Ni. 88. DUMINECA 17 APRILIE. ANUL II. - 1877. A.B03STA.MEJSETE31.E m TOATA KOMANIA: Pf m . * . » • » • • > • . T«. b. 48 Pe 6 luni................. * 24 ţie 8 Ioni , . . ......... » 11 IN 9TRAINATLTE t Pe u • 6o 1NSI8TUÎNT SI KIGUNi: Linia de 80 litere petit, p afin a IV, 30 bani V* pagina III, 80 bani, pe p afina II, alei noi ţUclamft t lei noi linia. Un nunfir In Capitală 10 bani. TIMPUL K>E IN TOATE ZILELE DE LUCRU. BIUBOUL REDACţlEI ŞI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL ,DACIA.* AN TTIST CITTRI 8r prime ac in •tră'năUU*: La D-niT Ilatuen-$t*in A VogUr In Vimna, IValfiaclifaiee 10. A. Oppeiik in Virana, Stubenbartei 3 ; Jiudoij Moiu In Vicnnt , 8*îl«nUtt* 2; Vinccnt Ilrdieka .n Vicnn», Teinfaltatraane 17 . J^Qipp JaÂ> in Vienna, EaclicDliachgaue U; /„ Lang & Comp. In Peftft fi liavat JwiffiU Eullier & Cotnp. in Paria. Scrisori Dffrancafee nu §e primeic. Articolele nepublicate ie tor arde. Un număr tn Districte 15 bani. Ediţia de seară BULETIN TELEGRAFIC Senrfclul privat al .TIMPULUI/ (Afeuţi» Hatu). — 8*rricial d* Vineri 4 ore poat-nerid. — Constanfisopsl, *6 Aprilie. D. Cristicl este definitiv nnmit agent al Serbiei la Constantinopol. 0 telegramă a lui Hassan-paşa, comandantul armatei de la Batoum (Asia), a sosit astfel. Această teleiTamS anmcll c# Kn7'I c*rl înaintaseră la o distanţă de două ore de la fruntarie, aH foat opriţi de Turci. Incăerlndu-se o lupţi, Ruşii perduseră “00 oameni eri seară. Lupta urmeaiă fi astfel. Flota turcă bombardează Cbefclieti (?) — Berridal de Vineri 9 ore 30 min. si». — Vlena, 2j Aprilie. Se telegrafiază din Belgrad ziarului .Tagblatt *: Turcia a cernt ca Serbia să promită a obserra o neutralitate absolută ji să acorde trecerea prin teritoriul şefi trupelor turc eacl «pro u merge ia Cladora. Abdul-Kerim a aTiaat pe comandantul sfrb din Negotin că o dirisie de trupe otomane eraţi însărcinate a ocupa oare-cari posiţi! strategice de pe lingă Dunăre, şi In special Cladora. Cousilinl de miniştri a decis să protesteze pe lingă Poartă ;i să declare că Serbia se ra opune ca armele contra trecerel armatelor turcesc!. Loudri, 26 Aprilie. Ziarele engleze spun, că o declaraţie de neutralitate in numele reginei se ra publica tn curfnd. Madrid, 27 Aprilie. Ispania se pregătesce a'ŞI trimite escadra de la Schelele din răsărit In America. Ispania are intenţinnea de a Lrăunu: alto opt rase spre a protege eomerciul naţionalilor sol pe Mediterana. Berlin, 27 Aprilie. Germania ra pune alte năvl 1n srrriciu activ Londra. 27 Aprilie. Ziarul .Daily Telegraph* zice că dacă Ke-dirul ra lua o atitudine ameninţătoare, Rnsia ra nsa de represalii blocănd Aleiandria. -*■ Serridul de SAmbatA, 9 ore dimineţe. — 1 Cemtanlinipol. 27 Aprilie. Hal multe puteri lucrează pe lăntră Poartă ca să decidă pe Turcia să nu întrebuinţeze nici o trapă nereunlati, dtet ciwira ar crede necesar să Irencâ Duilrea pe la cate-ra puncte. Lendrt, 27 Aprilie. Hobart-Paşa o declarat că flotila turcească nu ra trage focuri asupra oraşelor Galaţi şi Brăila, daca uicl o baterie inamică nu se va stabili Tn preajma acestor două oraşe. Londra, 27 Aprilie. Hobart-Paşi. comandantul forţelor uarale otomane pe Dunăre, a declarat rj, jub reserra de a risita nacele spre a se asigura că nu ror transporta contrabandă de resbel, comercial ra fi lăsat liber. Conolantinepel, 27 Aprile. Scirfle sosite din cnartieml general hil Ab-ilnl-Herim, dai) a crede că armata tnrcă ra păstra numai o defensirft pe Dunărea. Mişcarea trupelor turcooci de la Vidin spre Ruscinc urmează raired. Londra. 27 Aprilie. Camera lenOor. Lordul Strateden întreabă dacă gnrernnl priimesee de buni arătarea cuprinsă tn circnlarea rusească eoni că Czarul lucrează după iederile şi interesele Europei. Lordul Strateden atacă cu riociuoe conduită Rusiei. Lordul Derby secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, crede ci Întrebarea est* inoportună, căci *r putea oi producă o discuţinne considerabilă. Ceea ce poate declara nomal, est* că Knglitora nu eute de loc legată de cerinţele Rusiei. El nu priimesee eicl con-clusiunile nici argumentele coprinse tn deelara-tinnea rusă. Londra 28 April», Cometa cammmJor. Marchisul d Hartigton ra interpela Inul pe giirern asupra clieslinneT de a sci daca Englitera are intonţiunea de a proclama neutralitatea ci. D. Oladstone ra propune o moţiune asupra chestiunel orientale şi asupra politicei guver-nuluL D. Campbell ra face Iun! o interpelare asupra conduitei Egyptulul In resbelul actual şi asupra situaţiunel care ar resulta diu aceasta daca el Ta lua parte la resbel. BUCURESCI* APRILIE ’ Corpurile legiuitoare ati Început a lucra, Camera a şi votat chiar legea rechisiţiilor militare; asupra cererii unor deputaţi Insă. de a li se da esplicări !n privinţa situaţiei din afară, guvernul a respuns că le va da după constituirea Senatului. Senatul terminăndu’şf aproape verificarea titlurilor, a păşit îndată la constituirea sa şi a ales de prezident pe I. P. S. S. Mitropolit Primat, ear de vice-prezidenţt pe dd. M. C. Iepureanu şi Dimitrie Brâ-tianu. Secretari Bunt: dd. Belu, Men. Gherman, Cărnărăşescu şi Leca. Putem dar spera pentru astă zi esplicările guvernului asupra situaţiei. P&nă atunci şi până când se va pronunţa Senatul, trebne sâ păstrăm reserva impusă de împrejurări. Dorim din adâncul inimei, ca în urma resolnţiilor Senatului sâ se întărească In no! toţi simţknentul, că mal suntem cetăţenii unul stat cu individualitatea sa, cu drepturile sale, cu onoarea sa naţională. Cetim următoarele lnlr’o foaie radicală şi indiscretă ..ne— fiind radicală poate să fie bine informată in ceea ce priveşte guvernul nostru de astăzi : Opininnea noastră a fost deja emisă de mal nainte iu privinţa eventualităţii nuni resbel. Am spus că, ne avend destule forţe a ne opune unei invasiunî formidabile, vom ţiu* neutralitatea. Acel ceri ar voi să treacă prin teritoriul nostru, s* trateze maî inteiu cn guvernul, Be primească condiţiu-nile ce li se va impnue şi apoi să treacă. La caz contraria, ori-căt de mică este armata noastră, pe de o parte să o trime-tem Ia graniţă, iar pe de n!ta să protestăm la puteri. Ni se spunea că Rnsia trata cu no! pe acest teren. Se anunţă venirea împăratului la Ungbeiil, imperatorele ajunse luni la o ore senrn, se făcu ceremonialul pentru plecarea la resbel, şi acolo auzirăm că trapele rnsescl trec în acea noapte şi ce-tirfim nn manifest al marelui duce Nico-lae către ‘locuitorii români, prin care le spunea că vine în România ‘ca amic, cum a venit şi altă dată, că considera pe gnvernnl nostru ca amic, că va respecta legile, persoanele şi nverile pacinicilor ce-tSţenT, şi că cere de la Români concurs pentru armata care trec; contra turcilor, pentrn efi şi strămoşii marelui dnce ş’n vărsat sângele pentru liberarea Românilor. Acest manifest de şi na a fost per mi. îd ţara noastră de guvern, fiind că el nn putea să se afişeze intr'o ţara care ’şl are un suveran, corpuri constituite şi nn guvern, totnşf singur marele