MERCURÎ 12 IANUARIE No. 8. Asm ii. 1877. j\ BONA TvfPNNEOE IN TOATA IiOWANIA: Pp * *n . . IV 6 luni IV S luni Pe an ,x TOATA KUhOt’A: I,. i. Jl-t . , 21 . . IS t * 60 IKSFKTIUNI SI KIC1.AMK: (inU ,v SO uter* petit, pngin» I' * b:ml. p(! pagina 111, 80 biuil, p« p»K>oa 11,‘Alei noul Reclame 2 lei noul linia. U:i num&r In Capitală 10 bani. BltJBOUL piAK POLITIC, COMtRCIAL, INDUSTRIAL. ŞI LITERAR. ESSE IN TOATE DI LELE DE LUCRU REDACŢIEI SI AVIDI^IIISriSTBl-A.XIEI: PALATUL ANUNCIURI S.‘ i»i :-.iii<-ac în «irelnatiUP: I,;i D-nii îlvisru-*Uin d VogJer in Virnn.i, W:v!fi«i Ue -.*«•■ \ >» A Opjtflik in Vinima, SiubrnL i 2 , Un,ini Moi** in Vifnna t 2; Vinctnt JIrthcka n Vit-umi, r<*inf i!yitraaMl 17; l’hilipp htb in Vicnnii, K9ch/£tatscein noi diipâ t,dte legile ce avem. ln-eâlcaren lor este im fapt revoluţionar ÎI1 tdtâ puterea cuvântului, esie a tlesbriîca pe Domnilor de atribuţiile ce ’I (Iii legea. .Şi cu tdte acestea nu avem budgete; am intrat in 1877 şi tot nu siem cari sunt sarcinele Statului! Am Înghiţit acâstâ suveranitate a adunaţilor d-lor itosetti-Iirâtianu. din momentul ce guvernul sa fâ-cut complicele acestei tisurpâaf. Dar când suveranitatea acestor adunaţi voiesce sâ se intiiujâ şi mal departe, sâ desfiinţeze rlioir, Arit-metic.i, — jireeum oemfriţil lor de la comuna Parisului aii cerut desfiinţarea gramaticei, sâ ne permită a protesta cu t6tâ energia. Raportul cl-luT Codrescu, citit In Cameră, nu mal esisiă din momentul ce s’a constatat că. de la început până la fine, este plin de erori de milione; — şi aceste erori nu sunt tipografice, pentru că sunt repurtate iu diferite tabele, ci resul-tate pur şi simplu ale nesciinţel d’a aduna şi scădea!! Pentru prestigiul acestei ţâri. pentru demnitatea numelui dc român, nu cred că adversarii noştri ne vor pretinde să desfăşurăm aci acâstă grosolană nesciinţă. El au recunoscut scrintela. De aceea să trecem răpede peste acestă neşeiinţă de carte elementară şi să se mulţiim^seft cu consiliul ce le dăm în privinţa observaţiilor ce ne face. acela da calcula bine şi decă nu sciâ, d’a pune p’un copil din clasele primare. Manoperile cele mal monstrudse ale d-lui Stătescu, precum trămite-rea procurorului general d. Romu-lus-Renius Dprân la Buzâi). influenţele. ameninţările şi amânările cele mal scandaidse. pentru a secondemna una din victimele coaliţiunel Rosetti-I6n Ghica. Grădiştenu n’nd putut is-buti şi aă întâmpinat o ruşindsă că- po înălţime care domina un npaciB întins. Intr’o parte se desfăşura o pădure desâ ; ici şi colo se vedea funinl unul cămin şi turme ră si pite. intr’altă parte şer-pniniî delurl, cnrî se uniaâ cn Caucasul. De o da tă, zării nn om, călnre pe un cal cennşid, eşind din pădure, înnintftnd spre noi, şi oprindu-se peste rid la câteva snte de paşi. — Cine o li nceln?- întrebai pe Belln: — ia uită-te tn: ui ochi mal bnnî de cât al ni el. Ea ’şî întorse ochii în acea direcţie şi strigă : — E Casbici I Blestematul ! Ce caută la noi ? M8 nituiii şi eîî bine, era in adevăr Casb’ci cu faţa Iul ăelieşă şi hainele rupte după obi-ceiiS. E calul tatălui med !