vugler 1d Vieonn, Walfiiohcţannf 10. A. Oppelik ia Vienna, 8tul>enba»tei 3 ; BuâdJ Mosm In Viennt , 8ci|cr*t4ttc 2; Vincmx Hrâieka in Vi ©ona, Teiafaltatriftee 17 ; J^niipp lj6b In Vienna, Enchrnhaehiruae 11; L Lor Comp. In Peşta fi Uaca*-LaffUe~B*lU*r ă Comp. in Paria. _____ Scrisori ne francate du ae primea©. Articolele nepublicftie te tot ?.rde. Un numir In Dirtriote IS bani. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privai al .TIMPULUI." lAgnnţia Havu). — 8«rridnl de Dumirii-A, 9 ore'dimin^ţ». — Roma, 88 April»*- Gautta oficiau a Ralioî pablicA o notă, curo spune că reshelul Intre Turci» ji Rusia impune guvwmiilut şi cetăţenilor datori» de a observa scrupulos neutralitatea. Ptrit, 18 Aprilie. Puterile afl respins cererile de mijlocire ale Porţii. La Yiena s’afilncepnt nerociaţiunl pentru neu-tralisarea canalului de Suez. Lendri, 88 Aprilie. Anglitera grăbesce cu activitate terminarea nărilor sale de resbel în construcţiune. — ServieinI de Luni, 9 ore dimindţa. — Conetantlnopol, 19 Aprilie, Escadra engleză a părăsit astă-^l insula Halta şi s’a Îndreptat spre Porfu. Nnmerdse trupe tnrcesd aiî plecat astă-ijl ca să mdrgă să atace )>e Muntenegrenii enrî se afl& la flerstay (?) Paris, 29 Aprilie. Preparativele Angletereî fac sensaţiune. Se asigură că flota engleză are să mergi la Alexandrin. Conetanlinepol, 88 Aprilie. 0 depeşe din Batum, cu data de 27 Aprilie, spnne că RnşiI rWioind aiaenl lor, att fost respinşi pentru a doua dră şi afl Încercat mari pierderi. Se asigură tă trupele otomane ocupă tot teritoriul Miridiţilor. Se resp.Vndesce wnmntnl că Sultanul are să mdrgă neptămăn» viitdre la Şnmla şi fratele sMi la Kars. Bugetul presintă un deficit de 12 mtliOne livre. Plou otomană va bloca porturile Rusescl. Hobart-Paşa va merge tn cnrtnd In Creta. ă te vndea ultime depeşe pe pagina IV-a. BDCBRESCl- APRILIE Evenimentul cel Însemnat, care va avea o influinţă decisivă asupra soartel Ţeril noastre, este conven-ţiunea ce guvernul a încheiat cu Rusia In privinţa trecerii armatei şi a garantării teritoriului. Această convenţiune, al cărei text îl publicăm mal jos, a fost primită de către Cameră In şedinţ’ el din noaptea de Sâmbătă spre Duminecă, cu mare majoritate şi s'a desbătut aseară tn Senat, unde asemene a a fost primita. Vom precisa In cur And posiţia, ce partidul conservator se crede dator a lua faţă cu situaţia crentă Ţârii prin acel act internaţional. Pentru astăzi ne mărginim a reproduce Însuşi actul Împreună cu espunerea de motive. ESPUNERE PE MOTIVE Diaeorsul tronului In deschiderea actn-olol Haionf extraordinare a corpurilor le-giuiViar» este cea mal bună espnnero do înotivenUtnmtalm proiect de lege privitor la coBTenţinnilo încheiate cu guvernul maierttyt sale Imperatorelnl Rusiei. După ce, i„ prevederep nnnî iminent resbel intrs imperiul rosian şi intre im-jurial otoman, t^^ cereri|e ce am făcut, toate stăruinţele ee am pus pe lăngă marele puteri pentru a ae recunoască şi a se pune sub scutul Europei .neutralitatea taritoriulul român,* toato vestea «fl rămas Zadarnice după ce ne-am cou ina că trecerea armatelor ruse prin ţara noaatră era imperios cerută şi hotăvătă, guvernul n fost nevoit de a nn se mal preocupa de cât de .interesul noetrn deeonnervare,* de eăt a ne (forţa să facem a ae reennoasce .Stata) român,* a se menţinea dreptnrile şi institnţinnile noastre politice, a ae pfis-Itra şi garanta integritatea hotarelor României ! Am mal trebuit apoi a ne îngriji şi de apărsrea pe cât in putinţe a populaţiuDi-lor noastre de sarcinile ce atrage după sine treceren chiar pncinica a unei armate numeroase. Spre acest finit s’a încheiat alăturatele două convenţinnî Rub reserra aprobaţin-nei corpurilor legiuitoare. Precnm resnltâ din coprinderea lor, n-ceste convenţinnî n'aA alt caracter politic de cât de a face a ni se respecta şi in timpul resbeluluî individualitatea nonstră politică precnm ea este garantată prin tractatul de la Paris , adică ,statu-<|HO* al hotarelor, drepturilor şi institnţiunilor non-stre. Nici o schimbare nu se face in con-diţiunile noastre de esistenţă ca naţiune. Nu ni se impune chiar prefacerea saiiruni-perea a nici uneia din legăturile noastre internaţionale, şi încă mai puţin ni se reclamă cooperaţiunua armatei noastre, a căria misiune nu este de a .ataca pe nimeni,* ci numai de ,a apăra,* iu mar-ginele posibilului, frnutariele noastre. Astfel singurul şi unicul scop al acestor con-veuţiunî este de .a păstra ce avem.* In deufară do aceste consideraţi uni, con-venţiuuile privesc mal cu deosebire de a regula relaţiunile autorităţilor şi popula-ţinnilor noastre cu antorităţile militare şi cu armatele rosiane îu .timpul trecerel lor* pe teritoriul nostru şi de a face această trecere cât se poate mai puţin insărcină-toare pentru ţ ră. Toate trebuinţele armatei, este bine înţeles şi convenit, aA să se facă prin împreună inţe egere şi cn o deplină pistă şi despăgubire, şi este anume stipulat că capitala României nu va fi ocupată de trupe rosiane! Daca asemenea imp.' una înţelegeri nu e’ail făcut şi cn guvernul imperiului otoman, este că afară de consideraţinnl de nn ordin Ruperior a căror apreciare nici chiar este trebuinţă de a se desvolta, a-poî este de luat in privire că o Conven-ţiune încheiată cn guvernul otoman, in n-celeaşl condiţiunî in «.<• a'. 5 încheiat con-veuţiunilecu guvernul Imperial al Rnsieî, ar fi însemnat nu înlesnirile acordate unei sr-matennmal pentru simpla trecerea sea pe t--ritorinl nostrn, .spre a găsi pe inimicul seQ .tn deafiră de frnntariele noastre,* ci ar fi însemnat, însuşi trasportarea teatrului ,în România,* şi Rentă aceasta cu .însuşi consimţimâatul nostru.* Aceasta nn nm crezut şi nn credem că ar putea intra în voinţe, că ar putea fi în interesul naţiune! noastre 1 Şi apoi guvernul otoman, chiar în prevedere» apropiatului resbel n'a socotit de cuviinţă de a se depărta *de linia sa de negaţiuue. păzită iu mod constant in privinţa României. Cu toate că după tractate avem în Con-Rtantinopole un agent diplomatic permanent, cn toate că am nvut şi trimişi in misiuni estraordinare, şi chiar in timpul ultimelor conferinţo, înalta Poartă nn a găsit de cuviinţă măcar odată a intra şi a sta in înţelegere cu guvernul român, necum in privinţa eventualităţilor politice, dar nicî măcar in privinţa unor interese de uu ordin mai secundar şi cari staA pendinte de zecimi de ani. De abia in momentul isbncnirol resbe-luluî, marele vizir a socotit uportnu a ne adresa alăturatele aci ‘două dopeşe telegrafice,. a cărora formă şi fond se laşa la aprecierea şi o ţări rea corpurilor legiuitoare, precum şi de a doua zi a şi respnns ministerul. Aparţine acum » Senatul şi Camera Deputaţilor, represintând însuşi glasul iib-ţiuueî române, să ae rostenscă in deplina lor putere constituţională. Ministrul trebilordin afară: Cogălniceann. In momentul de a precede la semnatara şi la preschimbarea esemplarelor convenţia nel speciale, regulând inroelile relative la trecerea trupelor Imperiale mie prin România, subsemnaţii Plenipotenţiari ui MajestăţiI Sale IinperntoruJui tutelor [luai U or şi al Alteţei Sale Domnului României declară prin presentnl, că sentirile acordate prin art. X\|V (Snvernnlnl Ru- siei nu se vor putea întinde asupra tutunurilor şi tabacurilor, nl cărora monopol în România este conoedat unei companii străină. Prin urmare clacă Guvernul Rus doresee ca trupele imperiale, cu oca-sinnea trecerii lor prin Principat, să se bucnre de favor! excepţionale pentru tutunuri şi tabscurî, nutorităţilo ruse se vor înţelege direct cu regia tutunurilor, pen-trn ca această administraţiune aănu poată formula contra guvernnlni român nici o cerere de danne şi interese, b,sată pe violarea drepturilor de monopol ce ’i este concedat. Făcut iu îndoit eaemplar in Bueurescl la I (1(5) Aprilie, anul graţiei nna-mie-opt-sute şapte-zeeî şi şapte. (Semnat) BARON STUART. (S-mnat) M. KOG ĂLNICEANIJ. Lncrănd de acord cn cele-l'ulte mari puteri pentru a ameliora condiţinuile .de e-siitenţă ale creştinilor supuşi