duce ţinntu-s'a de cele promise intr'insul? Faptele afl respuns la nceastă întrebare. Chiar în acea noapte Pa înlăturat, căci, trecând fără iuvoireacorpurilor legiuitoare, singure in drept fn asemenea cas după eonatitnţiune de a da perminiune, a călcat legea noastră cea mal fundamentală. Purtarea marelui şef b1 nrmBtel ruseşti a fost dară ne-corectă cu noi, şi acensta a făcut pe guvern să den ordin autorităţilor administrative ne un intre in relaţiuni oficiale cu comandanţii corpurilor de in-vasiune, ne nvend o armată destul de puternică aă se opue şi ue voind se espue ţara la devastări şi nimicirea întregului sistem de guvernământ independent ce avem azi. Senatul a fost disolvat fârâ motiv, saâ cel puţin, fârâ alt motiv ile cât că d-nu Br&tianu perduse majoritatea personalâ şi câ tivea trebuinţă pentru a se menţine la putere de contingentul d-lul Cogâlni-ceanu. L). Cogâlniceanu oferea contingentul seu, dară şi persoana sa. D-nu Brătianu prii mea cu bucurie contigentul dară, nu vrea se auzâ de persoană. Deci M. S. Domnitorul disolvă Senatul, convins de încheierea pâcel, graţie snb-semnârel protocolului şi ademenit printr’o a treia combinaţie, care trebuia se sfirşeaseă nesfir-şita cestiune Strusberg. Pe când toţi guvernanţii noştri se invoiserâ dară aşa, şi se aşezaseră pentru cât va timp la banchetul păcii, resbelul isbucni şi isbucni tntr'un mod atât de neaşteptat pentru înţeleptul şi onestul regim, In cât nu numai ni-minea n'a fost preparat, dară Încă nici se putea observa Constituţiunea In privinţa termenului legal de convocare al colegiurilor electorale — Se propuse dară Domnitorului violarea Constituţiunel în acest punct, şi Constituţiunea fu violată. Se propuse suspendarea legilor şi legile fură date la o parte. Requisîţt’intie, cel mal teribil sacrificii! ce se poate cere cetăţianu-lul după viaţă, fură ordonate şi făcute fără lege, fără regulă, fără dreptate, servind chiar de mijloc de presiune electorală şi toate astea pentru ce ? Pentru că d-nu Brătianu dorea-să aibă ceva mal umil, ceva mal supus de cât umilitul şi supusul Senat autor al acestei frumoase stări «le lucruri, şi căzut, credem, sub lungul blestem al ţfirel. Isluitit’a d. loan Brătianu In această tentativă? Cu toată ingerinţa cea mal făţişe, care a mers până a da ordine puţin de-ghisate biuronrilor electorale ca să priimească sud sâ respingă cutare sad cutare categorie de alegători, cu a-restârile ca la Piteşti, cu intimidările şi corupţiunile în evenimetele acestea teribile care ad băgat groază In inima tutulor. cu violarea Constituţiunel şi Impedicrrea alegătorilor de a se aduna, de a se consulta, şi de a putea se resiste presiunel guvernului, totuşi, resultatul care a fost? O minoritate In dreapta, imposantă dacă nu prin număr, dară prin trecutul, talentul şi greutatea personală a oamenilor care o compun ; o grupă In stânga mal numeroasă In adevăr dară compusă de oameni obscuri din care câţi va deconsideraţl, şi In fine două partide la mijloc, partidul Cogâlniceanu şi partidul I. Chica care vor face majoritatea ori unde sâ vor arunca. Apoi nu era aceasta situa-ţiunea In fostul Senat? Şi era trebuinţă de o asemenea sguil liturft, pentru a reveni la punctul de unde ara plecat? Majoritatea este a guvernului cât vor sta împreună cele două elemente eterogene care '1 compun. Aceasta nu suferă îndoială şi nu trebua să ne facem şi să facem altora ilusiunl In această privinţă. Insă, acea majoritate atărnă de la intima uniune a două partide coalisate numai prin interese , dară separate prin toate cele-l-alte punctnrl. Acum să trecem la o altă cestiune. Convocarea pripită a Senatului a fost basatâ pe neapărata aplicare a art. 123 din Constituţiune, adică pe necesitatea unei legi pentru a se autorisa trecerea pe teritoriul României, a unei puteri armate străine. Insă Senatul nu era nici chiar ales sad numit şi trupele rusescl mal grăbite de a apuca punctele strategice necesare acţiunel lor, de cât a discuta cu domnii Voinoff, Pâterlâgennu, Misail şi C-nie, subtile teorii constituţionale, intrară in ţară fără a cere permisiunea guvernului românesc şi adresând un Manifest populaţi anii or pe care guvernul ni l'a ascuns până astăzi. Noi In virtutea Constituţiunel, reclamăm libertatea presei şi pentru înaltul scriitor care are 300,000 de oameni la ordinile sale. Sperăm că domnii Rosetti şi Brătianu care sunt In contra censureI şi orI cărei restricfiunl a IDertâţel presă ce le-a dat de mâncare, ne vor permite sâ citim o prosâ care are ceva valoare chiar pe lingă prosn d-lul Costinescu. Acestefn pte probează două lucruri. Antâid că înţeleptul guvern n'a avut in privinţa intrăref armatelor ruseşti nici o Înţelegere prealabilă cu» Guvernul Rus şi chiar că a ignorat cu totul şi momentul acestei ocu-paţinnl şi modul cnm trebuia să se facă. AI doilea moralitatea faptului este că o Constituantă când Înscrie in legile sale declarafiuni trufaşe ca art. 123 ar trebui să se gândească la mijloacele de a le face să fie respectate In practică. Dară de, Constituantele nu se gândesc la toate. Cât pentru partea noastră noi credem că această intrare ne-a cruţat o foarte crudă alternativă. Din momentul ce n'am avut cu Imperiul rusesc nici o Înţelegere, nici convenţie, ceea ce foarte greii s’ar fi făcut cu un guvern compus de oameni cari nu pot iuspira încredere uuel diplomaţii serioase, ce ar mal fi însemnat deliberaţia solemnă a Senatului şi a Camerei asupra acestui punct? Îşi Incbipueşte cine-va armatele ruseşti, şi armatele otomane, unele pe marginea Brutului, cele-l'ate dincolo de Dunăre aşteptând cu arma la braţ, solemna delibemţiune a Pă-tftrlăgenilor din Cameră sad din Senat pentru a face cea d'ânteifl mişcare, şi a lua posiţiunile lor strategice , şi domnii loan Brătianu jucând rolul arbitrului suprem şi zicând puternicilor rivali : B&rie- rile circului' sunt deschise! Vă daO voiea, Începeţi lupi-a.—Nu credem câ prinripiurile constituţionale se fi făcut atâta progres In Rusia, şi nici chiar In Turcia cu toată Constitu-junea Iul Midlmt. Din norocire faptul împlinit ne-a crnţat aceste stranie desbateri. Oare Iu un nu. pronunţat de ma- joritatea Pătărlâgenilor, Ţarul tutulor Rusiilor s ar fi dat îndărăt? Insă dacă Pâtărlăgenil, cari de natura lor sunt pentru batalioanele cele numeroase, ar fi zis da, ceea ce este mal probabil, atuncea nu se anga-gia de la început politica noastră Intr’o direcţie esclusivâ, şi Europa n’ar fi putută ne acusa pe drept saâ pe nedrept câ noi cel d’ântăifi am violat neutralitatea? In modul cum s’aâ petrecut lucrurile, această acu-saţie nu mat poate avea loc. România nu poate fi trasă la respundere pentru evenimente, cari nu le a provocat ea ântfiiâ. Pe de altă parte neutralitatea noastră fiind astăzi violată de toţi şi nerecunoscută de nimeni, suntem degagiaţi de ort-ce datorii şi de orl-ce angagiamente neavănd a consulta de cât interesele ţerel. Din nenorocire, aceste interese sunt Încredinţate mânelor celor mal puţin dibace, inimelor