- imî (Jise Belln, uându-ină de mână. Tremura ca fruned0*nu hotărit a sili pe Domnitor aă îscâldscă abdicarea sa, etc. — A-poî dup" mR* mnlte întâlniri ce am avnt ’ând cn Smedeann cănd cu Borşan, — in cele de pe urmă in sera de 24 Octombre, pe când mă găseam la cofetăria din Pasagiu inpreuuă cu Borşan, a venit lângă noi fostul scriitor de la măimărie, şi ue a Zis că ne chiamă Smedeann la gura Pa-sagiulul do lângă tunel, —unde ducându-ne, Smedeanu ne-a spus în M* acelui scriitor şi a cântăreţului, de care era u-companiat că astă seră nu a putut „reuşi să sforţeze pe Domnitor ca să abdice „din causă că de şi s’n dus *„i pândescă „pe Domnitor spre mitropolie şi Filaret, ,pe unde credeaQ că are să se întdrcă „Domni torni,—iu să Fa» îuşelnt, de drum,— în realitate M. Sa s’a întors pe .strada Căliţi,—şi până sn’» >‘s'| 0 ,pe acea stradă, — a Temaa >’nti, * * 4 5 6 7’î "U‘ ,măr din totîi banda,—?' nst-ffll le-a pe .rit cnrogiu,— ?< >•» nfl f8c,,t nin,,c:, C. 1. Borş»",—persistând in cele ce ne-a declarat in diferite rânduri - în faţa tu-ininior ne declara nrmătorele: Este forte adevărat că acum o lunii, am fost clnă-nmt a casă la Tâmpenu, - nude găsind pe Smedeann, — acesta a început să ne spue că actuala stare de lucruri nu se mal pdte tolera; - apoi după o convorbire mal întinsă asupra politicei, Smedenu ne-a zis că este hotărât a face pe Domnitor să nbdice prin siluire; — şi că pentru acest sfârşit, fie-care din noi trebne să cooperăm in sfera ndstră. ca abdicarea să fie şi mnî sigură. — l’utin înainte de 24 şi 25 Octombre, m’nm întâlnit cn Sme-deauil la cofetăria diu I'asagiă, — ?_' acolo mi-a comunicat în mod positir ca in sera de 24 Octombre s’a hotărât a se pune in esecutare faptul materia/al abdicării Domnitorului, de aceea ne-a invitat a prepara şi pregăti pe lucrătorii tipografiei, ca îndată ce vom arf ^mnalul de abdicare, să năvălim la s!i tr‘iem firele elec- trice, spre » nu se transmite ştirea, până ce mal iiifiSiă nu se va instala noul guvern (rsdicalo-demagog, bine înţeles); ceea ce am ?i făcut, căci am ţinut pe lucrători adunaţi, până ce am iutâlnit pe Tâmpenu eare 'mi-a spus că n roman treba pe a dona ; — adică un spionagiu mutual premiat de guvern cn transmiterea avere! de-nnnciatuluî acusat de dosire, in posesiunea denunciatornluî. La Corint şi Roma, chiar pedâpsa morţii s’a părut unicul mijloc eficace a asignra sinceritatea contribuabilului. Atarl însă eroice remedii fiind respinse de civilisaţiunea secolulnî nostru, impositul asupra venitului mobiliar, astă(jî nu mal este considerat de cât ca esceptinne saxonă. Toţi ecouomiştil din pronnăcu celebrul italian Broggia 4) declară .că natura ve-,nitului mobiliar este ast-fel, că numai la o .dare indirectă p6te fi supns, a se impune .însă într’un mod direct cu dreptate şi spi-,rit de egalitate, este lucru nu dificile şr*im-‘pilător precum se susţine de unii autori, «ci nbsolutamente imposibil.. Marele băr-‘bat de Stat şi economist Gean de Witt(5) dice: «constatarea venitului este cea mal «odiosă sarcină pentru cetăţen, funest re «fugiă pentru Stat, şi nesfârşită sc6lă de «cornpţiune şi sperjur., Bnudrillard după un examen sub un punct de vedere, general al cestiuueî, ajunge la urmutoren con elusiunel «Impositul asupra venitului mo* biliar nu este alt-cevn, de cât o perpetuă «sorginte de împilare, din partea gnver-«nuluî şi de fraudă din partea contribua-«bilulnî., Leon Faucher, Fenld, Brougam, toţi manifestă aceiaşi antipatie contra iin-posituluî mobiliar. Cadrul restrâns al acestui articol, neperiniţându-ue a reproduce textual opiuiuuile acestor autori, ne mărginim a cita pasagiul de mal la vale din celebrul Stuard