dominaţiu-neî Sultannlnî, gnvernnl Imperial al Rn-siei a atras atenţinnen cabinetelor garante asupra necesităţii de a asigura într'un mod eficace esecntarei reformelor cernte de la Portă. Pentru excitarea musulmanilor şi slăbiciunea învederată n guvernnlni otoman nn lasă a se «peru m?snrî Reriose de executare din partea autorităţilor turce, o iutervenţiune militară din afară poate deveni necesarie. In caşul când desvoltnrea ulterioara a afacerilor politice in Orient ar sili pe Rusia a asuma această sarcină şi a dirige nrmaia sa tn partea Tnrciei din Europa, gnvernnl Imperial, dorind a respecta inviolabilitatea teritorială a Statului Român, a convenit de a încheia cn guvernul Alteţei Sale Domnnlnl Carol I o convenţinne specială relativă la trecerea trupelor rnse prin România. Prin armare, a (ost designaţi ca plenipotenţiari ; Din partea Mojestăţii Sile Jmperutalm tutnlor Roşiilor, 13ironii) Dimitrie Stnart, consilinr de Stat, ag»nt diplomatic şi consul general al Rusiei în România, cavaler al ordinului St. Vladimir clasa III, al St. Anei clasa II, ul St. Stanishis clasa II, şi ftl ordiuilor străine : Leul şi soarele clnsu H cu plăcu Med^idie clusu Iflt Mun-tenegru clasa II cn plac» şi al crnceî de oficer al Muntuitornliu ; Din partea Alteţei Sale Domnul României : D. M CtigHlnicpann, ministrul Seil al afacerilor strnine, Mire Cruce :»1 ordinului St. Ana cIhsi I, al coronu**î de fer clan» I. al ViiltuniLiî Roşn clasa ], nl Med-gidie clasa 1, *tc„ Cori, dnpe ce’şt nu preschitnhit (Injili-niln lor puteri, crîipite in bona şi P*gn!ata , firuid, s’aii învoit asupra articolilor următoare : Art. 1. Guvernul Alteţei Sale Domnului României Caro! 1 asigura armatri rus*', care 1 va fi chemata a merg»* in Turcia, libera trecere prin teritoriul României şi tratamentul rezervat armatelor amice. Toate chieltuelile cari ar putea fi ocn-sionate de trebuinţele armatei rime, de transportul şeii precnm şi pentru bh ti pfu cerea tatnlor trebuinţelor pale, cad uuturalmente in Piircina guvernului irnpurial, Art. 2. Peutrn ca nici un inconvenient 8;tii pericol m un renul te pentru România din faptul trecerel trupelor rose pe teritoriul hSQ. guvernul maiuptaţiî a«Ie împăratul tutnlor Rurielor pe obligS a menţine şi a face a se respecta drepturile j>o!itice ale Statului Român, APt-fel cum resulta din legile interioare şi tratatele opis ta ude, precum şi a menţine şi a apSni integribi-tea actuala a României. Art. Toate detalinrile relative la trecerea t-rnpeler rtise, la relaţiunile lor rn autorităţile locale precnm şi toate învoielile cari ar trebui su fie lupte pentru arest sfârşit-, vor fi consemnate intr’o convenţii! ne speciala care va H încheiată de de legaţii ambelor guverne, şi ratificata in acelaşi timp ca şi cea de faţa, şi va intra in Incrare de o dată. Art. 4. Guvornul Alteţei Sale Domnn-Inî Rămân iei se obligă a obţine pentrn convenţiunea de faţă precum şi pentru cea I menţionată la art. precedent ratificarea ce-rntfi de legile române şi a face imediat executorii M-ipulaţinnile coprinse iutr’ensa Drept aceea l^enipotenţiarit reppectivî aii pue pe con ven ţi un ea din faţa ?ero naturile lor şi sigiliul urnelor lor. Fâcnt în Bucureşti, la 1 (lij) Aprilie, anul graţiei nna mie opt sute şipte-zecl şi şapte. (Sem.) BARON DIM1TRI STIJABT. Agennt diplomatic şi consnl general al Rusiei in România. . Se va pro e le totiî usi-f l pentru toate acbisiţiiinile cari arii fi necesarii pentru cumpum-jntd, bivoacâ, transportulrt trupei ord, bag-tgclorQ lord, mat rialului şi niuniţinnilor de resbeld, precumfl şi pentrn furniturii© pjdtalelorn, ambnlanţelorQ şi fannacieloru. Autorităţile române vord înlesni patisficcrca acestor trebuinţe. Art. 0. Gnvernnl român pune Ir dispo-siţiuuen armatei rnse t6te liniile ferate ale ţărel pentrn transportnltt acela ală materialul ni, al bagagelord şi aprovisio-namentelortl ce o însoţesc, precum şi acelora niu cărăr i transportă ard pntea fi necesarid mai lâr/.ifl. Pentru aceste transporturi armata imperială va fi pe deplin asimilată urinatei princiare şi se va bucura de aceleaşi drepturi şi prerogative ca acesta din urma, în totd ce privesce obligaţiunile corupamhord drumurilord de ferd în privinţa trupei ord şi altor condiţinnî şi deta-talinrî stipulate, pentru transporturile militare, prin caieturile de însărcinări ale companiilord, şi legile şi regulamentele in vigoare in România. Cată pentru tanfi.e de transportd, guverauld roinâu se obligă a priori pentru o reducţinue de pati'u-r.ecî la sută asupra tarifelord ordinare şi se reservă dn a regula detalinriie acutei ceşti uni prin u înţelegere ulterioară cu, con» pan iele. Iu ceea-ce privesce insă cheltuielile şi plăţii** adiţionaI»*. pr-vutiid: înregistrări, manipulaţi uni şj altele, se v» pr>»ce<|e după | cum se pr.actică pentru traniporturile militare române. Ari 7. Ministrul Incrărilord publice ald României va da. asupra cerere! şefului commnnicaţiunilord militare rase, şi instrucţiunile necesarii administraţi inilorfi cuilord ferate romane pentru a asigura cu cehi mal mare pnccesfl şi celeritate posibilă transportul urmatei imperiale cu roa-terealnl, bigagele, aprovisionaraente, etc., dup? nnd pland ce va trebui a fi hotărât mal dinainte precum se va stipula mal la vale. Trenurile militare vor avea prioritatea nRupra tatalorfi celor-l-alte trenuri esceptandu-se trennlO postă si fără pre* judiţid pentru transporturile trnpelord române. La trebuinţă, numărul trenurilord ordinare de călători va pntea fi pro vi sori ft rednsd, şi circulaţiaoea trenurilord de mărfuri chiar pe depliud oprită, in cusd de necesitate. Art. 8. Pentru transportalfi trnpelord imperiale şi al materialului lord pe lioia Iaşî-Unghenî, care are aceiaşi lărgime ca drumurile de ferii rus se, o unitate şi continuitate a condiţiuniiord teenice a mişcare! se vord stabili in urma unei inţele-legeri intre ambele administra ţi a ui, pentru a se evita ori-ce întărdiere sen trans-bordamentd la frontieră. Art. 9. Pentru a b©obţine unitatea nece-parn în serviciul liniilor române spre asigurarea transportului celui mai grabnic şi celnî mai regulat al armatei ruse cu bagngele el, mnniţiunî, material de resbel şi aprovisionamente de ori-ce fel, se va institui, sub direcţiunea ministerului lucrărilor publice, un consilid central, compus de delegaţii diferitelor companii, cari poseda părţi din reţeoa română. Un coraiear numit de şeful cotnnnicaţianilor militare a armatei imperiale, va fi delegat pe lângă minieternl lucrărilor publice pen-tra a facilita raporturile cu autorităţile militare ruee. Mişcarea şi serviciul pe tdte liniile ţărel române se vor face provjnorid sub direcţiunea imediată a consiliului ceDtral, aJe căruia disposiţinnl ministrul lucrărilor publice le va fice a concorda cu exigenţele şi trebuinţele ce ’î vor fi espriruate de şeful comunicaţinnilor militare, in priviuţ» transporturilor în Gestiune. Art. 10. Direcţiunea superiori şi privi-gherea transporturilor armatei, imperială vor aparţine şefului coruanicaţiuuilor militare al acestef armate. Pentru a asigura regularitatea şi conţinait^tea serviciului ac»*stor transporturi, el va lacra prin mijlocirea comi-aralul român, delegat ad-hoc pe lângă dânsul, şi va provoca prin organul sdd USte măsurile necesarii pentru acest sfârşit. Art. 11. Şeful corannicaţinnilor railiUre va avea f icul tu tea de a cere, prin mijlocirea comisarnluT roman, delegat pe lângă din-buI, săd prin propriul săd delegat pe lâugă consiliul central, eRecntarea tutulor lucrărilor necesarii pentru sporirea şi securitatea mişcare!, atât pe linii cât şi în ga re şi materialul rulant, precum plate-forme, rampe, că! de garagiil, iui broşa mente, auxiliare, gare provisorîî, apropriaţiunl de vagone de mărfuri ş« trucuri pentru transportul umanilor, cailor şi materialului etc. Tute cheîtnelile ocasiouate prin aceste lucruri vor ti în sarcina armatei ruse ; modul esecutăriî lor va fi regulat între ministrul lucrărilor publice şi şefal comuui-caţiunilor militare al armatei ruse. • Art. 12. Iu