celor mal puţin patriote. Nimic pe aceste spirite strimte nule distrage de la unica lor preocupare păstrarea putere! cu orl-ce preţ. prigonirea prin mijloacele cele mal neoneste a adversarilor lor politiei, influenţele cele mnf corum-pâtoare şi cele mal făţişe chiar In aceste ultime alegeri, menţinerea urel. a discordiei şi a anarhiei Intre toate clasele ţerel. lată Înfrăţirea la care ne chema apelurile ipocrite ale ziarelor roşii In momente câud aţâţi bâbarţl din partidul conservator se găteau să ’şl verse poate sângele pentru apărarea ţerel lor. In momentul in care toţi fac atâtea sacrificiurl in toate modurile şi sub toate formele. Dar cel puţin care este politica esternâ a guvernului > Misiunea României la gurele Dunărei zice Mesagiul. Foarte bine. Dară aceste guri ale Dunărei, care nu sunt numai pentru noi o cestiune politică, dară o adevărată chestiune de viaţă saâ de moarte, aceste guri prin care rosuflâ şi trăeşte România, aceste chel ale casei noastre, prin cine ne sunt asigurate? Prin tractatul de Paris? El este numai un suvenir istoric. Prin forţele noastre? Este prea trist să insistam. Dara este, poate, vre oconvenţiune vre-ira tractat cu unul din beligeranţi safi cu o altă putere ? Facă cerul sâ fie aşa, facă cerul ca ceea ce nu seim, sâ ne console de ceea ce vedem. Facă cerul. .. Dară dacă speranţele noastre vor fi luşelate, dacă guvernul revoluţionar, arbitrar persecutor In nâuntru, călcător de Constituţiune şi de legi. violator a! proprietăţilor, falit la toate anga-gianu ntele sale băneşti, nu va avea cel puţin In cele din afară o strălucită isbftndâ, nu pentru- a justifica dară cel puţin pentru a srusa atâtea fârâ de legi. . . atunci care va fi penalitatea proporţională cu atâtea crime. . . njongecd la un asemenea resultat ? MANIFESTUL DE RESBEL al M. 8- Ţarului Alexandru. Credincioşilor noştril supuşi le este cunoscută vina interesare cu cart- tot il'umtu am privit soarta TI MP DL creştinilor asupriţi din Turcia. Dorinţa du a îmbunătăţi soarta ior, întreaga naţiune rusii o tmpArtăşesce şi acum este gata ca sil adu'-ă none jertfe pentru uşurarea sorţii creştinilor de pe peninsula balcanicii. Viaţa şi averea creştinilor n ’ştri supuşi tot-d'una ne au fost scumpe. Întreaga ne Domnie e dovadil de necurmata noastră pclrinteascil îngrijire; de a pilstra llusiel binecuvântările piicil. Aceasta îngrijire ne-a condus tot-o’auna de la începutul tristelor întâmplări din Bosnia, Iler-ţegovina şi Bulgaria. Înainte de tbte ne-am pus de scop, ca prin negoţiarl pacinice, în comun acord eu a1 i aţii şi amicii A’oştr'ă, cu marile puteri europene, sa islmtim a îmbunătăţi soarta creştinilor din orient. In curs de doi ani am stăruit din toate puterile spre a îndupleca pe Poarta a introduce reforme, care sa scutească pe creştinii Bosniaci, lfer-ţegovinenl şi Bulgari de asupririle autorităţilor locale. Introducerea acestor reforme de la sine urma din obligamentele. pe care de mal nainte Poarte le luase sărbătoreşte faţa cu toate puterile Europene. Ostenelile noa.stre. deşi sprijinite de remonstraţiunile făcute d’irapre-nna cu cele-l'nlte puteri, nu ne-aU dus la scopul dorit. Poarta e remas neînduplecata — întru a refusa neted orf ce garanţie, care ar putea fi spre asigurarea creştinilor şi nu o primit hotărîrile conferenţeî din Constantinopol, care nu era £î conduse de alta dorinţa, decât de a face Întrebuinţare de toate mijloacele de conciliaţiune spre înduplecarea Porţii. Am făcut puterilor propunerea de a drege un protocol deosebit, care sa cuprindă condiţiunile esenţiale ale con-ferenţel din Constantinopol şi sa provocăm Poarta, ca să adereze la actul internaţional, care are însemnătatea cele1 mal din urmă din pre-tenţ;uni/e noastre pacinice. Aşteptările nu s a împlinit. Poarta nu a cedat dorinţei unanime a Ettro-retl creştine; nu a aderat la hotărt-rile protocolului. După ce ast-fel toate stăruinţele pacinice s’aU epuisat, îngâmfata încăpăţânare a Porţii ne silesce la fapte hotărîtoare. Conştiinţa de echitate şi de demnitate ne-o impune aceasta. Pin refttsut el Poarta ne sileşte a recurge la mijloace silnice. Convinşi de dreptatea causel noastre, având prin urmare Încredere tn mila şi ajutorul lui DumnezeU: dăm de ştire credincioşilor noştri supuşi, că momentul, pe care 11 prevedeam, când am grăit acele cuvinte la care Întreaga Rusie a respuns In unanimitate, iată acum a sosit. Am fost arătat atunci hntărlrea noastră de a procede independent. Îndată ce vom vedea că e de trebuinţă şi că onoarea Rusiei ne o impune; astăzi, cerănd bine-cuvăntnrea Dumnezeiască asupra vitezelor noastre oştiri, te poruncim ca să treacă graniţele turceşti. Dat In Chişănău, Aprilie 2-1, anul măntuirel 1877, iar al stăpăniril noastre al 23-lea an. Alexandru. TARUL IN UNGIIENI Unghenil Jtuseşfi 23 Aprilie. Astă-zl la 10 ore ain sosit la Un-ghenil ruseşti. Ln acelaşi tren cu mine ere comisiunea delegată de guvernul nostru pentru ca In numele Măriei Sale Domnitorului Carol L să salute de bună venire pe M. 8. împăratul a tuturor Huşilor. Cotnisiu- nea aceasta a fost compusă din Pr. S. Mitropolitul losif din laşi . prefectul judeţean d. Vasile Oheorghian. primul preşedinte al Curţii de Apel d. Ney. preşedintele Curţii d. Antonio, primarul laşului d. Pustia şi loro-ţiitorni preşedintelui comitetului permanent a judeţului laşi d. Bădueanu Botez. Eram să- plec înainte din Ungheni la Cerneşti, când o telegramă venită din Chişenăft anunţă, că linia căei ferate să fie liberă căci Ţarul sosind h Chişănău. nu va zăbovi acolo ci imediat pleacă înainte spre Unglimi. Aşa dar am fost silit a şta locului. La ore 12 şi jumătate o şurră-tură ne făcu po toţi să alergăm pe peron şi să ne interesăm a vedea ce ne aduce trenul ordinar sosit din CliişănăCi. Puţin am văzut dar mult am înţeles. Cu acest tren venise consulul general rus din Bucureşti d. Stuart ducând cu sine două ba-lercl pline cu aur. 1). Stuart cu aceste balercl înainte se sui apoi imediat In trenul ce a plecat la Iaşi. La 2 oare afl început armatele să se mişte şi diferite trupe să’şl ia posiţiunea lor pe şpsuI Unghe-nilor. Peste eăt- va timp 20.000 luptători de diferite arme precum infanteria, cozacil, cavaleria şi artileria aă fo3t concentraţi. Nu mult după terminarea concen-trărel, am fost anunţaţi că: Vine Ţarul! Pr. S. Mitropolitul Iosef auzind aceasta, se îmbrăcă în sfiintele vestnrnte şi înconjurat de doi arhimandriţi precum şi de delegaţii romani aştepta pe ortodoxul Monarh. La 5 ore un tren lung ajungând dinaintea peronului Gărel Unghenil ruseşti, aduse pe Majestatea Sa împăratul Rusiei. îndată după sosire, Majestatea Sa Ţarul urmat de o numeroasă suită de 35 persoane, co-borîndu-se din vagon fu Intîinpinat de mareşalul Moruzi cu păne (cozonac) şi sare, ear de mal multe dame cu buchete mari de flori. Mulţâmind acestora, Ţarul intrase în sala Gărel, unde văzănd pe Pr. S. Mitropolitul, ş'a luat caşca de pe cap, şi după o mică salutare primi, prin d. lacob-son consulul rus din