Nr. 88.
DUMINECA 10 APRILIE
ANUL II 1877.
  abon amen;tei<b
                                                                                                            in Tom rohania:
Pp ib , .. . .               L. n. 48
Pe 6 luai..................... ■ li
pe 8 Ioni  ................... i li
                                                                                                             IN STUAINATATI •
Pi u ......................... » 8o
                                                                                                           INSUirU'NI si sxclami:
Linia de 30 litere petit, p»jin» IV, *0 bani Pe pagina III, 80 bani, pe pagina II,* lei noi
                                                                                                           Reclame 1 lei noi linia.
TIM
UL
Un numir In Capitali 10 bani.
BICROOL REDACŢIEI ŞI ADMINI8TRAŢIK1 : PALATUL ,DACIA.»
                                                                                                                  A1SITJ 3STOXTJPII
   prira#ac In străinătate: (ea D-dî1 Hanun-•fet« <t Vogier Io Vitona, Walfischjţasse ig. A. Ojypelik in Wnna, 8tubenl>astei 3 ; Rudoif Mosu In Vionna , SeilcrsUtte 2; Vincent 1/rdîrJca in Vionnn, TVinfiilUtriM* 17 ; HiQipp Lob in Vi*nna, Kach^nbachgou* II ; L. I^ing dt Comp. tn Peştu ţi Hava*-LaffiU-BuUur A Comp. in Paris.
                                                                                                                Scrisori nefrancate du b« pruneao.
                                                                                                                Articolele nepublicate se ror arde.
   Un număr In Districte 15 bani.
m
   BULETIN TELEGRAFIC
    Sarvîoiul privai al .TIMPULUI.*
                                                                                                                            (Agenţia 11 avu).
                                                                                                                                                                                                                                                    Oliţenja 10 Aprilie.
   Kste sigur ci împăratul ta sta aci Dumineci; Luni ta trec» sub o niaro reristă tru-j>ele pe margina Prutului.
                                                                                                                                                                                                                                                    Knsclic, 20 Aprilie.
   Cu toate temerile ce d'imnese In România, nu se crede ci turcii tot reni I» Biieurescl-EI de sigur yor face încercare să ocupe Calafatul, poate spre a înainta spre Giurgiu, Măgurele şi spre podul do la Bărboşi, aşezat pe Şiret Intre Galaţi fi Brăila.
    Apoi el se tot mărgini a se ţinea In defensivi fără a-şl părăsi poeiţiunile cari sunt escelent fortificate. Turcii să tem, că dacă ror debarca în Remănis, Ruşii să nu silească prin surprindere trecerea peste Dunăre, tn urma panicet şi desordinel causate la cea din tatăifi învingere.
   (N«ia**n!nilu-« în toate exemplarele erl, ae reproduce |i aii).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                Viana. 20 Aprilie.
    S* telegrafiaii din Petersburg xtarnluT .Po-litscbs Correspondeni, cu data de azi:
    0 circulară adressată ambnsidorilorQ guvernului imperial, anunclă ci principele Goreiacoff n’a trimes încă manifestaţia resoluţiunilor cabinetului rusesc, acest» resoluţiunl fiind amânate până la 29 Aprilie.
    Ţarul se va întoarce la 30 Aprilie de la Kişeneu la Petersburg.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                Berlin, *0 Aprilie.
    .Gazetta Germaniei de Nord,* desminte sgo-motol că Germania face înarmări actualmente. Acest ziar adaugă că Germania n’are absolut nici un motiv pentru a face preparative militare.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                 Paris, 20 Aprilie.
    Si asigură câ armata austriacă nu va ocupa Bosnia nici Herzegovina mal nainte de a petrunde Ruşii tn Bulgaria.
                                                                                                                                                                                                                                                                                            Petsrbur). 20 Aprilie.
    Ţarul se duce d'a dreptul la Kişenăfl. Ar-chiducele Albert de Anstria este aşteptat la Kişenâă.
                                                                                                      BUCURSSCI.? APRILIE
   Partiţii radical de la guvern a făcut şi el un manifest către alegătorii Senatului. Cine vrea să ’l citească (e cam lung), li găseşte In Românul de ieri şi ’l va găsi poate afişat pe toate zidurile. Cănd radicalii sunt la guvern!
   Manifestul are două mar! defecte, aşa de mari, In căt Îl scoate din categoria lucrărilor serioase şi ll pune
In categoria lucrărilor obicinuite a le regimului la putere.
   Aceste două defecte a le manifestului radical sunt :
   1)     . Neadevărul; dar nu vro-un neadevăr mal ascuns şi mal rafinat, ci neadevărul vedit şi brutal.
   2)     . Lipsa de tact politic prin o polemică nepotrivită.
   Începem cu arătarea neadevărului căci manifestul însuşi începe' cu un neadevăr:
      Domni alegători,
   In fucia alegerilor generale de la 9 şi 11 Aprilie nurinte, toţi adversarii partitei naţionale-liberale s’aG întrunit, in scopnl mărturisit de eî îuşiî de a restnrna regimul actual, şi de a readuce la putere regimul care, in timpul celor cinci am es-piraţî la MartiO, 1876, a dispus într'un mod discreţionar de aceasta ţară.
   Este neadevărat, că noi am mărturisit scopul de a readuce la putere cu ocasia acestor alegri, regimul Catargi.
   Noi am mărturisit — nu o dată, ci de multe ori, şi adese in chiar articolele de fond ale „Timpului* (vezi Intre altele nnmărul nostru de alaltăieri), câ dorinţa noastră este retragerea d-lor 1. Brâtianu, Chiţu, etc. pentru incapacitate( şi înlocuirea lor cu un cabinet Cogâlniceanu sad cu un cabinet Iepureanu, sau cu orl-cine ar fi — numai să fie oameni mal capabili de a conduce Ţara In asemenea timpuri primejdioase.
   Eî, (adecă noi conservatorii vorbesc de prigoniri, pe cănd eete cnnoecnt de toată ţara că nici o arestare, nici o maltratare, nici o persecuţiune de orl-ce natură, pentru motive politice, nu s'a făcut sub guvernul actnal.
   Neadevărul este aici aşa de re-derat, Încât credem, câ la o a doua cetire a manifestului, Inşii radicalii vor regreta, câ s’a strecurat acest pasagid.
   Nici o arestare, nici o persecuţiune de orl-ce natură pentru motive politice nu s’a făcut sub guvernul Brâtianu ?
   Dar arestarea fostului Prefect Ia-covache? Dar arestarea fostului Prefect Nicolaide ? Dar perchisiţiile pe la toţi foştii Prefecţi? Dar lucrarea
şi publicarea scrisorilor private ale d-lul Donict? Dar acusarea a 1 1 miniştri, dintre care Însăşi Camera a scos pe o ca fiind răd acusaţr? Dar afişarea actului de acusare pe la toate Comunele? Dar durea In judecată a d-lul Jlie Iacovachi, care a fost apoi achitat de juraţi ? Dar darea In judecată a fostului prefect Popesou, care a fost asemenea achitat de juraţi? Dar darea in judecată a tribunalului Tlrgovişte, care a fost achitat de Curtea de Casaţie ? Dar etc. etc. etc?
    Ei, (adecă tot noi conservatorii) cuteză să meargă cu spiritul de calomnia până a vorbi de violarea inamovibilităţii Curţii de casaţiune, pe când este «ciut că această inamovibilitate n'a fost câtuşi de puţin atinsă, şi că atât Camera cât şi guvernul ad respins orl-ce opiniune personală de asemenea natură.
    Opinie personală ? Cutezanţă u noastră? Calomnie din partea noastră?
    Apoi iacă ce zice Însăşi Comisia budgetară a Camerei actuale In raportul săd oficial către Cameră pentru budgetul ministerului justiţiei pe anul curent 1877 :
    „Considerând că şi chiar numărul mein-„brilor curţii de cnsaţinne este peste tre-„buinţS, este nn lues, Comisinnea a fost .nevoită n face o reducere şi în nnmgrnl .membrilor eurţiî şi acensta tn conformi-.tate şi cu vederile guvernului. Asupra nu-.mărulnî de redns, majoritatea comisiunei ,tot In conformitate cu vederile guvernului, ,a0 redus cifra de patru membri, iar ra-.portornl a remas de opininnc, că numărul .membrilor cnrţiî de casaţinne să fie re-.dus la opt.,
    Judece acum oTl-ce om nepărtinitor, dacă nu avem noi dreptate, când tâgâduim unul asemenea manifest valoarea unul act serios.
    Trecem acum la lipsa de tact politic, ce reBultă diu această lucrare a radicalilor.
    Regimul radical stăpâneşte astăzi ţara. De la radicali se aşteaptă dar acum— nu critica oamenilor de altă părere, ci programul proprielor lor fapte positive pentru binele ţării.
    In loc de aceasta, manifestul celor de la guvern face oposiţie la manifestul celor de sub guvern.
    Aşa de mult s’afl deprins radicalii
să strige cu gura In contra orl-cârul minister, In cât astăzi, când el inşii afl minister, continuă a striga cu gura ... Iu contra cetăţenilor.
   Toată viaţa lor n aâ ştiut să facă de cât critica In contra gnvernan-ţ1 lor; astăzi nu ştia să facă de cât critica in contra guvernaţilor.
   Manifestul lor, in loc de a fi programul unul partid de la guvern, este pledoaria unui acusat. Ear partidului conservator, In contra căruia se apară, i-afi dat ast-fel rolul de minister public, representant al intereselor societăţel.
   Apoi nu este aceasta lipsă de tact politic? Ba este o lipsă de tact aşa de enormă, In cât se poate pune a-lâturea numni cu disolvarea Senatului de la 23 Martie.
   Simţîmântul, ce’l va lăsa tn public manifestul radicalilor, este următorul :
   Radicalii nu aâ viaţă proprie ; el nu aă In el Inşii puterea de a trăi; el trăesc. numai In conservatori şi prin conservatori; el ştiti numai vorbe de critică, dar nu fapte de îndreptare; el sunt folia adevăratului partid, fondul negru pentru figura albă, umbra pentu lumină; el sunt numai o atârnaro acâţată de partidul conservator.
                                                                                              TELEGRAMĂ ADRESATĂ
                                                                                           M S DOMNITORULUI
        Măria ta '
   Cu toată Înalta M. T. promisiune câ colegiurile senatoriale ati să fie libere, vedem cu Îngrijire M. T. că judeţul Argeşâ este dat prada unul adevărat terorism.
