Nr. Bl. SAMBAŢA 9 APRILIE. ANUL 11. 1877. ABONAMENTELE IN TOATA ROMANU: |> ia.............L. B. « l*x 8 luni......... * 34 (i* 3 ............. » lt IN BntAINAWTI: i‘« u ......!■'•>>*) INSKTIUNI SI R IC LÂNII Luia d« 30 litera p*ti». PHi»» If. *° F» pagina TII, (OHiU» PW» ÎL* lrt »<ă BrcUm< 1 lei no1 lini». TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Un număr In Capitali 10 bani BIOKOUL KFDACJIEI ŞI ADDflNISTHAţTEI PALATUL ,DACIA.» ANTJN aitTRI Sr orimflio In itr&inliAtn La D-iil Hau atdn ase fi pronunţat relativ la această pretenţ.une; Marele Vizir trimisese Insă voivo* dulul din Moldova o scrisoare. In caje II cere să facă pe boierii ţfiril a lua respunderea pentru orl-ce des-ordine, care js’ar ivi după retragerea trapelor turceşti. Boierii refuBă de-a se angagia In acest sens. Ast- fel cestiunea se trăgănează de pe o zi pe alta. Poarta reduce trupele din Moldova şi Muntenia la numârnl, ce se crede necesar pentru menţinerea ordinel publice; Rusia se hotărăşte a-’şl trimite representsntul la Con-stantlnopol : dar tot mal reinăn ces-tiuni de discutat. înainte de toate Rusia nu e mulţumită cu purtarea trupelor din Principate; eară alăturea cu aceasta mal sta* neresol-vate cestiunea Greciei şi acea a for-târeţelor din Asia. „Punctul principal, asupra căruia am să v* lămuresc,^— scrie Gentz la 2 Decemvrie 1825 , — priveşte purtarea Rusiei faţă cu Principatele. Ved că Alteţa-Voastră meren sunteţi tnehietat ; şi Înţeleg această In-cliietudine. Atitudinea actuală a Rusiei e ce-va sinistru ; silinţa, pe oare o afectează de căte-va luni dă naştere la tot felul de presupuneri şi Îngrijiri.* Ast-fel anul 1825 se lncheiă tot cum s’a fost Început şi tot cum s'a mal fost Încheiat anii premergători cu o sitnaţinne, care nu era nici pace, nici resbel. Scriind Insă la 2 Decembre Cavalerul de Gentz nu ştia, că In ziua următoare se va petreee un lucru, care va schimba Întreaga sitnaţinne. La 17 Decemvrie el scrie: „Mercurl dimineaţa, la 14 ale acestei luni, principele de Meternich a primit In o depeşe trimisă la 9 curent din Varşovia ştirea că împăratul Rusiei a murit la 3 nle curentei tn Taganrog după o prea scurtă balnăvire.* Această întâmplare neprevăzută trebuia să aiuăne Începerea resbe-lulul cu atât mal mult, cu cat de-o-ram dată nici nn se ştia, cine va fl succesorul Ţarului mort. Cavalerul de Gentz crede, că succedând Marele duce Constantin, pacea se va putea menţinea. La II Jnnuarie 1866 Cavalerul de Gentz scrie următoarele: „Am avut, Monsigneur, adese-orl ocasiune de a vâ vorbi despre caracterul împăratului Alexandru. Nimeni, cred eă, că nn se poate făli de a fi pătruns In deplin acest caracter, care este unul din cele mal gre* de decifrat dintre toate pe care ni le-a presentat istoria. E de altmintrelea adevărat, că cabinetul nostru dispune de o mulţime de date mal mult ori mal puţin accesibile pentru alţii, care pot să ne Berveascâ de călăusă In această privinţă ; şi en cred că nici un contimporan nu-n studiat şi a apreţiat mal bine pe acest suveran decăt d-nu principe Metternioh. Alteţa voastră vă veţi aduce aminte că In ciuda tuturor vicisitudinilor din anii trecuţi. Principele a fost. neschimbat In convingerea sa că Ţarul nu va recurge nici odată la forţă In afacerea Greciei, nici chiar spre a lua satisfacere pentm plânsurile (ce-e drept, cele r i m p u l rocarea ooîegielor electorale pentru ziua di 9 şi 11 Corent era îneK recentâ 5n spiritul alegatorilor, când iat5 cS aparii la lumina nonl plan de campanie electorala, oel mal infam din toate cate mintea radicalilor a conoeput până acum. Avizi de putere şi convinşi fiind ca naţimieava tremite representanţî cari le vor cere compt de faptele d-lor, care afl contribuit mult la actuala eituaţiune critica, roiesc ca prin nişte invenţinnl dieschine sa terorizeze pe alegatori, şi ast-fel naţiunea se Re înăbuşită şi să nn-'şî poată esprima voinţa ai* influenţa morală era prea deochiată ca să se mal poată nea de dânsa. A uşa de bâte ar fi fost o imprndenţă, de oare-ce prin aceasta nici odată nu a isbntit. In fine, promisiunile şi cuvintele patriotice, deşi de curend întrebuinţate, fură şftriznate priu proprieie lor fapte. Alegerile se apropiaâ şi o invenţia era necesară: aceasta însă trebuia sîl formeze culmea celor alte, lovind în onoarea, averea şi familia cetăţenilor. Domnule redactor, punt mal multe luni de cflnd în acest oraş se puneai! focuri şi cetăţenii cel mal avnţî erafl ameninţaţi prin BcrisorI anonime,— arătândn-Ie, k'că, de nn vor depune o soma oare-cara de bani, in