Iaşi, reeomnn-daţiunile Pr. Sale Mitropolitului Io-sef şi a fie-cărul membru din dele-gaţiunea romănă. După aceasta Prea Sf. Sa Mitropolitul îndreptăndu-se către M. S. Împăratul Alexandru II, rosti următoarea tntlmpinare: * ,Majestate ,Fericita sosire a Msjestsţei Voastre Imperiale lângă hotarele României, a acestei Ţeri ortodoxe, a caria Biserică de secole s'a bncnrst de protecţinnea bine-vo-itoarea Angliştilor Suverani, Glorioşii Vos-trii Strămoşi, Ortodocşii Monarhi ai Pe-terniceî Împărăţii a Rnsiei, Na procură şi Nonă astăzi fericita ocasinne de a snpn-ne Maiestăţii Vostre, omagiale Nonstre şi respectoosele felicitări de bnnă venire, atât din partea Clernlni Bisericeî Române, cât şi din partea representanţilor autorităţilor laice ce împrennă suntem veniţi înaintea Majestatil Vostre pontrn acest sfârşit., ,Sunt m pe deplin convinşi, Majestato, cu aceleşî bine-voitoare disposiţiunî moştenite de la Glorioşii Voştri! Strămoşi, pentru Ron ânia şi Bisericn Ei, animă şi pe Majestatea Voastră Imperială, şi ve vor anima in tot-il’iuina pentrn Gloria Bisericeî lui Dnmneijeu în genere şi a Majes-tuţeî Voastre în parte., Ţarul tn tot timpul acestui discurs, ţinut 1n limba romănă, stătu un pas dinaintea Pr. S. Metropoli-tului, având în dreapta sa pe Moştenitorul tronului, ear ln stănga pe fratele Sân Marele duce Nicolae Nicolaevici lăngă care stătu fiul acestuia tânărul Nicolae Nicolaevici. Suita împăratului era compusă din generali, Intre cari bătrănul Nepokoj-szicky şi diplomatul geuernl Ignatief. După ce Pr. S. Mitropolitul sfirşise discursul, M. S. Im pârâtul resptinse : ,Snnt foarte mnlţumit a V8 vedea. Cunosc ţari Voastră, căci do mul mnlte ori am venit pe acolo. Intru şi acuma, ânsS ca şi altă dată nu ca inimic ci ca amic. Vă mulţemesc pentru buna venire.* Aceste cuvinte rostite fiind ruseşte, au fost traduse ln limba romănă de d. consul Iacobsohn. Ţarul văzând apoi pe primarele nostru, d. Pustia Încins cu brăul tricolor, UU Întrebă: „Ponemaieş po rusco*, ear d. Pustia respunse că nn. Ţarul trecu apoi prin alt salon afiră, şi aşezându-se cu Marele duce Nicolae într’o trăsură cu 2 cal albi, plecă spre a inspecta anunţa aze-ijntă pe şesul Unghcnilor. Ajungănd in raionul armatei, încăleca Ţarul şi sub sunetul nrosicilor militare şi strigări de Ura ! din gătul a 20 000 luptători , trecu repede dinaintea fronturilor regimentelor, escadroanelor şi bateriilor armatei. Apoi o-priudu-se in mijlocul armatei, se adresă către comandanţi şi soldaţi, felicităndu-I de bună sosire, le ură o călătorie fericită şi o reuşită deplină şi ziso că speră ci armata Sa, ca tot deauna aşa şi acum va da probe de vitejie şi disciplină. După acesta, lăsă Împăratul să defileze întreaga ar ată dinaintea Sa. Acostă revistă terminandu-se şi Ţarul relnturnându se la gară luă pe peron adio de la mal mulţi generali dintre cari a sărutat pe generalul Vanovsky şeful corpului al 12-lea şi strănse măna la trei generali, zicănlu-le că contează pe zelul, activitatea şi vitejia lor. La oarele 63/-i seara se întoarse Ţarul la Chişănău, unde sosi la 1 1 oare seara. Pe căt ara aflat, va sta Impâratul 6 —S zile in Chişănău. Ara uitat a menţiona şi ceva despre generalul I. Ghica, care de eâfce-va zile se aflase in Chişănău, se zice trimes de guvernul nostru din Bucureşti, spre a Incheea cu guvernul Rusiei o convenţiune pentru transportarea oştirilor ruseşti pe liniile căilor ferate din llomănia. Generalul I. Ghica neputându-se întftlni în Chişănău cu Ţarul căci acesta no zăbovise acolo de loc, venise erl la Ungheni şi se reîntoarse Îndată cu Ţarul la Chişănău. (Curiorul.) In mesngiul tronului, Domnitorul ne zice : „Am tot temeiul de a crede „câ pe acest târâm, (salvarea ţârii „şi a instituţiunilor el) , divisiunl „de partide, uri şi sflşierl din Intru „nu mal există. Un apel de înfrăţire ar fi din parte'ml chiar de „prisos. Fii al aceliaşl ţerr, Dum-„ neavoastră nu puteţi avea şi nu „aveţi, am ferma eonvincţiune, de „căt un singur gănd, o singură vo-„inţă, un singur scop: binele ma-„mel noastre a tutulor, binele Ro-„mâniel.* Cum respunde insă guvernul şi ceata radicalilor d-lul C. A. Rosetti? La Senat cu ocasiunea verificării titlurilor, majoritatea a găsit de cuviinţă să suspende admiterea d-lul N. I. Lehovari, tatăl a trei copil, al maiorului Iacob Lahovari, chemaţi a plăti cu viaţa şi cu săngele lor, apârarea patriei, apărarea mumei noastre a tutulor, zice mesagiul ; Adunarea deputaţilor menţine acusa-ţiunea contra unul din aceşti fit al bătrânului senator, carele dă, ca prinos de devotament, ca sacrificiu patriei, viaţa copiilor săi ; Adunarea deputaţilor menţine acusaţiunea contra miniştrilor L. Catargi, P. Ma-vrogheni, general loan Florescu, Ma-iorescu, Boerescu, Al. Lahovary,spre a ne dovedi că nu mal existe divisiunl de partide, ur) şi sflşieri Intestine.!... Guvernul c-u domnul C. A. Rosetti tn cap, batjocoresc cu furberil nedemne, bărbaţi eminenţi şi vechi luptători liberali ca d-nuC. Bozianu, dând preferinţă unul om obscur şi fără valoare politică ca d. doctor Se-verin; şi combat alegerea unul român inteligent şi luminat ca d-nu Apostoleanu, ca să dea loc tn Senat unul venetic ca d. Voinoff, pe cure d. Cogălniceanu, Intr'nn remarcabil discurs, ’l-aO surghiunit din acesţ corp ln aplausele unanime ale publicului. Iată cum guvernul şi radicalii sciţi să împlinească înaltele cugptărl ale I Domnitorului, cari sunt ceva mal mult de cât simple cugetări, cari sunt şi trebue să fie un adevăr de împăciuire reală şi de concordie. lată cutn iei sciţi să dea sinceritate, respect şi credinţă cuvintelor şi promisiunile Doninescl! . . Ni se trimete spre publicare următoarea interpretare a controversatului articol 68 din legea electorală, mal ales cu privire la alegerea colegiului 1 dp Vlnşca. Nota re,l. In facia disposiţiunilor precise ale art. 68 din legea electorală (*). alegerea d-lul I. C. Brătianu de senator ai colegiului tntâiu de Vlaşca, este nulă şi neavenită. Ce s'a petrecut tntr’acest colegiu şi ce prescrie legea a se face? Ceea ce s’a petrecut este aceasta, că. la prima votare atât d. Brâ-tianu cât şi d. General Florescu a avut fie care câte 19 voturi, că pro-cedâmlu-se la U-a votare d. Brătianu, a reunit 15 voturi şi d. GenerslFlo-rescu l-l, şi că prin urmare se proclamă d. Brătianu de representan-tul acelui colegiu prin majoritate relativă , înlâturandu-se tragerea la sorţi, după despuerea primului scrutin. Acestea sunt faptele ce aU avut loc; să vedem acum şi ce prescrie legea. Trei idei principale resultâ din art. 68: I. idee, câ cine-va este deputat saU senator, dacă la primul scrutin, a Întrunit majoritatea absolută, adică jumătate plus unul din numărul votanţilor. II. idee, că ln easul când nu se întrunesce majoritatea absolută la primul scrutin, număr atunci se procede li a doua votare, şi cine va avea majoritatea relativă, este pro-claniat de deputat saU senator. III. idee ln fine câ, in cas de paritate, se decide prin tragerea la sorţi de către