   Cu trei zile Înainte de alegeri, Cetăţeni onorabili, avuţi, alegători In col. 1. sunt tărtţt la instrucţie, aruncaţi la puşcărie, puşi la secret sub protestele cele mal ridicole.
   Adevăratul scop al acestor nedemne manopere este a Împiedeca prin Închisoare şi intimidare, pe cetăţeni de a'şl esercitn drepturile elec-
torale. Denunţăm respectuos M. V. această purtare a guvernanţilor noştri!.
   Sub-acrişî: M. VaBÎlescu, N. Meculescu, Gr. Racoviceann, I Pascal, T. Radovitz, 1. R, Driîgnţescu, N. Bogdan, Chriatescn, G. Protopopescu, T. GG. Lerescn, D. Ila-giolea, M. Cecropide, V. Urzeacu, N, Mal-dăresen şi alţi.
                                                                                              DIN AFARA.
   Austro-Ungaria. Ziarele din Viena sosite cu posta de astăzi ne comunică încă ştirea despre declaraţin-nea sub-secretarulul de stat Biirke relativ la posiţiunea internaţională a României. Cu toate aceste, caşi când ar şti câ vor avea să o comumice In numărul viitor, toate fără deosebire de partid se ocupă de cestiunea neutbali-săril României, toate fără deosebire, unele cu mal mult, altele cu mal puţin zel, cer respectarea acestei neutralităţi. „NeueFreie Presse* crede, câ România, strlmtoratâ, cum este şi părăsită de Europa se va arunca In braţele Rusiei şi 1 şl va redica braţul contra Porţii, că va deveni din vasal al Turciei un satrap al Rusie!. „Si de aceea, că o asemenea infamie este cu putinţă, nu e vinovat nime altul decât prea Înţeleaptă diplomaţie europeană, care ignorează toate tractatele europene, care ar sili-o să se pronunţe lămurit:* — Aceste cuvinte atât de drastice sunt însă după obiceiul ziarului „Neue Freie Presse.* tot-d'auna ostil Românilor. Îndeosebi acum mal turcofil de cât Turcii şi precum se vede destul dc răO informat, căci România n’a luat încă nici o hotârlre, eară diplomaţia europeană ştia ce face când nu voia a se pronunţa în cea* tiunea neutralisăril României de c&t In ultimul moment.
   „ Deutsche-Zeitung* vorbeşte mal cumpătat şi cu mal mult temei publicând următorul articol, care pentru noi are o deosebită importanţă:
   NEUTRALITATEA ROMÂNIEI
   Primim din cercurile diplomatice următorul articol:
                    Viona 17 Aprilie.
   îndeobşte ee crede că de sine se înţelege, că Raţii privesc teritorial romSn ca pe nn teritoriă propria pe care le este permis al întTebninţa ca baeă de operaţiune.
DEPEŞE INEDITE ALE CAVALEBULOIDEBENTZ
                                                                                                                            eAtre
                                                                                                                   VOIVOZII MUNTENEI
   (D*ptch«« in«ilc* du Cheralier GenU am Hot-podar» de Valacbie. Publide» par Ie Comte d« Prokcteb-OjttB Bl*. Pari». E. Pion et Comp. 1877. III. Volum*.)
                                                                                                                            VII.
    La adrtta Voivodului Grigorit Ghtca.
                                                                                                                      (Urmare şi fine)
    Problema şi-a gâgit solaţiunea in Întâmplarea provocată de câtră Providenţă. EU sunt convins, că ţarul Alexandru a resplătitcu viaţa strim-toarea In care se simţea cuprins şi că moartea sa este un efect al strlrn-torârilor sale.*
    Se Înţelege, din aceste, nu urmează, că, murind Ţarul, pacea este asigurată: de oare-ce, precum ni s’a arătat mal sos, tocmai în Rusia reebelele se pregătesc dc cătră di-
plomaţi şi rolul Ţarilor Începe numai acolo, unde ele devin inevitabile.
   La 12 Aprilie, Cavalerul de Gentz face impârteşire despre o nouă notă, In care guvernul Rusiei se plânge de purtarea Porţii şi resumâ cuprinsul el In următoarele puncte:
   L Se cere executarea tractatelor Ş* tn deosebi a promisiunilor făcute vicontelui Strangford, relativ la restabilirea statului quo din nainte de 1871 in Principate.
   II.   Punerea în libertate a deputaţilor serbeştl şi respectarea art-VIII. si tractatului de Bucureşti In favorul Serbiei.
   III.   Darea unui respuns positiv lu nota ambasadorului Mineiacki.
   Fără de a intra in fondul acestor puncte, 8â ne mărginim a constata, câ ele sunt puncte, adică lucruri asupra cărora se discută diploma-ticeşte. La 21 Aprilie Cavalerul de Gentz arată, ce ar perde Poarta,
dacă ar ceda şi ce ar perde, dacă ar refusa, el face un fel de socoteală diplomatică, .Bilan de ce que la Porte a Jv gagner et â perdre dans Ies deux hypothâses: *
   1.  „Cedând* cererilor Rusiei :
   „Active* (avantage.) Lipsa tuturor pericolelor iminente, — Decu-raglarea totală a insurgenţilor. — Şanse de a recâştiga întregul litoral asiatic ori cel puţin o parte a lui. — Arangiamentul definitiv a tuturor punctelor concertate. — Perspectiva unei păci depline şi statornice.
   „Pasive* (perderl şi periclitări) Zero.
   2.  „Refusănd*.
   „Active* (foloase): Zero.
   „Pasive* (perderl şi periclitări):
Rflsbof iminent, invasiime In principate, insurecţiune tn Serbia, diversiune imensă In favorul Greciei, complicaţiunl şi pericole nemărginite.*
   Curată socoteală! Par’ câ e făcută pe septămână luminată din anul 1877. Era Inse făcută pentru o săptămână luminată cu cincl-zecl şi unu de ani mai nainte; eară la 31 Mal, Gentz scrie: „Dupâ-ce măsurile înţelepte adoptate de cătră Poartă aă pus capăt tuturor lngrijilor la care demarşele Rusiei a0 dat naştere, nu va fi de prisos să aruncăm o privire asupra disposiţiunilor ce 96 manifestai! In St. Petersburg pe timpul, cănd nu se ştia încă ce fel de respuns va primi Mineiacki.* Adică Poarta a cedat, dar’ calculul diplomatic al Cavalerului de Gentz nu s a adeverit: diacuţiunile diplomatice 9e urmează ; resbelul se amână, dar’ el remăne raereâ în perspectivă. Diplomoţia ştie să târască pacea în anul 1827 şi să o mal înănţie şi în acest nn; la sflr-şitul anului Inse „Ambasadorii pleacă* şi pacea nu mal e decât de nume.
   Cu toate aceste încă şi la „7 Aprilie 1828*, adică tocmai In zilele noastre, Cavalerul de Gentz scrie:
   „Sunt persoane şi chiar persoane foarte luminate, care in ciuda de-claraţiunilor prea positive, pe care Prinţul Lieven le-a făcut la Londra, în ciuda depeşelor circulare, în ciuda articolilor imprimate în „Journal de Saint-Petersburg, tot mal pun la îndoială, câ Ţarul ar fi Intr'adevăr hotârlb să atace Turcia. Eă numai împărtăşesc aceste îndoieli şi prea mult mă tem câ pănă ce vă va sosi această scrisoare, Monsigneur, veţi fi prea mult convins despre ceea, ce zic.*
   Cavalerul de Gentz mal 9crie la 2 Mal şi mal scrie la 16 Mal ; dar’ această din urmă scrisoare nu mal găseşte pe adresant: Voivodul Gri-gorie Ghica e refugiat. Resboiul s'a amănat de pe un an pe altul, de pe o lună pe alta, de pe o sep-tămănâ pe alta : îu sfîrşit Ruşii aQ
TIMPUL
Aceasta eînsă în contrazicere iztnt cn tec-stul tractatelor, cât şi cn părerile cares'aă emis tot-d’anna în Viena şi Berlin. In tractata! de la 20 Aprilie 1854, în care Ans-tria şi Prusia işî garantează reciproc teritoriul contra a ori-ce atac, era an articol suplemen tar, in care •ocuparea Principatelor danubiene Moldova şi Muntenia se declari! ca fiind o periclitare a intereselor germane şi austriece., In acest articol s’a statornicit: 1) Ca Austria sS provoace categoric pe guvernul de St. Pe-tersbnrg *de a evacna teritorial Moldovei şi al Munteniei, şi căPrusiasă iîdea sprijinire întrn aceasta; 2) că toate măsurile pe care vre-nna dintre ambele puteri le vor lua in nrma nuni eventual refus al guvernului de St. Petereburg, să fie privite ca intrând în categoria demarşelor garantate prin tractat; 3) ca intrnparea Principatelor Dnnărene în Imperial rnsesc să fie luată drert *casus belii.,—Iu urma so-maţinnei Austriei Buşii nnmai de cât aii evacuat Principatele dunărene.—In tractatul de la Paris s’a statornicit, că toate măsurile de apărare, pe care le vor lua principatele în lăuntru ori în afară, vor trebni să fie statornicite, in înţelegere cu înalta Poartă, (Art. XXVI.) Chiar însă când gnvernnl României s'ar emancipa de tractatul de la Paris ori dacă s’ar declara incapabil de a ’l face să fie respectat, România tot ar trebni să fie privită ca nn teritoriu neutral, care nici într’un cas nu ar fi îndreptăţit de a da sprijinire operaţiunilor resboinice ale Rusiei de cât *dacă s’ar hotărî a declara şi din partea sa res-bel Turciei. Numai dacă Rusia ar intra cn forţa şi dn contra protestului declarat al guvernului românesc în ţară, numai a-tnncî acest guvern ar putea să fie scutit de respunderea pentru cele întâmplate.,
    De la anul 1354 nici interesul Germaniei şi al Austriei pentru independenţa şi neutralitatea Principatelor nn a slăbit nici nu s’aă adoptat relativ la România principii de drept internaţional ori chiar nnmai itern, care ar pntea câtu-şî de puţin justifica întrebuinţarea, pe care oştirile ru-eştl ar voi să o facă de teritoriul român.
    Trebuieşte să ne cuprindă nimirea văzând că această mai importantă cestinne, de la care atârna succesele resboirei ruseşti, până acum din nici o parte nu a fos* luată in consideraţiune.,
    Aceste cuvinte ale unul diplomat sunt însele destul de lămurite spre a face ori-ce comentare de prisos. „Fremdenblatt* nu acordă Turcilor dreptul de a trece Dunărea ; remâne să mai vedem, dacă ea îl acordă Ruşilor.—Noua faşă de acţiune diplomatică devine tot mal probabilă.