cas de urgenţă, şeful co-muaicaţiunilor militare va «Ttu f icultntvM, in urma uuel înţelegeri prealabile cu comisarul român, w înlocui prin mijlocele de cari dispune tot ceea ce ar lipsi şi *r atiieuinţ» se impedîae mişoaroa armatei rn-ip. Va putea face de n a? fliisţtenila imediat d** către comisarul român şi h c«re de in ministerul lucrărilor publice depărtarea impiegaţilor şi ugeuţilo»* hu bal terni » cărora ren voinţă ar ţiu tea da temeri de primejdii. Art. L». Ducă trebuinţele de comu-nicuţiune ale armatei ruse ar face necesare construirea pe teritoriul român a unui nuofi tmnşoii (troiirboiiţ s»’»1 imbriişument de cale furată, lucrării** vor ti executate prin îngrijirea autorităţilor militare ruse cu cheltuiala gnvernulnî imperial. Guvernul român va înlesni aceste Incriîrî şi se va însărcina cn îngrijirile necesarii pentru a asigura armatei ruse dreptul de a se bucura timpurarivl de terenurile indispensabile pentru instalarea acestor tron-şâne sat! ambrsşRmente pe basele adoptate în România pentru InrSrile de utilitate publică. Când aceste liniî vor deveni inutile, materialurile mobile întrebuinţate la construirea lor vor fi la disposiţianea guvernului rus, inr lucrările esecutate vor deveni proprietatea guvemnlnl român fura nici uft remnneraţinne. Art. 14. Esploatarea reţelei române se va face de către companiile şi admi-nistraţiunile esistinde snb direcţinnea consiliului menţionat la articolnl IX al con-venţinneî de faţă. Companiile vor fi în-demnisate pentru t6te transporturile efectuate după tariful care se va stabili conforţn articolului VI. Aceste companii vor fi asemenea despăgubite pentru t6te stricăciunile earî ar putea fi comise în materialul lor prin greşeala trupelor ruse. Art. 15. Planul transportului trupelor, livretele d e mfrsul trenurilor militare, formele şi detalierile rechisiţiunilor de transport, documentele de comptabilitate şi di control, termenile şi modul ţ lăţeî, precum şi rapOTtnrile de stabilit în timpul transportului, între trnpele ruse şi agenţii locali aî căilor ferate române, vor fi regalate imediat dopă închiăerea Convenţinnei de faciă de către comisari ad hoc. Companiile şi administraţinnile căilor ferate vor fi dat6re de a le procura t6te documentele şi materialurile necesarii pentru compunerea acesruî plan, a livretelor de mers şi detaliurilor de Berricid şi de a le da cel mal mare concurs. Tdte cesiunile de detaliti, regulate de către aceşti comisari şi consemnate într’o instrucţiune specialii care va fi aprobată de şeful comunicaţin-nilor militare al armatei imperiale şi de comisarul român, delegat pe lunga dânsul, vor fi obligatorii atât pentrn trupele rose cât şi pentrn impiegaţii căilor ferate. Art. 16. In timpul pasagiultn armatei imperiale, tote crimele şi delictele cari ar fi comise de impiegaţii cailor ferate cu intenţionea de a împiedica sâiî de a opri transportul trupelor şefi de a pune în pericol securitatea trenurilor militare vor fi pedepsite după legile române esistânde şi cu aceaşî rigore ca cum ar fi dirigeate contra armatei română. Art. 17. Guvernul român acordă armatei ruse usul poştelor şi telegrafelor Statului şi companiilor căilor ferate cu acelaşi titlu cu care se bucură autorităţile române ale căror cheltuelî nu sunt trecute în budgetul statului. Prin armare depeţele oficiale ruse vor area prioritatea asupra corespondenţei private. Pentru a nu împiedeca serviciul ordinar al telegrafelor, armata rusă va avea facultatea, ori unde trebuinţa se va simţi, de a lega cn chieltniala sa de stâlpi telegrafici aî Statalul şi al companiilor nn fir telegrafic al el şi de a aşetja aparaturi pentrn usul B?fi particular. Aceste fire vor fi pă-rjite şi conservate după cum sunt firele române şi fără altă cheltuială particulară pentru armat* rusă, în sarcina căreia însă vor rămânea reparaţi unii e. ' Art. 18. Se va stabili la spatele armatei ruse o linie şi pnncturl de £lâpe (6tapa) esceptândn-Bp oraşul BucoTescI unde nu vor fi trupe ruse. Este bine înţeles că trupele nu se vor opri de cât acolo unde vor fi silite de trebninţele odihnei s£fi de obstacole independinte de voinţa lor, ş1 numai pentrn timpul strict necesarifi Rpre acest sfârşit. In lungul liniei şi pnnturilor de etape precum şi pe linia mişcării trupelor se vor putea aşeja magarjiî şi de-posite de hrană, fnragiurî, aprovisionate de orî-ce natură, cupldre pentrn pâine şi pesmeţl, bucătării pentrn preparaţinne» hranei trupelor, etc. Locurile necesarii pentru acest fârşit vor fi angajate de comisarii armatei ruse cu concursul corni» sărilor români, cn aceleaşi condiţinnî ca şi pentrn trebninţele Statului. Se va proceda tot ast-fel în ceea-ce privesce aebi-siţinoea materialelor necesarii pentru construirea şi instalarea «Jiselor stabilimente. Art. 19. Bolnavii şi răniţii armatei ruse vor fi trataţi şi îngrijiţi în stabilimente sanitare organisate pentrn acest sfârşit pe linia de comunicaţinne şi de etape, ori unde Comandantul-cap rus va găsi indispensabil, afară de oraşul Bncurescî, şi pe cât se va putea afară do centrările mari de popnlnţinne, esceptând-se spitalurile pentru răniţi. Autorităţile române vor da concnrenl lor şi vor acorda tdte înlesnirile pentri instalarea stabilimentelor sanitare precum şi pentru închirierea edifi- cinrilor necesarii pentru asemenea întrebuinţare. In locnlităţile undo nu a’ar găsi spitale ruse, bolnavii vor putea fi nduiişi provizoriii, în marginile posibilului, în stabilimentele sanitare române, plătiudu-se cheltnelile do întreţinere şi de tratament. Atr. 20. în localităţile unde o oprire s'ar recundsce necesarie în timpul trecerii trupelelor rnse, în comliţiunile stipulate prin articolnl 18, nceste trupe se vor bucura de înlesniri'e de locuinţă şi campament ce li se vor procura prin îngrijirile autorităţilor locale. Deră prin acest fapt nr deveni necesarii, ele vor fi regulate prin o înţelegere între comisarii respectivi. Art. 21. Pe linia de comunicaţinne a armatei Imperiale, în localităţile unde necesităţile militare ar reclama nnmirea de comandanţi do etape ruse, aceşti comandanţi vor comunica cn autorităţile locale prin mijlocirea comisarilor români pre-văjnte la articolnl II. Ari. 22. Armata rnsă va avea facultatea a stabili poduri şi comnnicaţinnî flnvinle la punctările unde se va recundsce necessar şi de a face lucrările indispensabile pentrn a asigura şi protege aceste treceri. Guvernnl român va pune, pentrn acest sfărşit, la disposiţinnea armatei rnsă bărbaţii, batelnrile etc., ce ’şi va putea procura şi pe cât trebninţele armatei sele iî vor permite, precum şi cuantitntea ne-cesariă de lemne de construcţia ne şi alte materialnrî cn retribuţiune echitabilă. Art. 23. T6te plăţile de efectuat cu ocaeinnea trecerii trupelor ruse prin România, atât guvernului princiar, cât şi companiilor cailor ferate şi particularilor, vor fi calculate pebasa unităţii monetară română seă francesă. Se vor putea face seă în numărătore, s^ă prin bonnrî în regulă, emanând de la comandantul armatei imperială şi platibile de casele acestei armate, in termen de donS lnnî cel mult. Forma bonurilor, termenii, niodnl şi locurile de plată şi de control vor fi regulate şi adnse la conoscinţa publicului în urma unei înţelegeri între comandantul cap al armatei rasă şi comisarul general român. Art. 24. Guvernul român acorda guvernului rns, pentrn dnrata şedere! trupelor imperiale în România şi dincolo de Dunăre, libera importaţiune pe teritorial şeii, fără plată de drepturi şi liberul transit al tutulor articolilor şi obiectelor de aprovi-sionament de furnitură, de material şi de muniţinnî de resbel, destinate usuloî armatei Imperiale, şi chiar acelora a cărora intrare în România s’ar găsi prohibită prin regalamentele române. Art. 25. Dăcă s’ar întâmpla deşerţii1™ de trupele ruse în timpul trecere! lor prin România, ontorităţile princiare vor da concursul lor pentru dovedirea şi arestarea culpabililor asupra indicaţiunilor ce li se vor da de autorităţile militare ruse. De-sertori! arestaţi vor fi predaţi în manile