preşedintele biuroulut. Din împreunarea acestor trei idei, ce eonstituâ art. 68, nu poate re-sulta alt ceva de cât eă, al doilea scrutin are numai atunci loc, când din întâiul scrutin nu s’a putut rea-lisa majoritatea absolută, ci împărţirea voturilor pe mal mulţi candidaţi ; să presupunem de esempln câ 20 ar fi toţi alegătorii, că 11 fiind majoritatea absolută, nu s’a putut Întruni pentru nici un candidat, ci unul a avut 8 voturi, altul 3, şi altul 9. Intr'nn asemenea cas, se procede la a doua votare şi acela care va întruni mal multe voturi, este proclamat de representantul colegiului- Când însă la întăia votare, a re-sultat „paritate* de voturi, atunci se procede pe dată la tragerea Ia sorţi. Suntem cu atât mal mult convinşi câ aceasta este interpretarea fidelă a zisului articol 68, cu eăt frasa dintr’ânsnl: „la cas de paritate se decide prin sorţi,* nu face nici de cum complimentul numai idei relativă la al doilea scrutin; ci şi idei relativă la intăiul scrutin ; cu alte cuvinte această frasăfiind trecută de legiuitor la finele articulul 68, după ce printr’ăn3ul vorbesce de întâia şi a doua votare, dispune ca în cas de paritate, „fie întlmplată cu ocasiunea primului scrutin, fie întâmplată cu ocasiunea celui d’al doilea, se va trage la sorţi.* Desfldem pe orl-cine să poată ln- (•) Art. 88. o. c. Alene rea .tfpnUţilor sau senatorilor se face cu majoritate absoIotA a voturilor esprese, saU relativa la Il-a seraţii), la cas ile paritate so decide prin tragerea la sorţi de c&tre Prejedintele biuroulut ţelege raţional, art. 68, alt-fel de cât aşa. In caşul nostru nu s'a procedat astfel, căci îndată după paritate ca resultat al primului scrutin, trebuia a se procede la sorţi, iar nu la a doua votare pentru a se obţinea o majoritate relativă. Intr’adevăr este o lipsă de bun simţ a se pronuncia cine va In caşul acesta, pentru a doua votare.— Cuvântul este câ, dacă din capul locului s’a împărţit voturile, Intr’nn chip egal intre competitori, pe ce se poate rezema enie-va. că o a dona votare le poate modifica pentru uni dintr Onşi ln plus şi pentru alţi în minus? Evident pe nimic, lntr’un aşa de scurt timp mal cu seamă. Poate pe absinţa unor din alegâ-gătorl la a doua votare ; dar aceasta legiuitorul n’a putut’o avea în vedere, şi nici câ ’şl a propus a consilia pe vre-un alegător, a’şl face datoria pe jumătate. Atragem dar atenţiunea Senatului, cu ocasiunea verificări mandatului d-lul I. C. Brătianu, pentru Vlaşca, adică pentru unul din multele districte, cari s'aU întrecut a încredinţa destinele lor, în mâna celui mal mare om de stat, ce posedă astăzi România, pentru serviciile sale imense ce a adus ţări, „d'a fi sciut-să ţină sus demnitatea el, d’afides-curcat finanţele, echilibrat budgetul şi a fl adns concordia între partidele politice.* Nu seim până când vom avea u-rechl şi nu vom auzi şi ochi şi nu vom vedea.......................... Cât pentru Generalul Florescu, mulţi aU fost geloşi de căderea sa, în modul cum a avut loc atăt ln Vlaşca căt şi în Dîmboviţa şi mulţi s’afi întristat de triumful d-lul I. C. Brătianu, şi al d-lul Manolescu, mal eu seamă ln mijlocul unor asemenea teribile evenimente. DESPRE ALEMIMSTERULOI DE RESBEL Noi ne vom feri de a publica ori ce ni s'ar zice despre mişcările trupelor noastre, care ar putea să com-promiţâ resultatul ce s’ar aştepta de la asemenea mişcări. Nu vom Înceta Insă de a denunţa M. S. Domnitorului şi ţerel, măsurile ce s'ar lua de ministerul de res-bel, sub influenţa esclnsivistulul nostru guvern de astăzi, şi care ar fi de natură a slăbi basele fundamentale ale instituţiunel noastre militare, precum a urmat d-nul colonel Slâniceanu în curs de aproape un an. Aliniatul 8 din art. 93 al Constituţiei, la atribuţiile Domnitorului zice: „El nu poate crea o funcţie fără o lege specială*-— creat contra acestei disposiţiunî, patru Inspectori de miliţieni, aceasta negreşit ln consideraţiunea evenimentelor de astăzi; dar orl-care ar fl eveni-mintele, această disposiţiune nu se poate justifica, căci legea organică din 1872 prevede la art. 61, cum urmează a 6 compuse cadrele de ofi-ciarl miliţ'en? ln timp de resbel. Să admitem un moment ceea ce nu e esact: că ministerul nu ar fi găsit patru oficiarl miliţieni cărora să poată Încredinţa aceste funcţii. Nu avea atunci de cât a eh ierna patru oficiarl superiori din neacti-vitate, saU a da provisoriQ aceste funcţii la oficiarl superiori din cadrele armatei. Ast-fel să putea îndeplini trebuinţa fără a se lovi drepturi dobândite. Ce face însă d. minisrru ? Ia trei coloneii din cel mal cu es-perienţă. şi a cărora loc era la ar- TIMPUL mat» activa, 11 numeşte la acele posturi provisorie de care am vorbit, şi îndată II Inlocueşte In posturile lor rămase vacante, prin alţi oficieri pe caro s’aO şi grăbit a-I Înainta la gradul de colonel. Dintr’aeeastă simplii espunere a faptelor, ori cine poate Înţelege cftt de nesiguri a rămas posiţinneu celor trei coloneii, şi «â'li descura-giare a trebuit sa arunce o asemenea măsură In inima tutulor ofi< e-rilor. căci lu armata mal cu seamă, şi Intr'im timp critic ca cel cU< ari dreptatea urmează a fi pft7,itft pentru toţi, şi cu cea mal mare sfinţenie. A lovi tn drepturi dobândite, şi a lâsa sft se creaza, ca aceasta sft face spre a complace onor cerinţl esagerate şi neconsciinţiense, este a comite o adevărată crirnâ. Sperfttn «a d. general Cernat. nc-tu&lul ministru de resbel, se va feri de a mat eftden In asemenea ispite de rare predecesornt săh, colonel Slănieeanu, a ,n armata suvenire atftt de triste 1 APEL LI 1. HUISIBO DI JUSTIHK 0 mare mulţime de debitori sunt urmăriţi de creditorii lor şi sunt a-meninţaţl de a fi espropriaţl şi cumplit ruinaţi, pentru ca cu restrângerea creditului public şi cu lipsa de bani In caTe ne afl&m, In starea actuala de lucruri nu sa vor găsi comparatori serijşl; şi toţi debitori sunt espuşl a fi prada cămătarilor şi creditorilor lacomi. Credem că este o datorie imperioasa. care se impune guvernului, de a cern de urgenţă corpurilor legiuitoare o lege cnre se suspende toate urmăririle imobiliare In timpul res-beluiuf. înţelege d. ministru c& aci nu este numai o cestiune de interes privat, ci chiar o cestiune de interes esenţialmente public, fiind-ca guvernul s'ar găsi peste puţin In feţa unei clase a soeietaţel sărăcită şi ruinata, şi tesaurul public va fi cel d'ăntăih a se resimţi de 0 asemenea catastrofă. Reclamăm dar din toate puterile noastre suspendarea tutulor urmăririlor imobiliare ca un remedia es-trem contra miseriel ce va fi generală lntr'o situaţiune estremă. SENATUL Şedinţa de Vineri 1 o Aprilie, 1877. Şedinţa se deschide la ora unu dnpă amiezi snb prejedenţi» prorissrie a d-luî Q. Eneico. Se proceda la verificarea titlurilor d-lor Senatori. D. CSmSrlţesen reporterele secţinnel l-a eitesce raportai asapre alegerilor dih această secţiona cari se primesc fără nici o dis-cnţinne. Numai arapra alegerel d-loi G. Lecce, a luat cnveotnl Principele D. Ghica ai a eombătnt'o dând pe faţă toate presiunile esersate din partea guvernului, dnpă ■nm atestă protestai msl maltor alegători. Benatnl a validat insă I' această alegere. T>. Manoleacn, citesee raportul asupra Urilor colegielor ce fac parte din sec-U-a. Se validează toate scoate a-l«g«rt afară de aceea a d-tul N. Ubovari, care rtmVne aD8pendată până la venirea dosarului listelor de alegeri. D. Hturdza dă citire reportului asnpro ategerilor «fcrtuate în districtele cari fac parte din seeţi„nw IH-a. Toate al'gerile sunt validete fără dis-cnţione. Numai asupra alegerel efectuată la colegiolol I de Muscel iu persoana d-lul Iorgulesen Gote w produce o discuţiune foarte animaţi la sare ia parte Prineipele Dimitrie Ghica şi d. V. Uoerescn cari combat alegerea ce ilegală, gs oare-ce mal mulţi alegători contestaţi luaseră parte la vot mal înainte de a se pronunţa cslită-tea d-lor de alegători In col»-iu! I. Bueţin alegerea d-nil Ion Oliift ţi Alexandru Giani. Procedalul-ve I» vot, Senatul validează şi această alegere. D. V.