MiiI, care confirmă ceea ce mal sus am (jis, cum şi aserţiunea nostră despre acordul esistinte iutre magistri! sciinţeî în cestiunea de faţă: ‘In starea actn-«ală a moralităţii publice, constatarea ve-«nituluî fie-căruia cetăţen devine iuiposi-«bilă. De aci urnnhjă că impositul acesta «aşa de just în teoria, în prnctică e cel «înnl nedrept şi mal răii. Acesta este opi-«niunea dominantă pe care sunt nevoit şi «eii s’o împărtăşesc.» (6). Ne remâne acum să examinăm cum a funcţionat in Englitera, şi ce resurse ’i-a produs acesta măsură economică declarată de somităţile sciinţeî ca nepracticabilă. Impositul asupra venitului mobilinr s’a vot-.it pentru prima 6ră in Englitera la 1798, introdus de Pitt in timpii revolu-ţinnei francese subt denumirea de Pro-bertiy-tax, ficsendu-se la sistemul progresiv in raport cu averea. (7) Cu perceperea Iul s'a însărcinat speciali comisari aleşi apropo în modul acela cn pentru represeutanţî. Kenultatul acestei măsuri fiscale n'n corespuns aşteptărilor bărbatului politic. In loc de 10 milione pe an după evaluările ministeriale, abia pe jumătate s'a obţinut. Intăritarea ;n8^ a opiniuneî publice a ajuns la atare grad, in căt parlamentai în urma petiţ,„nel corpului negocinnţilor din Londra, n trebuit să’l abroge. In acest act istoric constatarea se nnmcsce ; «Interve- l eriti.-- hroş. 3 BoerVI, bonome p0»lH|ue Jo, u trsuf. franv. S'iutMK I8î8. 4. Trattato di tributl. Napoii, 1743 5. F.ipose de» principe* et maxima» politinufti triul. frânt;. 18U9. 6. Eronomio politiquR voi. IT, paţţ. 7. Ksista doaă aiitome impozit**, unu] aocj aşa numit proporţional, şi altul procreai*. Cu altft ocnaiuno voin vorbi deapro dif**r<*iiţa dintre atnun-doui oceat»'. _______________timpul niro demnă d® timpii inqnisiţiunel, violă t6re libertăţii cotăţenulni şi a moralei, mi îiătnre comerciulnl şi confundând forţa minte venitul legal cu acel transitor. (8 Acosta e istoricul primei tentative in En glitera, cnre u'a durut mat mult de pntru ani. Resbelul contra lui Napoleon sili pe Km glesî a recurge din nou la acesta extrem măsură. Legea se vota de parlament insă după o discuţinno din cele mal furtnudse in caro l’itt revenind acum din esperienţ'i do la ideea sa primi tivă, se declară cel mu aprig advorsar propriei sale inovatiuni Necesitatea însă învinse logica şi raţiunea şi proberty-tux schiinbându'şî numele în acel do income-tax continuă a funcţiona până la surparea colosalul frnnces. Se scie care era nemulţumirea şi înverşunarea con tribuabililor, că din cansa acesta a resăl tat rămăşiţe in suma nprâpe de 15 mili-one a cărora liquidare s’a trăgănat pân? la 1831. Căderea lui Napoleon provocă i mediat abrogarea a income-tax votată în memorabila şedinţă din 18 Martie 1616 Ca să dăm o idee de starea de iritaţiu ne a opiniuneî publice vom cita urniătdrele ‘După propnnerea Lordului Brougham care «dete prin desvoltările sole esacte interpretare sentimentelor nnţiuneî şi a parlamen «tulul, se luă decisiunen a se .arde, ime-‘diat ori ce act care ar tinde a perpetuu «memoria, saii a facilita reînfiinţarea unui «atare imposit.