comandanţilor militari ruşi ceî mal apropiaţi de local nude arestarea a fost efectuată. Art. 26. T6te caşurile şi diferendurile cari s’ar pntea ivi cn ocasiunea trecere! trupelor ruse prin România şi care n’ar fi prevâjute prin convenţinnea de faciă vor fi regulate îutr’un comun acord prin comisarii numiţi ad-hoc de comnndatul-cap al trupelor rnse şi comisarul general român. Drept aceia plenîpotenciariî respectivi aii pus pe convenţinnea suplimentara de faciă semnăturile lor şi sigiliurile armelor lor. Făcută în doit esemplar în Bncurescî, la 4 Aprilie, anul graţiei nna mie opt sate şepte-decî şi ş<±pte. (Semnat) BARON D. STUART. Ajţ^nt diplomatic şi co «al irpnprel al Rasi«f in Bom&nm (Semnat) M. KOGXLNICEANU. Ministru afacerilor «trftine in Etotu&nia. DIN AFARA. Cetim In „Rdpnblique Franţaise" de la 26 Aprilie: „Ţarul Alexandru a vorbit: res-brlui Intre Rusia şi Turcia s’a declarat; trupele ru9eştl aii trecut Prutul ocupă Iaşii şi Înaintează spre Dunăre. Peste puţin tunurile vor bnbui. Timpul nu mal e potrivit pentru sgomote şi presupuneri asupra negoţiărilor de intervenire; singure faptele positive şi materiale afl valoare pentru Europa atentivă şi doritoare de a vedea localis'it resbe-lul ce se prepară. Ţarul s'a adresat către poporul şi soldaţii sfii, le-a ţinut un liraba-gih care nu e de căt parafrasa faimosului discurs din Moscva, ale că- rui nccenturl ameninţătoare păreai! a nu putea fi lungă vreme înăbuşite. Comunicăm textul acestui document, pe care ni l trimite agenţia rusească şi orî-ce fine va remarca, numai de căt, precum prevedeam de mal na iute afecţiunea de a nu se ocupa de căt de slavii din Turcia. Negreşit e vorba de nenorociţii creştini din Orient : dar numai de căt observăm că nu se vorbeşte nici de pred nici de armeni, ci numai de slavii bulgari ori bosuiacl. E aceasta o exclusivă preocupaţiune de rasă 1 E aceasta o dorinţă de a limita scopul luptei ce se prepară 1 E aceasta resoluţiunca de a evita sulevarea redutabilei ces-tiunl a Constantinonoliilul şi a l)ar-daueleiorl Nu o ştim şi nici nu ne interesăm a o ghici. Ne mărginim a lua act despre li mi taţi unea. pe care Ţarul lnsu şl o face acţiune! sale militare şi politice în 'l'urcia. Ţarul Alexandru ne aduce aminte îndelungata sa stăruinţă de pace şi are dreptate; dar astăzi caracterul D-sale se schimbă şi iată-l că Începe o întreprindere asemenea acelora, In care predecesorii sftl adeseori nu a reuşit de căt pe jumătate şi arare-orl de loc n s 0 isbutit. Nu mal puţin positiv e. că Ţarul domnitor e un principe paclnic şi că întreaga Iul domnie a fost o reflectare a acestei disposiţiunl. Astăzi totul se schimbă: Rusia se face şi pretinde a fi „campion" al Europei vătămate prin refusul protocolului, şi pretinde a vorbi în numele puterilor signatare ale tractatului de Paris; nu ştim de loc dacă Rusia a primit an asemenea mandat şi să nu se supere foile panslaviste dacă ne permitem a ne mal îndoi despre aceasta. “ „Kepublique FranQaise" constată că pănâ acum purtarea Romăniel a fost corectă. Sarlin, 26 Aprilie. „Deutehe Zeitung,“ In Reistag s’a dat a treia lectură bugetului. In cursul desbaterel ldrg, vorbind despre situaţiunea politică, aprobă politica Rusiei, „Intrucăt s’ar abţinea „dela idei panslaviste. Windthorst" deasemenea vorbeşte „contra Panslavismului. I.asker relevă Încrederea, pe care o ah toate partidele în politica Cancelarului; In discursul lui Moltke după părerea sa n’a fost chiar nici o ameninţare motivată, din contră ea este o eminentă dovadă despre disposiţiunile pacinice ale Germaniei. Tot atât de liniştitor a fost şi discursul lui Bismarck: Germania nici odată nu va uita misiunea el pacinicâ şi o crede Îndestul representată prin Bismarck.—Moltke mulţâmeşte lui Lasker pentru »ă a interpretat discursul săă mal bine decât ar fi ştiut tnsu-şl face. In cercurile din St. Petersburg se crede, că Lordul Loftus va primi o mal Înaltă Însărcinare în India." Se asigură ca plecarea lui Şuva-loff din Londra nu are alt motiv decăt pe acela, că s’a îmbolnăvit administratorul moşiilor lui. Se asigură că In curând Constan-tinopolnl va fi declarat In starea de asediu. Cetim In „Polit. Coresp." „Marele principe. Comandantul suprem a pregătit, o proclamaţiiine către naţiunea bulgară (adică nu către locuitorii bulgari din vilactul Dunării, lucru, care trebueşte relevat). In această proclamaţiune li se spune bulgarilor, că armata imperială rusească vine In Bulgaria spre a rea-lisa pretenţiunile Ţarului, pe cure puterile l’ah sprijinit. Rroclamaţiu-nea s'a tipărit In 100.000 exemplare. Cetim In „Neue Fr. Pr.*: Poarta tşl urmează înarmările cu mult zel. In Siria sunt concentrate încă 40 batalioane de redifl, care se vor pune pe corăbii şi vor pleca In curând. Se asigură că Chedivul a hotărlt a trimite încă 20,000 egipteni sub comanda generalului ame- rican Storc pe cămpul de bătaie. Toate trupele egjptene cu totul. 35,000 oameni, vor fi Întreţinute fitf cheltuiala Chedivnlul. Generalul Klapka a fost chemat la Oonstantinqpol şi . după cum ne asigură „B. C.« va fi însărcinat cu comanda supremă a artileriei turceşti de la Dunăre. Suntsm informaţi că el va sosi la 2 Maih. Cu ocasiunea revistei de la graniţe. Ţarul a ţinut următorul discurs : Nainte de plecare vă hine-euvin-tez. Dacă vă veţi Intllni cu vrăjmaşii. fiţi viteji şi vă daţi silinţă a păstra gloria străbunilor voştri. Sunt intre voi oameni tineri, care nu ah fost Încă In foc. Sperez. că vor emula cu amiral lor veterani şi vor fi vrednici de dOnşii. Sperez că peste puţin v6 veţi întoarce Încununaţi de glorie. — Să fiţi cu Dumnezeii. Pesta, 28 Aptilie, Ştirea că Austro Ungaria ar fi hotârfttâ a ocupa Bosnia şi Herţe-govina ca vrăjmaş al turcilor este neîntemeiată. Mftne va sosi aici de-pntaţiunea din Constantinopol. Cu această ocasiune vor sosi trenuri separate din cele mal însemnate o-oraşe ale TJvgarul. Cetim In Fremdemhlalt: „După ce guvernul Mare! Britanii şi acela al Germaniei ah hotărlt a-şl retrimete ambasadorii in Capitala Turciei, ah Încetat motivele, care ah hotărlt pe guvernul nostru a revoca pe ambasadorul din Constantinopol. Prin urmare Corniţele Zichy In eur&Dd va primi ordinul de a se Întoarce la Constantinopol şi a restabili relaţiunile cu Poarta." Din Albania tot Fremdenblatt comunică ştirea că MiridiţiT ah fost respinşi din posiţiunile lor de la Oroschi, eară şeful lor Perenk s'a refugiat. După ştirile comunicate din Constantinopol ziarului „Deutsche Zeitung". Suleiman Paşa ar fi respins pe muntenegreni şi ar fi străbătut prin strâmtorile de la Dnga. Supuşii Ruşi din Constantinopol vor avea să părăsească Turcia In termen de patru septămftnl. După acest termen vor fi daţi peste graniţe. Capitala e liniştită. „Deutsche Z»itung“ ne asigură, că mâne ori poimâne guvernul va res-punde la interpelaţiunea deputatului Giskra In cestiunea orientului Ministerul a luat deja Înţelegere cu corniţele Andrassy. La 19 Aprilie ah sosit la Chişânâh 300 Călugăriţe, care vor fi ocupate în spitale cu cântarea bolnavilor. SEJST _A_TTTL Şedinţa de Sâmbătă IG Aprilie 1877. Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumătate după amiazl snb pr.