Nr. 77.
MARŢI 5 APRILIE.
ANUL II.
1877.
                                                                                            ABON A/MlElSrrEI/E in tom boimma:
Pe •»....................L. e. 48
Pe 6 luni.................. , y
p* 8 luni....................
                                                                                                     in stbainatatx:
P« N> ..................... , 6o
                                                                                                                                                INSWTIL'Nl SI RKOT.AMK!
tăie» de 30 litere pe'it, poţieu IV, 30 bani Pa/pi în» ITl, 80 bani, pe pătrimi 11,1101 noi
                                                                                                                                                 Rrr'oraP 1 M r.o' lisla.
TIMPUL
         ESF. IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
                                                                                                                                     -A.TNTTT IST GXXJ Ptl
Sr prini«*»c \n itrălnAUt*: L» D-nit Haasen-Itein <t Vogler 1n Wnrm, W al fiichga*»* 10. A- (Jpj’dik in Viecnn, 8tul>cahafltm 9 ; Budoif Motu In Vi«*nna,                 îţ Vincm*
Hrdtcka *n Vienna, TpinfalUtra»M 17 j ffiiipp Jj6b In Virena, Kşehf'nb*chjra«« 11 \ L* Iat*g A Comp. \a Pejta |i llataâ-I^affiU-BuUitr â Comp. In Paris.
      Bcritor! nefrancaU* nu •* primeic. Articolele nnpublicate ie vor arde.
Un numâr In Capitalii H bani.
HIUKOUL KKIIACflEI Şl A1>M IN1S I'RA'flKI : PAI.ATUI, , DACIA.«
Un numfir In Districte 15 bani.
   Prin decretai No. 749, lermenul alegerilor senatoriale s’a scurtat, annn-ţAiulu-se începerea alegerilor în modal următor:
   a) Colegiul I îu xiua de 9 Aprilie, simMU ;
   t») Colegiul II în ziua de 11 Aprilie, luni;
   c) Colegiul Universităţilor îu ziua de 13 Aprilie, Mercurl.
   BULETIN TELEGRAFIC
    Serviciul privet al .TIMPULUI.*
                tAgvnţia Haiaa).
                          P«ri|, 14 Aprilie. Sitnnţianen na este ameliorata.
    Se erede la o încercare pacifică din partea Austriei; inşii succesul eî este f6rte netîffură.
    Informaţinnl din iavoare ruse declară cfi refbelnl este inevitabil.
    Tarei! nn vor lna iniţiativa la ostilităţile centra Mnntenegrnlnî.
                          Londra, 14 Aprilie.
    Marqaisnl de Hartin^ton a retras moţiunea sa asupra politicei orientale al cabinetului.
                    Constantinopol, 14 Aprilie. Generalisimul Abdul-Kzrim-paw a pornit ai&lzt ia Şumla spre a lua comanda armatei Dunărene.
    Im pater ui ci tul Rusiei na priimit încă ordinul de plecare.
                           Londra. 14 Aprilie.
    CameTa Lorzilor. — Lord Derby, secretar de Stat la afacerile esterne, regretă că reepunsul Turciei nn este satisfăcător ţi că n’a fost coDcepnt intr’on mod pentru a produce o soluţie pacifică.
    Lord Granville va chema Lunt atenţia guvernului asupra aceste! chestiuni.
    Camera Comunelor. — D. Northcote, cancelarul echiquierulul desminte noutate* ziarului ,Le Nord,* că Lordol Derby ar fi trămis o comuuicaţiune Porţi!, prin care o inţciinţeată ca nu poate conta pe sprijinul Angliei.
      Marchisul d'Rartiugton atacă politica oabiuetolut şi ’1 face responsabil de situaţia actuală.
                            Vlena, 15 Aprilie.
      Se telegrafiară din Petersburg către >Politiscbe Correspondenz* :
      Comitetul miniştrilor n’a luat încă vreO decisiune.
       O circulară al principelui Gortcenkoff va comunica septăraăna viitoare paterilor decisiunile RasnieL
       Raporturile intre Poarta şi Muntenegru sunt rupte.
       Persia a notificat Porţi! pretenţiunile sale în privinţa Bagdadului.
       De la Londra se scrie tot acestei corespondenţe că e încă posibil, că chestia între într’o nouă faşă diplomatică.
            Conitantioopol 15 Aprilie 2 ore scara. Jachtul rusesc KericlHc a sosit astăzi pentru a «ta Ia disposiţiunea Însărcinatului da afaceri al Rusiei; acesta insă n’a primit încă ordinul de a pleca.
       Na se crede la o ruptură imediată.
                              Londra 15 Aprilio.
       D. Lav.uil, noul Ambasador provisorid bl 5Uril-Brit.mil la Constantinopol, a ple-e»ţ ert Dânsul va njauge J A la ConBlan-tinopol.
      ,       se crede cil Ruşi'1 vft lna Tr«-»
      decisione definitiv» inainte de sosirea Iul.
                                                                                                                                                                                                                                                                   Londr* 15 Aprilie.
         .Obserrer* asigura că Anglitera n primit qelvvorsbil propunerea Austriei de a loco împreună cu acaest i represeutaţiuaî, al ţărora succes ea nu ’ 1 prevdde.
sinnî care afl Înlocuit trihunalele or- I ceva) un avantagifl ilegal şi foarte dinare, vot dat de Cameră, dac A trebue mare.
safi nu să decreteze arestări de ce- Mal v.ne pe urmii întrebarea: care tăţenl, suspendări de legi furi votul I Va fi constituţionalitatea unul a-corpurilor legiuitoare etc, şi tot In semenea corp legiuitor? Care va fi fine ce un guvern revoluţionar îşi valoarea voturilor Iul? Se zice că poate permite. InsA aci este un pas guvernul va face In urmA sA se ramai mult. Până acum numai mi-1 ti fi ce acea ilegalitate? De cine? De nistril şi Camera afl conlucrat la I corpurile însuşi ilegal alese? violarea Constituţiunel, ear Domni- Acesta este un cerc viţios. Al doi-torul nn a intervenit. Acum este jea intrebain, care a fost revoluţin-vorba de a face sA intervinA şi Dom- I nea sa(i )ovjrea jg              care n>a
nitorul prin subscrierea sa. Nu putem fogt riiţ|ţgitA In urmA? Aceasta a crede că Domnitorul nostru va face a-1 acoperit vre-o datA caracterul sfefl cest din urmA pas. DarA se va zice. Im- Lje vi0ienţA, do ilegalitate, de sper-prejurArile sunt grave, resbelul ame- jurî N0Rreşit CA nu, şi revoluţiona-n nţAtor. Apoi vre un act revolu- rjţ 0 scjfi pr0a i,jne e( car(, pftnă ţiouar, vre o cAlcare de jnrAmftnt Lstaţjt ln Francia blAstemA lovirea fost’a vre o datA basatA pe alt mo-| je              pg Napoleon al IU de şi
tiv de cAt pe împrejurări gravei Al I a (ja|. Franciel atAţl ani de pros-doilea : Ari. 128 din ConsHtutjune se peritate şi glorie, de şi a fost rati-roslesce astfel: — Consdluniunea de faţă I jn douA rAndurl (le 10 milioane nu poa'e fi suspendata nici în- loial nici vot,iri.
tn parte.
   Nu vedem ln articolul de faţft nici I o reservA nivî o escepţinne pentru împrejurări grave.
   Guvernul ar fi cu atAt mal de I
   InsA noi nu credem Intr’un ase menea act, care ar complecta toate nelegiuirile, crimele şi inepţiile ce se petrec de un an de zile; acesta ar fi un act care ar lovi de nulitate toate
neertat cu cAt posiţiunea gravA ln ftcteje pUteref legiuitoare, un act, ln aflA, a creat’o el însuşi1
care se
prin disolvarea grAbitA, nejustificatâ, a unul Senat care înlAturase cu cea mal mare grije orl-ce causA de conflict. AceastA purtare a Senatului a arAtat c& dlnsul prevpdea mal bine de cAt radicalii noştri ceea ce se
6ne, care ar rAdica RomAnilor ultima speranţA şi ultima ilusiune.
   SAmbAtA s a întrunit la palat un consilift compus de miniştrii, dp pre-sidentul Camerei d. C. A. Rosetti
putea imtlmpla şi cA nu voia ln lm-.         .
   .  . ,      ,  , ix . x         I şi de foştii capi de la Mazar-Paşa
prejurArl ca cele de astAzI bA pro-1 *     *      1                 11
voace un conflict politi™. AceastA pa trioticA supunere nu ras°Apat, şi regi mul d-lor Rosetti-BrAtianu l'a disolvat. nu pentru actele ce ar fi fAcut, darA cugetările ascuns: ce bAnuia cA are.