* (9). De atunci iu curs de 25 ani nu s’a ma vorbit de restabilirea de income-tax. Miniştrii numai se serveaS de imaginea lui ca de o causa să sperie pe Parlament de câte ori acesta se arăta greoiă a’I acorda vre o resursă estraordinară. Aşa când 1835 oposiţiunea combătu cu înverşunare impositul adiţionale asupra berel, Robert Peel puse capăt disenţiuneî declarând «LunţI aminte domnilor, nn cnm-va refu-«sând o dare lişoră ca acesta să snpnneţl «ţera la ‘flagelul, imposituluî asupra ve-«nitnluî., Vădurăm mal sus că cel mal înverşunat adversar declarat contra income-tax fu însuşi Goulielm Pitt autorul acestui plan de contri-buţiune. Cu tote acestea la 1842 se vota diu noii, însă numai pe trei ani renăscâu-du-se diu cenuşa incendierii sale de la 1816 Aci să cnviue să notam că impositul votnt la H42 n’avea nimic de comun afară de nume cu acea colosală maşiuă resbelnică care apăsa aşa de greă asupra Englesilor in timpii lui Napoleon. Prin legea din 1806 se aduna aprope 15 miliâne lire. La 1842 guvernul cerea numai 5, adică acum nici o a (Jecea parte dacă am ţine s^rnă de depreciarea metalului survenit in acest interval. De a tunel neîncetat acâstă coutribuţiune a mers tot scăpând in cât la finitul anului trecut 1875 abia s’a urcat la suma de 2 ’/s mi-lioue lire pe an. Iată proporţiunile nnde s’a mărginit impositul acesta care continuă a excitat o-piniunea publică în contră-î, acum nu ca ouerosă, ci ca esercitând asupra moralei publice o influenţă din cele mal pernicidse. Şi în acestă privinţă Mac-Calloch 10) a-dangă: .reducerea impositulnî n’a fost in .stare să modereze frauda şi subterfugiile, »şi pe câud unii forte oneşti se condamnă ,pe nedreptul la dări superiâre venitului .real, cel mal mulţi prin falşe declaraţiuni ,să substrag de la contribuţiuuea potri-,vită cu averea lor. In genere aceste mi-.liono ce se percep prin income-tax daă „nascere la o sumă de griefeşi abnsurl cn .mult mal mari de cum s’ar percepe 15 .milione prin contribuţiunl indirecte., In fine Gladston, celebrul Gladston iu şedinţa din 18 Aprilie 1853 prin nn bri-lant discurs in care cn numerose exemple şi cifre punând în evidenţă viciile acestei mă-snrî fiscale, propune treptata abolire a im-positulnl asupra venitnluî şi înlocuirea Ini cu sporirea taxei de transmitere asupra imobililor. Din cele espnse resultu I, că icome-tax n’a fost nici odată considerat iu Englitera cu resmsă stabilă şi permanentă posibilă a servi la strângerea vre-nnel datorii a-niortisabîla, şi ast-fel se apuse asupra ge-naraţiunilor viitore, ci numai ca o armă provisoriă, care a dona Parieu. niatoirc dea implta pa(ţ. 107 8. Journal draecnnomiaU'a voi. XXI. pa*ţ. 08. 10. On taxation pa(ţ. 122 apud Paricu Furt la gara Filaret. In (jiua de l Ia-1 nuariB curent, s’a comis la gara Filaret nrmătorea hoţie: 92 Baloturi piele de vacs, declarată de talpă cu declaraţia No. 23 în greutate de 16,000 chilograme. Paguba fiscului este, chiar dacă ar fi fost talpă, de lei 4.000 de 6re ce trebuia să se percepă după art, 60, iar nu 45 ; — dar in cnalitate de piele de vacs, după cam in realitate a fost, statul perde de la acele baloturi lei 17,000 urmând a fi taxată după art. 120. Denunţătorul a fost un hamal cnre, vânând hoţia, a reuşit sa oprescă 10 baloturi, căci cele-l’alte afl fost expediate urgent spre a li să perde urma. ~Acestă faptă n fost denunţată şi Ministerului, şi impiegatul delegat, întrebând pe d. ŞtefSnoscn revisor: cum s’n urmat acestă fraudă, el n declarat că nn scie de 6re ce în acea (ji a lucrat 80 de declarn-ţinnl.