Şaicern, citesee reportul asnpro alegerilor in districtele cari fac parte din secţir.nra IV, Alegerea d-lul Voinov este conihit itu asemenea de către Principele D. Gliica ;i d. Vnsile Boerescn fi d. O.ăscn. Se citcsco şi un protest al d-lot Apostolennn candidatul opns d-lnl Voinov la coleg. I de Putn». Dnpă ce «e ucordă cuvântul şi .1-lul Voinov, Semitul validează alegerea. Alegere» d-lul Boboiceauu la colvg. I lie Mehtdinţî fiind contestata se invalidează cu inajoritnte de 10 voturi contra (j. Colegiul ante declarat vacant. Ce’fr-l’ftlle alegeri diu aceiista secţiune sa Taiideflv.n fără nici o discuţiune. Se suspendă şedinţa pentru 10 minute. Lft redeschidere se procede 1» alegere* onuî preşedinte al Senatului şi este proclamat P. S. S. Mitropolitul Primat cn aproape una ni mi ta ten voturilor. Vice-preşedinţi se ale* d. Mauolachi CosUchica 42 voturi şi d. Brutianu cu 34. D. Epureuuu. VS mulţumesc, d-lor senatori de oii ou ren ce mi-uţi făcut prin alegerea mea de vice-preşedinte îu rrisce momente aşa de grave. O dată însă cu esprvsiunea recunoscin-ţeî ir.ele, v8 declar cS voii! păstra acest post de onoare ce nn-flţHncredinţnft numai fttât cât voiQ fi convins că voifi fi espre-Biunea majorităţe! acestui Senat. îndată ce void fi însă adus In posiţiune să cred că nu mal am această calitate, ve promit de acum cit nu voii abasa de încrederea d-v. şi *ml voiţi da demisiunea. Se continua cu votarea pentru complec-tarea restului biuroulul şi sunt aleşi ca Becretarî d-uiî Bellu, Ghernjany, Cămără-şescu şi Locca, eră ca chestori d-niî Ma-noleacu şi Caramnnlâu. D. Sturdza. Iuterpelez pe preşedintele Consiliului de miniştri. 1) . Dacă guvernul a protestat la Puteri în faţa iuvasinneî rusesc!, 2) . Dacă a luat cnnoscinţu de conduita armatei ruse către prefecţii districtelor limitrofe şi 3) . Dacă ore de gând să comunice corespondenţa diplomatică. D. ministru de Externe. Aceste puncte sunt coprinse chiar în roesagiul domnesc. Mâne Camera şi Senatul va fi pnsă in cunoscinţă de causă, de oare-ce vom pune în vederea Corpurilor Legiuitoare întreaga corespondenţă diplomatică ; cred ast-fel că Senatul ’şv va formula părerea sa cu oca-eiunea rSspunauluî la mesagiul Tronului. D. Sturdz*. De vreme ce nu pot avoa răspuns la interpelarea meu, a’şl ruga pe Senat ea sa proceada îndată la alegerea comÎ8iune! pentru redactarea adresei de răapunB la mesagiul TronnlnT. D. Ministru de esterne. EG cred că ac&tii opiniune nu se ponte adopta, de oare-ce comiaiunea pentru răspuns la mesngid, nu poate sa spună nimic tronului până nu va vedea corespondenţa diplomatică. Incidentul fiind închis se procede la împărţirea Senatului în secţiuni, după care şedinţa este ridicată la 5 ore şi jumătate. CAMERA Şedinţa de vineri 15 Aprile. Şedinţa se deschide la orele 12 şi jumătate sub preşedinţa d-luî Col. Leca, fiind presenţî 90 d. deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. Se citeBCe declaraţia d-luî N. Catargi, prin care anunţa că nu poate veni la adunare, pentru că nu e de idea majorităţii, şi apoi Galaţii sunt. ameninţaţi de Turci şi trebne să rămână lângă famila sa. Dimisia d-luî Al. Holban se respinge; a d-lnl Sihleanu din vice-preşedenţiu, bb prim etice. D. N. Blaremberg anunţă o interpelare guvernului, dacă s’a făcut protestai contra încălcării ţării, căci in mesagifi nu se ▼ede nimic, şi apoi dacă n’ail luat diepo-siţiî ca armata noastră sa uu cadă priso-nierS B»tt »£ Be lnpte, fără voe, contra unuia brti altuia dintre beligeranţi. D. min. al justiţiei roagă a se îngădui câte-va ore până se ra con stilai Senatul şi atonei se vor da toate lămuririle şi actele asistente. D. Vernescn întreabă, dacă trupele străine afi intrat cu voea safl fâră voea guvernului. (întreruperi). Dapă acest manifest (arată hârtia) mi se pare că a intrat cu voea guvernului (sgomot, proteste). Nu avem noi guvern? Ţara nu e au-veranR? Ce e această hârtie? D. Lăstar Costin : o declaraţie de nmor! (întreruperi, esc la mări, zgomot.) D. Stăti'scu: Cer cuvântul iu cestiune personală î Voci ; Nn e timpul acum pentru asemenea lucruri! Alte voci! : NVm venit nici 8a ne ocupam de personalităţi! (zgomot.) D. inin. al Cultelor se mira că tocmai d. Vernescn, cure nmî deunăzi a eşit din ncest minister, vine să ’l ncuse, fără a n-ştopta actele pe cari lo vn presenta gu-verinii. D. Dauielopol zice, cn Adunarea un se poate pronunţa, de cftt nnmal în deplin» cnnoHcinţn, prin urmare cere toate actele diplomatice, pe cari p» le studiere Camera şi npot să ’şl de» uvisul. D. inin. Căitelor rspetă, ru însăşi guvernul a declarat că, va aduce toate acele acte, şi prin urmare să nu ne poe in dubii! intenţiile guvernului. Discuţia se închide. Se procede la validare» alegerii din col. III de Bolgrad. D. Paruşeff arată nbusurilede putere şi ingerinţele făcute de prefectul local, şi cere o anchetă parlamentara. (dialoguri, mal toţi se ridică.) D. v. Preşedinte : Dacă v’aţi scultt toţT, ed consider discuţia do încinsă, (pausă de 5 minute.) D. Buescn susţine, că nefiind la binrod nici nn protest, să nu se primească propunerea d-luî Paruşeff. Puuendn-se ]a vot, se admite numirea unei comisiuiri de anchetă. Se validează alegerea d-lnl VidrRşeu, in Focşani. După oare cari discuţiunî, se invalidează alegerea col. II de Ialomiţa. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute. La redeschidere, d. ministru Incrărilor publice, citesee nn raesngiQ domnesc în privinţa sumei de 997000 leî, restituita de Rn6ta, din venitul mănăstirilor din Basarabia. L>. Ministru de resbel citesee un me-sagiil, pentru nn credit de peste nn milion lei, pentru mobilisnreu armatei. Apoi se validează alegerea d-lui Lăcescu îu col. III de Neamţn. Şedinţa se ridică Ia orele 3 seara. DELEGATIUN EA STUDENŢILOR ROMANI DIN PARIS Domnule r&lactor, ComptAm pe simţimfintele d-voa-strâ de patriotism pentru a vfi ruga s& daţi publicităţii aci alăturata comunicare. Primiţi v? rugăm, domnule redactor , asecuvarea deosebitei noastre consideraţiunt. Membrii âelegaţiunel: C. ('mitacnzin, k. I.zm-brior, G. Panu, I. Criiciunescu, C. M. Mironescu. Evenimentele grave, ce se desfăşură In Orient In ansietatea generală şi care ameninţă prin violenţa lor liniştea ţeril noastre, a a deşteptat In ănimile tinerime! române din Paris toate preocupaţinnile ee nas^ dintr'nn ardent patriotism. — La cele d'ântftiO scirt de natură a sdrun-cina pacea şi prin urmare prosperitatea ţerel, toţi liomânil din Paris s'afi întrunit Intr’un singur gănd, a< pla de a fi gata a’şl face datoria penă la nnul In momentul când ser-viciele lor vor fi cerute pentru apărarea căminelor strămoşeşti. — Animaţi de aceste simţimănte, el au voit a rămânea strlns legaţi Intre dănşil pentru a putea răspunde In-tr’un singur glas la chiăraarea ţerel. lntr'acest. scop ei nii decis ca o delegaţiune, aleasă din sinul lor să se ţină In curentul evenimentelor, să aviseze la modul cel mal neme-rit de a da concursul lor, Bă se ocupe de mijloacele materiale pentru plecare ca să fie gata cu toţii a'şl împlini cu sânţenie datoria, c&nd ora va sosi. Avilnd credinţă In providenţa străbunilor lor; convinşi de patriotismul şi curagiul ce va desvălui ţeara Întreagă ; plini de încredere In per-spieai itatoa şi esperienţa «celor ce aă periculoasa onoare de a conduce destinele ţerel; sperând Încă Injus- tiţia Europei, el strigă: .Trăiască Uoniânia liberă şi independentă". Membrii dc'.ogufiiiiici: C. Cantncosin, A. Um-brio-, G. i’.iim, I. Trâriuiiercii, ('. .11 Mir.moscti. SCIRI SOSITE CU POSTA DIN URMA Ylena, 24 Aprilif*. Circulara rusească până ac a ni nn a fa*t pruilutn iiiinisUriilnl dc externa. E probabil, c» ea sa va predaasttv/.T. (S’a intemplat. Red.) n4fit în Berlin, cM şi iu Rom», Paris, Londra şi Roma de odată, Ltmborg, 24 Aprilie. Ziarele polonese aduc ştire», că Ţarul, inton ând n-ne de 1h Chişaneîi, va petrece mal imilfă vreme în Varşovin. Polonia mat târziii la 1 Mal se vn pune in stare de u aed iii. YIf*na, ?4 Aprilie. In curând se va numi noul ambasador pentru Constantînopol. St. Puteruborg. 24 Aprilie. Banchnrnl Mendelsoh a sosit nici diu Berlin. El ueguţiaza cu guvernul in numele unul grup pentru un împrumut de .nn miliard, franci (700 milioane ruble). Circulara rusească către Duteri, Circulara lut GorciacofT adresat» către marii Ambasadori din B*r)in, Londra , Vienn, Pnris şi Roma, coprinde următori rele: Delii începutul crisel orientale, cabinetul rusesc a epnisnt toate mijloacele puterii sale, ca prin concursul marilor puteri sa isbuteasc» întru pacificarea Turciei. Toate propuuerile făcute Porţii iu mal multe rânduri diu partea cabinetelor unite aii Intîmpinat resietenţa neînvinsă a Porţii. Protocolul din Londra este cea din urmă espresie a voinţei comune a Europei; Cabinetul Ţarului a dat întru aceasta concurs ca la ce] din urmă mijloc de pneifi-csire. Tn protocol, cât şî in declnraţiunile anexate, cabinetul Ţarului a aretat coudi-ţiunile, cnre, dacă Poarta le ar 6 primit cu loialitate şi sinceritate, ar fi putat să ne ducă 1» restabilirea păcii. Poarta earuşî ne-a refusat ; protocolul din Londra nu a prevăzut eventualitatea refusâriî. Europa s’n mărginit a statornici, cu marile puteri, dacăor fi înşelate speranţele, ch Poarta va introduce instituţinnile cerute de puterile europene, — işî reserva de a avisa la mijloacele ccomodate spre a asigura soarta popoarelor şi pace» generală. Cabinetele prevedea!!, c» Ponrta cu va împlini promisiunile făcute: dar nu ati pre-v?/a 78) k . , !u sorţi --- --- Impr. Oppenheim 80/0 1866 --- _ ObiiR. Domeniale 8% 1871 --- 60 , > ogite la sorţi --- 96 , Credit fone Rur. 7e/0 fi?1/! 68 , Credit fonc. Urban --- 56 Impr. Mun. Cap. 80% 1^75 --- 65 Pensii (300) douântlî fr. 10 --- 110 AcţilCiile fier. rom. 5% 1868 --- --- 9 priorităţi 6% 1868 --- --- Dacia C-1* de Aaaig. --- --- Act. (fr. 500) 8o/o 1871 --- 210 România 0"l< d© Asaig. Act. (fr. 200) 8% 1873 --- 45 Mandate........ --- --- Impr. Municipal© fr. MO --- --- Act. financiare Române 8°/o --- --- Căile ferate Ottomane Act (fr. 400) 3% --- --- Renta Română ...... --- --- CUPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie --- 90 , Domeniale espirate --- 96 , Fondare rurale . . --- 98 . Comunale .... --- --- DEVISE Paria.......... _ 9975 Mareille........ --- _ --- _ Anven......... --- --- Elveţia......... --- --- Londra ......... --- 25 Londra dornicii . . . . . --- --- Amsterdam....... --- _ Viena . . . . ■ .... --- --- Berlin......... --- _ Lipeca ......... --- --- Escompt ........ --- --- Lira Otoman...... --- --- Galben auatr....... --- --- Agio c. Argint...... --- --- Praclfl flcnt 78 687* 6772 CURSUL VIENEI 27 Aprilie (st. n.) 1877. Met&lice......... 70 Naţionale........ . . 64 90 Renta în aur...... 50 Loae.......... . . 106 75 Acţiunile băncel..... . . 764 --- Creditori........ . . 135 80 London ......... . . 129 75 Obligaţiuni rurale nngare . . . 70 50 , temeşvar . , . . . 67 50 y transilvane . . . . 66 75 Argint in mărfuri .... . . 113 20 Dncatnl........ . . 611 --- Napoleonul....... . . 10 38 Marc 100........ . . 63 75 CURSUL DE BERLIN 26 Aprilie (st. n.) 1877. Acţiunile cailor ferate române . 10 45 Obligaţiunile române 6 °/0 . . . 50 — Priorităţile căilor fer. rom. 8°/0 . 45 — împrumutul Oppenheim ... 76 — Napoleonul................... 16 29 Viena, termen scurt......... 156 70 » > lung.............. 155 70 Âmmcift importau! Iu format mare ESACTA HARTA a fie-căruî district Iu parte din tota România, cu statistica lor şi cu minierul locuitorilor sătesci, arătat pe la fio-cnre comună, se află de vSmJare cu preţul numai de 5 lei uoî, la subsemnatul, calea Văcăresc! No. 151. 20° 0 rabat. (557) Locot.-Colonel D. Pappasoglu. De închiriat, pe unul ori mai mulţi ani, Casele din Strada Scaunilor No 33 având peste tot şease încăperi una bucătărie, două piv-niţi, osebit grajd, şopron. A se adresa la proprietarul lor D. Ştefan Stefanescu, care locueşte în aceuşî cnrte. F)o închiriat utt frQm08aPftr-UV Ultmridl, tament iu catul de sus, casa Steriadi, intrarea Rosetti, lîng-Cismegiu. Doritorii să se adrese/.e la coâ proprietarul C. Capelleanu, Regia tutunurilor. De închiriat, chiar d’acum un salon şi nn etac bine mobilate într’o posiţiune forte favorabilă, împreună cu serviciă. — Doritorii se pot adresa ori la Tipografia Thiel & Weiss, ori la acea casă Strada Stirbeî-Vodă No. 55. b0hî1 & MEINECKE nă deschis nn atelier mechanic pentru instrumente de chirurgie şi telegraf, priimesc orî-ce comandă do repara-ture şi a3cucetorie. (553—3) Se recomandă cn tota stima Bchm & Meinecke, STRADA GERMANĂ No. 10. cnalitatea cea maî bună numai tufan şi fag tăiat şi adus la domiciliu cu 75 FR. STEIsT .TEIST XXL ia magasia de lemne a lnîLessel, lingă gara Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor. Comănijile se priimesc şi la Typografia Thiel & Weiss, palatul Dacia. 314-5-0. Vinuri negre, roşii şi Qiy.p vechi şi nonî în butoe, do ven-iil A7C, (Jftre sub-semnatnl, Strada Cos-ma, No. 5. — Se recomandă în special vi- nul negru vechin itate. 