cu escepţia InsA a d-lul Vernescu care se pare a nu mal fi de gustul radicalilor. Din alte partide a fost convocat numai prinţul Dira. Ghica Acest consilia era întrunit, se zice
                                                                                                                                                                                                                                                                   ln
   Motivul adevPrat a fost cA. cu o I pentru a povAţui pe MAria Sa nşurinţA demnA de asemenea poli- ] grelei® ImprejurArI dm.fifarA,
                                                                                                        BDCBflISCI a APRILIE
    Sgonjoljul sa resptndit cA guvernul se va grăbi a convuca alegatorii |»ntrn Senat înainte de termenul de 3 septAmam fixat de Couatituţiune şi legea electorală, Pfenft acuma Con-stituţiunea a fost cAlcntă în toate modurile de către Cameră şi guvern: amestecul putefd judecătorescI cu cea legiuitoare, instituiri de comi-
ticl, v^zfind protocolul sub-semnat, I SA observArn IntAifi iregularitatea el aA crezut pacea IncheiatA. Inie- acestei adnnArl, In care afarA de d diat a A socotit momentul venit de Manolache Costnehe, care oste depu-a se aşeza pentru multă vreme la tat, graţie disolvArel Senatului, oa putere. Rescnmpărarea cAilor ferate, meni ca d nil Dim. Ghica, Ion Ghica acea manipulare colosalA de trei Rozianu, CogAlniceanu. nu sunt azi sute milioane, poate le-a luat vede- In Statul rouiăn, de cttt nisce şim rile, şi socotind momentul psycolo- plil particulari. Prin urmare, dacă jric sosit, s'afl năpustit pe ultima ba- el eraA consultaţi de minister, fap-rieră de care se temeai! Încă pen- tul este cu totul neconstituţional tru combinările lor politico-financinre. căer ministerul n'ar'f a face de cAt Insă orl-ce om cu minţile mal nşe- cu corpurile coustituite. Dacă erafl zate şi cu săngele mal rece, putea consultaţi de Domnitor, atuncia nu să prevadă, că protocolul lăsa des- este nimic du zis, Domnitorul putt'nd chise douC cestinnl din care putea să ia bun ni de ori unde, fiind după să easă resbelul, adică pocea cm Mun- Constituţie ln drept a schimba con-tenegru şi desarmarea. Aşa s a şi in- siliari! sftl şi a disolva adunarea. Ob-tfmplat, — şi iată mintosul şi pa- servAm numai în caşul acesta f-p-trioticul guvern surprins de resbel tul, că nu s'aQ chemat oameni ca filriJ repreunln'iune naţionali, fără mi- general Florescu, d-nil Lascar Ca-ni*tru de Vin ance. fără ministru d- /Ts- Itargi, Nicolae Gretzulescu, D. Ma-krne cu nn ministru de Resbel, vechi, vrogheni etc. d’aUtea ori |iresidenţl 24 orei                                 I de cons litl sad cari aQ fost ntaţeaanl
     Acum pentru a drege toată acea- miniştrii şi consiliarl ni tronului stă frumoaşă procedare, el vor să împingă po Domnitor a face un I D,lr sil trHCem-ultim pas, adică să sancţioneze cu I AceastA consultare a font in adevfir, iscălitura sa călcarea făţişi a Consti-1 prea puţin serioasă—8ă ni se ierte a-tuţiunel de către ministerul radical. I cest cuvânt, cure este la locul sitt.
     Convocarea alegatorilor Senatului, I cănd politica ţerel este condusă de înainte de termenul iegal^ aş» de scurt I fostul glumeţ C. A. Rosetti şi de chiar de 3 săptAinănl, pune pe ale-1 fostul mazzinist loan Brâtianu gAtorî ln imposibilitate de a se I l’olitiea guvernului era hotărltă aduna, de a se consulta, şi dă can-1 de mal 'minte,— şi această consul-didaţilor guvernului care este tot-1 tare n’avea de cftt nn s ’op, a<vla dauna organisat şi gata pentru ase-1 da împărţi rcspnnderea grea ce cade menea lupte (mal eu seamă guver- asuprA'l cu cele alte partide cari nul roşu care nu se ocupă de alt-1 sunt azi depArtate, nu numai de la
putere, dar chiar din orl-ce amestec, orl-ce rol ln afacerile publice.
   Principele Dim. Ghica, personalitate Însemnată şi respectată de tot partidul conservator, a priceput po-Iţia ce vrea să'I facă machiavelismul d-lul Brătianu, şi a deeliirat c a venit acolo ca Dim. Ghica. dar că nu ia sarcina să vorbească safi să se angageze ln numele partidului conservator.
   Nu vom spune ceea ce s'a petrecut In rcest înalt consilia, afară numai dacă organele guvernului nu vor rupe ele Intăifi tăcerea.
   Ţineam numai să felicităm pe principele Dim. Ghica de tactul cu care a evitat cursa lnt nsă de d-nil Ro-setti-Brătianu — respunzfiud tot de o dată cu cuviinţa şi patriotismul cari ’l earacterisează. la o chiămare ce i se făcea la şeful Statului.
   RAmăne numai constatat, cA par tidul conservator, In toate nuanţele sale, adică onoarea, averea, capaci tatea ţerel, sunt cu intenţie lnlătu rate de la afacerile publice şi osândite la ostracismul cel mal complect In nisce împrejurări ln care se ho-tărasce soarta naţiunel.
   Guvernul actual al principelui Carol Ieste singur respunzător de tot ce se va petrece, şi dacă, cum auzim, se realisează lovitura de Stat de care am vorbit mal sus prin sfăşierea Con stituţie! şi convocarea, sub nume de corp electoral, a unor persoane cari afară din termenii prevfizuţ' de le gea electorală, nu pot alege un Senat legal şi constituţional, — atun cea respunderea ţerel legale este cu totul acoperită şi guvernul dictatorial de va face ce va crede de cuviinţă, din momentul ce forţa brutală este ln mănele sale.
   ,D. Cogălniceanu care fusese scos. din minister de nerăbdarea radicalilor de a domina singuri situaţia-, nea, a venit din noft, se cărpească guvernul cu presenţa sa la afacerile străine. Acum ni se esplică purtarea sa in cea din urmă sesiune a Senatului, lungile sale tergiversări, atacurile sale violente şi retăcinţele sale calculate.
   Fără îndoială credem că interesele noastre naţionale vor fi mal bine garantate ln rnânile unul om esperimentat şi capabil ca d. Co-gălniceann de căt ln rnânile unul incapabil ca d. lonescu sad a unul om inesperiinentat ca d. Câmpineanu dar numai o nechibzuită grabă de a intra In minister ne piuite «aplica geaba d-lul Cogălniceanu de a lua ln spinare rftspunderea aşa de gravA a violărilor repetate de constitu-ţitme la care am asistat cu toţii şi contra cărora d-nul Cogălniceanu a protestat cu atâta târiă pe cănd era îu minister şi dupâ ce eşise.
   In contra celor zise de Românul, suntem autorisaţl a afirma, cA d-nn George Filipescu nu face parte din grupai Cen'rulut, ci că este şi astăzi precum a fost tot-d’a-una, un membru al partidului conservator.
                                                                                                     Către domnii Alegători al Senatului.
     Domnilor AlegSlorî.
   Ministerul tn momente atlt de grave şi fără cea mal mică prevedere, dissolvă Senatul şi deBchide nouă luptă interioară, pe când avea trebuinţă de consiliile şi sprijinul corpurilor legiuitoare. El ră-masse ast-fel isolat, şi agravă posiţiunea cea rea din Intru prin pericole ce pot veni din afarA,
   Veri cine se aştepta a vedea ca guvernul actual, născut chiar din sinul acestui senat, să fie Insuflat de spiritul de conciliaţiune şi preocupat numai de a îndrepta relele ce le imputa regimului trecut. Senatul şl-a pus toată silinţa spre a înlesni missiunea ministerului, dân-du’l concursul seă luminat pentru toate măsurele căte'l s’afl propus ca favorabile interesselor publice. Cu toate acestea Ministerul n a ţinut seama nici de promissiunile sale, nici de datoria ce avea da evita noi complicaţiun! şi noi turburir! ln sinul acestei ţări.
   Preocupat numai de interessele unul partid oare s'a semnalat tot-d'a una prin agitaţiuni, şi d'a întinde sistema sa ln toate corpurile statului, ministerul a disolvat senatul fără motiv şi la contra ueurilor parlamentare. Ast-fel cA, nesocotind interesele legitime ale ţârei, ne chia-mă la o noă luptă fAră să se gândească că asemenea provocări vor isbi Intr’un mod simţitor in liniştea şi creditul ţârei.
   In faţa acestor împrejurări, bărbaţii subsemnaţi, representând doA partide, ne am unit spre a forma un comitat electoral central şi a lucra astfel împreună In şlegerl. având de ţintă isbutirea şi mănţinerea principiilor de stabilitate şi de progres pentru care am luptat împreună de ntlţa ani, precum şi restabilirea f-quilibrulur constituţional; vâ adresăm dar acest appel şi vâ invităm ca să fiţi deştepţi şi cu Îngrijire pentru alegerile la ear! sunteţi chiemaţl spre formarea noului senat.
   Ceea ce ne preocupă po toţi de o potrivă este d a avea o administraţie onestă, împăciuitoare şi cu grije de lnteressele tntulor cetăţenilor, o justiţie, care să nu aibă o altă preocupare decât a face să domnească legile fiind Încredinţată In măinele unor oameni probi şi capabili o armată fld»lă sprijinitoare tronului şl ln stare da apăra interesele ţărel; fiuanţ-' cumpănite dupe mijloacele noastre şi regulate aşa In căt să assigure şi să menţie creditul statului; o ingrij re constantă pentru Îmbunătăţirea şi dezvoltarea agriculturel, singurul isvor de bogăţie şi de prosperitate chiar pentru commerciul şi .n lustria noastră, şi ln fine respectul pentru biserica noastră străiuoşeas'’ă.
   Ln tot cursul administraţiei sale, ministerul actual nici a propus vr’o uiâ-sură nici a lucrat ca să dea vr’o satisfacţie acestor necesităţi publice, şi din contra le-am văzut toate compromise. In ndevfr. ln pe priveşte (dministraţia, am văzut, afară din.
TIMPUL
prea puţine excepţiunl, cfi, ea s'a încredinţat In manele unor oameni cari n afl avut altă preocnpaţiune de cftt d'a servi interese de partid, prigonind pe cel ce nu sunt de credinţele lor. Justiţia a fost puţin onorata şi mult descurajata prin destituiri cu gloata pentru scopuri poli-ti-’e şi de natura a lipsi pe justi-ţiabill de garanţiele imparţialităţii. Înjosită prin percliisiţiunl violente şi barbare, şi amerinţată In cea mal Înaltă instituţiune, In Curtea de Casaţiune, a căreia inamovibilitate violandu-se, s’ar lovi Constitu-ţiunea, s’ar călea prestigiul justiţiei şi ar lipsi-o de condiţiunile indepen-ţet sale. Armata a fost şi dănsa victima spiritului general de desorga-nisare care, predomnmd In concep-ţiunile guvernului, l-a făcut să fle fără Îngrijire pentru a pune orga-nisarea el In raport cu reducerile bndgetare, producând un sentiment de descuragiare In eorpnl ofiţeresc.