   Se scrie cătră „Tr. Baltt.* După relatările din Constantinopol, ah şi Început marşul strategic al armatei turceşcl în Asia şi cu toate că oştirea acolo are să lupte cu mari dificultăţi de teren, se va termina poate în săptămâna aceasta. Ştatul general al acestei armate îşi va stabili cartierul în cetatea Kars, iar intendenţa generală va rămânea tot în Erzerum. Dar şi în Asia, ca şi In Europa, armata turcă va aştepta mal-bucuros pe inimic să vină, de-
cât să ’I meargă înainte, avend acolo ca şi aici locuri foarte bine fortificate, cari promit mal mult de la defensivă decftt de la ofensivă. Şi lipsa cea mare de mijloace de transport, ce doranesce la armata aceasta, nu l permite să înainteze în ţara inimicului In coloane m irl şi regulate şi ast fel se va ţinea bi nişor după unim cetăţilor sale.
   Din contra insă, cavaleria neregulată. care s’a aşezat in castre întărite la sudul cetăţii Kars. va fi dirijată pe teritoriul inimic îndată după începerea ostilităţilor, spre a purta acolo un „resbel cam după obiceiul sălbaticilor.” Această cavalerie neregulată se compune însă numai din nisce triburi curde şi arabe, cari nu prea sunt familiarizate cu tactica militară europeană, dar pot fi întrebuinţate prea bine la servicii de reeunonscerl. Pentru aceste triburi sălbatice, cari neam de neamul lor duc o viaţă nomadă, acest răboiă barbar va fi o plăcută oeupaţiune, fiind-că atunci vor putea percepe contribuţiunl în vite, victualie şi bani şi apoi a tăia ini micului căile de comunicare. Forţele acestei cavalerii neregulat este numai de 11,000. din cari 7(j)00 simt Kurzi iar cel-l’alţl Arabi.*
   Englitera. Lordul de Granville atrage atenţia parlamentului asupra protocolului, regretă, că proectnl protocolului nu a fost înaintat adunării, relevă, că în protocol nu mal este vorba despre garanţiile turce, pe când intenţiunea espresă în protocol despre survegberea esecuţiu-nil reformelor, trebue să fie privită ca o presiune, despre care n a fost Înţelegere nici cu o putere europeană. Nu este o diferinţă esenţială între protocol şi memorandul de Berlin. Pe timpul memorandului de Berlin, Europa unită ar fi putut prea bine să îndemne pe Turcia să cedeze. Lordul Granville cere lumină asupra declaraţiunil Rusiei, a Italiei şi a Angliei, mal cn seamă dacă alte puteri ah aderat la acele de-claraţiunt; regretă, că Turcia refu-sand de a accepta proposiţiunile puterilor, tot-d’auna a dat să se înţeleagă, că n’are a se teme In nimic de la Anglia. Infine Granville justifică atitudinea oposiţiunil
   Lordul Dprby răspunde, că Corniţele Şuvaloff a fost contra publicării proectulul de protocol, şi că suut mai multe proecte de protocol Cât privesce omiterea garanţiilor pretinse mal nainte, acum a fost vorba mal mult, de a aduce o soluţiune pacifică ; a trebuit să se acomodeze după relaţiunile dintre Turcia şi Rusia. Memorandul de Berlin a propus măsuri eficace, sad cu alte cuvinte, ocuparea militară a provin-cielor turceşcl revoltate. Anglia n’a primit.
   Ultimul articol al protocolului nu însemnează întrebuinţarea de măsuri coercitive contra Turciei, ci din contra, că. dacă Turcia n’ar împlini unele lucruri, Anglia va consulta puterile, ce este de făcut. Dacă Eu-
ropa unită ar fi reuşit cu cererile rale la Poartă, pste imloios în faţa resultatelor Conferenţel din Constantinopol.
   Cât privesce Gecjaraţiunile. apoi Anglia a întrebat pe Rusia, dacă e gata a desarma In caşul când se va semna protocolul.
   Rusia a răspuns că aceasta depinde dela conduita 'Turciei. După acestea Anglia a declarat, că este corăspunzător scopului, că, dacă protocolul ar rămânea fără resultat, documentul să nu poată servi la nici un alt scop. Anglia a primit mijlocirea între Rusia şi Turcia ; dacă Anglia n’ar fi semnat protocolul, şl-ar fi asumat toată responsabilitatea. Crede că trebue să se abţină de ori-ce speculaţiune asupra configuraţiunil viitoare a lucrurilor.
   Rusia Plecarea M. S. împăratului la armată se aşteaptă cât de curend. lmperatorul nu va lua parte la campanie , ci numai va inspecta trupele.
   Nu s’a dat încă ordinul de declararea resbelulul. Situaţia actuală si-lesce pe Rusia la o acţiune oarecum unilaterală. Dintre puterile europene numai Rusia a mobilizat, şi modul brusc, în care Turcia respinge protocolul de Londra, ar cere dela Rusia un pa.? înapoi, ce nu 9e p6te motiva cu nimic. Tercia vrea conflictul şi împinge la resbel ; dănsa nu numai a respins protocolul în circulara sa, ci a contestat in genere puterilor europene dreptul şi posibilitatea, de putea In ver un mod, propune, protege sah surveghea reformele interne în Imperiul turc. Prin aceasta s’a creat o situaţie cu totul nouă. care înlătură şi basa ultimei conferinţe. Rusia, care a mobilisat pentru neavansarea se-milunrl spre Belgrad, pentru Introducerea de reforme în imperiul turcesc spre asigurarea creştinilor, pentru garantarea şi survegberea acestor reforme, — a dat în timp de cinci luni, un esemplu rar de intenţii pacifice şi apropiere posibilă. Turcia a respins toate ocasiunile oferite, de a da lucrurilor o turnură pacifică ; ea împinge la deciderea armelor ; Rusia care stă sub arme^care şi-a manifestat iubirea de pace, nu poate ceda.
    PREPARATIUNI DE RESBEL
   Din Ruşciuk se scrie către „Gazeta de Colonia,* la 15 ApriliO. :
   „Actualmente s’a început şi se urmează cu marşul armatei de la Dunăre şi cu lupărţirea el după bri-gade. Până acum se observă o concentrare în direcţiunile următoare: Mal întăib In direcţiunea de la Vi-din şi Lom-Palanka spre Calafat ; acest corp va remâne de 50,000 soldaţi şi are la disposiţie materialul pentru două trenuri complete de poduri, adunat în faţa insulei de jos de Vidin, şi în faţa satului român „Cetatea,* după toate semnele. În-
dată ce se va începe resbelul se va încerca luarea „Calafatului* ca un cap da pod pentru Vidin. Al doilea s a pus un corp de 10 —12,000 oameni intre Raliova şi Nicopoli spre valea Oltului şi a Turnului Măgurele. Al treilea de la Rusciuk până la Tnrhnlel: aceste trupe dimpreună cu cele asceptate in oftte-va zile, se vor urca la cifra de 10 — 20.000. Al patrulea punct de concentraţiune se Întinde de la Silistra până la Ra-sova şi va coprinde 25,000 oameni. Al cincilea este In Dobrogea, unde până aemn nu s'a concentrat nimic şi trupele d’acolo sunt prea puţine ; dar urmează a veni altele atât de la Dunărea de sus, cât şi din Constantinopol, în cât corpul de acolo In săptămâna viitoare va putea fi de 12.000 soldaţi.—Al şaselea pentru Vama de 22,000 până la 25,000 aamenl. Al şaptelea corp se va concentra în posiţie centrală de la Şumla până la Rasgrad spre dunăre de o parte, şi spre Kazan şi Osman-ba-zar la poalele Balcanilor, de altă parte, în număr de 32,000 până la
35,000   soldaţi. Sp formează la Zam-boli şi Sagra un corp de reservă, ce e deja de 8 batalioane şi două baterii, un al doilea la Tlrnova, cu 7 batalioane şi trei baterii; al treilea intre Sofia şi Niş cu 16 batalioane, 6 baterii şi un regiment de cavalerie ; alte mal raid etape se află prin diferite puncte importante : Ia-inbazar, Bazardjik, Cbiustendje, etc. Alte corpuri de reservă se vor forma din batalioanele de Mustahafiz! chemaţi de nou sub arme. Flotila dunării, care a fost adunată Intre Vidin şi Rusctuk, s’a retras la Dunărea de jos, afară de 6 corăbii, unde se va împărţi între Silistria Orşova şi Tulcea-Sulina. Fortificarea strîmtorif din „Calcan* s’a început al’altâierl sub conducerea a trei ofieerl, cari ah plecat acolo dinVarna. Cerchezii ah primit ordinul să fie gata. Al'altă-ierl s'ah deschis aici depourile de artilerie, aşezăndu-se 96 tunuri pe şanţuri. De azi dimineaţă se lucrează necontenit Ia fortificaţiunea şi armarea cetăţii.*
   Cetim în ziarul „K. KOzlOuy.*
   De când firul electric a transmis pretutindeni ştirea mal ca positivă, că Ţarul este gata a începe acţiunea de arme, după ce încetase orice acţiune diplomatică, met toată presa streină nn încetează de a face responsabila pe Rusia de cel mal mic pas spre fruntariele ţării. Se vede că ultimele termopile prin care va trebui să treacă Rusia, este România, şi trecerea prin România provoacă multe piedici. Aci este nodul gordian. Era de mirare cum toate cabinetele se făceaţi indiferente la hotărârea, ba chiar şi ameninţarea Rusiei de a trece graniţa României contra Turciei.
   Toate ziarele oficioase se lepădau de ori-ce amestec şi susţineaţi din toate răsputerile, neutralitatea statelor europene ; ah lăsat pe Rusia
până a pune piciorul pe malul Prutului şi aci II cer desluşiri.
   Adevărat nimic mat lesne de cât a ridica mâna. Dar responsabilitatea? dar tractatele, dar nevătăma-rea teritorielorh neimplicate? Dar turburarea liniştel fără cuvănt? Dar in fine bravarea bunelor reguli şi legături stabilite?
   Eatâ armele cu care mal toate puterile Europei vor să ţină în loc pe Rusia. Reuşi-vor? Vom vedea, destul că momentul nu este răfl ales. Presa rusă şi rusofilă dă strigăte de disperare şi lupta cu putere, dar i se respunde cu acelaşi indiferentism, cu care să respundea la ameninţările Rusiei.
   SCRISOARE ADRESATĂ.
                                                                                                         TIMPULUI
                        5 Apţi Uf 1877.
      Domnule Redactor e.