nn loc indicat de denşi, li se vor pune foc. Aceasta stare de lucruri dnrează de mal mult timp. Acum câte-va zile. s’a dovedit că autorii sunt chiar uni dintre pompieri. De această ocazie, se vorbeşte prin oraş, a profitat radicalii ca 6a fâbri-ceze pentru viitorol senat, senatori după gustul şi asemănarea lor. Se zice că zilele trecute g'ar fi ţinut în casa unul radical bătri* de aci un consilii! nopturn între fruntaşii radicali sub prezidenţia »enpn-Inî aoestnî partid î€ Ce s'aiî încheiat şi discnUt acolo nu se ştie, dar a dona zi de dimineaţa s’a răspândit prin piaţă zvonul ca, cel mal inflnenţî alegător! (şi toţi conservatori) din col. I. senatorial sunt complici aî pompierilor cari nil pns focurile. Această scelerată invenţie radicală, în Im sa îngrijească pe public, a produs laiaoepnt risnl, Le trebuia însă oeva mal urgent şi eficace* căci, după cu ni se zice, nn s’aă mulţumit cu atuta, ci s'a corupt cu bani şi promisiuni de ertare, un individ pe care pompierii *1 declarase de complice: acesta începe acum a denunţa ca complici aî lut pe eeî mai mulţi alegători din colegiul I-itf. Pe baga aceetş! denunţări a început a 96 depune de acum la temniţă alegătorii. Aseară s'a făcut per-chisiţie Ta d. Gheorghe Papadopolu şi nn s’a găsit nimica. Noaptea la 9 ore a fot chemat la Instrucţia şi la 12 ori a fost ttepcs iu temniţă. U'Se zice că ast&zi e rândal d-lal AL Va-silesco, fost prefect, şi dopa cam aud este probabil .că şi dânsul va fi depus îii puşcărie, de oare-ce, cu câte-va momente înainte de a ve scrie aceasta, am văzut în-su mî pe d. jude de instrucţie, pe d. procuror şi d. poliţaii! intrând la dânsul. In fie-eare zi w va depnne câte unul, căci ie' zioe că denunţătorul na prea are destulă memoria şi, de şi a învăţat pe diu afara «urnele acestor alegători, fiind-că era i poate distinge şi cunoaşte bine, s'a găsit mai prudent a se face instrucţia separată hă-căra ia. D-le redactor, din cele arătate puteţi foarte bine cunoaşte, încă de acum, câtă libertate fva fl în alegerile viitoare. Eu nnnl nu mă îngrijesc atâta de cea ce se face acum, cât de cea ce are Ră fie când această invenţie se va perfecţiona. V? puteţi închipui, d-le redactor, câtă spaimă a prodns aceste fapte între alegători. Acum când cetăţenii nn mal sunt giguri de nimic; când libertatea, averea şi onoarea lor ennt puRe la disposiţînnea unul criminal; când dupe o simplii declaraţia a nnnî tâlhar, »că d-nn Gheorghe Papndopoln şi alţii ’1 a învăţat să dea foc," sa se închidă la puşcărie aceşti onorabili cetăţeni, cit ce eu-ragiă vor veni alegătorii să voteze contra guvernului? Acestea sunt efectele şi binefacerile constitnţîeî? Aceasta este fraternitatea şi libertatea cantată după tribunele electorale Sa primit-vnra treontă? Se vede că cel din nrmu simţiment de patriotism a dispărnt din ini mele radicalilor, cari. vîfzând că nu pot isbuti în colegiul 1-iO, aQ inventat această manoperă electorală, de a aresta pe cel mal cn greutate alegători spre a descnragia pe cel alţi, ca ast-fel să poată isbuti candidatul ce’l vor propune el. Judece acum opinia publica conduita radicalilor fiind-cX orî-ce om de bun simţ poate judeca daca persoane cu greutate, proprietari de averi irnubiliare în oraşiiS precum case, prăvălii, atât el civt şi rudele lor, pot să fie puşi sub asemenea bă-nuelî ridicole, că ar dori su vază arzend oraşul unde-şl ati averea şi daca aceasta nu este numai o infamă manoperă electorală ! Primiţi, ve rog, d-Ie redâctor, asigurarea distinsei stime şi consideraţiunî ce ve conserv. Dn alegator din coleg. T de Argeşiu. PARTEA OFICIALA Circulara il-lul ministru dc interne adresata citre t ţi rt-niî prefecţi videţg în privinţa alegrilor senatoriale. Domnule prefttt, Crmsa rplflir c;vre bfint.ue România de la im timp In coace, “ste că regimul parlamentar a fost viciat prin ingerinţa admistraţiet In a-legerf. Am venit la putere chemat de Încrederea Domnitorului, pentru ca să dea satisueţiiine dorinţei ţ£rei. care protesta contra unui ast-fel de sistem de a guverna, şi este de datoria şi de onoare mea ca principiul liberilor alegeri să fie aplicat cu cea mal mare scrupulositate. Guvernul actual al ţărel. ca re-presentante al principielor liberale şi naţionale, nn poate avea mal cu seama astăzi alt interes in alegerile ce sunt a se. face. de căt acela ca Senatul si fie esprpşiunea adevăratei voinţe a alegatorilor, pentru ca In faţa evenimentelor ce se grămădesc din -f.e în ce. şi In faţa resbelulul ce stil gata a isbucni In jurul nostru, numai patriotismul să fie