   Financele afl fost la rendnl lor sdrnncinate prin neprevederf şi promisiuni deşarte, fiind-că ministerul nici concepţiunl serioase n'a avut pentru ameliorarea lor, nici resursele esistente n’a ştiut a-le cumpăni, şi. pe cănd făcea economii cari nu se pot toate justifica, Ingreuia budgetul cn cheltuit noul extraordinare, In căt deficiturile s’afl mărit de o dată cu discreditul care ne amerinţă de o adevărată bancrută, apâsănd chiar asupra intereselor particulare; o asemenea stare prelungindn-se, nu poate avea alt efect de cât a ne expnne lntr un viitor foarte apropiat la noi sacrificii de imposite.
   Aceste sacrificii pot deveni adevărate desaBtrnrl, cănd s'ar realisa amerinţârile ce ni-se fac pentru viitor de a se pune impositul progresiv, care este o invenţiune a şeoa-lel socialiste şi negarea chiar a a-vuţiel, de a se emite hârtia monedă, care este o valoare falşă, o ruină or-ganisată.
   Preocupat numai de inteiese şi de lupte politice, guvernul nu s’a gândit Ia mijloace de îmbunătăţire pentru agricultura, comerciul ţârei şi avuţia publică; el a lăsat Intr’o părăsire neertată căile de comunicaţie pentru cari saâ făcut cheltuell de sute de milioane. Ruina acelor căi este chiar ruina prodnrţiunel şi reconstruirea lor va cădea tot In sarcina producătorului.
   Biserica n’a fost nici ea scutită de spiritul de turburare care ani-mează gnvernul şi partidul radical din care el face parte. Armata a fost lipsită de ajutorul duhovnicesc prin suprimarea preoţilor ataşaţi pe lingă dlnsa. Un vice-preşedinte al Camerei nu s’a sfiit a insulta pe pTeoţit altarului, fără ca gnvernul să arate cea mal miră einoţiune. şi un venerabil archiepiscop a fost silit să protesteze In numele credinţei şi conştiinţei publice contra acestei profana ţninl.
   Toate aceste acte sunt de obşte cunoscute, şi d-voastrâ, cari ca proprietari şi comercianţi, represinţl elementele de conservaţiuno şi de ordine cari asigură mal cu osebire stabilitatea In Stat, sunteţi chemaţi a le apreţia cu îngrijire in misiunea ce vă este dată prin Constituţiune, d’a alege pe Senatori.
   Situaţinnea este gravă, ţâra este amerinţată, precum vedeţi, de mari primejdii, dacă alegătorii nu se vor hotărî cu bărbăţie a lucra In contra sistemului şi expedientelor revoluţionare de -are s’a servit tot-d’a-una şi se servă partidul care ţine astăzi In iiiănâ frânele guvernului.
   D-voastrâ aveţi o respundere şi
o datoriâ patriotică, de-a pune un capăt desordinel In care ne aflăm. Această datorie o veţi îndeplini, dacă veţi încredinţa mandatul de senatori la bărbaţi cari vă vor presinta garanţii că sunt capabili şi hotârlţl d'a Îndeplini marea misiune ce v’am arătat că afl In viitorul Senat.
   Să lucrăm dar toţi uniţi împreună cu energie şi conştiinţă, preocupaţi numai de binele public şi putem fi siguri de isbândâ.
   Membri Comitetnlnî Ceutrid Electoral:
   Preşedintele: Prinţul Dimitrie Grigore Ghica.
   Membrii: Ioan N. Alecsnndrescn, George Apostolsann, Constandiu D. A tunasiu , Con itandiu Boerescn, Panait Casimir, Dimitrie Coriien, Alecsnndrn OrSscn, Dimitrie Hegi Pândele, George Const. Filipescn, Gri-gorie Păucescu, Vasile Pogor, Dimitrie G. Rosetti, Prinţnl Alexandru B. Stirbey, Prinţul Grigore Mihail Stnrdza, Generalul Chris-tinn Teii, Doctornl X. Tnrneecn, Dimitrie P. Vioreanu.
                   Bucuresc!, 2 Aprilie 1877.
DIN AFARA.
   Crisa orientală. Oăte-va zile lumea era dispusă a crede, că protocolul dela Londra este un act diplomatic, care va asigura pacea europeană. Cu deosebire ziarele din Germania şi Anstro-Ungaria susţineaţi Insă, că acţiunea diplomatică, al cărei centru devenise Londra, că lâtoria generalului Ignatieff, negoţiâ-rile urmate pentru încheiarea protocolului, în sflrşit toate cele petrecute In săptămânile trecute nici nu aveai de scop mănţinerea păcii Îndeobşte, ci numai neutralisarea Europei şi loealisarea resbelulul, pe care îl credeai inevitabil. După ce ni s’a comunicat protocolul, a trebuit să ne încredinţăm, că el nu va putea ajunge chiar nici acest scop mărginit. Este un act clausulat, care nu conţine nimic positiv. După !n-cheiarea protocolului ca şi mal na-inte, puterile Europene aruncă lu-traga crisă orientală In sarcina Rusiei, declarând, că ele 9ă Invoiesc la tonte, dacă Rusia se va putea In-.clege cu Poarta, declarând, că protocolul va trebui sa fie privit ca nul, dacă Turcii nu vor fi dispuşi a-1 primi. Şi după ştirile sosite din Con-stantinopol, din Viena şi Londra Turcii afl respins cu energie ort-ce amestec In afacerile lor interne, — pentru-că tocmai protocolul II provoacă să o facă aceasta.
   Care e atitudinea puterilor europene faţă cu acest noh refus. Principele Bismarck merge In concedia. Se admitem, că acest congediu nu e motivat prin crisa orientală. Faptul Insă. că Bismarck este In congediO, ne Încredinţează, că atat Germania cât şi Franţa vor rămânea neutrale: un lucru, care deocamdată nu mal poate să fie discutat.
   Italia Îşi trimite ambasadorul la Constantinopol, Işt face reservele la protocol, eară In cartea verde ne Încredinţează, că se simt® jignită prin asţiunea slavilor de sud : ea va păstra o neutralitate bine-voitoare pentru Turcia Un alt lucru, care deocamdată nu poate să fie discutat.
   Atitudinea Austro-Ungariel e cea mal grefl de Înţeles, deşi pentru omul deprins cu intrigele diplomatice e cea mal lămurită.
   Încă pe când generalul Ignatiefl era la Viena. „ Fremdenblatt * şi „Pester Lloyd.‘ organele Comitelui Andrassy, afl declarat, că alianţa celor trei împăraţi este o alianţă pentrn mănţinerea păcii, nu Insă o alianţă, In care Rusia va putea găsi sprijinire bine-voiture In cas de res-bel. Astă-zl această alianţă nu mal se pronunţă, ea chiar nici nu mal există. Principele Bismarck se retrage. Organele Comitelui Andrassy zi pe zi declară, că Austro-Ungaria e de .In deplin acord cu Englitera. adecă nu mal mult cu Rusia şi Germania. Ast-fel deocamdată atitudinea Austro-Ungariel e identică cu acea a Engliterel. Şi lntr’adevăr organele din Viena şi Londra par că se plagiază unele pe altele, llesbe-lul e inevitabil se zice In Viena şi in Londra In aceeaşi zi. Ziarele din Londra Încredinţează pe Turci, că nu vor putea conta pe sprijinul Engliterel;
organele Comitelui Andrassy II Încredinţează, că nu vor putea conta pe ajutorul Austro-Ungariel, care e In deplin acord cu Englitera. Dar—nu vor putea conta, întrucât Rusia se va mărgini a purta resbelul „numai In interesul creştinilor din Orient, fără ca să ceară pentru sine vr'o despăgubire.
   E destul de vederat că toate încredinţările nu aii alt scop de cât ca Rusia să nu poată zice, că Englitera şi Austro-Ungaria afl îndemnat pe Turci să re fuse şi să provoace pe Ruşi a începe resbelul. E cu atât mal vederat, când vedem, că „Fremdenblat* ne asigură că Rusia este gata de resbel. dar nu voieşte să 11 Înceapă, ca şi când ar voi să zică: poftim boierilor, dacă mal cutesaţl!
   De altmintrelea aceasta e politica tradiţională a Austriei, tot-dâ-una ostilă Rusiei şi favoritoare Turciei, de care nu mal se teme. In mal multe rânduri a Încheiat chiar alianţă cu Rusia In favorul Turciei: astă-datâ, fiind iu deplin acord cu Englitera, nu mal are trebuinţă de această formă indirectă.
   Rusia e strimtorată, cum anevoia va mal fi fost vr’odatâ o putere. De mal multe luni de zile armatele 11 sunt concentrate. Concentrările, fortificările şi perderile urmate din starea escepţionalâ 9unt sacrificii de miliarde. Şi cu preţul acestor sacrificii nu a dobândit de cât Insuccese diplomatice : Serbia este ruinată, Muntenegrul e expus, iară protocolul de la Londra din ce In ce devine un fel de persiflare diplomatică. Nu U remâne de cât să Înceapă resbelul, căci dacă nu II va Începe, perde toate simpatiile In orient şi perde stima lumel europene. Ce şanse are Insă In acest resbel? Nimic nu poate câştiga fără a se expune la o luptă cu Englitera şi Austro-Ungaria, este In faţă cu un resbel ’de rehabilitare In Orient şi In Europa,
   Turcia nu va ceda, fiind-că, In cas de resbel, e garantată că nimic nu va perde.
   Va ceda rusia ? După atâtea sacrificii, după atâtea insuccese, întrebarea e. dacâ Rusia atât de agitată va mal ceda?!
   Această Întrebare e temelia situaţiei de astăzi şi respunsul, ce i se va da la St. Petersburg, va hotărî situaţia de mâne. Cât pentru noi In special, de o cam dată ne putem betoe de calamităţile unul resbel crâncen.
   Austro - Ungaria. „Fremdenblat*
scrie:
   ReBbelnl ÎDtre Rusia şi Torcin poate acnm fi considerat ca neeritabil. Mijloacele ce le mai întrebuinţează diplomaţia, na mal prind. Este tocmai ca la nn bolnav, la care şi medicamentele cele mai forţi răni fin Iară efect. Elementele, Cari împing spre resbel sunt mnl tari, de cât acelea, cari B’afl silit a conserva pacea. In timpul din nrmă adese-orl am anzit zi-cândn-se, că Rusia voasce resbelul, dar că nu va fi în stare a'l purta ; noî credem, că tinipnl cel maî apropiat ne va prodnee argnmentnl pentru contraria], anume, că Rusia oficială n'a fost pontrn resbel, dar că este în posîţinne de a’l purta.