   In fine o data cn dezrobirea p&rţet de dincoacî de Milcov de snb dictatura yFac-ţiunel^ * scăpă şi laş al de admini straţio nea virtnosulaî seQ ex-prefect, pe carele dacă *1 vom socoti acnra la eşire, de ce a loat şi de ce aii făcnt şi produs, apoi z83 nu ştim ce adeverinţa ar primi de la judeţ,
   In fine d-nu A. M. Şendrea, prefectul de judeţ, d-nn Langa (liniştitul) prefectnl de oraş şi d. Calirnănescu, şeful sergenţilor, ’şî dau de asta-dată braţul îu adevăr ,liberl *şi indipeudenţî,f cum ar fi trebuit în tot-d’a-uni se română.
   Ce se întîraplă îngă :
   Guvernamental de fapt al d-lnî Holban prin ascultătorul şed amic ministru N. Ionescn, de abia s’ail fiuit, şi alta epocă naroaî puţin strelacitu, se arată.
   Lumea care ’şî oprise un moment rîaul a început iarăşi a zîinbi şi a se pregăti de ris cn hohot.
   Guvernământului Holban-Anghel-Corje-sco-J. TACU-Hazu-Paladi (profesoral) Du-de3Cn-Camban, îi succedează dupe aparenţe guvernământul dictatură Mărzescu. Iu loc de .blanc-bonnet* acnm e >bounet-blanc.*
   De la prima zi, imediat dnpe depunerea jurământului şi a schimbare! scaunelor îu anti-camera cabinetului prefectorial, junele şi inimosul nostru ex-agent la Roma, actualul prefect, imediat a început a justifica îngrijirea aşteptătorilor de maî bine, prin cea maî perfectă slăbiciune, a nu face un pas măcar, fără controlul aprigului să ti amic şi mentor d. Mărzescu.
   Ş’apoî bietul prefect, pe lingă ciocan, are şi nicovală: pe cumnatul săă d. Tacn
procnror-general; căruia ,facţiunea* nu ’î permite a se retrage cu tot îndemnul, de Ia putere: nnmai spre a pntea măcar obţine câte ceva de la junele ispravnic eX-agent diplomatic, pentra ca veninul cald să stea.
   Cum vedeţi, stăm bine de tot, şi tot maî bine aşteptam, căcî se zice că la oraş ne vine na »Prefect-Argus* alt cumnat al d-luî mentor.
   Resnmatul îusă ? Resnmatul e că ve pot prezice mai mult de cât sigur, că după ultima lecţiune dată prin picarea ,facţio-niştilor* la ultima alegere jndeţiană, o nouă probă Re va da prin renşirea tot a
intrat în Ţările Rom Ane şi luptele s’îiu început.
    Cu aceasta se terminâ cele trei volume de depeşl inedite.
   OCOLUL PAMENTULUI
                                                                                                                    in
                                                                                                            eo DE ZIIjE
                                                                                                                   Vili
   Fix, în câte-va momente njnnReae pe Vântură Lnma care căsca gnra privind,încredinţat, că era obligat m vază totul.
   *UeI bine, amicul raeă, îî zise Fix, vi s’a visat pasportul ?
   —      Aî dumneata eşti, domnule! respunse francesul. Iţî mulţumesc. Suntem foarte în regulă.
   —   Şi privesc! oraşul ?
   “*" Da, însă călătorim aşa de iute, în cât îdjî pare a călători în vis. Aşa dar suntem la Snez?
   —   La Suez.
   —   In Egipt?
   —   In Egipt.
   —   Şi în Africa?
   —   [)a, în Africa.
   —      In Africa! repetă Ventnră Lume. Pare că nu’mî vine a crede. Incbipnesc^’ţî, d-le, ca nu credeam sa mergem maî de parte de cât la Paris, şi această minunată capitală, am revăzut’o n^tnaî de la şapte ore donS-zecî minute dimineaţa, până la opt ore patrii minute, între gara Nordului şi gara Lion, priutre geamurile uneî birje şi p’o ploae torenţială ! Regret! Cât ’mî-ar fi plăcnt să mal re văz Pere Lachaise şi circnl de la Câmpii Rliseî.
   —      Sunteţi foarte grăbiţi?—întrebă inspectorul poliţiei.
   —      Eu ? nn, dar stăpânul meii. Eram să uit, trebue să cnmpSr călţun% şi cămăşi. Am plecat fără bagagiă, nnmai cn nn sac de noapte.
   —      Te dnc eil la nn bazar nude veî găsi tot ce’ţî trebue.
   —   D-le, răspunse Vântură Lume, aî, ! o bunătate! . . .
   Apoi amânduoî plecară. Vântură Lume vorbea mereti.
   ,Toate ca toate, zise el, unuia! să nn plece vapornl fără mine.
   —      Aveţi timpnl , răspunse Fix, este nnmai două-spre-zece.
   Vântură Lume ’şî scoasa ceasul cel | mare.
   >Donă-spre-zece? Nn se poate ! La mine nnmaî nonă şi cîncî-zecî minute 1
   —    Ceasnl d-le întârziazn răspunse Fix.
   —      Ceasnl meii? Ceasul familiei pe care ’l-am moştenire de la strămoşul meii, nu greşeşte nici cu cinci minute pe an. Un adevărat cronometru !
   —      Sciţi ce este,^ răspunse Fix. Aî păstrat ora Londrei, ^care întârzie cn vr’o d«me ore pe lângă a SneznlnT. Trebue să aî grijă d’a aşeza ceasnl cil amiaznl fiecărei ţări.
   —- El să schimb ceasul, striga Vântură Lume; nicî o dată!
   —      Bine, dar nn va fi de acord cn soarele.
   —      Atât maî răă pentru soare; a lui va fi greşala!
   Şi bnnnl băiat ’şî puse ceasul în posn-nar cn nn gest măreţ.
   Cftt-va timp în urmă, Fix ’f zicea;
   »A’ţî părăsit., Londra aşa în grabă?
   —      Ba bine că nn! Mercnrea trecută, la opt ore seara, în potriva obiceinrilor sale, d-nnl Fogg, se întoarse de la Clnb, şi nn treenseră t.r«î cnnrtnrî de oră şi era pe drum.
   —      Dar unde oare se duce stăpânul du-mitule?
   —     Tot înainte! Face ocolul pământului !
   —• Ocolul pământnlnT? strigă Fix.
   —     Da, în opt-zecî de zile ! O prinsoare, dar intre noî fie zis, n’a cred. N’are nicî nn înţeles, Trebue să fie altă causă la mijloc.
   —   A ! e un original d-nnl Fogg ?
   —   Cred şi eă.
   —   E bogat ?
   —     Fără îndoială, şi-a Inat cn dânsnl o snmuşoară bnnă, în bank-note tot nouî! Şi nn iconomiseşte banii în cale! O probă! A promis o gratificaţie bnnă raachinistu-lul >Mougolia,* dacă vom ajunge maî înainte de ora reglementară la Bombai !
   —     Şi cnnoscî de mult pe stăpânul dn-mitale ?
   —     Eă, răspunse Vântură Lume, am intrat în servicinl r?1 chiar îu zio» pi®* cărei.
   *Se înţelege de sine, ce efect produceai aceste rPspnnsurî în spiritnl agitat al a-gentulnî poliţienesc.
   Aceasta grabnică plecare de la Londra> puţin dnpă fartişag, snruft cea mare luată cil el, ncea grabă de a ajunge îu ţâri depărtate, protestul nneî prinsorî escentrice, toate încredinţai! şi trebnia să încredin-
ţeze pe Fix în bânnelile sale. Ceea se înredinţl Fix din conversaţia cu francesul era că Fileas Fogg nu va debarca Îa Snez şi că, într’adever, mergea la Bombai.
   * Departe o fi Bombai? ^trebn Ventnră Lume.
   — Departe, r8srunseVg trebue
vr’o zece zile pe mare.
   - Şi in ce {arii e Bombai ?
—   In Asia.
—   In Asia ?
—   Da.
   —  Drace! SS'tî spun . . . e un lucro
care m8 ingrijesce ;.. e lumina?
   _ Ce luminii ?
   -             de «nr * '«rapel mele, pe cir» »ra niUt b!( o «tine, ?i oare »rde acnm în socoteala mea. Ara socotit gi n.8 costS don8 shillinge in fie.care zi< toonmi şase pence mal mult de cftt efiştig eil, şi înţelegi cX dacă călătoria s’ar prelungi.*
   Fix auzea el istoria gazulnl ? Este de îndoit. Nn mnl asculta, 'şl lua o decisie. Ajunseseră la bazar. Fix lasă pefrances să ţî facă Urgnelile, ’î recomandă să nu în— tăr/.ieze, apoi se întoarse ca grabă la consulat.
   Fix, convins, era de sînge rece.
   ,Domnule consul, zise el, nn mai am
T I M !’ U L
candidaţilor conservatori U ambele colegii I ţi aj ÎFrţi atonei ▼* fl permis a se întrebai ,Frâtaunt, urnit tj/1-'
  Salutate ţi copsidiraţiuiiils Biele, A.
          ’ ~~--------■ T
                                                                                             Mişcarea funcţionarilor in România snb radicali.
                                                                                                             ILFOV
                                                                                                                           A dmirustraţiti.
                                                                                                                              (Uraarel
                                                                                                           D. M. Petresca, ofieer de sergenţi, inloc, en M. Zlotescn (12 Innie 76)
  —    Petr» Spltam. ofieer de sergenţi înloc.
       en Vasile Dimitrescu (12 Innie 75).
  —    T. Popeecn, tub-comiror în roţin, înloc.
       on C. Lascu (12 innie 70).
  —    L PetrovicY, enb-eomisar în verde in-
       locnit en I. Bădole'irn (12 iunie 76).
  —    Consiliul general ţi comitet ni permn-
       nent al districtnlni disolvate (17 in-nie 76).
  —    Al. Lnbovnry, membru al comisiei cen-
       trale de Statistica, demisionat ţi înlocuit cn Ion Gbiea (17 innie 76).
  —    CKr. Atanasin, sub-comi—r in reţin,
       mntat ţi înloc. cn N. Doicescn (17 innie 76).
  —    N. Doicescn, snb-comisar in roţin mu-
       t„t ţî înlocuit cn Chr. Atsnasm 117 innie 7d).
  —    B. P. Hăsdelf, membra al comisiei cen-
       trale de statistica, înlocuit en D. [A. Sturzea (22 innie 76).