şedenţia d-lul vicepreşedinte M. C. Epnreann. D. ministru de resbel. Depone mesagiu! cn proiectnl de lege pentrn rechÎBi-ţinnî şi cere urgenţa. D-nil Carpp şi Stnrdza, combat cererea de urgenţă; d-lor se declară pentrn acest proiect de lege, însă nn vede necesitatea de a se lna în consideraţinne până nn se va depnne corespondenţa diplomatică. Se-natnl fiind ntnncl In poniţinne de a cn-.noasce Ritnaţinnen politică a ţărel şi tendinţele gnvernnlnî, va potea »ă pro-nntiţe încuviinţarea shîî desaprobarea re-chiaiţinnilor militare. Principele D. Ghica anaţine urgenţa. D-sa nn găaeace nici nn inconvenient în votarea acestei legi. Din contra ea ne-ar adnee nn avantagiO foarte aimţit, acela de a obveni I» ilegalitatea şi neregulari- tatea cn care se fac astăzi rechisiţinnile in modal cel mal arbitrarii!. Votfcnd legea vom fi cel puţin înţr’o stare normală şi rechisiţinnile se vor face conform cn regnlele stabilite prin ea. D. V. Prrşedinte arată că nn este nici nn motiv de îngrijire pentrn d-niî Senatori de a adopta urgenţă de oare-ce în virtutea regnlan entnlnl, legea nn se poate pone in discnţinne de cât trei zile după ce s’a făcnt cererea de urgenţă. D. ministru de resbel persistă din noii în cererea aa. După închiderea di&cuţiuneî Senatul n-doptă urgenţa. D. Mannlescn raportore, citesce raportai corni sinneî verificatoare relativ la alegerea d-lnî Nicn Lahovari. D-sa esplică motivai pentrn care comi-siunea a cerut suspendarea alegere!. In lista ce 8’a presentat de către binronl electoral, fignraO, pe lângă cel 27 alegători cari aS vot-t pentrn d. Lahovari, încă 9 al căror nume nn em imprimat în listă ci în manuscris. Acest lucru da bă-nuclî comisinneî, şi de acea a cerut a se adnee listele pentrn a fi eaaminate. D. N. Lahovari. Nnvoescca »ă-m\susţin singnr canaa mea. Las dara cnvân-tnl oamenilor car! sânt in cnnoscinţă de cansă. D. A. Giani. D-lor, ed nn văd pentrn ce motiv s’ar invalida această alegere de oare-ce ori cum s’ar calcula şi s’ar interpreta voturile, singnr d. raportor re-cnnoasce că d. Lahovari a avnt o imensă maioritate de oare ce a întrunit 27 voturi. D. Dim. Gbioa. D-lor, când nn ndrer-sar politic in puţine cnvinte s'a convins de adevăr şi a vorbit în favoarea d-lui La-hovari, ed am prea pnţine de adăogat. Voesc insă să relevez câte-va puncte. D. raportore ne spnne de câte-va nome cari ad fost scrise pe listă cn mâna. Ed cred că numai d. Manolescn poatejndeca c& e-ceasta este o cansă de invalidare. Se striga apoi că s’a făcut presiune. Eh d-lor! nn scid cine ar putea susţine că adversarii persecutaţi de guvern ad făcnt presiune asupra guvernului. Acest sistem a fost inventat de mult timp de către regimul actual. Acum însă l’ad mai perfecţionat şi d-lor sânt singnriî cari posed această patentă ... D. N. Manolescn. Protestezi Principele D. Ghica. 'Ml aduc aminte, când eram prefect de poliţie că am prins nn hoţ care spărsese o biserică. Ed ca să’l intimidez am început a’î striga : ‘Hoţnle tu aî spart biserica !„ De o dată mă pomenesc cn tâlharul considerândn-mă In faţă şi esclamand cn energiă;‘Protestez !, Tocmai acest efect ’mî făcu protestarea d-lnî Manolescn 1 (ilaritate, aplanse). Snnt dar de părere D-lor, că preBÎnne neesis-tând în alegere, să închidem discuţiunea şi să proclamăm Senatore pe d. N. La-hovari. D. V, Preşedinte. De oare ce nimenlnn mal cere cuvântul, cred că această tăcere este o aprobare din psrtea Senatului şi dar proci, pe d. Nicn Lahovari Senatore al Coleg. I de Vâlcea. D. Leca. Nn este regulamentar aceasta: trebuia să se voteze intâid conclnsinnile raportnlnî, (vociferări, sgomot). D. V. Preşedinte, d-lor, am proclamat o dată Senator pe d. Lahovari, şi ast-fel fiind nn mal am nimic de adăogat, de că* aă ridic şedinţa şi să vă rog a vă adonft in secţiuni pentrn a studia proi»*"* d® lege pentrn rechisiţinnî. Şedinţa este ridicată la 3 ore ?' inm- Şedinfa de Dummeed 17 Apnliey 1877. Preşedenţia d-lnî M. C. Epnrennu. Şedinţa se deschide la ora 1 şi jnmg. ta te p. m. Dnpă citirea samarului se snRpendă şedinţa până la venirea d-lni preşedinte al con si lini0** L» redeschidere d. ministru de esterne depune convenţinnea cn RnBia relBtivft la trecerea armatelor rnse. D-sa citesce pe l&ngă aceasta espnnerea de motive şi tecs-tnl convenţinnei. Se nrmeză oare cari discuţinnl dacă tre-bne ca Benatnl aă treacă in altă sală aafi publicul să deşeate tribunele, pentrn ca d. miniatrn aă dea citire documentelor diplomatice. decide ca Senatul să rămână în aala şedinţelor, dopă care conatitoiudu-se în conferinţă aecretă, se decide ca votarea convenţinnei să se facă chiar în astă seară. T I . POL ŞtdJnfa tiim irjrt dt 17 AprilU. Şedinţa se deediide la 9 ore aeara sub prrfedenţia d-lnl M. C. Eporeaoa. Principele D. Ghica. citesceţi proectul de lege relaţii la conrenţinnile Încheiate cn Rusia pentrn refularea trecere! armatelor rate pe teritorial roniâo. Concluei orile raport ol nî ennt pentrn adoptarea con»entinnilor. D. Stnrdia. Declari ci a Inat envlntnl in aceet moment solemn pentrn ca si ronjarc pe Senat a nn Ina în considera-ţiune aoeaeti conrenţinne. D-sa face elogiul tractatnlnî de la Paris aritilnd posi-ţinnea avantagioapi ce ne-a creat şi că numai in virtutea Iul tara a pntnt ei prospere atăt de mnlt in timp nnmal de 20 ani. Tot prin el este garantată neutralitatea teritornluî nostru. Prin tratatul de Paris an desfiinţat protectoratul Rusie! şi ni-s’a recunoscut deplina suveranitate. Aici d. Stnrdza citează căte-rn pasagie din manifestul Moldovei de I» 1857, şi din dor-ntele diranoln! ad-hoc, cftnd cn un entnsiasm necomparabi! ţara a primit cn recnnoscinţi tratatnl ji f'-a Kcnt din el un evangelifi. Constitnţinnea apoi, prin art. 123 asener.ea ne garantează neutralitatea şi ne ftce din ea o datorie. Eram dară în drept ca să ne aşteptăm ca neutralitatea noastră şi drepturile ce result din tractatul de la 5G să fie respectate de toţr. 0 ideii foarte grrţită, o eroare foarte greşiţi, o eroare nesocotită este aceea de a considera că traiul nu mal esistă. Nici una din puteri nu a declarat aceasta, ci din contra toate ne-a fi consiliat a stărui în neutralitate. Iacă posiţiunea ce am avut’o uol pânft astăzi. Şi această politică de neutralitate este tradiţională la noi. In timpul lui Dnmi-traşcu Vodă in Moldova afi intrat Moscalii în ţară; nu afi fost însă primiţi de roinţa ţârei. — Aci d-sa citează un pas agi fi din cronicele Iul Neculcea relativ la trecerea Muscalilor, în care acest istoric zice ,că a fost mirat de trecerea lor şi ca să se întoarcă M scaii! înapoi.* O greşulă încă este în opininne» acestei inalte Adunări aceea, că efi am colaborat la afacerea conveuţinnei presente. Cine ar crede că efi am Inat parte ca foat in guvern la crearea acestei conven-ţiunl se înşeală; de cbnd efi eram in cabinet, — mă temeam că guvernul va lna această resolnţinne fatală de a ne amesteca in resbelnl nenorocit ce se pregătesce. Efi ziceam colegilor mal că nn e bine, că nn trebne a ne gindi să eăştigăm ceva, ci căftigul nostru cai mnî bnn ar fi ca să nn perdera nimic prin aceasta, ca să ni intrăm in resbel. Şi susţineam acest lucra mal cn seamă in vedeiea desordinelor interne care ne sfăşiafi. Cn toate acestea încă de atonei s’a născut idea eeprimată prin mesagiu că puterile garante ne-afi părăsit şi că noi trebne să ne apărăm singuri. Şi atunci s’a făcut vorba de a se adrssa nn protest'şi efi m’am hotărit aeţi din cabinet Cănd am intrat de a dona oară a .fost numai pentrn a îndrepta eî-tnaţinnaa financiară şi nepntend reeşi m’am retras din nofi. Ast-fel a'a întâmplat apoi că la 4 Aprilie a’a semnat convenţiunea de faţă, şi peste 7 zile ţara noastră era copleşiţi de armatele imperiale. Nn nomei atăt, dar! intr'o bnni dimineaţă gnvernnl a’a pomenit cn o procla-maţinne rusească din partea dncalnl Ni-rolae către locuitorii romănî. Pace com-paraţiunea acestei proclamaţiunl cu aceea a generalelnl Lichtenstein, ca şi cum a-k ceastă ţară nn ar avea nn suveran. S’a zie că şi-afi făcut in nrmă sense dară scuse nn eaiste şi nici pot fi primite. Venind la eonvanţinne d-sa este surprins că textul fiauces nn figurează in convenţione şi e-numeri apoi inconven ientele ce se află în-tr’ănaa— „nntem nentril trebne să declarim aeaavU franc şi fără cotituri. Din contra, prin convenţiunea de faţă, noi nn ne deelarfm neutrii ci aliaţi al Roşiei. Dnpă principial, nentralitiţel noi am fi in drept a care ca teritorial nostru să nn fie baca operaţiunilor de reabel. Apoi vă întreb astăzi, ţara noastră nn este nn a. devărat câmp de reabel? Apoi in conven-ţinnea preaentă sa apune că noi vom pune la diapoaiţiunea guvernului rna mal mnlte materiale de resbel. Asemenea se prevede o scădere de taxe, |i leeaata încă cete o nşnrinţă de reabel, °* b facem. 