   Cam se pare, annt momente saH împrejurări nereeistibile, cari forţează o soluţiona prin arme. In interiorul Rusiei se agită elemente puternice, peutrn cari a pregăti o răsuflătoare în afară, nn ventil de siguranţă, ponte constitui nn postulat al artei politice. Societatea rnsă, de la Ucazul emancipărel ţăranilor, se frământă continuă după nonî configuraţinnl, şi masa sclavilor eliberaţi a fost până acnm un teren fertil peutrn bnruiaua socialo-poli-tică, ce nu e de o natnră tocmai înbncn-rătoare. Puterile europene n’att omis nimic, pentrn a deschide politicei ruse o eşire din labirintnl in care s’a încurcat; necesităţile desvoltăreî politice ale Rusiei afl fost maî tari de cât dorinţele de pace ale Ţarului.
   De altă parte, nici Poarta nu prea poate, cum ar voi. Nici dânsa nu maî e stăpână peHte soarta sa. Ea a depns o porţiune din snveranitntea sa în mânele nnnl corp parlamentar, şi na mai poate scăpa de spiritele conjurate de ea. Fanatismul musulman a deveuit nn factor, cu care se calculează la Constantinopole, neavend încotro.
   Ba nici că Be poate nega, că accstnl „uon possumus4 turcesc, ce este resultntul modului de vedere fatalist al musulmanilor, ’I este inherentă o cugetare politică justificată. Poate că poporul turcesc are consciinţa, că, in scurt timp, tot trebue să se bată pentrn dominaţinne în Enropn, şi poate că i-se pare mpi convenabil, de a se bate acum, de cât mai târzia. ,11 fant se battre ou dăcamper,1 a zis o dată veteranul Chozrev-paşn, şi consciinţa s-cestei necesităţi poate că s’a generalisat la poporal turc.
   Cine scie ducă nn cred în Turcia, că e mai bine să se bată acum, când maî afl o armată, de cât dnpă un an safl mai târziii, când procesul de disoluţiuoe va fi făcut progrese şi maî mari, şi când poate nu vor avea gata o armată aşa formidabilă, şi parale de fel 1
   Responsabilitatea pentru resbel, dacă va isbocni, nu se poate lua d’asupra Porţeî. Refusând de a adera la protocol, dânsa a provocat resbelul. Dacă ’l primea onoarea nn’i era întru nimic atinsă, ceea-ce i-a spns’o cn deosebire Cabinetul de St. James. Auzim că Poarta recunoască in mod loial şi coreeteţa atitudine! luată de Austro-Ungaria. Ea respectă spiritul de nmicie, ce a caracterisat consiliele noastre, insă nn se simte în stare a se conforma, din motive, ce le-am semnalat mal sus. Resoluţinnea luată în Constantinopole, este cu atât maî remarcabilă, cn cât trebne să fie convinşi pe deplin, că imperiu! otoman, în desperatul său duel cn Rnsia, nu va putea conta pe nici nn adjutor din vr’o parte.
   Declaraţinnile lămurite date în privinţa aceasta, nn cred să mai fi lăsat vr’o îndoială în cestinne. Un resbel în Orient, care eventnalminte poate dnce la o totală ,li-chidaţinne4 Batt desfacere a imperinlnî turc, atinge interesele tntnror statelor europene în modal cel maî simţitor; el poate in tot momentul, forţa pe câte nna din puteri, de a eşi din pasivitate, dar nn va face pe nici nna, de a trage sabia pentrn interese turce. Acensta scifi cei din Stam-unl, ca şi ainrea. Diplomaţia europeană a admoniat de atâtea ori pe Poartă, a a-părat’o d’atâtea ori de consecinţele pro-prielor el erori.
   De la pacea de Cncink-Cainardgi, cea maî bună forţă inteleetnală a continentului s’a întrebuinţat tot-d’anna, pentrn a apăra pe Turcia. Silinţele afl fost ne-frnetoase şi acnm soartea trebue sâ’şiurmeze cursul.
   Noi, în resbelul, care se desfăşură acnm — dnpă cât poate precalcnla omul — n’avem altă vocaţinne, de cât a apăra onoarea şi interesele monarhiei. Numai a cestora aparţine sângele fiilor Anstro-Un-gariei. N’avem chemarea, de a fi secondantul osmanilor in cavalereasca lor luptă; nimeni nn cere de la noi contingent în-tr’o none espediţinne cruciată. Noi stăm gata, sciind bine cerinţele intereselor noastre, de a feri sfera putere! noastre de orî-ce amestec pernicios, acensta şi nimic mai mult, trebne să fie ţinta politicei anstro-nngare, pentrn alt-ceva ea n’are chemare.
   In suplimentul de eri, am comunicat ştirea despre cele din urmă măsuri de mobilisare ale ministerului de resbel din Viena. Austro-Ungaria e pregătită, In cât In termin de 48 oare îşi poate avea armata mobilisatâ.
   In numărul de la 13 Aprilie „Fremdenblatt* blamează pe Turci In cel mal aspri termini, declarând cft acum a venit timpul spre a pune capăt turburărilor, ale câror cause afl fost In curs de patru sute de ani.
   Ziarului „Fost* i se comunică din Viena: S’a făcut Încercare pentrn stabilirea nonei înţelegeri prevăzute în protocol; Englitera a refusat tnsâ a intra In discuţiuue, de oare-ce refusând Toarta protocolul, el pentru Englitera devine nul, cnşi cum nici nu s’ar fi fost încheiat. Din Bucureşti se anunţa mişcarea armatei spre graniţele dela Prut, eară din Athena plecarea flotei englezeşti spre Be-aica. Cu toate acesta diplomaţia crede, că resbelul se va mal putea „amăna.*
   Italia. Mişcările internaţionale din sudul Italiei de pe o zi pe alt» *nfl dimensiuni tot mul mari. De ase-meuea conflictul Intre guvern şi scaunul papal devine mal acut. Despre plecarea Comitelui Corti la Constanţi no pol nu a sosit încă nici o ştire.
   Franţa. Am comunicat în suplimentul de eri un mic extras din articolul ziarului „Moniteur,* ln care
se preciseazâ Intru cât-va atitudinea Franţei ln cestiunea orientală. Ea se re8umâ ln cuvintele „neutralitate absolută.* „Republica Fran-cesă* de la 12 Aprilie se pronunţă ln acela-şl sens.
    De deosebit interes sunt Insă a-preciârile ziarului „Nord* asupraa-titudinef observate de „Reb. Fr.* „Ştirile din Constantinopol urmează a fi rele,—zice „Nord.*—Respunsul definitiv al Porţii la protocol n’a fost Încă notificat, dar e aproape sigur, că el va fi negativ. Nebunia acestei resistenţe e atât de manifestă, încât chiar şi ziarele, care nn sunt obicinuite a blama politica guvernului otoman, ca „Constiteţionel* şi „ Rdpublique Franţaise,* recomandă Porţii cu insistenţă de a ceda. „Ni se spune, scrie acest din urmă ziar, că dei laraţiunea lui Şuvaloff a ofensat pe Poartă. Acesta e un simţi-ţimănt, pe care nu ’l înţelegem de loc; limbagiul ambasadorului Rusiei de la Londra e după părerea noastă şi a tuturora, de o moderaţiune exemplară ; e adevărat că representantul Ţarului n’a manifestat o mare încredere In eficncitatea nouelor insti-tuţiunl şi a insistat pentru prompta executare a reformelor propuse Turciei. Aceste sunt apreciărl foarte legitime asupra constituţiunel otomane. încercarea de parlamentarism, ce se face acum la Constantinopol nu poate ţinea locul restabilirii securităţii publice şi a unei bune ad-ministraţiunl financiare, şi ne pare a fi permis să credem că turcii făceai! mnl bine Începând cu reformele indispensabile. Dacâ Poarta crede că a câştigat un titlu la ad-miraţiunea Europei prin intrnnirea corpurilor legiuitoare, işt face ilu-şiunl.* Aceste reflexiunl,—urmează „Nord*,—ale organului d-lul Gam-betta sunt cu atât mal significattve cu cât acest ziar până acum nu era obicinuit cu un asemenea limba-gifl relativ la reformele, pe care Poarta Ie-a introdus In locul celor propuse de Europa.*
    Apreciârile ziarului „Constitutio-nel* sunt chiar mal aspre decât acele, pe care „Nord* le citează din „Răpublique Franşaise*.
    Englitera. Ştirile sosite de la Londra sunt Intru-cât-va In contrazicere şi neînţelese. Alăturea cu ştirea, că flota englezească a plecat spre Besica şi cu aceea despre de-claraţiunea lordului Derby care ln urmă a fost desminţită, ziarele din Londra tot mal susţin, că pacea se va putea mănţine. „Times* spe-rează că Rusia nu va merge până a declara resbelul, de oare-ce diplomaţia nu a grăit Încă cel din urmă cuvânt şi datoria Rusiei ar fi de a nu declara resbelul mal Înainte de a fi făcut Încercare de toate mijloacele de Împăcare. — Regina a primit ln audienţă, pe ambasadorul Layard, care va pleca ln curând. — La consiliul de miniştrii, care a avut loc la 11 curent, afi luat parte toţi miniştrii.
    Rusia. „Fremdenblat* publică de la Podvoliusca următoarele:      „Nu
credeam, că atât de curând voi avea ocasiune pentru un raport, cu atât mal mult nu, cu cât astă seară voiam să plec la Odesa. De câte-va ceasuri întreaga graniţă e alarmată. De şi poşta sosită cu cftte-va minute ln urmă de la 8t.-Petersburg nu ne-a adus încă nimic hotărâtor,
ln raporturile comerciale din Moscva
valuta aurului s’a urcat cu 6 procente. Din Kie'v soseşte ştirea, că Începând di la Dumineca Paştelor districtele Podolia, Volhynia. Besa-rabia, Kiew şi Odesa se declară in stare de resbel. In tot momentul se aşteaptă noul puneri sub arme.