406,-3. de cea mal bună qua-A. Manolescu. DE MII DE DOAMN K RECUNOSCUTA R AVISSANT E Remediu incomparabil şi nevătămătorii pentru înfrumuseţarea peliî aprobat anteri. tcntic de Dr. LEJOSSE Paris. Depou principal ;/ de esposifie la H. Schwarz, Budapes!, St'adt, Mărie Valeriegassc No. 9. Preţiî: nn flacon mare 3 fr., nn flacon mică 5 fr. Acest remedii! de purificaţiuue de pele reennosentă în totă lumea, produceîn moment culorea cea mai tandra şi sănăt6să, purifică şi îutineresce pelea, produce obrazului un colorit fraget,prodncend elasticitate şi moliciune, depărtând pentru tot-d’a-una pete, lintiţe, alnuice, şi reşeţă de nas şi obraz, încât praful de orez seiî orî-cealt dres nu mai e de trebuinţă. Depoul in Bucurescl la d-nu F. Bruss, farmacist a ,Speranja*. ]VC-A.C3--A.SXiTUXJ SE AFLA JH CALEA «QGOSIOEI H’ Şl). «IS-A-Fli DE ORAND HOTEL DE BDLEVABD CASA GEECEAHU Mima societate ia viena nentrn mm dt olanda si Albijnri in lttiliii (i\ aduce la cunoscinţa onor. el comitenţi că t6te filialele aflătâre in România trebue să fie desfăcute w negreşit şi irevocabil până la I Maiu st. n. Acestă circumstanţă pe de o jiarte, şi cursul estraordinar de mar© al aurului, ne pun In dosiţiune d© a putea reduce încă cu mult preţurile deja fdrte eftine, gpre a da O probă fiecăruia de eftinătatea la care penfi acuma n’a ajun3 încă nimenea. O concurenţă, vină ea de oricare parte, este dar ilusorie. căd in Bucurescl n’a esistat încă pSnfi acuma o desfacere aşa de adevGrată şi seridsă. Spre dovada mal mare a celor 10 — , 5 > engles. cu bord. col. tivite , 4 25 , 2 Prosdpe şi Şervete a 7, duzină Prosope de aţă curată , , damasc............ Şervete de masă.............. , , damasc............ , , > engles . . Feţe de mese a Pentru 0 persdne albă de aţă . y y y y y d&ITiaSC i D , i > > y 12 y y qUal. I. y fr. 8 50 fr. » 13 - , » 8 — » , 14 25 , » 17 - , 1 bucată fr. 6 50 fr. 10 - , 20 - , 33 — , 50 50 25 50 25 50 3 50 5 50 10 50 18 — Fâmjărie 36 de coţi PânZ« de casă fr. 38 --- 36 » » , , c opiî > 40 --- 45 * > Olandă de munte i 55 - 50 * > > » Silesia > 60 --- 58 > > PânZă de Olandă > 90 --- 60 » > , , Belgia y 110 --- 60 » > , , Rumb. y 170 --- V, Bucată p. 7 cercefnrî 3 coţi lat > 72 --- V, > > , de Rnmb. y 90 --- - fr. itufe de Dame Cămnşe de Şiffon cn şnur . . . . fr. 5 50 y , y y broderie . . » 6 25 , » y y Entredenx . , 8 — 16 50 22 — 30 — 33 — 50 — 60 — 90 — 41 — 50 — fr. 3 — 50 50 fr. înainte fr. Cămaşe de Olanda cu br. de mână ,13 — , y y y y Entredenx , 15 — , > , , de bat. fârte fine , 24 — , Camisone cn cerculeţe............. 4 50 > > cu broderie..............» 5 50 > . de luxe cn broderie . . , 13 — > Pantalăne cn cercnleţe........., 5 — > , , broderie.........., 6 25 , y de Piqoet..............., 7 — > Fuste de costnme................... 8 — > » cu Şlep.......................,12 — > , , broderie................, 15 — , , , , şi cn Şlep . . . , 30 — , Rufe pentru Cavaler! Cămaşe de Şiffon ..............fr. 6 50 fr. , , spălată . . . . , 8 — . , Olanda colorată . . . > 11 — , , Cretton franţuzesc . , 8 — , cu broderie............... 10 — , cn piept şi manşete de olanda , 11 — , de Olanda forte fină ...» 19 — , Pantalone de Olanda............... 6 50 , , y Rumbnrg fine . . > 9 — , Diverse Şorţuri de copil..............fr. 2 it Dnzină Gulere de Dame , , Bărbaţi . ll* y Pepturî brodate V, , Ciorapi de Dame V» , , , bărbaţi _ 1 Bucată Flanele.............. 4 50 6 , de Barbe p. copii . . , 5 75 50 7 5 15 28 17 4 5 75 fr. 50 , 75 . 99“ Calităţile mal bune se găsesc asemenea eu preţurile cele mat convenabile. Din cauaa sesonulul înaintat ae vmd cu Preţuri şi mal reduse : Piquet, Şaluri, flanele, ciorapi de aţă, plapăme, Albituri pentru dame de piqul, ţi mal alea de remarcat Batiste fine cu broderii, Garnituri pentru dame. Cracate pentru caroteni şi dame, Batiste-Claire şi batiste cu dantele, şi în fine câte-va ante cupona din remâşiţele de Olandă Cu 60 tyo rabat. Rafturile şi tdte uneltele aflătdre acum» în magasie, aiint eftin de vftncjnre. Magaainul 8e afli Calea MogoşoI No. 20, vis-â-vie de Grand Hotel du Boulevard, caaa Greceanu. DOCTORUL I. FELIX s’a mntat IN STRADA CAL0NFIRESCU No. 3 la spatele Hotelului de Londra. O guvernantă, francesă, englesă şi germană, doresce a intra într’o casă distinsă, de se pote chiar de acnma. Ofertele bine-voitore să se a-drese^e snb A, B, C către administraţia acestui Ziar. care cunosce I, bineşi a practicat maî mulţi ani studiele programului liceal, doresce a preda lecţiunl particulare. A să adresa la admenistraţinnea acestui Ziar, Palatul .Dacia*. ll Mit fls facultate, CAROL * PV"- » I . STEITA ALBĂ* STR A. J ,L STEITA IMPORTANT întâiul si rpnumitul Masasin de IN CALTI AMIN TE PESTEI BARBATI, DAME SI COPII sub firma PHILIPP GOLDS TEITST ,LA STEOA ALBA- 8trada Carol I No. 6. (Curtea veche) via-â-via de Sigismund Prager. Sosind» ml de curend din cele mal renumite fabrice exiatente din (trftinătate, cu care atau in relaţiunl intime d» mulţi ani, un mare aaortiment de diferite mărfi dupe faadnele cele mal moderne şi lucrate ca cea mal mare aoliditate, d. e. pentru Dame: Polonese cu nasturi in t<5t« formele, Sandale, Pantofi, ecl.i pentru BArbaţl: Ghete de vaca, Maroquio, Maroqnin aalon, Pantofi şi tot ce ae atinge de încălţăminte bărb&tescl, aaemenea pentru Copil tdte felurite de ghete cu nasturi, elaetic şi altele, vi rog a convinge de adevor. Aceatâ magaaie cate una din cele mal vechie din Capitală, care şl a câştigat o reputaţiune de cele mal frnmdae ponto soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi sper, că şi in viitor voifl fi onorat cu Clientela D-vdstră. PHILIPr GOLDSTEIR, Strada Carol I No. 6, (Curtea Veche) vis-a-via de 8igiamund Prager ,Ls Sl^na albă*. NUMAI MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI SERVICII) PROMPT. în Palatul „Dacia* (colţul Mogoşidiel şi Lipseam) sub firma rW B fl K CB a ESTE IN TOT-D’A-LNA BINE ASSORTAT. PBECIDRI MODERATE. CEL 3szL_A_C3-.A_SIIsr DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. L.A. BELLE JARDINIERE'1 j 0 8 s w«s ii ii a ;sj m 20, Colţul Bulevardului şi Stradel Mogoşdiel, Casele Grerânu, 20 ESPOSITIUNEA DE HAINE . Invit pe Onor. Public să bme-voiescă. a visita magasinul meii. unde va găsi o Esposiţiune de haine confecţionate cum n'a fost o*<’A ,n t!uc,,re3Cl, şi anume- COSTUME COMPLECTE REDINGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURl IN DIVERSE FASOANE '»n stofele cele mal moderne ale sesonului de faţă, şi croite dupfe jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse in Galantarele Magarne! pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului şi se p6te convinge orl-cine că am remas fidel devisiel acestui magasin: COISTSXJ3VE 1VIA.RE SI FRtETIXJRlI FOARTE MODERATE. JOSEF GRCtI^BAUIH ,A bă BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului şi Stradel Mogoşiîiei, Casele Grecenn 20. Tipografia Thiel & Weiss, Palatul .Dacia*. > * > »