—Se va face 6re şi acestă hoţie muşama ca atâtea altoie ? tataro, 19 Ianuarie Capii insnrgenţilor din llerzegovina aB avut o întâlnire pe teritoriul rooutene-gren cu care ocasiune aB hotărât, a trimite o deputaţiune către Ţarul, cu rugăciune, d’a scăpa Herzegovina din stăpânirea turcâscă. Montenegru ’şî continuă erăşî armările. N? vor forma trei corpuri de armată, cari vor li comandate de Bozo Petrovicî, Petre Vucovicî şi Plnmennţ. Fie-care din aceste corpuri va fi compus de opt bata-lione. Unul din aceste corpuri va porni I spre hotarul Albaniei iar cele alte două I spre hotarele Herzegoviuei. POST-SOlilPTUM \Hilm că nia 1 mulţi membri af Conferinţei vor veni în Bueurescf. Corniţele Chamlordy este aşteptat la finele septămănei. Corniţele Ziehy şi Baronul Calice sunt aşteptaţi asemenea. D. THEODOR PANGAL Iftîîî: facultatea din Paris, şi fost magistrat- la rib. Ilfov, are ouore a anunţa că a luat trofesinuoa de advocat. Orele sele de con-pnltaţiune snnt: diniineţn de la 8 —10 şi sera de la I 6, la domiciliul seB No. 84 strnda l’opn-Tatu. ,V 1 BIBLIOGRAFIE. ULTIME SC1RI Odeea, 16 Ianuarie. Consulul general turcesc d’aci cum şi un număr mare de supnşl turci, ce sunt Cartea de cetire partea III pentrn clasa IV-a primiiru a eşit do snb tipar: ea este lucrată de o asociaţiune de învăţători intru tote in tocmai conform cn programa actuală a claselor primare şi costă, un vo-Inmen de aprope :î0 cole in 8", numai 1 leu şi 50 bani. nn preţB cum n’a fost încă niHl mic pentrn o carte şcolnslică. KJitori : Socec & Comp. TIM PUL CORS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEVISE liu.-vr'Mei, lO Ianuarie t&77. V A Ii O A It E A Oblitf. Rurale . 10°0 1864 * > *1 ' îtnţir. O1 î• iii» Obl»£. Ibnut'ut .,-' i (Vruta Offcrit* • * filool *°0 ISKil sOQ l^'1 l <■ TlUţl O* , Credit r-.no K _ , Credit fono. Urban Imnr. Mim. C.ip. 8(*°0 187S IVnsiî f "00) dobftu.Rl fr. |0 Act ii Cai Iu for. rom. &°018<33 priori taţi ^°o 1^68 Dacia C-1* «lo Aasisr. Act. (fr. 500) mo 1871 Romima Cl* *î» As^jr. Act. (fr. 200) $°o 1873 Mandat*1............. Impr. M unici palo fr. 20 Act. financiaro Uoin.\nc^S°/o Cai lo forate Ottom ino Act. (fr. 100) 3°o Renta Ho ni in .......... CUPOANE Obli**. Rurale p. Octomb a. c. , Domeniale .... , Fonciara rurala . . , Comunala .... DF.TV6E 73 66 M arsei 1 le..... Dpi «“ud..... . . . Anv* * ...... . . . Iyorli-'v \ mtCil • • Amsteril.Tm . . ■ • . . . Viena...... . . . Berlin...... . . . [jira Ottoinan&. (îalbenu anstr. . . A^ia c. Argint. . - . »1 54 *| 66 110 200 60 73 70“', 6(> Sub-soinnaţiT, xîi otiorti si iitouuosriiuţo prin injusta cu slabilinujntul 7Vwattul Atelier in România pentru c< ns.'rueft n7 Jcleeja-- 1 POLONESII cu locui nţa in Bticnrescî nQ o-nore de a preveni pe amicii causcl lor, ca in «Jiua de 10,î» Ianuarie a. c. la 10 ore dimineţii va avea loc îe biserica catolica ,Baraţiac un serviciu divin în memoria luptătorilor căilnţî in anii 1863 şi 1864 SALA CIRCULUI Mercuri 12 Ianuarie 1877 Mnsica Militarii a Reeimentnluî I-iu sub conducerea Maestrului de Capela «l-nul 8C1IOLTISCH şi plăcuta bandă de lăutari, a d-lul NIţă Colţatu vor esecuta. alternativ.imente, cele uial nuol arii de Dans, Naţionale şi de Salon. începutul la S7* ore s<5ra Preţul intrărel 2 franci. EPITK’OI’iA SEMINARULUI SIFON MITROPOLITUL Publicatiuni No. 2. In «Jiua de 1 Februnriii viitor, se va ţine licitaţi:! la cancelaria Epitro-pieî, pentru arendarea moşiilor Kiajna din jrdetnl Ilfov şi Băţcoveni din jud. Vlnşca, pe termen de cinci