    Mă Întorc din o escursmnea ce făcusem pe graniţe. Despre schimbarea, pe care afl produs-o nonele ştiri politice ln întreaga populaţiune de Ia graniţe nu vă puteţi face închipuire. Eri încă pretutindenea era linişte, astă-zl ln Fridrichoivka, în Wolozinsk şi chiar In Podvolcyska austriacă oamenii sunt ln picioare. Cerealele se urcă repede. Ovâsul. fără ca cine-va să-l cumpere, Ba urcat cu şase capechl, adică 10 procente. Ştirile mal noul afl deştep-
TIMPUL
  / ! m • î | < * 1                :
  tat lumea ca un trăsnet neaşteptat.
    Portul NicolaetT e deja Ib<Ilih Odeaa e Inel liberi, dar expediţiu-nea de mărfuri peste mare nu mal se fa»e. Irapâratul se creda cl va sosi aici la I Aprilie. Se vorbeşte, cl se face o conseripţiune a streinilor de aici. Se sperăm el panica de nstfi-zl Incurlnd va da loc unei liniştiri dorite.
     PrepWrite ie reabel1 se urme azi cu eneryie estraordinarl.
                                                                                                                                                                                                        Imperiul-Ottoman. Ziarului .Post* i-se serie din Oonstnotinopol :* soirea clCancelarul imperiului german prinţul Bisuisrek. şi-a dat demisia, a produs aici In toate cercurile sensaţiunea cea mal vie, care nu s’a potolit nici dup! ee e a auzit el imperatorul WÎI--
    heliu nu i-a primit dimisiunes. cin acordat marelui eancelar numai un congediO din motive de sănătate.
     Nu numalln cercurile guvernamentale, ci şi In cercurile depărtate de politică, se întreabă toţi îngrijiţi c» politiei prientală va urma l»er-mnaia de ari înainte. In canal cănd Bismark se va retrage de la afaceri sal ctUvi nu va avea influenţă directă asupra lor.
       Trebue să constatăm, că de la un timp Încoace, inflnenţa Germaniei se simte foarte tare aici, ceea ce trebue să 9e atribue principal mente abilităţii celei mari a aniba sadorulul german cavalerul de Wer ther: residentul ambasadei germane d. Busch s’a silit şi a reuşit, de a păstra acest raport favorabil.
     Toată lumea este ţinută In încordare prin scirile pline de con tlradicţiuni. Ceea ce se zice astăzi se desminte măine; ieri semne de pace, astăzi de resbel. Se pare că solomonarii politici scot din acela’şl sac: resbel. pace. bun şi rSO
       Se scie, eâ Adunarea deputaţilor cu ocasiunea desbaterel adresei tronului. a respinsln mod absolut orl-ce concesiune şi cesiune teritorială că-trâ Muntenegra. Pot fi două hipo teze: "Să că Mimtenegrul ’şl retrage frelabţiiJe, safl că guvernai numai pTr^fenun înaintează psrlameotntii. instrumentul ae pace, care nolens-aaleas 'şl dă asentimentul şi' să blamează,— goft Chtwera 8e (frsolvă dacă de noft ar respinge tratatul. Mai probabil este, oă înalta Poartă va respinge pretenţiele muntenegrene ca neacceptabile. Aici s’a lăţit vestea. că< astăzi a avut /loc o conferinţă Intre minfstnr? fMvrtipaţa şi delegaţii muntenegreni şi că resultatul a fost o ruptură totală. Efl insă vS pot asignza. oă noesta cate un neadevăr. flilnd-că amţi delegaţi* d-nil Petrovioi şi Badovic! m’a visitat după acea conferinţă. El aft cerut aOmal bn răspuns la proposiţiele principelui Nichita, ceea ce Satvet-paşa le-a promis lunea viitoare.
       In tot caşul trebue să se ia o decisiune, căci la 12 ac. espiră armistiţiul. 0 prelungire nu se poate spera. Aşa căte-va zile ne despart încă de certitudinea rezbelului sad a pftcel. Diferite semne arată că va fi cel mal rfift din amândouâ.
       Minciunile poli ti ".e afi abundat In zilele din nrmă. Se vorbia că poliţia a descoperit un complot tocmai cănd Snltanul era să fie detronat do Conjuraţi. Apoi , că marele vizir Edhem paşa este depus, că Ahmed Vefik paşa, după alţii Mahmud Da-mat-pnşa a fost numit mare vizir ; că Mii)haţ.pnşn Ar fi fost! invitat, prin o epistefe autografă a Sultanul al, al se Întoarcă la Stambul şi că se afla pe drum. — Nimic nu e fondat din toate acestea. Toată lumea aşteaptă după căte-va zile Începerea resbe-lulni. Armările se fac cu cel mai fonre zel.
       Poarta a respuna la protocol; ne-goţiările cu Muntenegra! aft fost rupte ; generalisimul a plecat la Dunăre; se asigura, ca In-curând va pleca şi Sultanul tfa Bulgari de* aci înainte ochif ţuturoua sunt In dreptăţi asupra liniei de la, Dunăre, unde totul pa*** a ! Pregătit pentru Întâmpina raft oştMlor roşeşti.
     Ziarele de ast-zl nn conţin raporturi mal detaiate asupra mişcărilor din Bulgaria. Singura ştire de importanţa este aceea dă nullţiele teritoriale aă plecat din toate pâr-
tung‘ i se scrie din B**lgrad următoarele: . lstok*, organul guvernului sârbesc, sorbează In articolul sân de l’aşte idea slavismului şi suflă cu toată puterea In trimbiţa slavă. Acest ziar zice. că planurile sârbeşti cu un an In urmă craii pline de iliv.inn», care acum sunt per-
Brrlln, 18 Aprilie. furt, purtare do muci străine clc. Acen stn
dut-e; dar’ nu numai plnă la reînvierea lui. rare 1n cel din urmă
               pentru tot-da-unn. ci davisnin resbel şi
   serbat Vinerea mare. Urmăm! a-spol. ,ltok* zice: ,Nu este In lume putere, oare să puie stavilă vnln-.rilor luării: id»a slavismului e In, teme iată pe sute de milioane do .oameni ce vorbesc limba slavă .care sunt gata de a-şl jertvî via--ţa pentru dânsa. Idea panslavis-,mulul este un curent, care va stre-,bate chiar mâruntâile pămâutulul. şi vastăpăni o mică parte din lume: ,din Ural. pftnă la Adria*.—Aşa scrie .Iştokî*
SCIRI SOSITE CU POSTA DIN URMA
                                                                                                                                                                                                                                                                              TMd. 12 Aprilîo.
   Aice se menţine vestea de sosirea Sultanului în Bulgaria. Se zice insa, ca Ab-duI-Hamid nu s’ar fi hotărît incS definitiv a se pune în capul armatei; în Constan-jinopole insâ lucrează influinţe poternice, eR padişahul, îndată după trecerea Ruşilor peste Prut, să se ducă şi el la armata.
                                                                                                                                                                                                                                                                             Pari», 13 Aprilie.
   Prinţul de Wales a aOBit aici. «Moui-tenr, constată, ca Franţa a dat sprijinirea aa tuturor paşilor făcuţi pentru menţinerea pSciî, blamează pe Poarta, zicând că prin respingerea protocolului ia asupra sa o rea-pnndere colosala şi încheie prin cuvintele: Franţa, ocupata cu vindecarea ranelor, tre-bneşte bI observe o absoluta neutralitate ia o cestiune, pe care nn numai că dq a pua-o, dar şi-a dat silinţa d’a evita urmările el grozniee.
                 St. Pt-terabarR 12 Aprilie.
   >JonrnaI de St. Petersburg* zice, că nu mai e speranţă, că Turcia va ceda Europei, tGoIos« zice, că nu mal e speranţă pen tra o soloţinne pacînică a eriseî orientale Ooupaţiunea provinciilor creştineşti ale Turelei e lingura modalitate spre a sili pe Poartă Bă primească protocolul.
                                                                                                                                                                                                                                                                              Vlena, 13 Aprilie,
   Ministerul de resbel al imperiului pas în înţelegere ca direcţiunile căilor rata, ca societatea de navigaţiune pe D năre şi cu societatea Lîoyd, pentru ca eas ăi moBitisare oficierii de reaervă, audi
   »Crcuz/,eitung« zice: După o ştire care se munţiup, retddvntul rusescdin Coiietan-t in opal a primit erî ordin de a comunica Porţeî decUraţiunoa de rezbel. O uită a-devorire a ncentel ştiri mi este.
                                                                                                                                                                                                                                                                     Parln. Aprilie.
    In comiU*t«le punslavisle domnesc» oi mare agitaţie. Cernaiefl' este aici, vot^ee să treacă prin Itohemm la enartierul tfe-nernl.' S’u anunţat înaintarea tropilor ru<»e. Ca ultim niijloe puterile încearcă de a determina pe Turcia să trimită nn delegat la Petersburg, saii să’facă pe Rusia să se invoiască cu o nonă convenire pe hasn protocolului. Khalil paşa şi prinţul OrloiT ait conferinţe cu ducele Decazes. Puţină speru uţă. La bursă panica grozavă.
                                                                                                                                                                                                                                                                 P#-t*n*l>nrg 12 Aprilie.
    Aztă-zT s’a ordonat şi mobîlîsarea dis-trictebir militare de Peterbburg §i do Mo^-cva.
                                                                                                                                                                                                                                                                  B#lfrad, 15 Aprilie.
    In întreagă Serbia entrieră atrenţl, care vor a compune nn corp de voluntari j>«n-trn Rusia. Qovernnl se opune.
                                                                                                                                                                                                                                                                   Sncrava, 13 Aprilie.
    Intendenţa armatei ruseşti a luat toate masurile spre a adnnn la Jnşi şi Piîşeanî nprovisionnraente. La Jaşi B'uii transportat 120,000 pud faină şi lfi,000 care de făn şi paie. Tot iu Jaşi se va mal înfiinţa şi o brutărie militară.