mobilul care să conducă lucrurile sale. Cer dar de la d-ta ca şă te abţii de orî-ce ingerinţă In alegeri; sA desminţl pe orl-cine s ar prevala cA lucrează In mimele guvernului, sab a ver-unuia din minşitril. Partidelor singure le inrumbA dreptul dc a lupta. InsA şi acestora în margi-nele legel şi ale moralitAţei. Atrage dar toatA atenţiunea d lor primari de reşedinţe ca la formarea biiirouhi! provisoriiî sA observe cu stric,toţi legea, ca nu lipsa do procedurii sA viciese vr'o alegere. Pune In vederea d-lul preşedinte al biuroulnl definitiv, şi cere l ca clhar în seara despuerel scrutinului si formeze dosarul alegere! şi sA ţi 1 trAmeată, ca la rAndul d-tale să'l poţi înainta ministerului chiar în noaptea aceea, pentru cA Corpurile Legiuitoare vor fi convocate chiar a doa-zi dupA terminarea alegere! şi ca să nn piardA nici o oră In verificarea titlurilor, din causa lipsei dosarelor. Primiţi, dle prefect. Încredinţarea osebitei mele consideraţiunî. Ministru de interne, I. C. RrMiami. No. 7,1(32. 1877, Aprilie (3. 1)0 AFARA. Englitera. AlAturea cu depeşa, pe care am comunicat'o erl seară, despre dpclaraţiunea sub secretarului de Stat Burice relativ Ia posiţiunea României. primim astăzi din Londra nonă ştiri, care ne lămuresc cu de-sevlrşire asupra atitudinel, ce Englitera e hotărită a observa faţă cu noua faşă a exisei orientale. Ziarele din Londra, afară de unul singur, de o-datA se îndreptează cu Înverşunare contra Rusiei. Înainte de h se descărca tunurile. Englitera voieşte să creeze încă o pauză diplomatică : ea pune cestiunea respectării tractatului de la Paris, o ces-tiune. care Iu mal multe ronduri a fost atinsă, nici o-dată însă, în cursul crisel orientale, nu a fost discutată cu destulă energie. .Se pare, ră Englitera din adine a reservat această eestiune |.fgntrn ultimul moment. Ziarele din Viena ne asigură, că cabinetul Engles s'a şi adresat către cel din St. Petersburg în cestiunea aceasta. Se crede însă, cA Rusia nu va mal intra în nici un fel de negoţiărl, fiind hotărită a declara imediat resbelul. — Dar aceasta numai se crede : întrebarea este, ijaeâ şi cele-l-alte puteri vor fi dispuse a renunţa la orî-ce acţiune diplomatica, întrebarea e dacă Francia, Au-stro-Ongaria şi în deosebi Rusia vor fi dispnsb a admite părerea guvernului engles relativ la posiţiunea internaţională a liomăniel. Şi o cel puţin probabil, ră Englitera a resec-yat , cestiunea aceasta pentru cel uial critic moment tocmai fiind-că ştia, că asupra el puterile vor fi silite a intra In discuţiune. Spre a ne putea dar lămuri asu- pra situaţiunel, va trebui să ne dăm seamă despre atitudinea ce e probabil, că cele ma! principale dintre puteri vor observa faţă cu această' nouă eestiune. Austro-Ungaria nu este de aceeaşi părere cu Englitera, nu este. trebu-ieşte. să zicem, intru căt urmăm din intreaga atitudine a Comitelui An-drassy faţă cu RomAnia şi nu este întru căt putem admite că „Frem-denblatt," dă expresie politicei cabinetului din Viena. In numărul dl? la IR Aprilie, mal nainte de-a se fi comunicat lumii doclaraţiunea sub secretarului dc Stat Burke, „Fremdenblatt* îşi Începe articolul de fond cu cuvintele : Acţiunea diplomatici e terminată. In acest articol declară apoi, că toate stăruinţele de-a stăvili valurile res-boiniee, sunt zadarnice, că Turcii vor trebui sa arate 1 urnei, dacă în-tr’adsvSr sunt atăt de puternici, precum pretind a fi şi că Austro-Ungaria va trebui să se mănţie în cea mal strictă neutralitate. „Nu avem, — zice „Fremdenblatt," slngc de vărsat nici pentru creştinii asupriţi, nici pentru Turcii decăzuţi: facem politică de interese." Vorbind insă despre planul de 0-peraţiune al Tureier, „Fremdenblatt* nu crede, că Tureil vor trece pe malul stăng al Dunărei." Motivele militare pentru o asemenea operaţiune sunt vederate şi celui mal strein de arta miiitară, — zice ziarul Viern.s, — dar nu mal puţin vederat e. că Boarta va pune mare greutate pe aceea că. după-ce s’a făcut vinovată de ruptură fâeănd prin refusarea Dro-tQeolulul resbelul inevitabil, nu tot ea s» facă şi cel d’ăntăiă pas res-boinic, „cAleănd neutrali tar,fel Ro-„mănief şi în aceeaşi vreme tracta-„tele Europene!” Adecă „Freiudon-blatt" e de părere, că Turcii, tre-oand Dunărea, ar călca tractate, ar „călca" teritoriul romfin. Nucredem apoi ca organul Comitelui Andrassy să zică un lucru, fâră-ca să ştie pen-tru-ce îl zice. Pentru Austro-Unga-ria. al cărei vecini suntem posiţiu-nea noastră internaţională nu este indiferentă şi în tot caşul, dacă Corniţele Audrassy nu se va face apărător al Romăniel, ce! puţin e probabil că va fi dispus a discuta în cestiunile. care o privesc. Francia. Ştirile sosite în zilele din urmă din Baris ne Încredinţează, că Francia, chiar mai mult de căt Englitera şi Austro-Ungaria, e hotărită. a observa cea mal strictă neutralitate. 