0n alt articol şi mal însemnat din Con-venţiune este art. 2. Prin sonet articol noi ne daabrăeăm de garanţia color alta pateri pentru a no pnna numai sub garanţia uneia singure. Noi dăm aet-fcJ nn ce ti- I 8 gnr pe caro ’l nvem pentrn o aventură. Apoi art. 1 apnne asemenea an neadevăr, prin el se zice că noi dăm voe trupelor rnse ca să treacă pe teritoriul roman pe cănd ele in realitate afi intrat fără voia noastră. E«pnneren de motive earăşl nn este de oit o prepiraţiune a de-clarnţiuneî de resbel a gnvemnlnl rondin. Nn se specifieă nici chiar dnratu ce vh nvea această convenţione şi acersta este nn Incrn care trebne să ne îngrijească. Apoi bine este cs să ne lăsăm tara n fi ocupată de o armată străină pentru nu timp indefinit ? M»I annt şi alte lncrnrî foarte importante care vor evea fnnesto rosnltate. Snnt mal ftntfiifi acel comisari estraordinnrl. ’Mî adne aminte în nltimn ocnputiune rnsească ce eraţi acest! comisari şi nn credeam că voi mal trăi ca să ’I mnî văd in tara mea. Esteaaemcnen disposiţinnea areea prin care administraţia drumurilor de fer se pune la disposiţinnea armatei msesrt, se pune asemenea la disposiţinnea lor poştele şi telegrafele. Guvernul nostrn va fi nst-fc*l compun din donă părţi una roninnă şi alta rusă. Aceaata va fi alianţa leului cn meiul. In tractatul dintre Cvntemir şi Petru cel Mare, mnlte luernri ni s’afi garantat dară pnţine sa fi mal de loc nn a'aii ţinnt. Cine nu garantează natăzl dacă noi vom asvărli tractatul de Paris, vom căştign? Este bine oare să ne asvârlini in aventuri? Efi văd prin acest tractat de pe acum toate perderile considerabile ce vom avea, fără Cu in definitiv să câştigăm ceva, chiar I prin reuşita armatei ruse. Mare respundere a Inat guvernul asupra sa; pentru că gnvernnl a zis în tot-d’a-una că va merge alăturea cu corpnrile legiuitoare, adică va păstra neutralitatea , şi astăzi vine innintea lor cn un fapt îndeplinit pe care corpurile legiuitoare le votează de frică a 100,000 de baionete ce ocupă ţara. Principele D. Ghics. N'am cerut cnven-tnl pentru a degagia persoana mea de vre o responsabilitate, persoana mea este nimic in faţa pericolului ce ameninţă ţara. Am cernt cuvântai cn să vă arăt snrprin-derea ce 'mi-a cansat discnrenl d-luî Sturzn. L’nşî fi înţeles cftnd n’ar fi făcut acestdis-cnrs la incepntnl deschidere! restiuneî o-rientnlnl. Intr’adevâr neutralitatea ar fi trebuit să o păstrăm, şi noi am perdut.’o. Acum insă este vorba de alt-ceva. E vorba de a regula printr’o lege o nenorocire ce ni s'a întâmplat. Nu m? îndoesc că d. Sturzn este nn bnn patriot; dară nn cred să e-siste nici nu român care să nu fie bun patriot in momentnl de faţă. Voesc insă să vă arăt că d-sa este preocnpnt de idei cn totul secundare că vom suferi pagube, că şinele de fer se vor toci. Efi nn văd însă un singur articol cnre să’mt fi lovit inima mea de român. D. Sturza a zis că votăm convenţiunea de frică. Aceasta nn se pare non sens din partea d-sale, căci d-sa ne propunea să fugim, să ne desarmăm şi să ne ascundem în munţi (aplaose). Nimeni nn se în-doesce că ne aşteaptă mari calamităţi; datoria ndstră ingăesteca să le împuţinăm. Cine nn scie că invasia este o calamitate, şi nu vom fi noi cnre o vom bine cnvânta'o. Este de datoria noastră însă ca in faţa unui fapt îndeplinit să căutăm a reglementa răni. Efi cred că ar fi o ente-sanţă din partea noastră ca să ne arătăm indiferenţi în faţa barbarielor ce se comite asnpra creştinătăţii de dipcolo de Dnnăre. Nnmal efi nn pot fi bănnit de panslavit, dară nu voifi să trec de nn Don-Qnichote refnsănd orl-ce ajutor ce ni se ofere. Cănd d. Sturzn a venit n dona oară la ministern ne-a spns că are de gând să în-drepteze sitnaţiunea financiară. Sciţi in ce consta această îndreptare? D-sa voesce ca »4 deaarmeze ostaşii noştril pentrn o meschină economie de câte vn milioane. Eh bine, d-lor, efi enget cn totul din contra şi zic: mal bine nă murim cu toţii de cftt armata noastră să piară intr’nn mod migălesc. D. P. P. Carpp. D-lor, ori-care ar fi votul d-voastre de astă-zi el nn va fi de cât nn copil orb, şi nnmal vot liber nn ne va pa tea nanii, cănd este dat anb preainnen a 300,000 baionete cari licăresc pe teritoriul nostru. Cansa care » provocat această conven-ţiune ni se zice că este neascultarea şi indiferenţa ce ne-afi arătat puterile ori de câte ori em bătut la oşile lor pentrn a ni se* garanta neutralitatea. Dară nn trebne să acnsăra aci de căt pe aceea cari n’afi scint să facă cererea neutralităţii la timpul oportnn iară nn acum când Enropa este atât de ocupată, când nriiiSre.ee o nlla ţinta eceea de a ameliora soarta popoarelor din orient, ţinta de la care noi n'o putem impedicn. Cn o imprudenţă blamabila noi mu declarat ca ne lepădăm d» tratatul de Pariv şi suntem dispuşi u primi ca singură g. -ranţta Unei*! să pe substitue garanţii*! celor ţ-iptu puteri- Da, este nduvărnt, Iluzia ny meu: g».a/ă, Rusia promite, dar sa nn uitain rîţ neentda «Ta politica Românilor 0,1 popou ruta Cnmic6» şi (ie care cunoas-ct-rn ce a costat pe aceste popoar amiciţia inaltnlnî despot. Duca intrViitavSr i.m fi părăsiţi de toate puterile, aş! mai înţelege votarea aceste! rouvenţiunî. Dara nn este adevărat, şi efi nu v?d in aceasta politica tiu cât nn început de cooperaţi unu a armat*! noastre cu urmatele rusesc! pentru ca imprimau sa treacă dunărea. Aceasta alianţa negăsin-d'o eu de nic! uu folos, ci din contra pernicioasă pentru noî, tirniin declarând ci! nu voT vota aceasta lege. D Ministru de estonie. D-lor Senator!, când in mijlocul nostrn vedem reprezentanţii maturului corp, când vedem pe deputaţi din Canura surora adunaţi în nuni Sr uşa de mare cum nu a8 fost nici o-dntiî, cftnd vedem est aceasta incinta ar fi de 10 or! mnî mar!, nu nr pnten $a co-prindn aceasta mulţime de bărbaţi şi fi-mei cari j.ştcuptfi palpitând rezultatul <îe-liberaţiunilor D-voastra, trebue sa ne închipuim câ este vorba de un mare eveniment. Da D-lor, mare este chestiunea la ordine zile! pentru eu este vorba de pământul nostru, de ţara pe care strămoşi! noştri ne nQ lăsat’o moştenire. Cftnd v?d aceasta adunare marc unde şi Senatori şi Deputaţi şi ascultător! suntem cn o singura inima ’mî ndne aminte de acele triste epoee ale trecutul ui nostrn când ce! mar! se bateai! la hotare şi noi eram espnşî n plâti certurile lor. A fost un blestem pentru ace; sta ţara ca sâ fie culcata de copita cailor străin!. Luat! cronicele ţ?reî noastre, şi uu veţi găsi o singure pagină care sănu fie stropita de sânge; ţara noastră continuă a suferit pânăaşi perele chiar părţi clin corpul oi, aci Bucovina, aci Basarabia, aci altele. — în aceste momente de crisă care a fost politica strămoşilor noştri? A fost o politica genială, o politică măreaţă, c&cî el şi când, de nevoe se pleca fi innintea împăraţilor, nu înertafi d« a fi bnn! Români; inima lor bătea de patriotism, şi că afi eciut ce fiice probă este că ne nil păstrat ţara şi ne nil lăsat’o moşteuire. Când Mibal Viteazul îngenuchen In picioarele luî Rudolf, cesurul Austrie!, nn înceta de a fi bun român. Tot aşa făcea şi alţi Domn! ca Gregore Ghica şiŞerban Cantacuzino cari se unenil când cn Rnşiî cftnd cu Turciî, dnră tot-d'auna in interesul şi pentru binele naţiune!. Aşa făceai! părinţi! noştri. Si eî nu se nnmeafl nic! Ruşî, nic! ruşi ficaţi. Aşa a fost calificat gnvernnl, aşa a fost calificaţi «ceia cari nG protestat la -18 îo contra Ruşilor, aşa a fost calificat fini lui Cftmpineaun care a plătit cn libertatea vie-ţe! cnragiu) patriotismului sţH. Se vorbesce de frică, dară eG cred că atftţî bărbuţ! îmbătrftniţî în lupte nu de frică vor vota nceastă convenţione ci conduşi de pntriotismnl inimilor lor. Vin la materie. încep cn onor. d. Dini. Sturdz.p. D-sa zice cnm ca temelja asistenţe! noastre politice este tractatul de Paris. Dară unde mnî «sista tractatul de Paris cftnd vedem 300,000 de Ruşi ridicând armele contra Turcilor? D-sa zice că pe temein) trneta-tolul de Paris, Românii s’afl deavoRat îu curs de 20 »nî. Să fie însă aceasta ndvgrnt? Dară alegerea principelui Cnzn, dara umrea principatelor, dnră principele străin, tot tractatul de Paris ni le-afl dnt ? Din contn* d-lor, Turcii în timp de Qfi HnI departe de a recunoaşce