    Marile cantităţi de cerealo de la Brăila şi Galatz sunt ale guvernului Rusesc.
                                                                                                                                                                                                                                                                     Vtena, 13 Aprilie.
    Pester Lloyd scrie, că preocupaţinnea principală a diplomaţiei este acum, de a localiza resbelnl. Portnl dela NicolaetT s’a închia. Din Constantinopo) ae anunţă, că Muntenegrenii vor pleca mâne. S’a lăţit faima că Roşii aG şi îuceput a trece Prutul
torS, medicii militari, yi ia deobşte ofi cianţil din armată arătând ordinele ori depeşile, cu care snnt chemaţi în serviciă activ, se poate călători eu preţuri reduse după tarifa militară; afară de aceasta luat înţeligare, ca publicarea ordinului da mobilisare să aibă valoare şi pentru aşe-zănrintele de comnnicflţinne, fiind privite ca comunicate oficiale.
    ţile apre DuoAre.
    Ziarului €Deat8che Zeitnng*is-i scrie înarmările se urmează în Rusia cu cea mal mare energie. S’aiJ luat măsuri şi pen tra formarea unei armate dela Nord. Prefectul oraşului St. Petersbnrg n primit d** la ministerul de resbel ordinul de a con yqcb pe 22 Aprilie pe toţi reserviştit din Petcrsburg şi împregiurime.
    Un corespondent al «Coresp. Pol asiguri!, că Ţarul va pleca în Beptămana viitoare la armata de sud. Este hotărât petrece în tot carsnl resbelulnî In apro pierea armatei. De asemenea se asigură, ca Sultanul va pleca iu Bulgaria.
                  ConstantinopoI, 12 Aprilie. Armistiţiul încheiat cu Muutenegru,care expiră estlzl la 12 ceasuri, nu a fost pTe lungit; amândouă părţile vor observa însă o atitudine defensiva. Delegaţii muntene K11*! vor merge mâne la &ivfet Peşn §pre a R ee oomanica respansnl definitiv n) Porţii. Acosta e probabil că se va mărgin la refuaul .do mal nainte. Textul notei circulare a Turciei n fost comunicat nzt re-sidenţilor. Bituaţiu 9 încordată.
                    ^•■hlngton, 13 Aprilie. Vasele americane ce se află în apropiarea malurilor europene «B primit ordin de a se conoentra la Nîsbr şi apoţ a pIecn ja Conatantinopol.
                          Fa«ta, 18 ipriH*.
   Dnp5 ştirile sosite‘din Constantinopol Comandanţii trupelor de Ia graniţele Mnntenegrulnî aii primit ordin de a se ţinea în defensivă, snsţiindu-se' în poai-ţfanfle de acum. — După ştirile sorite dîn Rnnciuc, Abdul-Kerim paşa îşi va pnne cartierul general in Ruseiuc spre a se pn-
Jgrtla. Ziarului ^Dentache Zei-'ua apoi muta ja Şnmla.
                                                                   YARIETAŢI
 Zidiri universitare în Paris. Consiliu! comunal al Parisului a aprobat proecinl înaintat de prefectul de Seina; după care ae vor destina 3,500,000 franci pentru mărirea Sorbounel şi suma de 4,500,000 franci pentru ridicarea unui edificii!, ce are să cuprindă o nouă faculUte de sci-iuţele naturale. Statul va da, pentru ultimul edificiQ, gratis un teren din gradina LnxenbnTg în întindere de 15,000 metre şi afară d’asta va purta jumătate din cbeltueiile zidire!.
la H74 şi 1876. Somobkoy, caro nu «cia nimic de aceasta, culreerând globul, aparii de nod în Paris, fu recunoscut şi‘nr-stat. lufttriicţinnen se începu iarăşi, însă totul eşi îu favoarea lui. El fu achitat de toate punctele de acusaţiune. Mal e de notat, câ Somoskoy a trimis multe corespondenţe din Serbia, iu timpul resbelnl ui, /.iarriur XIX Siecle, şi «Conrrier de France,.
                                                                                                                                         *
                                                                                                                                      * *
    O tnmormhit*rt în TnJia. Un /.iar din India, ‘Amrita Buzar Patricn, ne dă următoarele runoscinţî curioase nRuprn morţii şi înmormântării lui Sir .Tnrg Bahadoor, suveranul NepnnlnT:
    La 25 Fevmaiiil, ziua de serbătoare u lui Govind Dovadaspe, sir Jurg Baliadoor., merse să-şî ia baia la Bugonuttee. El s’a scăldat in râul acesta mal nainte de ră-earirea soarelui şi părea că este foarte sănătos. După ce-şî făcu ablaţiunea, el să dnse să-şi facă rogaţinnea obiclnnita. îndată s’a băgat de seamă că stă nemişcat; un om din suiţi In» sR apropia de densul şi constată că Fuverannl e mort. Se transmise imediat aceasta scire iu capitala şi s’a primit ordinul de a nmâna ceremonia de t umor mân tnro până la 1 Martie.
    Fratele, fiul şi cele trei principale fentei ale Iul Jurg Bnhadoor alergară îndată, acestea din urmă esprimaru dorinţa de a se sacrifica pe rug cu bărbatul lor; cumnatul lor încearcă să le fnca su-şî schimbe hotarirea, dar nu i-a fost cu putinţă reuşi. S'a preparat prin urmare un rug imens, compus de lemne de Bandaj, de brazi şi de mare cantitate de ‘Ghee*. Când total fu gatn, cele trei regine merseră să se îmbăeze în flnviă, îşi făcură rugăciunea şi dnrarl brshminilor. Dopa aceea InarS toate măsurile pentru guvernul ţării, pen trn menţinerea păcii şi dederă ultimele lor instrucţiuni cumnatului lor. Ele dederă a-pol ordin ca să se libereze nisce prisonieri şi bu urcară pe rng recitând rugăciuni.
  Cadavrul lui Sir Jnng Bnhadoor em pus în centrul rngnlul, întinB pe spate. Cea din teifl regină ridică capul regelui şi’l puse pe genuchiî el. Cele alte donR regine s5 aşezară la picioarele cadavrului. Apoi reginele a3 fost înconjurate de lemne odo-riferante foarte uscate; în timpul acesta ele contempla^ neclintit faţa reporatului bărbat, fără să ia de loc seanm laceen ce să petrecea în jurul lor. Fiu] Ini Sir Jung Bahadoor puse facla Ia rug şi peste câteva minute sacrificiul er.i sfârşit.
să-şi f-ică ar tul de venzare la un notar. De atunci Adrieii Van de Velde locni a-leeaa această casă de ţară ce iî reamintea snvenirea unei invoelî aşa de fericită şi aşa de singulară.
    0 glumă de cotise. Era odată un Director de teatru, care posede o virtuoşi-tnte particulară de a reţinea câte ceva din lefurile actorilor. De aceea îl şi şicana ă când puteeti. Intr’o seară era 9r se joace o piesă cu călăreţi şi luptători, şi doî actori aflară, eă ar fi cea mai bnna ocasiune de a trage directorului un bo-bărnac colosal. In piesă era o Bcenă de luptă, în care cel învins, să fie dus afară ca mort. Pentru aceasta emil destinaţi doi soldaţi.
    Aceştia trebaiaiî pS iasă de odată pe scenă, să apuce pe mort—unul deeap, altul de picioare—şi să ’I ducă afară. Fiecare dintre actori! conjuraţi ţinea pe ţinui din soldaţi ca Bă’îarate când şi ce se facă. In momentul decisiv, i se dete drumpl pe scenă unul Boldat căraia i se comandase «la picioare,, pe când soţul săil era reţinut după culise la dreapta de către cel-l’aH actor. Acest resboinic No. 1 eşind pe scenă, se pune la picioarele «cadavrului» aşteptând de geaba pe tovarăşul seă ca să ’i ajute, el se uită mut în toate părţile şi în fine vă/ând că publicul începe să rîzif eae repede. Atunci cel-l’alt actor împinge pe Bcenă pe soldatul No. 2, *l« cap.» A-ceatn se opresre railităresce Jn capul tnor-tnlul, îusă vifl-a-vts nu era nimeni care să 'î njute la picioare. Ruşinat fugi şi el afara urmat de risetele pnblicnlnl. Atunci mortul se descepta şi sărind părăsi scena. Rîsnl era homeric. Actorii acum, din dreapta şi din stânga, trimiseră de odată pe soldaţi îu lăuntru. EI se inteinirfi în mijlocul scenei, dar mortul nicăirl. Amândoi zăpăciţi se nitară unul la altul şi cu fe-con fuse făcură «stânga înprejuT» pe când un uragan de rîsete sgndnia teatral.
    Ar'&iturierulSomoskoy {renumitul Vetsey) care mal multe septlmânl a purtat de nas poliţia ungară, a fost prins, cum se scie, la Paris, Acest individ rafinat şi aici u scint wVşIîn-eîească persoana, neamul şi esistonţa în-tr’unîntunerec misterios, care nn e’a oluri-ficat nici ncum pe deplin. După ce perine, mal anii trecuţi, din capitala francesă, un birtaş şi un colportor 11 acţionară şi în-tf'adevSr a fost condamnat in oontnmaciam, şase ani închisoare, pen trn înşelăciuni,
     «Le Journal d’Anvers, publică următorul fapt.
     Orl-ce amator de tablouri cnnonsce talentul lui Adrien Van de Velde, pictor din şcoala flamandă, dar mulţi din nceştl raatorî nu scifl ceea ce s’a întâmplat cu un englez, mare amator de pictură.
     Lordal Clnrendon cumpărase opreafru-ruoasă casă de ţară în vecinătatea Anver-sulnî, (Belgia); pădnrile, apele şi colinele formau un locaş încântător şi o fer in fl mari resurse imaginaţiei. Van de Velde nu putu sa treacă pe lângă acest loc fără a concepe planul de a esprimn pe pânză ceea ce isboa nşa de tare privirile sale. EI să aşeză in satul cel mal apropiat şi făcu un tnbloti minunat din peisRginl cel tun! pitoresc. Puţin timp dapu aceea şl duse tabloul la Londra cn speranţa de a1! vinde; dar ne găsind un precifi ce dorin el, îl pnse la licitaţia, cu hotărîrea de a şi-I retrage dacă nn bo va ridica Ia un preciă mal msre.