5>tira însă prea bine, cA poporul frances e mândru de tractatul de la Baris. această dovadă despre succesele, pe care le-a avut în Orient. Să vedem apoi cari aunt disposiţiu-nile în Paris? „Corp. politică, comunică următdrele noutăţi:" Toate Gestiunile interne cad de la ordinea zi-ler faţă cu seriositatea situaţinhnf externe. Oamenii încep a se teme foarte mult de consacuenţele resho-iulul. ce şe pregăteşte. La bursă este t) epnfusiune, care aduce aminte pa- nicele de la 1866 şi 1870, Lumea comerciala de aici. cu drept ori fără de drept, este convinsă, că resbelul Tureo-Rusesc va duce Ia o confla-graţiune generală europeană şi că Francia astă-datâ va avea poate să intre în luptă pentru existenţa sa. E grea a aprecia aceste prevederi : le amintesc numai spre a v6 arfita pănă unde merg îngrijirile In Francia, şi a vg explica tot-o-dată şi panica de la bnrsft." '”^Ţiind seamă de această disposi-ţiune a spiritelor e grea a ne îndoi despre disposiţinnea Franciel de-a discuta în noua eestiune pusă pe tapet. Rusia. După ştirile din urmă re-sidentnl rusesc din Constantinopol a primit ordin dea pleca; supuşii ruseşti ah fost puşi supt protecţiunea Germaniei. cabinetul din St. Petersburg a trimis put“rilor circulara ultimat. Ţarul e gata de-a pleca la armată şi declaraţiunea ori începerea resbelulul chiar fără de declaraţiune, ar trebui să urmeze căt mat curend. Dar Englitera declară, că Turcii ah dreptul de a trece în RomAnia fără ca să li se poată imputa că aa început resbelul, că ah dreptul de-a întlmpina pe Ruşi la Prut, la Focşani ori cel puţin la Bucureşti şi declară tot-o-dată implicite, că Rusia nu are dreptul de a trece Prutul fără ca săli se poată imputa la început resbelul. Poate Rusia să mal persiste întru a nu voi să diseuteze? E probabil, că nn ! Pentru dinsa Gestiunea posiţiunil internaţionale a României e eestiune de corectitate diplomatică şi tot-o-datft eestiune de strategie. A trece Prutul In momentul, cănd i se dispută dreptul de a-1 trece, ar insemna a se împotrivi făţiş fcu puterile, care îl discută acest drept, a începe resbelul mai nainte de a putea opera şi a se expune să fie întimpinata de către oştirile otomane cel puţin la Bucureşti. — Ne e dar foarte grea n crede, eft ea va Începe resbelul înainte de a se fi lămurit această eestiune. Aceste sunt probabilităţile pentru crearea gnel noue fase diplomatice. Faţă cu aceste probabilităţi nţal sunt apoi pasiunile escitate, nerăbdarea braţelor înarmate, conştiinţa, că în tot caşul resbelul nu mal se va plitei». evita şi, In sfirşjţ faptul, că ces-tmnea pusă din nod pe tapet, va putea să dea loc la o discuţiune mal îndelungată. Dacă insă cestiunea po-siţiunel internaţionale a Romănief nu va fi lămurită mal nainte de a ge începe resbelul, consequenţele vor trebui să fie în toate privinţele do sastroase. Imperiul Otoman. Administraţiunea sanitară a impeviulul otoman publici următorul comunicat: „Ştirile sâni’ tare din Bagdad sunt puţin satisfăcătoare. De la 1—7 Aprilie ad murit în acest oraş 221 oameni între cnre 90 de ciumă. Poate chiar o parte din cel 131 sunt morţi de eiuraă. De la 7 Aprilie nurafrul caşurilor de ciumă pare a fi Îndoit. Cu toate aceste de atunci vântul a bătut de tURî multe imaginare) pe care se credea a trebni să le aibă contra Porţii. Principele a persistat In a-ceasti opiniune pftnă la moartea Ţarulni şi el n susţinut-o contra acelora oare no lmpărteşese. Cu toate aceste In întreţinerile pe care le vream in cestiunea aceasta »-proapo în toate zilele, foarte nde-se-orl mi-a mărturisit, ci nu Inţpr lege „turn1 ţarul va scăpa din Labirintul pe icoro l'ivrcreat împrejurul seb ; „mm", fără de a se crede compromis In mod ireparabil, va pate» regăsi calea bunel politice dnpă-ca a rătăcit atăta vreme prin greşeli vage şi contradictorii. Şi tocmai acnUstă consideraţiune este, pentm-care,cu tot rospeetul extrem, oe îl am faţă cu vederile şi calculele Principelui; nu am putut să adopte* cu incredere prevederile lui şi sft inS lapăd cu desevărşire dr prevederile mele simishre. (Vaornm). NOTIŢE LITERARE Colnmna Ini Traiaii, revistă mensuală pentrn istoriă, lingustîeă şi literatură poporană (abonnment anual 20 1. n. Bncu-resel, Strada Romană 17), coprinde in nn-merul său pe Martie următoarele materia : 1. C. Esarcu : Docnmento inedite din Ar-chivela Veneţiei, relative la Aron-vodă şi rivalii aăî UoOl —1502). 