  —    V, Panaitescn, snb-comisar în negrn,
       înloc. cn Taehe Vasileacn (22 innie 76).
  —    I. Popescn, ofieer de sergenţi de zi, în-
       locuit cn C. Stefanov (23 innie 76).
  —    D. Rădnleson oficiant snperior la cor
  . pol telegrafo-postale, se distitne (30 iunie 76).
  —    N. Haritun comisar poliţienesc la gara
       Tergoviţte în loc vacant (23 innie 76(
  —    D. Christescn, snb-comisar în albastra
       dam' on t, înlocuit cn Alex. Mincn (2 iulie- 76).
  —    Taobe Vasilescn, ofieer al sergenţilor
       de. zi din galben, trecut in altă funcţie, înlocuit cn Nicoiae Ioneacu (2 iu lie 76).
  —    Vaaile Toncoviel, ţef de biroH la di-
         vini* comunali înlocuit cn Mihail Ni-colac (16 falie 76).
  —    T. MXIdărescn, ţef de divisie, treent
       ia altă funcţie, înlocnit cn G. Plersi-oeann (IC iulie 76).
    —    Missil Carp, snb director al serviciu-
         lui închisorilor înloc. cn T. Măldă-resen (16 inlie 70).
    —    Ioan Rnsesra, nnmit ajntor de cores-
         pondenţe la divisia comunală, în loc vacant (16 iulie 76).
    —    George M. yhicH, directornl cancela-
         riei eforiei spitalelor civile, demisionat, înlocnit cn Simeon Mjhălescn (16 inlie 76).
    —    Al. Herţscn, arhivar la ofieinl central
         de statistică, treent in alt post ţi înlocuit cn C. Perticari (21 innie 76).
    —    Ol Perticari, corector la oficial central
         de Bt&tistscă, naintat ţi ialoc. cn Eni. Marinescn (21 inlie 70).
    —    Al. Stefînescn, snb-comisar în verde,
         înloc. cu C. Alexiann (23 inlie 76).
    —    Alecn Iacorache, snb-comisar în roţin, destituit (23 inlie 76).
    —    N. Constandinescn, conductor postai,
         destituit (24 inlie 76).
D. Plopţoreunn, ofieer de sergenţi d« o-rnţ, tntoc. cn XerAifnnt LepMîtteSru (27 iulie 76).
     G. Toiueson, snb-comisar la gara Fi-laret, înlocnit cn Ion llăltăreţo (27 iulie 76).
     Vnsile Teodoreson, nnmit snb-comisar in roţin, iu locui vacant (27 inlie 76 ) G. Persiceanu, ţef de biroif in ministerul de inj*rne, .Oamtat şi u*I/k. in G. Cernescn (29 inlie 76).
     M. Nicolail, ţef de biuroil iu ministerul de interne, 'naintat ţi înloc. cn Ioan Gidognonia (29 inlie 76).
     G- Cernescn, sjntor de corcspondmţă in ministeral de interne, 'ni uitat şi înlocuit cu Dini, Pârvulescu (29 iulie 76).
     I. Calognomu, şeful registratnrel nii-nist. de Interne, mntnt şi fnlor. cn Ioan Pnun (29 inlie 76).'
     Din serviciul telegrafo-postal, prin decretai No. 1510 din 3 August 1S76, se distitne patrn-zecl ţi şase funcţionari.
     BrStiann Mihail ţi Teodor Mihail, oficianţi in serviciul telegrafo-postal, destituiţi (3 amru t 70). (Va urma)
   */.ina dară de astă/.î fiind tot-o-dată zinn nascercî Măriei Tale ţi r.inuj plobjsei-tulnl, este o zi dragă Românilor cn o zi de bun ajutor patriei noastre,
   ,Să Irăesct Marin Tal -Să trăească Miri i Ra Doamna !*
   Măria Sa Domnitorul a bine-voit a rea-pnnde :
   »Suut foarte mişcat de cuvintele co'mi adresaţi. Am toată iucrederea că, cu ad-Jutoru 1 lui D'imuez.eă, cu concursul Naţiune! şi al armatei, vom trece aceste timpuri grele şi că ţara ra fi păzită în fnr-tena care ameninţă Orientul.
   .Împrejurările de astăzi sunt mai serioase de cat ernii acam 11 ani, când M'nin pus in capol Naţiune! care M'aulet; cu toate acestea nu MS tem, căci snnt con-ins oă Românii n'afl uitat nici bărbăţia, nici prudenţa strămoşască, cu care Ţara s'a strecurat prin atâtea greutăţi.*
                                                                                                  © APRILIE.
   La 8 Aprilie, aniversarea nascereî şi pro-clamărol Măriei Rale de Domn al românilor, s'a celebrat la 11 ore, în săntn biserică a Mitropoliei, nn Te-Denm, de către P. S. 8. Episcopul Ghenadie, fost Episcop Argeş, asitat de P. 8. 3. Vicarul Mitropo Vei şi Inaltnl cler.
   La această serbare se aflai! faţă: d. mi-nistru-preşedinte împreuna cn cel-nlţî d-ni miniştri, d. preşedinte al Adunare! deputaţilor împreună cn d-uil deputaţi aflaţi in capitală, casa civilă, şi militară a M. S. Domnitornlnl, d-nil prim-preşdinţî «I înaltelor cnrţl de casaţinne şi coniptnrî cn mat mulţi din d-nif membri ţi proenror al acelor curţi, cnrţile’şi tribunalele. D-niî prefecţi a! poliţiei capitalei şi districtului Ilfov, consilinl municipal, ofiţerii superior! din garnisonă, înalţii fnncţionarl nlStatn lui şi nn numeros pnblio.
   lTn detaşament de infanterie se nfi» în cnrtea Mitropoliei, pe care, după terminarea, serviciului religios, M a trecut în reviată D. ministru de resbel.
   Această zi de sărbătoare naţională s a annnciat publicului Capitaliei prin 101 salve de artilerie.
   Un mare număr de notabili şi funcţio nari aă mers, în urmă, de s'au înscris la Palat, eară d-niî miniştri, fiind primiţi presenta omagielor lor I. L. L. L. Domnitorului şi Doarauel, cu această ocasiune d. prim-minislrn, in numele gnvernnlnî a rostit următorul discurs:
       . Măria Ta.
   Astă-zî se implinesce nn-spre-zece ani, când Ţara era frământată şi turburat de îngrijirea ce avea pentrn condiţiunile ei de asistenţă politică şi naţională.
   Astăzi de şi ţara se află In condiţinnî şi mnl grave şi mal ameninţătoare, ea to-tnşî privesce cu linisce şi încredere invii-tor, pentrn că are pe Tronnl României pe Acela care a răspuns la apelai s?fl de a* cnm 11 ani eu atâta devotament şi curagiă şi a şcint in tonte ocasinnile cele mari să identifice dorinţele Sale cnnle Naţiunel
   M. S. Domnitorul n mers erî, 7 ale carenţei, la Giurgiu, spre a inspecta batalionul de dorobanţi, escadroanele de roşiori şi de călăraşi, cari se nflă acolo in gar-nizonă.
SCIRI SOSITE CU POSTA DIN URMA
                                                                                                                                                                                                                                           bomlra, 1? Aprilie.
   După o ştire acreditată prin cercurile diplomatice locale, vor avea loc negocia-ţinui între cabinetul de aici şi Poartă, iu privinţa unui eventual atac a flotei turce asupra Odesoî. fiind în interesul cotuercia al Angli'-T, c» acest empurid se rămână neatins in resbrinl viitor. Prin nrnţira cu greu se ra intempla o bombardare a aees-tni oraş, chiar şi dacă torpedele ar permite apropierea flotei turce.
                                                                                                                                                                                                                                     St.-Petemburg, 18 Aprilie,
   Ştirile răspândite relativ Iu o eventunlâ schimbare in ministerul turcesc nu se n-deveresc şi par inesacte. împăratul şi marele duce ereditar vor pleca la Chişenăă Vineri şi vor sosi Luni.
                                                                                                                                                                                                                                           Londra, 18 Aprilie.
   *Morning-Post, este informată, că comitete Şuvaloff. dacă se vor termina negocierile pendinte, va părăsi Londra peu-tru scurt timp. Acest pns nn involvn nici o schimbare a relaţiilor ,fntre Anglia şi Rusia, ba călătoria poate să aducă in fine o înţelegere.
   *Dailv Neivs, recomandă oonparea Con-stantinopolulnî din partea Angliei, in casai când Rusia ar manifesta veleităţi a-snpră'î. Dar ocnpaţiunea să nn se termine cn înapoerea oraşnlnî iar in mâneie Turciei, dacă ocuparea se va face pontru interesele Angliei.
                                                                                                                                                                                                                              Csnstantinopol, 17 Aprilie seara.
   Sitnaţinnen este neschimbată. Consiliul de miniştrii ţioe şedinţe în toate zilele. Se crede că supnşiî ruşi vor fi scoşi din ţară in cas de resbel. Ambasada rusă n'a primit încă ordin de plecare.
   Din Kişeueă se anunţă, că delegaţii muntenegreni snnt aşteptaţi neolo. Se crede că vor avea o întrevedere ca Ţarul şi cn principele GorceacofT care poate va însoţi pe împărntnl.
   Din Rosciuk se scrie: Consnlnl local rns căpătă ordinul, de a fi gata de plecare: generalisimul Abdul-Kerini-paşa a sosit asta-zl aici însoţit de Ahmed Einb-pnşa şi mâne pleacă la Silistra. 70 tnnnrî krnpp aii sosit aici.
   După soirile din Vama, ştabnl general turc a njnns acolo şi se pregatesce a pleca la Knscink.
   Din Tulcen se anunţă, că nil maî venit două monitoaie turcescl spre întărirea flotilei dnla gurele Dunării.
                                                                                                                                                                                                                                             Vleoa, 18 Aprilie.
   .Ciiin ni se anunţă din cercuri diplo-
,mutice, Cabinetele din Viena, Paris şi .Londra au notifirat iu JlaCnrfcacI, că ra-,portal stipulat in tractatul ite l’aris in-,tre Români» şi Turcia, va fi considerat >cu ne mal esistl nd, din mnmrntnl ce Ro-,mânia ar participa 1» Acţiunea Rnaieî.*
                                      /D. Li..)
                  Ceavtantlnnpal, 16 Aprilie.
    Relativ la ocuparea punctelor de pe teritoriul român nu s’a luat încă nici o hotărire: guvernnf nu va lua buturii re de cât in momentul, rând ruşii ar trece Praful.
                          Cattaro, 18 Aprilie.