necesitatea ce avea de a face din no! un stat pnternic, nu s’a gândit decât a ne aduce pedic!, a ne slăbi, şi or! de câte ori am voit să facem câte ceva ca un al doilea papă ne-a răspuns ,non possnmns* Aşen dnră nu tractatului de Paris, ci energie! aceste! ţărî, bătrân! şi tineri da tor im ceea ce suntem astă-zl. Observ încă că d-nn Stnrdza ne spune că avem o neutralitate, pe cftnd d. Carpp o negă. Apoi bine voiţi d-lor a ?8 pune de acord. Voesc asemenea a v? da ceva pe faţă. Este o mică chiohţă parlamentară. Până acnm nu v’am spns că d. Stnrdza, cnre tăgăduesce că ar fi Inat parte la politica noastră pe cftnd era în cabinet, d-sa nu numai cX a avut cunoscinţă dară încă a şi dat instrucţiuni trimisului nostru la Constimtuiopole, şi ’l-a zis nî să fac! tot posibilul de a obţine de la conferinţă neutralitatea Românie!. (D-sa citeze aici notele d-luî Stnrdza date d-lu! Dumitru Brătianu). Instrucţiunile d-lu! Stnrdza eruQ de u n ?e garanta neutralitatea prin nrmare d-sa prevedea1fo întfernner*» n relstinnilor şi neren rrarantiT fiind RÎţ/nr* fă nn nntem ®t» călare pe pentrnlif.nten Tmctatiilui de Paris. Conferinţa n’n voit să tină «*4mă d» cererile n6st.re : ce er« d^ră de făcut ? Emil treî drumuri. Satt să lăsăm r»e Rus! să vină, sen să trecem Dunărea să ne batem sftfl sa ne unim eu Tnrcîf. NoT am făent. ceea ce ne n sftituit consnlal Germanie! care a fost ce} mnî franc şi ne a zis sX nn ascultam decât, interesele n/isfr#. Ministrnl nostrn Pr*şedinţe a parvenit să inchse uă convenţie cn Rnsin, pe cftnd ea nn era dispnsă a o face, şi arensta cred că face on6re patriotismnlnî săi!. Acest Incrn dară departe de a fi nă crimă este un merit pentrn guvern. Nu s m făcut dară nic! o crimă afară de aceea de n nu acorda o zonă nentră şi Turcilor, şi aceasta nn am acordat’o pentrn că nu voim să transportam teatrul resbeluln! pe teritoriul nostru şi pentru că era mnf preferabil a o acorda Rusie! care are o misiune, dacă nn providenţială, cel puţin civilisătoare pentru popoarele asuprite din orient. Nimeni, şi mai pnţin de cât toţi Turcia, nu are să se plângă de aceasta, pentru că Tnrcia ne-a adna în posiţiunea de a priimi armatele ruse, Turcia nu a voit să adere !a protocoalele do pace. Turcia a fost causa ree-belnlul. — Nn pot să termin mat bine D-lor, de cât aducXndu-v? aminte cuvintele celui maî mare bărbat de stat al Românie!, Miron Costim El ijicea luî Vodă : €să nn da! Măria Ta acest pământ străinilor căcî el e ndat cu sângele strămoşilor noştri.* Si no! deră v? declarăm că nu vom da acest pământ Turcilor. (Aplause.) Şedinţa este suspendată pentru 5 minute. L-i redeschidere, iu cuvântul D. M. Cos-tnchi. D-sa coudanină discursul D-lnî Ministru de Esterne; asemenea discursuri oratorice provdcâ entusiasranl de multe or! nepriceput al poporule! şi p6te duce la consecinţe funeste Cine nn cnn6sce entn-sinsmul Francesilor de la 1870, când to{! strigad ; «la Berlin, la Berlin, şi ce! cari staG nmî în reservă eri.G taxaţi de trădători. EG nn voi discuta în acest sens, ci vot face nnmaî istoriă contimporană şi voT aduce aminte cnm mulţi din cel car! lup-taG altă-dută eraG numiţi trădător! M după ce i-aG băgat în mormântle-aG dat dreptate. România prin posiţionea eî geografică a fost ndese-orî t«atrnl resbelnl nî. Prima periâdă a desvoltăreî unu! popor este aceea în care nu are alt simbol de cât religin-nea. Vine apoi o altă epocă cftnd spiritul de naţionalitate se desvoltă.. La 1848 se credea că nn avem încă o naţionalitate; eram confundaţi cn Slavi! aşa că lord Pnlmerston nu s’a derangiat de loc când a intrat trupele rase în ţâra nâstră. La 1854 asemenea am fost luaţi ca gagiu. Astă-dl însă nomn! e ast-fel. Este adevărat că nn avem o neutralitate recunoscută, dâră,nu maî pnţin adevărat este că încercarea gnvernulnî de a o dobândi a foat o naivitate. Ar fi fost a ne socoti mal tari de cât Enropa care ne-aQ refusat’o. S’a dnt a se înţelege de către D. Cogăl-nicenn, că vom dobândi cel puţin neutralitatea după resbel. Dera acesta este o pură ilnsinne. Până când Turcia nu va fi vindecată de b61a de care sufere, medicnl seG, Rusia, care o visit&jă aşea de des, nu va putea fiice nimic. Prin această convenţione se sacrifică drepturile ce avem câştigate prin trn ta tul de Paris şi votarea eî nu este de nic! o trebuinţa de oare ce armatele aQ trecut deja în ţară. On tonte asten fiind că ţineţt cu orî-ce preţ a o vota voesc să’t precisă m cam eterni iT, pentrn ca ast-fel să nn poată fi considerată alt-fel de cât cnm am înţeles noî. Voifl propune dară o moţinne prin care să se recunoască că Senatol votând această convenţinne nn a înţeles a rupe tractatnl de la Paris şi a eşi din neutralitate. Armata noastră în «cest cas nn ar fi concentrată de cftt pentrn n face genn-darmerie la fruntarii. Prin această moţiune voesc asemenea a m? apăra de nn r?G de care mă tem foarte mnlt: mă tem că această moţiune în loc de a fi nn sfârşit să nn fie de cftt cn in-cepnt al nneî politica avent nroase, preten- ţioase şi rătăcite; şi cn mâine poimâno sa nu avem a (ftştiga din en de cât W.ri-n ele văduvelor şi ale orfanilor, («plâns.» prelungite). D. ministru de esterne zice că ce a făcut u fost impiug de necesitate, că d. Epnrennu MU «r fi făcut alt-fel daca ar fi fost în minister. D*sa fiice apoi istoricul evenimentelor cari aG adus această con-venţiune, şi revenind la armată, şi la cn-vinteln d-lu! Epureann că ar trebuită fn-cem niimni gendarmerie pe Dunăre, termini discursul prin următoR rea categorică dec la raţia ne: Nu vom face noma! gen-dnrnierie. Este adevărat că nn atacăm pe nimeni şi nn declaram resbel nimnlul, dară ne vom bate pentru a ne apăra căniiuelo şi morniiutele părinţilor noştri. D. V. Boere®cn observă că cestinueas’u deplasat, «pol ar.ita politica ce aG urnmt străbuni! noştri, politică care era de echilibru. D-«a vorbesce npui de tractatul din Paris care cuprinde muri avantage pentrn no! de oare ce a con«acrHt esîsteiiţa noastră ca Stat; dar acest tractat cuprinde multe lacune şi trebne se conlucrăm cn toţii a Ie complecta. Se căutăm a ne mănţine Statui neu-Irn, cnm am fost declaraţi pentru ca «şa convine vecinilor noştri, se continuăm politica tradiţionale n.ânţinându liniştea ordinea in Stat şi sa nu ne espunem a fi absorbiţi. Oratornl constată că nentralitataa Românie! nu se calcă prin trecerea armatelor rnse şi cft trebne să căutăm a fi corecţi, a nn d’a loc la bănuel!. Ruperea însă a tractatului din Paria ar pnteii să aibfi consecinţe grave pentru noi; a ne expune la nesiguranţele resbeluluî, ar fi asemenea nn mare pericul. Ş’apo! ce avem no! să ne amestecăm în certele vecinilor noştri. Trecerea armatelor rose nn putea fi o-pritu şi dacă guvernul ar fi putut să protesteze or fi protestat. Terminând, d-ga cere ca guvernul sa declare că prin convenţiunea de faţă nu se rnpe neutralitatea şi tractatnl din Paris. In acest sens efi susţin moţi unea d-luî Epureann. Şi cu modul acesta ne vom uni cn toţi! ca aa votăm convenţia. D. Prim Ministru combate moţiune® D-luî Manoluki Costuki; D-sa (jice că neutralitatea nn ne a fost recunoscuta de puteri, şi chiar lordul Snfisbnrj ne a gnvern n procede aşa, cum a făcut. Să nu perdem din vedere, că din ChişenăB ochii sunt aţintiţi asnpra v6stră. DP. Ghica. Şine va trimite la Siberia I D. Cogălniceann. Siberia nn va avea o-nonrea de n vedea în sinul săîl pe domnnl P. Ghica, şi cansa este numai convenţinnea de faţă. îl rog deci să nn mă întrerupă.... D. P. Ghica. Dacă ’î aşa, nn te mai în trernp 1 D. Cogălniceann continuă esjniuâud a-vautagele convenţinniî. Viitorul va judeca pe cine să blasteme sefl să’l bine cavin teze. Chiar puterile aB cerut să se dea Calafatul turcilor, ca cap de pod pentru Vi-din. Aici nu se pote ceti tote act«le, arătate in şedinţa secretă, Guvernai a făcut cunoscut puterilor, că va apăra ţara contra Turcilor (citesco depeşa). Noi n’am putut opri pe ruşi, Sub d. Ionescn s’nfl început tratative despre neutralitate şi chiar independenţă. Noi n’am făcut de cât să păstrăm ce nvem. Cât vom fi nu vom per mite să se facă teatru de resbel din ţara noastră, Cine voesce să ascepte pe tnrcî cu cununi de flori, poate s'o facă; noi nu vom face 1 D. preşedinte. D. Danielopoln are cuvântul ! Voci. Pe mâne! (mişcări). D. preşedinte. Gnvernnl cere continuarea! D. Danielopolu (de pe tribună). Mult m’am gândit, domnilor, şi m’am resgândit, şi dintre Scilaşi Caribda n’am putnt scăpa! De o parte garanţia Europei o perdem, de altă parte ni se ocupă ţara de oştiri străine... (Dialognrî, ilaritate înfundată'. Voci. Maî tare! D. Danieleanu continuând, enumeră argumentele produse de d. ministru de Esterne pentrn snsţinerea Convenţinniî şi le înfrânge pe rend: 1, în loc de garanţia a 7 puteri, ne remâne garanţia a nnei pn-teri. 2, facem totnl a escita pe una dintre puteri, pe Tnrcia, in contra mastră; 3. Punem la dispoziţia Roşiei tot: drumuri, căi ferate, cereale, poşte, telegraf etc. adecă, noi cooperăm indirect contra Turciei, strigând neutralitate! Este o de-ghisată declaraţie de resbel Turciei! 