     Lordnl Clnrendon revenise în Knglîtera pentru n-şî regnla nisce afaceri. El se întâmpla să fie faţă la vânzare tocmai în momentul când să preţuia tabloul pictorului citat. Işî recunoson casa până în cele mal mici amănunte. întrecerile pe preţ începuseră a se ridica destul de iute, când lordnl astupa de o data gurile tutulorcti aceste vorbe: «doa£-zeeî şi cinci guinee, Acest preţ întrecea cu mult speranţele lui Van de Velde, când lordul Clarendou, vizând cu preţ urile se ridioaă mereil, şi temân-du-se că n’o va putea pune mănapencest tubloiî, chiar daca l’ar acoperi cu aur strigă: «Daă originalul pentru această copie».
                                                                                                                                                                                                                                   La vorba «copie», fie-care fa coprins de mirfjre. Pictorul să scoală furios şi întreabă
   CIIHS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEfISE
                                                                                                                            Bueuruct, 2 AprtfU tb71.
     V A ti O A It E A       Ctr«U Ortirti ■ PfMlfl 
                                              fl«at 
Oblig Rurale . 10O/D 1864 1  ---   82        so'/i  
» » In. »orVl ]              ---.  ---              
Im jir. Oppj’nhf'îm          ---   ---              
Oblig. Dumt-nixle 8o/0 1871  --- 1 73        1t'/2  
» » ejitp)a*jrţl             ---   -         _      
, Crndit. forc Rur. 7%       ---   r,8       «7     
, Credit fonc. Urlian        ---   «2        ---    
iiupr. Mun. C^p. 80%         ---   70        ---    
P»r.ir (.3001 Sob&n.u fr. 10 ---   no               
Aiţil CAHe ier. nim. 5%l86^        ---       mm     
» priorităţi 6%              ~     ---              
Dacia C-*« de A**ig.         ---   ---         -*   
Act. [fr. 500) 9»/, 1871     ---   250       ---    
  Hnmuina CJ-k* de A»«ig.                           
Am. (fr. Î0I» 8-Vo 1»'5      ---   50        -•     
Mandvl*........              ---   ---       ---    
  Impr. Mjnicipaîe fr. ÎO    ---   ---       ---'   
Aci. Snauciare Române8%      ---   ---              
    CAiic ferate QHomane                            
Att (fr. ,00) Vft            ---   ---       -•     
Renta Rom Ac A ......        ---   --- .     ---    
          CUi’OANK                                  
Oblig. Rurale p.Octomb a. c. _     -         ---    
, Domeniale ....             ---   97            -• 
» Funciare rurale . .        ---   ---       ---    
, Comunale ....              ~     ---       ---    
           DE7T3K                                   
PftriR..........              ---  99.10            
Mareîlfe........              ---     ---    ---    
Bruc*-»<te-<........          ---     ---           
Ante i .........              ---     ---       --- 
Klveţia.........              ---     ---       --- 
t.ondra.........              ---  1495        ---* 
Londra dornic.1 .....         ---     ---    ---    
Amsterdam.......              ---     ---    ---    
Viena ... . ♦ ....            ---     ---       --- 
Berlin.........               ---  UI'/,      ---   
Lipiea ... ......             ---     ---       --- 
Eacompt ........              ---     ---       --- 
Lira Otoman......            ---      ---       --- 
Galben auatr.......           ---        ---   1 -« 
Agio c. Argint......           “         ---    --- 
                                                                                                                     CUIBUL VIENEI
                                                                                                                  14 Aprilie (it. n.) 1877.
Metalice........................ 59 30
Naţionale....................... 64 40
Renta în anr.................... 70 20
Lose........................... 108 25
Acţiunile benoel............... 763  —
Creditori...................... 135 70
Loodon..........................128 10
Obligaţiuni rurale nngire ... 09     —
       ,   temeşrar............ 68 50
       ,   transilvane .... 65 —
Argint in mSrfnrî...............113 25
Dncatnl.......................... 6  —
Napoleonul.......................10 26
Marc 100 ....................... 63  —
                                                                                                                  CURSUL DE BERLIN
         13 Aprilie (st. n.) 1877. Acţinnile căilor ferate rom&ne .     11 —
Obiigaţinnile ronilne 6 °,0 ...      47  26
Priorităţile căilor fer. rom. l°/0 . 49 1)0
Imprnmntnl Oppenheim ...             83  00
Napoleonul.......................... 16 27
Vieue, termen ecnrt................ 160 50
   »       » lnn(ţ............. 159 40
                LA LIBRĂRIA E. GRAEVE <fe
                                                                                                                                       Podu Moţroşofvel 10.
                                                                                                                                  Aii sosit următoarele noutăţii.
                                                                                                           Abeile Dr. le, Traitement dee ma-ladies chroniques de Putâras
pe lord daca este un ban ounorator ca «îl vorbeasoTi ast-fel. .Snnt aşu de cunoscător, zise milordul, in cât mal repet: « Da iî originalul }>entrn copie!— Milord sunteţi io eroare. Soifl foarte bine, adaogă Cla-rendon, că Van de Velde, este singurul autor al acestui tablotl şi pentru a treia oară îl ofer, «original peutrn copie». A-toncl pictornl înţeles pe Lord şi-şi retrase tabloul de 1» vânzare. Eşind, el merseră
    du foyer.....................
Buuzon J., Dr. ie, Du Sevrage Rernheim H., Dr. le, Lâ^ona
    'liniqne Medicale...........
                                                                                                                      Bode E. F., Etude clinique sur la Septicemie pnerpcrale .... Caus C., Trăita de Zoologie ",
    Pl.............................
                                                                                                                      îenv G., De la fracture du Pârone Gallois E., Recherches snr la qnes-tion de Hmmocnite du lait . . Glcmard f., Ir. le, Sur Ia locali-sation de'finitive dn SonfTle maternei de la Grossesse .... Grîzon P., Du Drainage de L’oeil Guillemin I. f, Dr. le, Les Ban-
    dages ...............
Longuet f. E. M., IIe L’infloence
    des Mnladies du foie...........
Miot C. Dr. le, Ile Ia Mvringo
    dectomie.......................
Netzel W., Operation câsarienne Pnget S. I. Lefons de clinique
   chirurgicale...................
Salesses E., fitude sur Ies fumeurs fibrenses peripelviennes . . . Schenstrum R., Gvmnnstiqne medicale Suâdoise...................
LM B.   
 12 60  
9       
  4 40  
  2 50  
 12 50  
  1 90  
-'5 _   
  1 90  
  2 50  
  i 85  
  3 75  
  7 50  
  3 15  
    15  
1   --- 
10  --- 
2   so  
3   16  
                                                                BIBLIOGRAFIA -A. APA.m.’OtT:
HAMLET PRINTIIIL DANIMARCH
                                                                 d« Willlnm Sliakspeare
                                                                   tratîupţtunp in versuri de
                                                               ADOLFSTERN Dedioalâ M SAHa Oomnal
                                                                De vânzare la t(5te Libr&riile
                                                                   Preţui Lei Noul 4-
TIMPUL
                O Ei lî&l MABE HL&GASXN
                             de
          HAIN K CONFECŢIONATE şi DE ARTICOLE DE MODJ
                          „A LA IÎELLE JAHDlNlfiHE*
              «lOMKlV U l« IJ M n AL tJ II
                  liO Colţul Hnlevardnlnî si Stradeî Mopoşoieî, Casele Grecemi 20 —<*»c*3e*pcţ*r«i*--
         ESPOSITIUNEA DE HAINE
          IiiYit pa Onor. Public sa bine-voiasc?! ft visita majţasinul meii, unde vn iţasi o Esposiţiune de lmine confecţionate cam p'u fost incit in Buciiresel, ?' aname:
               r S T U fi K COMPLECTE -irţ
  REDINGOTS Şl JAQUETE CU GILETCELE LOR | PARDESIURI IN DIVERSE FASOANE
î
din stofele cele nml moderne ale sesouuluî ds faţa, şi croite dup« jurnalele cele iniî none. Preţurile sunt espuse în Galantarele Magaaiel pe Strada Mojţojdiel gi Bulevardului gi se p.
                                                 că mn re mim fidel devisiei acestnl nia^nsin :
                        oountsxtzm: ive^ire si pretiuri boa.bte moderate.
                                                                            josk:f Ci ii Crw n           u m
A LA BELLE JAliDINlfcltE”, 2» Colţul bulevardului fl «tţadei Mu„oşo.eî, Caseie Grece nu 20
ttXXXXXXXfcXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX*
|| PHARMACIA LA „SPER A TSTTIA“ AC
                 CALFA MOOOŞOAE1. 2fl.
DEPOUL MEDICAMENTELOR
%  '     ~ --------■ ------- ■ .•«•'■v-- — ~
ţţ Obiecte de Cauciuc şi Articole T°alete. — Asemenea sc angajjiă a efectua orl-ce co
             matul? din resgortul medical. Bp,TTS_ jţ
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxnxxxxxxxxxx
O damă germană, cc""~â
limba română bine, doresce a intra în o familie bună, ca ecomfimu de casă scit cn trnvernantă la copii. A se adresa la bia-ronl de informaţinne, al D-lni Iuliu Auriei, Strada Şelari No. 0. lingă Hotel Fieschi, la stânea în cnTtc
Ho închiriat pe nnnl orî raaî
JJ6 illLIIiridt, mulţi ani,Casele din Strada Scaunilor No 31 având peste tot şea se încăperi nna bucătărie, don? pivniţă, osebit grnjd, şopron, puţ în curte.
  A se adresa la proprietarul lor D. Ştefan Stefănescn, în cancelaria Antreprizei Im-positnlnî spirtoselor (Hotel Hillel).