ani, dlipo coudiţiunile elaborate de Epitropil, care se pot vedea in orî-ce di de lucra în cancelaria. Asemenea se nrendezîi pe termen de trei ani ivedea şl grădina nnmită Gramont. Tot in acea «Ji se va ţine licitaţia şi pentru «endarea productelor aflate la moşia Kiajna din recolta auulnl treent şi anume: 79 kile Grâu; 140 kile Porumb; 4 claî fău , din cari doue mari şi 2 mici; 2 clăi pae de ovăz şi 7 vedre răchită tescovină. Amatorii se vor presenta în citata «J’ însoţiţi de garanţii în regulă pentrn arenda ea moşiilor şi grădina Gramont, spre a concura la licitaţiă. Licitaţia se va ţine iu cancelaria Epi-tropieî, localul Seminarului Nifon, calea Filaretnlnl No. 2 de la orele 12—1 p. ui. No. 3. La 20 lannnrie curent, se va ţine licitaţiă pentru darea prin antreprisă a aprovisionăreî Seminarului cn carne şi pâine, pe termen de un an, pentrn ru-trimentnl elevilor şi personalului de ser-viciO. Amatorii se vor presenta în arătata «Ji, de la orele 12 — 4 p. m. la cancelaria Ep tropieî, strada Filaretul, No. 2, spre a concnra la licitaţiă. TEATRUL CEL MARE U.'prPsfiitaţiiiac românit in beneficiul domnului IMT. Ts/EIX_.IAO Cu concursul bine-voitor al d-şorol T. Ma-rinescu şi al d-lnl Hubsch, Mărfi 11 Ianuarie 1877 «ie vor representa piesele următâre : No. 4. In dioa de 20 eurent, se va ţine licitaţiă la cancelaria Epitropieî, strada Filaretnlnl No. 2, pentru închirierea pră-vălielor din ospelnl numit Dedn, situat în calea Mogoşoeî, pe termen de trei ani, cu începere de la 23 Aprilie viitor. Aceste prăvălii se închiriază in parte şi în total, Amatorii se vor presenta în arătata «Ji, de la orele 12 — 4 p. m. spre a concura la licitaţiă. 373. 3—1 Comedie intr'nn act, de Scribo, tradusă de d-nu S. Mihălescu. IIAINE VECHI SDllENTELE POLITICE Ctiansonetă politică compusă şi esecutată de d-nn M. Millo. CÂT TE-AM IUBIT Romanţă «le d-nu t'lechtenmaeher, rântată de d-ra T. Marinescu. O DAT V SI ACUM Romanţă Italiană aranjată de d-nu Vasilesru cântată «le «1-ra T. Marinesen I. a. REVERIE de Vieuxtemps. b. Legenda de Wieniavsky. eseul tatii pc vi6râ de D-nu Huhsc.h. II. Inlerprelaţie de arii române e«ot‘utat*i pe viurfi de d-nu llubach. RAURU LAUTARIIIj ('hiinaonetâ comicii de d-nu V. Ale^mmdri. fHecu-tiilfi de d-nu M. Millo. Die nciteslo Nnmmcr des ,,0sten“ entlifilt «lic folvenden Arlikel: Az olăliok lazadunk (die Wălaclicn erheben sicii). — Politische Ucber-sicht. — Die Confcrenz iu Coiistiinti'iopol. — Xieder mit den Uarharen. — r/.ur Stininninj im lîanat. Die Judenverfolgnnv in Itmciinien. KIeino Chr.inik. Landwirtbsclial'tliclie Revue. - Volkswii tliscliafUiclics. - Telovramme. Ueberdics wiid jeder Nummcr des ,,0sten“ einc licllctristisrlie Unterlialtiinirs-Bnilace mit Bomanen, Novollen mul liiibschen lllnstrationen liciiroleâ't. LE II1111 (JUST MlMSTKltlKI. Preţul I Franc. S<■ gâsiîsci* de vOiuJnre la Tipografi» Tliiel & Weis. VOiujetoi-ii lirimiesc rabutul obicinuit. Berger & lieiuliorn Succesorii «1-hii JAOUES HERDAN iJodul Palatul Dacia vis-a-ris de Pohfiă MARE MAGAZIE Bijuterie si Argintărie fine precum 31 «le CFsOUNIOE DE BĂRBAŢI ŞI DAME rn tor condu-ne «lintr'un voi agi ii din s trei nu ta t", am fost in stare d’a îmbogăţi nsoriirnentul nostru ru lucrurile cele mai alese; a-si.-fel suntem în plăcută pnsiţiune da ne recomanda onor. public, ru-uân-lu | «ă bine-votjMră a ne visila, npn* a se. con-luva.e atât d*‘ sodilalea, cât. «ji «Ic preţurile cele in«gî moderat» ale Lut iilor mărfurilor 357. 