    Vnpornl rnnese, Kornilow, aducând cereale pentru Muiitenegrii, a primit ordin de a se întoarce nu ma! de cât la Odesa. Ordinul era atât de stârnitor în cât vaporul nn a putut du iarna toată povara, ci a fost silit a dnce cn rine peste 2090 saol. — Din Cetinge se anunţă că reprezentantul Militar rnsesc pe lângă Principele Niohita, Colonel-lucotenent Bogoljn-boff a primit conducerea statnlnt maior muntenegrean. Colonelul Bogoljubotf nn de mnlt a primit de la Ţarul Alexandru o snhiă de onoare cu inscripţia ,puutru bravură.*
                                                                                                                         NOUTĂŢILE ţ)ILEl
    Corpurile Legiuitoare, ne spnne .Monitorul Oficial* de azi, sunt convocate in sesiune estmordinară la 14 Aprilie (Joi). *
                                                                                                                                   » »
    Regulamentul rechisiţiunilor militare. In
acelaşi numer ai ‘Monitorului, citim şi regulamentul rechisiţiuuil >r militare, al cărui coprins, interesând toată ţeura, în faţa pregătirilor de resboifi, il rom pnblica in tr’nnnf din itnmerfle viitoare.
                       *
                                                                                                                                   * *
    Prefecţi noi D. Georgian este nnmit pre
foct la Iaşi in locul d-luî Şendrea demisionat ) d. Pliios, prefect la Oahnl, in locul d-lnî Şerbănescu demisionat.
                       m
                                                                                                                                   * *
    După otărîrea Senitnlul din Bnnl tre ent (Vezi Monitorul de Ia 5 MaiQ 1S7G), alegătorii, cari n'nd tnsrcis din nod la începutul nnului na nd drept a vota, daea nu preaintă otărirea definitivă a Curţii de Casaţinne. Să protesteze In scris d-niînle-getorl, când binrourile vor admite la vot alegători ce Tln îndeplinesc această condiţiona.            -
“ *
                       * *
    Numiri fn armată. Locot-colouel F5\-coeann Ştefan este reeheraat Hin neactivi tute în funcţiunea de director general al ministernlnT de resbel, aflata vacantă.
    Colonelul Haralambie Nicoîae eate numit comandante al miliţiilor dîn divisio-nea 1 teritoriala.
    Colonela! Costaforu Vasile este nnmit comandante al miliţiilor din divisiunea 2 teritoriala.
    Colonelul Dimitreacu Nicolna eate numit comandant»1 nl miliţiilor dîn din divisin-naa ^ teritoriala.
    Colonelal Mayriehi este numit comandau te al miliţiilor din Idivlfciunefil 4 teritoriala.
    Ajcesto funcţinnj ror retiibnidir ditele ce se vor deschide, pentru concentrările de estimp, Ia capitolul personalaluî st a tu Iul-major general.
                      9   •
    Rechlsiţiune. A/.t koţî loonitjri din capitala cari au col, aQ fost aduşi la prefectura de Tlfov, împreunît cu caîî lor, pentru u se alege nninerul trebuincios artileriei^.. din ent sail proprietarii lor, nn se *cia* cacî chîumarea nn dcslnşesce bine.
CURS DE EFECtE PUBLICE SI DE DEtISE
                                                                                                             Bucvmci, 8 AprilU 1877.
      V A h O A li R A        Or«U Offtrlt. Praall  
                                 1        1  Beai   
Oblig. Rurale . 10% 186* 1     ---     75V, 74*1*   
                 • » la *orţl  --- _                
    I«npr. Oppenheuo 9o/018b6  --- ---        ---   
     Oblig. Uomeniale 8% I8T1   «8 60       681/,   
    » , eţi t** 1 a eort^      --- 95         ---   
       > CrMit fonc Rur. 7n/0  --- G5       647,    
, Credit fonc. Urban             _ 5.5              
     Impr. Muu. C»p. 80% 1875  --- 0d         63    
 Pra,il (300) Joi.&Bâ» fr. 10  --- 113      _       
Acţil C&île fer. rom. 6% 1888   -- ---      ---     
      » priorititţl 6®/® 1868  --- ---         -    
Dacia 0-le de Atrisf.          --- _        ---     
       Act. (fr. 500) 8% 1871    _ 250      _       
   Romanii C*1* de Aavig.                           
    i -X. (fr. aoo) 8o/o 1873  --- 55       ---     
Mandate ........               --- _        ---     
   Impr. Municipale fr. 20     --- 21       20 V»   
Aat. Gnanciare Române8%        --- ---              
   C&ile ferate OttomiLre                           
Act (fr. 400) 3%               --- ---      ---     
Renta Română......                 ---      ---     
           CUPOANE                                  
Oblig. Rurale p. Octomb a.c.       92       ---     
             • Domeniale ....      »7       ---     
         » Fondare rurale , .          87V, ---     
              • Comunale ....  ---          ---     
           DBVI8K                                   
P iri i..........                     99.10 99.10   
Marsilie........                   _        ---     
Bruci * ,**i........               ---      ---     
Anve i.........               _      ---    ---     
Elveţia.........                __ __       ---     
Lon-fra . ......                     «47H/i 24771/, 
Londra domic.l.....                  ---    ---     
Amuterdam.......                      _     ---     
Vifn» ..... ....              __     ---    ---     
B»! .........                       1*1 >1. ---     
Li paca . , ......            _             ---     
K«f-'Uipt........                    ---    ---     
Lira Otoman......             2171   ---            
Odben a'i"tr.......                1177     1 -     
Atţio c. Argint......          ---      --- 1 -     
                                                                                                          ClTR8UL DE BERLIN
                                                                                                          20 Aprilia (st. n.) 1877.
Acţiunile căilor ferate române . Obligaţiunile române 6 °,0 . . . Priorităţile căilor fer. rom. B"/o ■ împrumutul Oppenheim . . .
Napoleonul.................... 10 29
Viena, termen scurt...........157 T0
10 40
46 — 45 75 75 -
                , , lung .... . 156 70     
                CURSUL YIENEI              
        29 Aprilie (sL n.) 1877.           
Metalice..........                   59 40 
Naţionale.........                 . 64 20 
Ren*» in aur .......               . 70 75 
Lose . ..........                 . 107 75 
Acţiunile băneai......              705 -- 
CreOiturl.........                         
London ..........                 . 129 25 
Oblirmţinnl rural« ungare . .      . 71 25 
              , temeşvar ....   . t)C> --- 
          , transilvane . . .     . 67 --- 
Argint in mărfuri.....            . 114 75 
Ducatul .........                    . 6 8 
Napoleonul........                 . 10 34 
Marc 100 . ........                . 63 45 
                        CĂTRE              
ALEGATORII SENATORIALI COLEGIUL U-'«       
     Alegatorii conservatori din colegial  
II snnt inritatf a se întruni mâne Dn-     
mi nici seara la S ore, în Palatul Dacia.  
peutru a convorbi asupra candidatului      
ce vor voi si propuni.                     
   DEPESI TELEGRAFICE
                                                                                                              Serviciul privat al TIMPULUI (Agenţia Hans)
              Comlantinopol, 20 Aprilie neara.
   îl. Layanl, noul nmbnsndor al F.neliterei, .1 sosii In momentul ;icesta. Vi face mâne fisitt marelui-rizi r.
   0 mulţime de sujnişl Ruşî aft plecat din Constant in»ipol.
                                                                                                        Circulă stromotiil că MiridiţiT s'ntt supus.
nicî o îndoială. Am prinR omul, face pe ementricnl, care vrea să facă ocolul pământului în opt-’zecî d« 7-Up.
    —     E isteţ atunci, respnnse consulul, vrea să se întoarcă Sn Londra, după ce va dejuca poliţia celor dotiS continente.
    —   Să vedem, respnnse Fix.
    —* Nn te încet! oare ?
    —   Ha.
        Pentrn ce AtnncI acest fur a ţînnt să e*î ftn      pnportal la 8ner. ?
    —      Pentrn ce?. , . Nn scifl , domnule conftiL respnnse agentul, dar aacoltă-rc?.
    Şi in cAte-va cuvinte, raportă principalele puncta ale conrorbireT gale cu servitorul lisnlnl Fogg.
    ,AI dreptate, ziae consulq], toate indicele snnt contra acestui om. Ce o să faci?
    ^ Să trămit o teltgr%mA la Londra ca cerere grabnieU rl ml nde^eve nn mandat de arqetşrt J* Bombai,           Imbar-
rhe* pe jMongolia,4 fi «ă ’ml urmăresc hoţii până in India, ţi acolo, pe terito-rinlfi nostru sa mă presint politicosu cu mandatul intr’o mană, iar cea-l-altă mână să 1 o pan pe amăr.4
    /3când aceste ca vin te recealîf, «gen-
etl pleca şi merse drept la biroul telegrafic. De acolo tramine directorului poliţiei mitropolitane teltfframa co ve/arăm.
   Peste nn sfert de oră. Fix, cn nşornl săfl bagagiiî in mână, bnnl destui în bn-sunar, se suia pe ^Mongolia,* şi vaporul nbură pe apele măreî Roşit.
                              (Va urma).
                                                                                                      CONCERTUL LUBICZ
   Când prodoeţiunl da artă ae manifestă la finele sezonului, ele intîmpinâ tot-d’a-unn pretenţinnl mal mari din partea publicului. care .'a oboait gustând, dopa circumstanţe, S»ii prea mult sat! prun pnţin. Ast-fel programele ■« aleg dnpl ^-.,..«5 dificoltete, ce trebn» învuinX.
   Primul nnmăr al programului d-ouluî Lubicz ne-a adns nn concert de Reinecke ale cărui aotive desfăşurându-ae lin , » proape măsiofenn. ţin totu sl pe asbnltăâor caprina de interes, cel puţin prin respectul, ce tot-d'a-nnn 'I va aven o operă bună,
' chiur şi dacă ii lipseşte schinteea divină, de caro afl parte nu mal cel aleşi.
    Esecutarea acestui număr, ca şi a tuturor celor posterioare, sub toate raporturile a fost .corectă,* e»r nn după tipicnl modern, prin care opeTe de artă (câte o dată) se degradează la nişte representaţinnî personale a celui ce eseentă.
    Pocni elastic nl concertistnlnî, ţinuta moderată dar sigură n esecntăril temelor, snnt producţiunl generalminte reennos-cute, pe cari auditorul le-a gustat cn plăcere, fără a simţi nu prea mare dor dnpă o originalitate artistică.