2. A. Odobescn : Stadiu critic asnpra inscripţinuiî de pe veriga de la Petroasn. Cu mal mnlte ihistraţinnl. 3. A. Papadopal-Celimah Horaţiiî şi Dacii. 4. P. Georgescn: Cronica Iul Ceeariii Da-ponte, tradusă din grecesce. Prernifi: Fio-care abonat la ‘Columna lui Traian, are ilrtptal de a căpăta do la redaoţinne nn «xemplnr din Istoria critică a Romanilor de U. P. liasdeă cu preţul mal pnţin de jumătate, adică cn 10 lei noî în loc de 21 lei noi. Pentrn districte se adaugă 2 1. n. costal trnnsportnbiT. Acţionarii au na ii posedă ncolaşî drept pentru trei exemplare. Biserica orthodoxă roruăml, jurnal periodic eclesiastic. Sumarul N-rnluî 5 din Fevruarie: — 1) Mitropolitul Ibigro-VInchieî Neofit de Arch. GenadieEnâceanu;—2) Diacnrsni pro-nnnţat în şedinţa camerei de la 14 Ianuarie de d. V. A. Preriiiă ; Biserica şi Şcoala; —0) Liitnrghia, de Arh. Genndie; - 4) Ren-duiala aerviciiilui bisericii la ziua Praznicului lhiiieî-Vestiri şi in Rfinta şi giarea Vineri; 5) Cronica eclesinstica. 5) Sn-mnrelo şedinţelor 3t-lnî Sinod ; 7) Statistica eclesiastică n Erarchieî ltftninicnlnî nonluî-SeverÎD. — Economia rurală, revistă himemnală do agricnltnrli, comercilî şi indnBtril agricolă, fondată şi diresă de P. S. Aureliann. Sn-Iimrnl N-ruluî de la 10 Martie 1) Cronica agricolă şi economică de P. S. Au-reliann ; — 2) Stnpăritnl in Vlnşca de S. Arieşann; — 0) Asinul de Mnreanu; — Cnltura albinilor do Pnnă Oonstnntinescn; 5.) Prodndţiiuioa de cereale In Enropa ; 6) Ariciul. Reyista sclinti licit, ziar pentrn rulgft-risarea ştiinţelor naturale şi fisice, sub Ji-recţinnea ri-lor P. S. Anrelînnu şî Gr. Ste-fXneacn. Snmarnl N-rnlul 2. de In 1 Martie: l) Cronica wciinţifică de P. S. Aure-lintin ; 2.) — Geologie: BaRinnl terţiar şi lignitul de ]a Balma de Gr. StefTînesco ; 3). — Kisicii: un cabinet de firicX, de Ba-calogh’- i) rapte sciinţifice diverse; 5) Meteorologice. Observnţiunî pe Innn Ta-nnarîe. Snmarnluî No. 3 de la 15 Martie: 1) Cronica de P. S. Anrelînnu ; — 2) Gdolo-#ie: un uofl bnaina liuliar descoperit îa Linjbnrgn!|Holftnde8 deG. —3) Trans- formări!» mul: Haeke) şi teoria evolnţinueî în Germania de Cher. 0 Lupoldy 4) Fi-fdca ; esplicarea acţiunilor la distanţa de Dr. St. Hepites. 5) Societatea geogrnficX românit. — Şedinţa de la 20 Septemvre 187(5. <î) Fapte sciinţifice diverse. Revista socletâtir de nrcliitecţt şl tîi-gînerf. Snmnrnl N-rnlnî 2: 1) Oronicn; — 2) Industrie: proţnl probabil al producere! ffivnlul în România de Dnclout ;___3) Cai de comunicaţinne : resursele legi! de prestaţiuue şi resursele obţinute Leo-nida P&dcq : 4) Materialele de coufltncţie de Th. Catean. 5) Dnrî de seama asupra şedinţelor societăţii. Raportul general pe anul IS76, prezentat d-lul minlztrn de interne de către Dr. G. Flaişîen, medionl primar şi ?ice-presidentnl consîliula! de îiigienâ şi ealn-britate publica al ornşnluhu I«şî. Despre raportul d-lui Dr. Felix relativ la starea Capitale! ne rezervam a vorbi în deosebi. Familia, foaie beletristica ilnstratît, redactat» de I. Vulcan. Sumnrnl N-rnlnTde la 3 Aprilie: 1) Edncaţinnea seoauluî frumos de I. M. Lapedat; — 2) Sirena, poe-sie de N. Scurtescu; — 3) Mireasa pentru mi rea seu, comedie în trei acte de I. Vulcan; — 4) Secretele Castelului, — roman trad, dnpfi X. Montâp'in ; — ,5) Ce e noii ? —0.) Diverse. TIMPUL Iii nord şi resftrit şi căldura, la niiii-A'-^i^jPrfoty ÎS^cuti-griidc. Marti de lrafd';ul®1ri,^*t) nUfTOU * IJussorah starea ~ un tara e toclmibşt-j satisfăcătoare şi s»ft luat raftaurl enaiţ’i.'fl spre a loenlisa epidemia şi gţire a-J slăbi efectele.* ! PBIfJBiTlOm DI RISBIL — « Despre armat» rusă din Caucaa ap scrie din TiHis. 7 Aprilie. ® .Alallâ-erl s'u ţintit un mare consilia de resbel sub preşedinţii marelui principe guvernator, la care aft luat parte mal mulţi generali şi şefi de corpuri. Se zice că in a-ţest uensiliQ 'a st.diil.t plănui definitiv^ 0' călăriuie, şi 950 tunuri. i Armata de operaţiune propriii p,I-ă consistă din 6 divisiun! de in-Rinterie şi divisiunile de cavalerie i cazacilor de Astrahan, de Kulmn şi de Terek. Af< râ de aceasta mal •unt „drujine* neregulate de cel auţin 15,000 oameni. ■ Divisiunea armenilor voluntari este •e jumătate orgunisată. Pănă la 20 jăprilie trebue să ne in stare a iorni. Ea ya consista din { bata-ftonne infanterie şi 8 es^adroane cavalerie. Comandanţii sunt numiţi ri* de marele principe. « Aici trăim într’o