12 1 l«Ki ŢIIJN1 1’AKTICOLAUU de TvU -A. T E 3VE A. T I O I C. Brailoiu, fiul Al Strada Scaunele 17. SF. AFLA IN CALEA M0G0SI0U N° 20- VIS-A-VIS DB GRAND HOTEL DE BUELVAhD CASA GREi^.ANG !! CĂTRE COMITENŢII NOŞTRI!! IN BTJCUHESCI. SI DECT DISTRICTE urma co-icest oraş încă Spre n evita spesele cele mart «Io transport a mărfeî nostre, inapoimln-o străinătate si i , mumiilor făcute «le comitenţi, cur! aii sosit aciuuii, ne-am hotărât a mal lăsa fîîUt. v ' * pentru nu scurt timp. nostru Luând cont cicmnstanţ.do ceîo grele ule situăţiuneî actuale, am făcut incă o te Ijino ,....... • • » > » borduso color, şi cusute . , (soii ecrue) ........ • • * Prusojic şi Şervete a '/. (lu/in Pr«isflpe de nt.ă curată...... » > (îaumsc...... Şervete «le masă (aţă)....... » » y diiiuasc...... > *> fructe....... IXe de mese a 1 bnentil Pentrn 6 pcrsijiie «le aţă curată albă » 6 » , damasc t . r <> » t > qnal. I. € JO 1 - » » > > > 1 2 > (-. » > . » . > 12 y y aţă cur. albă . fr. 10 80 5‘> 95 50 50 50 36 30 45 58 60 60 60 7 Pâmlrtrie şi garnituri (le masîi do coti Pândă de casă .... fr. 18 . fr. 25 , , 30 , Ort . » 64 , 84 , 100 , 40 coţi Pâtujă de casă > » . copii y y Olandă de munte » > > Belgică . . y y Pâu«Jă de Olandă ) ) ) Romb. y y Toile batiste fine . buc. Ciarcef. 3 coţi de lat . Şervete cu feţe de mese Pentru 6 pers. de la 0 până la 15 fr. cele mal » 12 , , ,24 . , 5S , , » fine Rufe de l)an\e făinaşe cn şnur de chilf. de fr. 3 — > brod. de cbilf. de fr. 3 50 p. r, y brod. de olandă , , r, y de n6pte , , . 6 50 Camisone brodate . , „ 3 » y de lux , „ 7 — Pantaloni cu garnitare , , 3 - . t broderie , , 5 50 Şorţnrl de copil , , l 7:, y y (lame „ , 2 __ Fuste de c««stm. simp.......... fr. * cu şlepd » . . . . , > y brod.......................... «a 0 — , \2 - 1 ' — , 15 _ , «i — , 10 — ni. m. 5 60 ]>. fr. 6 50 , 9 8 9 15 Rnfo pentru Cavaleri Camaşe din oxford veritable.......... a fr. , y Olanda colorată . . . y (le ChifTon alb. simplă . . 99 v } brod;«ta . , > » Olandă fină . . . . , Pantaloni de pichet de ernă . . » „ olandă............. 6 50 I 50 6 50 11 - Diverse ‘/.2 Duz. Cioraju de Dame................ » 9 9 9 9 de lină . . . ,9 9 9 9 de fildecosse . ’/* » 9 9 bărbaţi de lină . . V, » ii,, fildecosse '/, . Gulere de Dame.................. ’ * , . > Bărbaţi............... 1 ■ , Peptnrî brodate................. 1 Bnc. Flanele........................... .8 50 9 50 15 9 12 50 I 50 3 — 9 — 50 Batiste fine franccsc de Dino cu brodărie adevărate. Un mare asortiment (le garnituri pentru Dame, Manchcte şi gulere cu preţuri de tot reduse. Batiste de Lino cu margine labă cu nume, brodate. Cbache-nez «le mătase şi pânijă, in tote culorile, Sbwalurl lungi de Inilia şi Jajionin. Comandele «le prin provincii vor fi esccutate co cea mat mare promptitudine. PE PIAŢA CONSTATIN VODĂ Esecnţiuuea prin spâmlnriltdrc a lui ŞI VEDEREA ORAŞULUI VIENA Francesconi. un nobil italian farâ avere, şi neaven*! eu ee trăi, it venise idee a de a se îmbogăţi printr un omor şi, luând o locuinţă in Vîona, işT trănree sintrur ■din diferite oraşe apropiate nisce gropurl fără vaiere, în cât să găsuscă ocasie de a putea omori pe unul din impârtitoril poştali, cari, in Vicna aduc Singuri gropurilc la locuinţa destinatorilor Acest pbn la şi efectuat, omorând