    Concertul Hiller esce'ează, cu deoaebir* la început, prin nn fel de întrebări şi respunsnrl capriţioase şi visătoare, In urmă printr'o fantasie misterioasă, după care vine apoi concluaiouea briliante eu un paa artistio de o inilrăzueală sigură. Mişcările ritmice mut nlese pretntindenl cn mare fericire.
    D-ra Cisciuc şi** Mecntat part»a cu a-bilitnte şi inteliginţn; este de relevata mal cn seamă claritatea pnssagelor gre'e in respe*knl tehnic şi harmonie, de cari Hiller dispune fără multă cruţare. l>in piauiasimo, ce curge en mărgăritarul,
precum şi din tremollo şi saltnl-oetav se cunoasce şcoaln d-lnî Lnbicz.
   Prin Rossini ajungem la partea vocală a Ooncertnlnî, ce a fost representntă in modul cel mai plăcut de Domnişoara A ssan.
   Maestrul Ro-sini, un corifeu din arrier-gardn artei italinne, a adns un ornament şi nn buchet bogat pentru mimica de Concert, ce’şî datorează immortutitnten maî alea plăcutei uşnrinţe, care se poate in-ţelege şi primi de toţi sscnltătoriî.
   Da cn Hanglick fleclara de o barbarie moderna smulgerea arielor de opere pentru concerte, de sigur dîusnl prin asta nn înţelege acele piese frumoase ale coloratu-rel itnliene, car| n’up in sine nicî nn conex ca opera din care snnt scoase. Paralel cu ncpst Rvantugirt merge nepotrivirea teituluT fu musica. OrI-re f»»l do cuvinte so pot uni, fTtrîî paguba, ea ptflSî'g^a c« ourg în \mlarf de nraionie; acî aete vorba numai de efectul tonurilor: Rosstni n'nre fo prolefessor pe nn Wag-ner, şi cuviiitele salu proprii snnt Mînni-ficative:' *C»ne a aacit. ana dîn operele mele, ie-a aoait pe toate.*
   D-ra Assan no-a surprins cn atât mal
plăcut prin esecutarea ariei din Semirn-mis, cn cât aceasta se represeutf rare-orT.
   Netezirea registrelor tonnrilor, timbrn limpede şi o menajare a respiraţinniî stn-diată in mod remarcabil, an arătat valoarea acestei arii, precum şi acelei din Di-nora de Meyerbeer. Deşi aceasta din armă, dnpă forţele disponibile, s’a reprodus foarte bine, r’» observat insă o scor ta re prin transposiţinne. Ori cat de mare a fost influinţft Italiei asupra lnî Mev*erbeerţ el totnşî a adns destulă şcoală clasică mo-şteuîtn, pentru a pane de basă a creaţin-nilor sale nn caracter resolnt, care Ia orî-ce arie se manifesta in alegerea feln-luî de ton ce i se cuvine, şi diu care ca-usă trftusposiţia coborită a d-reî Asaan a făcut un efect straniă în pnssagele (nalte.
   Reaumând tot ce s’a prodns, concertul Lubicz se poate considera ca unul dintre oelo nuri bune din acest seim, şj’f suntem recunoscători pentrn o disposiţinne maî dulce şi «nai primă văratică, după producerile din urmă a le D-ret Dadog, care ne reaniinteail prea mult zgomotul resbel ti lnî.
TIMPUL
Hp ţ«w.ţiis>Lif a» apartament I ■ iMv Ull lill1 | compus de şapte camere i.i etagiul l-ia, menii grajd, şopron, curie spaţios» cu cnlilnrim şi puţfl, Strada C ruj o vei No. 66.    (651 — 3)
   Doritorii se vor adresa la d-nu Em. Pnngal, Strada Popa-Tatu, No. 84 ; saii In <l-nn Tacite Băcanii, vis-â-vis de case.
T^A f        1 rî t ''          Aprilie
                                                                                                                                                                                         llilim l<ll, nnulij carenţa, o
casă strada Herăstriia No. 69, cn Gc a-mero sus, plus nnlrele şi cele alte comodităţi, tote spnţiose, de desnbt sufragerie spaţios», cămară şi odae de servitori; 2 pivuiţi una boltită de vinuri. Dependinţele 'os sunt: bucătărie, spălătoria, 3 odăi de servitori, grajd şi şopron tote spaţiose, grădină, curte pavată spaţidsă şi cu puţ.
   Doritorii se vor adresa chiar In D-nu chiriaş actual ce o locucşte. 541—8.
De închiriat,
total saa iu parte, mobilate saB nemobilate, conţineuda 20 încăperi.—Odăi mobilate h l1 s fr, pre (Ji. Camere elegante: 50 fr. pre lună. Salono mari bogata mobilate ă -ifr. pe ^li. — Doritorii se vor adres- ' sa la D-ia Coriolano, ce locneşte chiar inrt’insule. —              (548—3)
Ha în^hirial nn fr,lulosaPar-
*-'*3 ÎIICIUI IrkL1, tnment în catnl de sus, casa Steriadi, intrarea Rosetti, ling-Cismegiu. Doritorii să se adreseze Ia coâ proprietarul C. Capelleann, Regia tutunurilor.
                                                                                                                                                                                   Da închiriat casele din Strada ILlLlllI Icil'j Mihni-Vodă, No.
32, cu duoă etnge, reparate radical, după cel mai noB sistem, cinci camere, odae pentru servitori, bucătăriă, magaeie, curte singură.
   A s? adresa la Administraţia farului ,TIMPUL,* în Palatul Dacia.
Da închiriat chiar d ncnm nn
       llJLll 11 leii, aa]on ?i nn etac bine mobilate îutr'o posiţinne forte favorabilă, împreună cn serviciB. — Doritorii se pot adresa ort la Tipografia Thiel A'Weiss, ori In acea casă Strada Stirbeî-Vodă No. 55.
De închiriat,
                             pe uunl ori nt&I mulţi ani, Casele din Strada Scauuilor No 38 având peste tot şease încăperi ana bucătărie, două piv-niţî, osebit grnjd, şopron.
                                                                                                                                                                                                                     A se adresa Ia proprietarul lor D. Ştefan StefaneBcn, care locueşte în aceHşI curte.
0
                din Strada Crajovei No. 66, L/Hod in fnndul curţii, compusă din şase camere, aveud şi grădină, este de închiriat.                      (552—3)
   Doritorii se vor adresa la d-nu Em. Pangal, Strada Popa-Tatu, No. 84 ; saB la d-nu Tache Băcann, vis-i-vis de case.
cunos-
cândB
O damă germană,
limba română bine, doresce a intra în o familie bună, ca econdmă de casă seB ca gnvernnntă la copii. A se adresa la biu-roul de informaţiune, al D-neî I al ie Auriei, Strada Şelari No. 9, lingă Hotel Pieschi, la stânga in carte.
BOHM & ME1NECKE
                                                                                     nfl deschis
                                                                              un atelier mechauic
pentru instrumente de chirurgie şi telegraf, priimesc orî-ce comaudă de repara-ture şi ascncetorie.     (553-3)
  Se recomandă cn totă stima
               Btihm & Meinecke,
                                                                                                                                                                 STRADA GERMANA No. 10.
Vinuri negre, roşii şi
^ 11— vechi şi noni în butde, de venei! Ut/, (Jure la snb-semnatnl, Strada Cos-mn, No. 5. — Se recomandă în specia! vinul negru vechin de cea mai bună qna-
litate.
406,-3.
A. Manolescu.
O guvernantă, bi^liS*
frnncesă, englesă şi germană, doresce a intra îutr’o casă distinsă, de se p6te chiar de acuma. Ofertele bine-voit6re să se a-dreseije sub A, B, C către administraţia acestui ijiar.
                                                           A EŞIT DE SUB TIPAR
                                                               şi se află de vemjare
LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                             LA TOATE* LIBRĂRIILE:
STAREA FINANCIARA
   ROMÂNIEI
Discursuri rostite In parlamentul român
                                                                    de
                                                           DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n.
DOCTORUL I. FELIX
                                                                              s’n mutat
IN STRADA CALONFIRESCU No. 3
                                                                       la Bpatele Hotelului de Londra.
   LEUŢIUNl PART1C0LARE
                                                                                               de
                                                                               TVT A. T E ISA T I O I C. Brailoiu, fiul
                                                                                       47 Strada Scaunele 47.

n slDdent le faultate,
                                                                                                                                                                                                       care cnnosce ţ bine şi a practicat mai mulţi ani studiele programului liceal, doresce a preda lecţinul particulare.
   A să adresa la admenistraţinnea acestui (jiar, Palatul ,Dacia*.
cnalitatea cea mal bună numai tnfan şi fag tăiat şi adus la domicilia cu 76              8TETST JEisrxn-i
ia magasia de lemne a IniLessel, lingă gara Târgovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor.
   Cotnăndile so priimesc şi la Tvpografia Thiei & Weiss, palatul Dacia. 314-5-0.
illltl........ ‘ "* »» «*****■»
TURNATORIE DE FIER $1 ALAMA
                                         Xj. XjE3yi:A.XTElE CALEA VACABESCI rVu. IDB
                                                          recomandă cn
                                             MARE REDUCTIUNE DE PRECID CD 30°|n
                                         R6te, ngrenage şi tot felul de tuci, urlane de trotOre, grillage etc. etc.
                                         Se găsesc si canapele, scaune şi mese de fier pentru grădini, vase cu piedestal uri, mese do marmură şi diferite garnituri de grădini
DIFERITE SORI IlE TOCII), TIEVE H TOATE «mi ETC.
   Se primesce ori ce comandă pentru turnătoria de tuci, alamă şi bronzit dupe ori care modelu seu dessemn.                          522-10.
*

’R                             II Ull PI'I
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            8 FI1!1'."». ■
•VW
                                                                      DE MII DE DOAMNE RECUNOSCUTA
                                                                                  R AVISS ANT E
                                                                 RemPăifl incomparabil şi nev&lămitorS pentru înfrumuseţarea. pelit aprobat anteri-tentic de Dr. LEJ0SSE Paris.
                                                                 Depou principal p de esptsiţie la H. Schwarz, Budapest, Sladt, Mărie Valeriegasse No. 9.
                                                                            Preţnt nn flacon nare 8 fr., un flacon miei 5 fir.