mare agitaţiune. Re crede In nisee evenimente foarte b semnate; cănd, speranţele cele jnnl tndrăsueţe, ’cănd iar temerile cele maf esfreme. Se vorliesce numai . '■ posibile ale Tvsb»frtlnf, '»*» p ministru ch’şI lu-creazîî 200 pogoane ie vio de ]a DrS(f şanT, şi tot fie o daţi cum crfnleţî ci* nn esplouten/.M pe bieţtî ţ^mnî cu prodnsnl vielor lor, Hireniiiţânln’1 spre u’şl putea fare cornerciul eftrt şiftle specula vinul lor? Cnm maî credeţi, dle HrStinnn,cS’şl cnl-ti\Ti proprietatea sa ş cele donS moşit cu arenda? Prin adjutorul sul-prefecţilor puşi de ilonsnl ca Urseann cindaninat de Cnrtea de apel din Craiova lentru iniuraiităţî la o Inuft de carcere, ci Dimitrache Ianco-vescu cel cu şapte irocese de Inarî de bani 1» judele instructor, şi ca vestitul Cos ti cii Golea despre ore d. deputat Flore» Ainneann v5 poate di informaţiuuT esacte. Nu vedeţi, d-le Bntianu, ca aţi demoralizat întregul digtrht, şi pe chiar deputaţii acestui distritt, cu ti urnirea pentru a doua oara a ac «tui invalid? Odiita nedemn snb (l-nu Vemescn, cum ’1 purificaşi îu aşa scurt tmp d-le Bratîanu ? Nu ve aduceţi amintf de flascnrile ce le avuReseşI cu el Ia 18*7, şi acum la 1R7G? Un Abonat. Mişcarea fnncţlanarilor in România snl radicali. ILFOV BTJCUBESCI Ă dminr.tr aţi a. (Unmro) — N. Saraudi, ajutuc al coroandautnlul sergenţilor de omş, inloc. cn St«fun Cointriopoln (8 itaiO 70). — C. Alesandru, sab-coniisar din galbeo, înlocuit cu Adfim ConstuBdinescn (8 ronifl 70). — N. lonescn, snb-comisar din galben în- locuit cn V. Şerbunescn (3 niaiQ 70). — N. Chiriţescu, sub-comisar din galben înlocuit cn Nae Popffleu (8 nmiil 70). -— P. Druzeanu, Bub-couiisar din galben înlocuit ou Dini. Florian (8 tnaiO 70). — N. Popascn, sub-comisar din galben, înloc. ca N. D. Stoianovicî (3 maiil 70). — N. Lesviodax, snb-comisar de verde în- locuit cu Iou Stoieuescu (8 maiu 70). — N. (bivrilescn, Rnb-comiHar din alhaa- trn, înlocuit cn Voicn lonescn (11 maiil 70). — G. D.ioiiltwou, snb-comiaar din albas- tru, înlocuit cu I. Ohlcovoreacn (tl maiil 70). — C. Ilîescn, sub-comisar din albastru, înloc. cn Dim. Chrifltescn (11 maia 70). — N. Cocri, flnb-coniisar din albastru, în- enit cu G. Daniilescu (11 maiil 70). — Maxenţinn, sub-comisar din albastra, înloc. cn N. Garrilofico 11 (mniil 70). — C. IJdrescn, Bub-oomisar din albastru, înloc. cn C. Alesandrascn (11 maiil 70). — r. BKltitreţn, snb-comisar la gara Fi- laret, înlocuit cn Anghel Oprescu (11 maiă 70). — N. Donescn, directorul comisiei de verde înlocuit cn Daniil Diniitroscn Zoriîu (12 maiiî 76), — D. Constau dinesen, ajntfir la b iar oul de servitori, Snloenit cn N. Sarandi (12 mani 70). N. Teodorescn, oficer al sergenţilor, demisionat, înlocuit cn Sterea Lfir.lrescu (1-1 maiil 70). V. Pescarii, oficer nl sergenţilor înloc. cu Anton Petresen (11 maiil 70). — losef Singnlf»scu snb-comiwr din roşrt, inloc. cu I. Verbiceanu (II maiiî 70.) — M. Radnlescu, Bub-coinisar din Negru, inloc. cn Rm. Nicolicî (1 t maiil 70). — 1. f'onstandinescu, snb-comisar din ne-^ gm, înloc. cu C. Diuescu (1*1 maiil 70). — N. Poponcn, sub-comisnr din galben, inloc. cu (L RnsescnJ] t niaiiî). — A. Cpinsta n din «sen, sub-comisar din gal* ben, înlocnit cn N. (teorgfweo (1 i niaiiî 76). — N. Georgescu, Rnb-coinisar din galben, perriutat şi înlocuit cn N- P. Stoia-novicî (11 nmiil 76). — N. P. Stoianovicî, snb-comifmr din gal- ben, permutat şi înlocuit cu Aduni Constaudinescn (14 maiil 76). — V. Serhîinescu, sub-comisar din galben, demisionat şi înlocnit cu Atanasie Va-silescu (14 maia 76). — V. (ieorgeacn, snh-comisar din verde, demisionat şi înlocuit cu I. Petrovîeî (11 maiil 70). — A. Constandinescn, oficer al sergenţi- lor, înlocuit cn Kftimie Manolescn (1 f maiil 70), — T. Ghîmpeţennu, Rnb-comisar din ro- şin, înlocnit cn Ohl. Atannsin (1 \ maiiî 70). — 1. A. (’antacuaino, director nl Monito- rnlnl şi Imprimeriei Statalul, demi- trionat şi înlocnit prorisor cn M. Petresen (17 rnftiu 70), M. Georgescu, sub-comisar din galben, înloc. cu Dim. laucovid (llj uiaiQ 70). I. Vaailescu, Rub-comisar din negru, înlocuit cu Vaslle Pmnaitescu (19 maiiî 70). * V. Nentor, oficer a! sergenţilor de o-rnş, înlocuit cn Petre Spfitaru (19 maiil 76). I. Christesrn, oficer al wrgwiţiUr de orAŞ, înlocuit cn Ion ^rlnlnescd (19 maîfi 70). — G. Tofescn, oficer a] sergenţilor de o- raş, inloc. cn I. Popescu (10 maiiî 76). N. GoUHUndinescn, snh-eomisar din negru, înlocuit cu N. Teodorescu (19 maiiî 76). N- Gavrilescu, snb-comisar din albastru, înlocuit cu Dira. Chfîetescu (19 maiiî 76). -4 F. Nicoleseu, sub-comisar din albastru, înlocuit cu Petrache Grigorescu (19 maiiî 76). — N. Musca, sub-comisar din galben, în- locuit cu Cofltnehe Nico" seu (19 maiQ 76). Milmil Petiescn, comptabilnl Imprimeriei Statalul, înlocuit cn Gr. Arion (31 mnifl 70). Căpitan Nuţescu, comandant al sergenţilor de oraş, demisionat înlocuit cu locot. Mihail Boţea (25 maiil 76). Dragnea T. FStn, directorul comisiei negru înloc. ca Nicolae Zenidi (25 maiiî 70). -r — I. Stoienescn, snb-comisar din verde înlocuit cn N. Itadolescn (25 maiil 76). — A. Oprescu, sub-comisar In gara Fi- laret, demis. înlocuit cn G*orge To-mesco (25 maiiî 76). F. N. Protopopescu, snb-comisar din albafitni înlocnit cn Al. DSnescu (25 maiiî 76). I. M. Bojnneami , Rnb-pref pis. Dâm-boviţn. permutat. înloc, cu ,N. D. 0-rSscn (25 maiiî 70). — D. Balideseu. oficer al sargenţUor de oraş înloc. cu Tacne Vasilesen (25 maiiî 70). — BonifaciO Pitiş, directofal comisiei de galben, înlocnit cc M. Georgesco (29 maiiî 70). — A. Petresen, oficer de sergenţi de nopte înlocnit cn S- Christoacu (1 innie 70). Sterie Lazarescn, oficer de sergenţi de oraş, înloc, cu Teodor Pencovîcî (1 1 Inm'e 70). — Kf. Manoleecu, oficer de sergenţi de zi, demisiouat, îuiocuit cu Ion ftadoltecn (2 iunie 70). - Stanescn, sub-comisar in verde înlocnit cu Atanasie Stefanesco (3 iunie 70). D, lancoviof, sub-comisar în galben, înlocuit cn M. Ion Petresen (3 iuuie 76^. — N. Teodorescn, stib-somisar în negru, demisionat şi înlocuit cu C. Ioanide, (3 iunie 76). Tanase Vasilesen, sub-comisar în galben, înlocuit cn Anton Petresen (5 iunie 76). (Va urma). SCIRI SOSITE CD POSTA DIN DUMA Roma. 16 Aprilie. S’au publicat 21 de documente adiţionale In curt>*R-v»rdf*. Acestea ajung pani» la 13 Apriliiî şi privesc esclnsiv protocolul de Londra. Generalul Meuabrea a sosit aici. VltorU, 16 Aprilie. Generalul (juesada a ordonat concentrarea tutnror trupelor disponibile în jarul VitorîeT. Cea stas tiu o pol, 10 Aprilie tearn. Delegaţii ronntauegreal aft pl**cat via Odesa. Escadrele turcescl din Murea Neagra şi Mediterana sunt gata de plecare. Cn comunicat oficial desminte soirea cu gnvernnl ar voi 9a proclame starea de a-sediiî în Constanţinopol saiî în alt loc al imperiului. Loadre, 1“ Aprilie. ‘Standard, vorbind despre consecinţele {Hwibile ale nuni resbel raso-tore, orede ci na ie va suferi u« resbel <îe cucerire; Anglia poate sil vazX jie Basia de mubele laturi ale Dunării, fSrii a mişca un deget. Daca insa Austria şi Germania ar protesta contra preaenţel Ruşilor în Bulgaria şi ar invita pe Anglia, de a sprijini protestul, atunci Anglia ar fi silitiî un sccepte invitarea, având interesai de a na permite llusieî dominaţimiea peste Bosfor. NouTAŢrLE pn.Er Prejâliri de rfisboiQ Prin decretul cn No. 787: b) Armata permanenta şi cea teritoriala cn reeervele lor este mobilităţi; b) Miliţiile, dupiî trebuinţa ce aa va simţi, vor fi organisate in corporT active, spre » loa parte la aceasta mobilisare; c) Oardele orufenescl Runt chifimate pe timpul concentrare! trupelor nă facS »er- vlcinrilo prevăzute prin le«e. CDBS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEÎISE llbwW. 7 AprilU 1877. VALOAREA Cerate oflrtrits Fraţii Stil Oblig. Rurale . IO°/o 186t --- »7, 13 » , Ia «orţt --- --- Itnpr. Oppenhrim 8% 1856 --- --- --- «1 67 „ * eşitelaaorţl _ 96 » Crt'lit Ror. If/o --- 65 6l'A » Credit fbne. Ort»»» --- 58 --- (mpr. Mnn. Cap. 80% lR?5 --- Poneii /□ --- ---. --- Căite ferate Ottomane A ol (fr. 400) Bfl/D - --- - Renta RomAnl ...... CUPOANE Oblijf. Rurale p. Oetomh a. e. _ 92 --- > Domemale .... --- »7 --- » Fondare mrale . . --- --- » Comanale .... --- --- --- DEVI8E Piri».......... _ 90.16 --- Mare iile . ....... --- --- _ --- --- _ --- --- Elveţia......... --- --- --- bondra ......... --- «490 24.90 Londra dornicii..... --- --- --- Amaberdam....... --- --- --- Vie»» ......... --- --- --- Berlin......... --- lH'fe --- Lipioa ......... --- --- --- Escomot....... . --- --- -• Lira Otoman...... --- --- --- Gnlben auatr....... --- --- --- Agio c. Argint...... --- --- --- CVBSC1 DE BERLIN 19 Aprilie (st. n.) 1877. Aeţiunile ciilor ferate romine . 10 10 Obligaţiunile române 6 °/0 . . . 40 10 Priorităţile ciilor fer. rom. 8°/0 . 45 28 Împrumutul Oppenhaua . , « 70 60 Napoleonul 16 2b Vienn, termen scurt . . . / . 157 50 » > lung............... 156 70 CURSUL V1ENEI 19 Aprilie (st n.) 1857. Metalioe........................ 59 45 Naţionale ...................... 04 20 Renta în aur . 90 95 Lob# ......................... 