4. TractatnlB de Paris ne-a garantată o neutralitate de fapt. Couchizând domnn Danielenu crede a fi mai bine a se închina necesităţii şi majestăţif să le împera-tornlnî Russieî şi a ’l lăsa să facă şi de aci înainte, cnm şi ce a făcut, pînă acuma, fără votnl Adunărei şi fără acele o.onven-ţiunl. D. Cogălnicenn respinge ncusările ndnse gnvernulnl şi Convenţiuneî şi apoi relevă cererile României adresate Turciei de 20 ani, care le-a respins pe tote. — Nnmaî în Balgaria s’aB putnt comite acele crime, cari nn îngrozit Europa; şi acuma numai de la Dunăre fuge lumea, iar nu şi de la Prnt. Tratatul de Pnris’nn maî esistS, putem ijice. Nici Tnrcia nu e garantată, cn atât mnî puţin noi. Nu vor fi mnlţi care astă-^î să nnâscă crucea cn semi-lnna! D. Prim-Ministrn combătând argumentele d-luî Ionescn, aecentueză asupra puntului de convenţinnp, prin care Rusia se obligă a face să se menţină t6te tratatele, prin urmare şi cel de Paris cAt pri-vosce pe România. Respinge solnţiunile propuse de D. Ionescn şi Danielopol şi apoi ' . . . . , i -i - j:____r. a:,. face istoricul resbelnlni din urma din Tnrcia şi arată ce atitndine n păstrat România în tot timpnl acela. Acum guvernul a cercat tote căile, dar n'a reuşit: A cerut garantarea neutralităţii: nn s a dat. A cerut de la puteri, ca ele se determine o zonă pentrn trecere pentru Roşi, B,‘ re!:' pnns că nu sc pote. —- Tnrciî nn ne aB făcut bine, deră un refl mare ne aB făcut. adoefindu-ne pe fe.unrioţî... D. Fnrculescn: Noi î-am adus! D. prim-miuistrn snsţine că Rusia nc-a scăpat de Tnrco-fmarioţî şi DnmnezeB nea ferit de veleităţile, ce poate le-a avut şi Rnsin pentru noi. Nn se va cere de la noi să mergem a lnpta contra Rnsiei astăzi când pleacă să emancipeze pe creştini daca nn i se opune nici Anstria nici Germania. Ar li a ne face Donchişoţiî Tnr-ciel daca am fi protestat, după politica ei faţa cu Europa şi faţă cn noi. Ori-cnre ar fi purtarea noastră şi greşelele ce se pot comite, momentul este însă de a fi toţi în acelaşi cuget. Aceasta ne va fi garanţia cea maî mare, care a scăpat ţara noastră de Rtât.ea catastrofe. Se cere închiderea discuţii şi Se primeşte Se pune la vot luarea în consederaţie a proectnlnî de lege jn privinţa convenţiilor şi se adoptă cn 85 bile pentrn. 2(i contra. Art. nnie se priincsee, şi pnncndn-se la vot proectnl în total, se admite cn 70 bile pentrn, 25 contra. Şedinţa se ridică la orele fi fii,, norpte. a şi sosit în capitalii. Aflăm că chiar ei'j a fost pri imit <1>’ M. S. Domnitorul şi-apol cu trenul de seară a părăsit Bucurescil. Armata rusă a Început să misce de la Bărboşi încoace. Aflăm că o telegramă oficială ar fi anunţând ocuparea Calafatului de către Turci. Adevfirată să fie scirea că şi va porul România a fost capturat de Turci ? In privinţa scirel ce am dat în suplimentul de erl dimineaţă, iacă ce raal citim în Românul: „Turcii aB repeţit ieri în portul Zimnicea procedarea barbară pe care o avuseseră a-1 -altă ieri în portul Bechet. „Şapte caice, încărcate cu porumb, aB fost luate de Turci din portul nostru, rechisiţionând într’un mod barbar de pe teritoriul românesc, nu numai porumbul, dar şi vre 150 lire, pe cari comercianţii de la Zimnicea le înaintaseră deja pentru transportul porumbului. „La Zimnicea ca şi la Bechet vasele încărcate cu cereale afl fost luate de Turci, până să nu apuce comercianţii a plăti drepturile de vamă.“ DEPES1 TELEGRAFICE Serviciul privat al TIMPULUI /, , „ la sorti --- “** Impr. Opppnhuim 8% 18(56 --- --- Obîig. Domeniale 8®/o 1871 69 70V» 091/4 » , cjitelasorţl --- --- --- » Credit fonc Rur. 70/o --- 68 --- » Credit fonc. Drban --- 56 --- Injpr. Mun. Cap. 80% 1875 --- 65 --- Ponsil (800) dobândă fr. 10 --- no --- AcţilCftile fer.rom. 5% 1868 --- --- --- > priorităţi 60/0 1868 --- --- --- Dacia C-I. de Assiţ. --- --- --- ăct. (fr. 5oo) 8»/0 1871 --- 210 --- Romani# C-l« de Assig. Act. (fr. 200) 8% 1873 --- 45 --- Mandate . . ... --- --- --- Impr. Municipale fr. 20 --- --- Act. 6nanciar« Rnmîlno 8% --- Căile ferate Ottomane Act (fr. 400) 8% _ --- --- Renta Romănă...... CUPOANE ♦ Oblig. Rurale p. 23 Aprilie _ 90 --- , Domon! ale eapiratu _ 96 --- B Fondare rurale . , _ 97»/* --- , Comunale .... --- --- DEVIBR _ 9880 9880 Mareille........ --- _ --- Bruc«'1'.f"i........ --- --- --- Anre.»......... --- --- --- Elveţia......... --- --- --- Londra ......... --- 2495 --- Londra dornic 1 ..... --- --- --- Amsterdam....... --- --- --- Viena ..... .... --- --- --- Berlin......... --- 121»/* --- Lipsea ......... --- --- --- Escompt........ --- --- Lira Otoman...... - --- --- Galben a istr....... --- --- Agio c. Argint...... - --- --- CURSUL TIENEl 30 Aprilie (st. n.) 1877. Metalice....... 58 60 Naţionale...... . <33 75 Renta în anr .... . 7 C 85 Loae........ . 106 50 Acţiunile hăncel . . . „ , . 761 --- Creditnri ...... . 13: 50 Londou...................... , 128 70 Obligaţiuni rurale ungare ... 73 25 , temeşvar...............70 , transilvane .... 68 75 Argint în mărfnrl . . , . . . 111 05 Dncntnl...................... 0 (18 Napoleonul.................. 10 29ţ, Marc 100.....................03 20 CURSUL DE BERLIN 23 Aprilie (st. u.) 1877. Aoţinnile cailor ferate române . 12 --- Obligaţiunile române 6 % . , . 49 25 Priorităţile căilor fer. rom. 8"/» • 43 50 [mprnmntul Oppenheira . . . 71 --- Napoleonul......... 16 29 Viena, termen senrt..... 156 50 » * Ivinşg..... 155 50 hovary, Calea Mogoşdi, No. 28. (558—6) Doritorii se vor adresa la d-sa, HOTEL ARCHIDDC CI4RLES vienite Enconrage parnotre long emploi comnie Directeurs de ent hfttc) du tenips de Mr. Antoire Schneidcr, nous ea somnie devenus le« rteqtntri'i,rs et, solliciton, la onfianee de la hanţe Aristocraţie etd» Meosieurs lea voytgeiirs, con6ance ipie mus aurona jus-t'flcr par de, prîjt MOD0R1ÎS, une cuisine et une cive excellentea, eommr aussi par nos 6oins attentifs pour Mcssieurs Ies voya-geurs. Proprietnirs CHARLESSPANNEU arciendirecteurde 1 liotei Imprrial a Vicnne BERtfARD SCIIMID aneien direelcur de 1'hOtel Archiduc Charles pendant le tenips de Mr. A. Sc.hneider. r * Pentru un negoţiâ forte rentabil se caută un (557—6) ASOCIAT german sOu maghiar. Desluşiri la administraţia acestui tjiar. De închiriat , {ui despre Teatru a casiî d-lul N. I. La- S’om fnrot d‘n Strada Philan-cili ILIâtlU tropii No. 16, o pereche cercel şi o broşă, lucrate aiur, flecare cercel avea 8 pietre de diamant, şi broşa 7 pietre. — Pers6na care î va găsi, este rugat a se adresa la tipografia Thiel şi Weiss, şi va fi recompensat cu i5 galbeni. A7. GeorgeSCU. A11 unuia important • I afc. In format mare ESACTA HARTA a fie-cSrnî district In parte din totli I RoniSnia, cn statistica lor şi cn nn mirul locnitorilor satescî, arătat pe la fle-enre «oninuă, se află de vău^are cn preţul nnmaî de 5 lei noi, la subsemnatul, calea Vflcflrescî No. 151 - 20% rabat. (557) Loeot.-Colonel D. Pappasoglu. De închiriat, ( de sil», casa Steriadi, intrarea Rosetti, ting-Cismegiu. Doritorii »S M adreseze la coâ proprietarul G. Capalleanu, Regia tntuuu-rilor.