In (Jiua de 18 Ootomhre trecut in locuinţa sa pe impărţitorul Guga intr un mo.l cel mal îngrozitor, şi furând t«5te gropurilc ce avea acesta la dunsul in'valâre de peste 13,000 fiorini. După ncâsta pleciă îndată din 1 iera, Inchujend cadavrul in odaia Iul. fnsă a doua-iji, observându-se la postă lipsa impărţitorulul, care era cunoscut ca omul cel mal onest, s a cenetat urma ţol şi s a de«oop«urit omorul cel groijav. Poliţia era îndată in urma lui Fr.aneesceni, şi după 5 «Iile 11 prinse, vroind a intra in tren spre a pleca spre Italia. Franceseoni, in urma sentinţei tribunalului, a fost condemnat pentru rruna Iul neomernsă la m«5rte prin spindurătdre, şi esecuţinnea s a săvârşit in 4 Decembre trecut lângă Viena. K1 a murit in căinţă şi in supunerea către Dumneijeu. — Tabloul nostru represintă ultimele momente ale lui Franceseoni şi ve«lerea oraşului Viena. Bătilliile cele mal însemnate din Resbelul Oriental şi vederile cele mar frumdse ale Elveţiei. Un Crocodil viu, mare raritate zoologică, şi O Dftinil preniimitil Albinos, cn pfrul alb şi ochii roşii. De vi'i^nt t6te acestea in Un norama lut ERANZ .TOSEF USCMEL Piaţa Constantin-Vodă. între Circul şi Alcazar Preciul intrărel 50 bani. .UJMI1 CIINTIIV THU1.0R BOMDIt Recomandate de toţi medici E iropel. sunt ie tiradele dupe un sistem englez nst-fel numite Water Closette.* „ . "1 Dune nenumărate Inrerrăr) «lestul de dificile, am ' reuşita arangia asemenea retirade cu ro- servoire deapfl. Inelieiate liermetie. pentru oprirea orl-cărul miros desagrea-l,il şii>le c«)nfecţ;i,na rn totul gala pentru ori-'-e loc. nst-fel cn fie-cine să le pAtăaşiuja; mat ales eeloi din provincie li-sr oferă prin sistemul meu un mijloc l«j n şi-le procura unde vor voi. Preţurile se arată liniată «lupe trătarea măsurel. «jualităţel lemnului şi mai «mei m.işniel. ii comun preţurile mint. de la brânci 120 până la 300, MăRCUS LITTMRH. fabricii de iCater-C/osette hermeticr Bucuresei, culee Mogoşâ'U 8«». B IOT 'W.r pjf , J Jr '■in forte uşor «Ie SOCIETATEA FILANTROPICĂ pentru Ajutorul elevilor pauperi de ambe-rere din SCALELE PRIMARE PUBLICE SERATA tfUSICALA sr va da la 22 Ianuarie 1877. Un bilet pentru o familie pânâ la 4 persone 5 lei noi; Un bilet pentru I personă 3 lei noi. Ţinuta convenabilii eerntă în asemenea ocasH. Biletele se află depuse la cancelaria Comitetului In localul Internatului . LIBER TATEA.u Calea Moşilor No. 120. COMITETUL M. SAPIRA PHISIOQNOMIST Bucurosul Se află cu locuinţa : strada Sf. Vineri No. 6 iu casele Asan, vis-a-vis d* Templu Orele de consultaţie d#w 3- 2. Afară de acest ti"1!’ va visita pe acer D-nl ce 1 vor 363.-4—1 1. 8 24 -10 ce» mal bună numai tufan şi Ng tăiat şi adus la domiciliu cu 7S FR- STENJENtTXi I# ningasia «le lemne a lui Lessel, lingă gara Târgovişte, vis-ă-vis de fabrica tutunurilor. Oomăiiilile se priimesc şi la Tvpografi» Tliiel & IVeiss, palatul Dacia. 3i4-5-0- DE, FiALLA lângă Hotel de Londra). s'n mutei in strada Oa-lonlirescu No. 10 (strada 325-5-1 li I I I rnnnniT avocat strada Colţoi II. \L Lll ffl No. 63. Consultaţiunî în tote (jilele pMi# la > ’ or0 î« de la 6—8 ore sâra. 331. 0 GOOVEfflm ., grabnic intr'o cât se pote mal o« *- casă distinsă la ,n etate de 10 ani In sus. v°rbesce hrnba r ,a rniiină şi englesă. In ianca Si , mmial pentru «^ioa. A V*K»dre-'1 1 1 -’rafln Tliiel & ■ i. s Tipografia Thiel & Weisa Palatul .Dacia