      Acest remedifl de purificaţinne de pele reennosentă in totă Inaiea, produceîn moment calârea cea mai tandra şi sănăttSsă, purifică şi întineresce pelea, produce obrazului nn colorit fraget, producând elasticitate şi moliciune, depărtâud pentru tot-d’a-nna pete, lintiţe, alnnice, şi reşeţă de nas şi obraz, încât prafnl de orez şeii orl-cealt dree nu mai e de trebuinţă. Depoul in Bucuresci la d-nu F. Bruss, farmacist la ^Speranţa'.                                __________________
    WALLER & HARTMANN
                                                      BUCURESCI si GALAŢI
LEFOSIT DE MĂSUŢE AGRICOLE
                                                              DIN FABRICA D-LOR
                                                       CLAYTOH & SHDTTLEWOBTH
recomand pentru sesonul viitor Locomobile perfecţionate cu aparat de ars pae, cu expansion şi alte îmbunăţăţiri, Locomobile fără aparat de ars pae, Batode de construcţie perfecţionam şi mult întărite, Mort de macinat, Batode de porumb transportabile, Morişlc de vinturat, Ferestrae circulare pentru tăeat lemn de foc, Maşine de secerat şi de cosit, pluguri şi altele.
    Demnii agricultori sunt poftiţi a 80 adresa pentru catalrtee ilustrate, preţuri şi alte Inform&ţinnl h D-lor
                                                    Waller & Hartmann m Bucuresci şi Galaţi.
• •
I!
CE SE POATE CAPATA
                                                                                 PENTRU « FB^niCI
   LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA
                                                                                  LINGE R IA DIN VIENA
Culca .Hogosoiel No. 22, casele PoporicI, Tls-â-vis de biserica Sărindar
                                                                                             PENE LA 25 APRILIE st. n.
      Pentru 5 franci : 12 gulere engl. pentru bărbaţi, in orl-care fason $i mărime. Pentru 6 franci: 0 părechl manşete engl. după alegere.
      Pentru 5 franci: 0 părechl ciorapi patentate pentru b&rbaţl.
      Pentm b franci: 0 gulere modeme pentru datne, dupft alegere.
      Pentru 5 franci: 12 batiste albe de pânză adevărată.
      Pentru b franci; 12 batiste bine colorate, tivite şi spălate.
      Pentru 5 frnncl: 0 prondpe de pânză curntfi..
      Pentru b franci: 0 şervete de maaă de pânză adevărată.
      Pentru 5 franci: 12 şervete albe de ceaid.
      Pentru 5 franci : 1 cămaşă englesă Oxford, bine, colorată.
      Pentru b frânei : 1 cămaşă modernă pentru bărbaţi, simplă i4ă brodată.
      Pentru 6 franci: 2 batiste cu monograme fin brodate.
      Pentru 5 franci: 1 batistă francesă fin brodată cu dantele.
      Pentru 6 franci:  L corset de damă.
      Pentru 5 franci:  3 şorţuri colorate pentrn dame.
      Peniru 5 franci : 3 pepturl fin brodate pentru c&măşl de bărbaţi.
      Pentru 5 franci: 2 garniture fine şi moderne pentru dame)jgulerul şi manşete).
      Pentru 5 franci: 1 camison modern brodat.
      Pentru S franci: 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe.
      Pentru 5 franci: 1 cămară sdă 1 păteche de ismene de damă, bogat brodate.
      Pentru & franci: 1 cravată de damă, adevărat Crăme-Dentellf.
      Pentru b franci: 1 fustă costum, pliisd.
      Pentru b franci : 1 bucată Moli de 14 coţi.
      Pentru 18 — 26   franci: 1 bucată pânză de Rumburg, de 46—60 coţi.
      Pentru  45— 60   franci: 1 bucată pânză de Belgia de. 60 coţi.
      Pentru 75 —108   franci: 1 bucată pânză Corona de 58 coţi.
      Pentru 115 2u> franci: l bucată Toile Batiste france®.
                                                                                     PANA LA 25 APRILIE st. n.
   Oalei» MogoşoicI Nn. 22, vls-ă-vls de biserica Sărindar, casele Popovicî.
                                                                                                                                                              >♦»♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦»»»»»♦«»««>>»>>♦»»o»♦»»»»•»♦'
                                                                   SE AFLA IN CALEA M0G0SI0EI N° 20- VIS-A-V1S DE &RAND HOTEL DE BULEVARD CASA GRECEANU
       prima societate in viiu jonirn mm de olanda si Aibitorî in liclidaiiene
                                                                                                                   aduce la cunoscinţa onor. el comitent! că tete filialele affătâre In România trebue să fie desfăcute
                                                                                        negreşit şi irevocabil pănâ la I Maiu st. n.
                                                                                                                   Acostă circonshanţâ pe de o parte, şi cnrsul estraordinnr <ie mare al anrnlul, ne pun in dosiţiune de a potea reduce încă cu mult preţurile deja f6rte eftine, spre a da o prob & fie-
câr ia de eftinâtatea la care penS acuma n’a ajuns încă nimenea. O concurenţă, vină, ea de oricare parte, este dar iliisorie, căci in Bucuresci n‘a esistat încă pfenfe acuma o desfacere aşa de adevărata şi serldsă.
   Spre dovada mal mare a celor <Jise de mal sus să se observe preţurile Curente reduse şi notate mal jos, Şi mai benefici&m şi la cumpărări de 50 franci 3 °/o la cele de 100 franci 5°/o şi la ce'e de 200 franci 10 °/o.                  Representantul Societâţel fabricel de Olandă şi Albiturl.

Preţul curent dupe scăijăm^ntul de 4:5 °|0 cu preţul flesat.
            —          -  -   - “                                           fr. in&inte fr. -
                                                 Cămaşe de Olanda cu br. de mână ,13 — ,
                                                   ,   ,    , , Eutredenx ,15 — ,
                                                   ,   ,    , de bat. forte fine ,24 — ,
                                                 Catnisoue cu cerculeţe..... 4 50   ,
Prosope
                                                                                                   Batiste a V8 duzină
                                                                                                                                                                                                                înainte acum
Batiste de copii a.........fr.       1 45 fr. 1
   ,    , Olanei» de Rumburg . ,     6  —  ,  3
Batiste engleeescî, fine ....   ,10 — ,      5
   ,  eugles. ou bord. col. tivite , 4 25 ,   2
                                                                                           Prosdpe şi Şervete a 7» duzină
     pe de aţă curată .  , . . fr.   8 50 fr. 4
   „      , damasc...............  13   — ,
Şervete de    masă...............  3   —  ,
   ,      , damaHc................  14 25 ,
   >     , , eugles . . .       >  17   — »
          Feţe de mese a 1 bucată
Pentru 6 perB6ne albă de aţă . fr. 6 50 fr.
   ,    ,    ,     ,   , damasc ,  10 —   ,
   »   12    ,     ,, ,         ,20       ,
   ,   12    ,     , qual, I.,  , 33      ,
                                                                                                         Pân^ărie
         coţi Pâmjă de casă     fr. 38
          ,     ,     , copii   ,  40  —— .
          ,   Olandă de    munte , 55   -  .
          ,      ,    ,  Silesia ,60       ,
          ,   PâD(|ă de  Olandă , 90   -   ,
          ,      »    ,  Belgia , 110  —   ,
          ,      ,    ,   Rumb. , 170  —   ,
*/, Bucată p. 7 cercefnrî .1 coţi lat ,72 — ,
V, ,       ,    » de Rumb. ,90 — ,
                                                                                                      Rufe de Dame
CSmaşe de Şiffon cu şnur . . . . fr. 5 50 fr.
   ,    ,   ,   , broderie . . ,    6  25 ,
   ,    >   ,   , Entredeux .      , 8  — ,
50
50
25
de
  50 7 — 4 25 7 50 0 —
                                                                                                                                                                                                                             3 50 5 50 10 50 18 —
fr. 16 50 . 22 -. 30 -, 33 — , 50 — , 60 — , 90 — . 41 -, 50 —
3 -
3 50
4 50
, 5 50 , 13 -
          cu broderie
     , de luxe cu broderie
Pantalone cu cerculeţe..........,   5 —
     ,    , broderie............... G 25 ,
     ,    de Piqnet................ 7 — ,
Fuste de costume.................. 8 —     ,
    , cu Şlep...................... 12 — ,
    . , broderie.................,15        ,
    »   >    , şi cu Şlep ...» 30 —         ,
             Rufe pentru Cavaleri
Cămaşe de Şiffon ..............fr. 6 50 fr.
    ,      , , spalati . .   .  » ,   3 ——  ,
    ,    , Olanda colorată . .  , ,  11 —   ,
    ,   , Cretton franţuzesc    . ,   8 —   ,
    ,           cu broderie....  10      -  ,
    , cu piept şi manşete de olanda , 11 —  ,
    ,  de Olanda forte fină . . . ,  19 —   ,
Pautal6ue de Olanda.............. 6 51 ,
     ,       , Rumburg fine . . ,     9 — ,
                      Diverse
Şorţuri de copii...............fr- 2 75 fr,
• _ Duzină Gulere de Dame ...       7 51' ,
i/., f , Bărbaţi ...»               5 75 ,
i/,  ,   Papturî brodate   . . ,   15     ,
• ,  ,   Ciorapi de Dame   . . ,    2s    ,
i/I ,       ,    » bărbaţi ...17—,
1 Bucată Flanele................. 4   5'> ,
0        de Barbe p. copii .  . ,   f> 75 ,
                                                                                                                                                                                                                                       V>UK!
7 —
8   — 12 —
2 50
3 —
7 —
2 75
3 50
3 50
4 50 6 50
8  — 12 —
1 50
4 —
3 —
                                                                                         CalltitUlo mai bone se găsesc asemenea cu preţurile cele mai convenabile.
  Din emisa «csonulut înaintat‘ne vind r.u Preturi şi mal reduse: Piquet, Şaluri, flanele, ciorapi de a\ă, plapăme^ Albituri pentru dame de piqul, ţi mat alee de remarcat Batiste fine cu broderii, Garnituri pentru dame, Orarate pentru cavaleri şt dame, Batiste-Claire ţi batiste eu dantele, şi in fine cAte-va ente cnpons din remlşiţele de Oland» ou 50 % rabat. Rafturile şi tdte uneltele atlAtdre acuma in maffasie, sunt eftin de v^ndare.
       Magasinul «e aflu Calea Mogoţol No. 20, via-â-vis de Grand H6tel du Boulevard, casa Greceanu.
III MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI
SERVICIU PROMPT.
                                      în Palatul „Dacia* (colţul Mogoşitfiel şi Lipacnnl) sub firma
       ■(                      ■      «o» o               ■■
                                            ESTE IN TOT-D’A-ENA BINE ASSORTAT.
PBEC1DRI MODERAŢI.
Tipografi» Thiel A Weias Palatul , Dacia*.