107 75 Acţiunile bSncel.............. 772 — CredîtnrT 137 50 London..........................129 10 Obligaţianl mrale ungare ... 70 50 » temeşvar ..... 69 50 * transilvane .... 67 25 Argint in mărfuri...............115 — Ducatul......................... 6 00 Napoleonul ..................... 10 32*/t Marc 100 ....................... 03 45 „ROM ANISAREA" DuminPcA, la 10yW Aprile 1877 ora 7V» a#ra d-nu Arminiil Jaalnviel, va ţine o oosfflrinţA In «ala HarMeiim. ficAla iirachtă din Lacaclf. Sujetul: de*pr« &pJL COMI8H7NEA AD HOO. LA LIBRĂRIA E. ORAEVE _ ţţ XXX*X*X*XXft*XXXXXXXXXXXXXXXXXX OPERILE MUSICALE imprimate in ediţiimea niotrS THIEL Sc WEISS, TYFOGBAFI De închiriat, anul» cureutii, o Casă strada HerăstrlSÎ No. 60, cn 6c liniere sus, plus antrel* şi cele alte comodităţi, toto spaţiose, ce desubt sufragerie spaţiosă , cămării şi >dne de servitori; 2 pivniţl nua boltită de vinuri. Dependinţele ‘os sunt: bucătărie, spălătoria, 3 odăi de Servitori, grajd şi şopiou tâte spaţiose, grădină, curte pavată sptţidsă şi cu puţ. Doritorii se vor airesa chiar la D-nu chiriaş actual ce o lccueşio. 541-—8. De închiriat, pe unul ori mal mulţi ani, Casete din Strada Scannilor No 33 avend peste tot şease încăperi un» bucătărie, două piv-niţî, osebit grajd, şopron, puţ în curte. A se adresa la proprietarul lor D. Ştefan Stefauescu, în cancelaria Antreprizei Im-posituluî epirtoselor (Hotel Hillel). De închiriat, chiar d’acurn un snlon şi nu etac bine mobilate într’o posiţiune forte favorabilă, impreună cu serviciu. — Doritorii Be pot adresa ori la Tipografia Thiel A Weiss, orî la acea casă Strada Stirbeî-Vodă No. 55. M St care cunâsce bineşi a practicat mal mulţi ani studiele programului liceal, doresce a preda lecţiuui particulare. A să adresa la admenistraţiuuea acestui diar, Palatul .Dacia*. Strada Lipscani, palatul .Dacia.* FR. C. OON8TANTÎNE9CO D., Souvenir de Zizin, Valie pour pianoforte.............. 3 CAiţLSOCî C., Qaat>e morceaux Bniimains, pour pianoforte................. 2 KLIA'UII-.NmCHER A., Muma lui Ştefan, pentru o voce şi piano............. 1 QEORGE8CU TH., Doue suspine, rom. pentru o voce eu piano................. 1 . „ Spune, rom. naţionali, pentru o vece ou piano............ 1 1TBATOCTIWIL A. K.. Hora, VIAţa Eomlniel pentru piano.................... 1 MEDEK J. W., România, QaadriJIe de Concart. pentru piano................. 4 MUŞlCESCO (i„ Rinduiala cunnniel pentr; piano............................. 5 STERN L., op. 10, Der Wucsch (Dorinţa) fOt ctingst. uni Cl&iierb.. ..... 2 . op. I), Lebcwobî (Adio MolJora) S,ngst. unii Clavierb........... I . jp. 4. Orflnde Etude pour pianoforte........................... 1 , opt 17. Bora. Mandra mentra pianoforte.......................... 1 > op. 18. Durerea "mi este mare, Valae brii. pentru piano......... 2 . op. 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano.............. 2 > La Favorite, Schottisch pour piano............................. I , Iţik-Polka pentru piano......................................... 1 > op. 20. Apele de Ift Văcirescl, Schottisch pour piano.......... 1 YIEUÎ E.. Marcbe de Cavalerie pour piano.............................. 2 T6te aceste se vând cu rabat de 25 •*>. i'l (0 20 3» 50 LECŢIUNI PART 100 h A RE de MATEMATICI C. Braiioiu, fiul 47 Sita da Scaunele 47. O guvernantă, pinW***** 1 CC c ° -3 J — < V>- 6 o & II lilCOllllll I'ITERE DE 8 C\l este de vemjare cn preţul fdrte eftin prin Domnu C- SIEBRECHT Bncnrescî. DE ÎNCHIRIAT^ cu preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE’LÎI occupâ banca de bucuresc! in PALATULtI „DACIA1 InformaţiurU La Direcţiunea Societăţii * DACI A' CEL MAS MARE MAGASIN IDE HAIJN E CONFECŢIONATE şi DE ARTICOLE DE MODA „A LA BELLE JARDINIERE" GHIJ^BAUM 20 Colţnl Bulevardului si Strndel Mogoşoiel, Casele Grecenu 20 Invit pe Onor. Pnblic să bine-voiască a visita niagasinnl med, unde va găsi o Esposiţiune de haine confecţionate enm n'a fost încă în Bncnrescî. fi annm" : costume: coNriiKCTE-m- I REDINGOTS Şl JAQUETE CU GILETCELE LOR | PAR 9ESIURI IN DIVERSE FASOANE ' din stofele cele mat moderne ale selonnlnî de faţă, şi croite dupe jnmalele cele mal none. Preţurile snnt espuse in G.vlautarele Magasiel pe Strada Mogoşoieî şi Bulevardului şi se p(jte convinge orl-cine că am remns fidel devisiei acestui magasin : COISTSXTTS^: MIARE SI PRETITJRI FOARTE MODERATE. . CHCMBAUM »Ă LA DELLL JAltDlNlKltEf, 20 Colţul Uulovftrduluî gi Strădui Mogogoieî, CftR©le Grocenu 20. Tipografia Thiel * Weiaa Palatul .Dacia*. ■WW HU.UMf