 DOCTORUL I. FELIX
                                                                             8'a mutat
IN STRADA CALONFIRESCU No. 3
                                                                      la spatele Hotelului de Londra.
t\ * i •     • j G»aa din Strada
De închinat, n0nH şi Strada Academii No. 20, doritorii se vor adresa Calea Mogoşoieî No. 101. ___
NUMAI MARELE MARASM DE RAME CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI
SERVICIU PROMPT.
îii Palatul „Dacia* (colţul Mogoşidiel şi Lipscani) sub firma
  HI            B' £     ■      14    <» «:       II
       ESTE IN TOT-D’A-CNA BINE ASS01ITAT.
PHEC10R1 MODERATE.
CE SE POATE CAPATA
                                                                                 ■»»-;:vri*u îs FBAivca
   LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN FANZARIA
                                                                                 LINGEKIA BIS V I E N A
                                                                       Calea Mogoşoiel No. 22, casele PopoTici, vis-â-Tis de biserica Sărindar PENE LA 25 APRILIE st. n.
     Pentru 6 franci: 12 gulere engl. pentru bărbaţi, în orî-care fason şi mărime. Pentru 5 franci: 6 părechl manşete engl. după alegere.
     Pentru 5 franci: d părechl ciorapi patentate pentru bărbaţi.
     Pentru 5 franci: 0 gulere moderne pentru dame, după alegere.
     Pentru 5 franci: 12 batiste albe de pânză adeverată.
     Pentru 5 franci: 12 batiste bine colorate, tivite şi spălate.
     Pentru 5 franci: 6 pro36pe de pânză curată.
     Pentru 6 franci: d şervete de masă de pânză adevărată.
     Pentru 5 franci: 12 şervete albe de oeaid.
     Pentru 5 franci: l cămaşă englesă Oxford, bine, colorată.
     Pentru 5 frânei: 1 cămaşă modernă pentru bărbaţi, simplă sfrl brodată.
     Pentru 5 franci: 2 batiste cu monograme fin brodate.
     Pentru 5 franci: 1 batistă francesă fin brodată cu dantele.
     Pentru 5 franci : 1 corset de damă
     Pentru 5 fruncl: 3 şorţuri colorate pentru dame.
     Pentru 6 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi.
     Pentru 5 franci: 2 garniture fine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete). Pentru 5 franci: 1 camison modern brodat.
     Pentru 5 franci: 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe.
     Pentru 5 franci: 1 c&maşă seil 1 păreche de ismene de damă, bogat brodate.
     Pentru 5 franci: 1 cravată de damă, adevorat Ciume-Dentelle.
     Pentru 5 franci:  1 fustă costum, pliasd.
     PeDtru 6 franci: 1 bucată Moli de 14 coţi.
     Pentru 18 — 25 franci: 1 bucată pânză de Rumburg, de 45—60 coţi.
     Pentru 45— 68 frânei : 1 bucată pânză de Belgia de 60 cojf.
     Pentru 75 — 108 franci: 1 bucată pânză Corona de 58 coţi.
     PeDtru 115-210 franci: 1 bucată Toile Batiste frances.
                                                                                     PANĂ LA 25 APRILIE st. n.
Calea Mogoşoiel No. 22, vis-â-ris de biserica Sărindar, casele Popovicl.
-T|
                                                              r!T II % 1» .% CA. KOI. ¥ PU1»-
                                                                             ,LA STEUA ALBÂ.*
                                                                     AVIS IMPORTANT
                 întâiul şi renumitul Magasin de      p
INCALT1AMINTE PENTRO BARBATI, DAME SI COPII >
                        sub firma                     m
                                                                 PHILIPP GOLDSTEIN
                                                                              ,LA STEOA. ALBA-
                                                                8trafia Carol I No. 5, (Curma veche) vis-a-vÎH fie Sigismunfi Fraier.
  Sosi ml j ml de curând din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, cu care stad in relaţiunt intime de mulţi ani, un mare asortiment fie diferite mărfi fiupe fasfinele cele mai moderne şi lucrate cu cea mai mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polonese cu nasturi in tdte formele, Sandale, Pantofi, sol.; pentru Bărbaţi : Ghete de vaca, Maroquin, Maroquin salon. Pantofi şi tot ce se atinge de încălţăminte bărbătescl, asemenea pentru Copii tfit» felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele, ve rog a vă convinge de anever.
  Acdstă magasie este una din cele mal vechie din Capitală, care al a câştigat o reputaţiune fie cele mal frumfise nentu soliditatea şi eftin&tatea mărfurilor, şi sper, că şi in viitor voiu fi onorat cu Clientela D-v<Setră. PIIILIPP GOI.DSTK1N,
                                                         Strada Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-â-vis fie Sigismund Prager ,La Sleua alba*.

DE ÎNCHIRIAT**
                                              cn preţuri moderate
                                    Apartamente, Prăvălie şi Localul
                                         CE’LU 0CCUPĂ BANCA DE BUCURESCl
                                                  în
 PALATULt „DACIA* [
                                               precum şi un
                                    APARTAMENT IN FOSTA CA FA RESCH în faţa teatrnlnî naţional Informatiuni la Direcţiunea Societăţii „ DACIA'
*»■■■■■ ■'! | | | %        I....-**"
Le voyage autour da Monde
                                                                        PE PIAŢA CON8TANTIN-VODA
Vis-A-vis de Cire, lângă Casa ds Depunere:
    Mare Panoramă
  SALONUL DE" 2TERE0SCDPE
                                                                             în unire cu im
BAZAR DE CADOURI
                                                                            Intrarea 50 bani.
   Pentru visite numerdse rdtfă
                                                                                                                                                    CAROL JOH. LIFKA.
noooooooooocxxxxxxxîoooocxxxxxrt
                                                              GtiNTTHER^
  DEPOSIT STRADA EPISCOPIEI No. 4 Jj
             LA .STRUGURTLE NEGRD«    g,
         O C A 81U N E RARĂ           %
  VINURI NATURALE 1
         VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI       Ş
  I1ST FLACOANE SX CU OCAUA "
                                                 cu preţuri forte reduse şi neauzite până acum
                                               INDIGENE ALBE ŞI NEGRE
                De Delu Mare I Băşicată
                Mischet      Nejru Vârtos
                Radechie     | Tămăibsă
                                                 VINURI STREINE
                                                      en £ros şi en detail
  De Champagne I De Rhin III Malaga I Cherry
  , Bordeaux | , Ungaria ||: Madera l[l Muscat Lunel
                                         Nu pdte concura nimeni cu mine nici în privinţa calităţii vinurilor şi nici in ceea ce privesce preţul lor.
  N3. Liqueururl, Diferite Cognacurl vieux şi (in Champagne, Ţuică veche naturală şi Unt-de-lemn de Toscana.             ţ
                                                                                              ŢVT. THEODOBESCU. |
                                                                            ——MIMMMMMMMUIMHI
De Cotnari , DrăgăşanI . OdobeştI
    CC                      f     z     
<   o    o ^  H               55  o   o 
    ---J S JS                 o   •00 > 
-9! (/>  No.                  no. r~    
O   o    m             . As*!     o     
    s         1!. V^.wV-v~.W.     CO    
                                                                                      â la V1LLE DE BROXELES
Podul Moşoşdiet No. 1<> ris-â-vis do Consulatul litissese
X
X
# Recomandă magazioal sefi asortat În b^t-d’a-una forte bine cu rufiriă de bărbaţi şi de \ dame, ealere, ra an cheie, batiste de lino, olandă şi măfcaiă, ciorapi pent-ru bărbaţi şi d im°,
   fl u nula Cnn      J,         ^ -_i — X_______» l . I  a -   a   . ■         . _ t. 1 . t . 14
                                                                                           . ea1,ere. raancbeie, batiste de lino, olandă gi mâtasă, ciorapi pentru bărbaţi şl d . flanele fine (crcpe d»* santd) czmisdno, groşotte, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi
>f fomel in cele mal noi forme şi culori, umbrele de s6re şi <1« pfoic etc. etc. Atrăgând tit G J de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din cauaa crisel ain redus forte mult preţurile.
X                                    637-10. X
V^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^
    illLLER & HARTMANN
                                                          BUCURESCl st GALAŢI
DEPOSIT DE MASIVE AGRICOLE
                                                                  DTN FABRICA B-LOR
                                                           CLAYTOU h SHDTTLEWCRTH
recomand pentru sesonul viitor Locomobile perfecţionate cu aparat de ars pae. cu expansion şi alte înibunăţ<ttirY, Locomobile fără aparat de ars pae, Ba! ode de construcţie perfecţi ou atA şi mult întărite, Mori de marinat, Batode de porumb transportabile, Morişie de vinturaL, Ferestrae circulare pentru tăeat lemn de foc. Maşine de secerat şi de cosit, pluguri, şi altele.
                                                                                                       Domnii agricultori sunt poftiţi a se adresa pentru citalfipe ilustrate, preţuri
                                                                                                                                ji alte înfonnaţiunT La D-lor
                                                       Waller &. Hartmann in Eucuresci şi Galaţi.
0 LOCOMOBILE Km 18 «I
                                                       este de vfenijure cu
                                                  preţul frirte eftin prin Domnu C. SIEBRECHIT’
                                                         BacurescL
  A nşit de sub tipar la Librăria Socec şi C-nia:
                                                      ISTORIA
ARCHE0L0GIEI
                                                 Curs public, ţinut la facultatea de Utere din BneurescI
                                                           de
                                                     A. I. 0D0BESCU
  mciTATEA si mmm
Un frumos volum în 8°, de 768 pagine.
                                                                      Preţnl'I2 Lei 50 bani.
   HOTEL ÂBCIIMC CHARLES
                                                                                                                 . vienue"
   Encouragfi par notre long emploi commp Diri><:teurs fie eet hfitel fiu terap, d« Mr. 'I Antoine 8chneid9r, nous en aomme fievenui I Ies acquăreurs et, «ollicitons la eon6anee '1 de la haute Aristocraţie et fie Messieqrs le. voyageurs, confiaace que nous saurons jus-tifier pâr des prii MODfiRRS, une cuisme et une cave excellentee, oomme aussi par nos soins attentifa pour Meaaienra le9 voya-geurs.         Proprietairs
             CHARLES SPANNER anciendirecteur fie I hîtel Imperial â Vienne BERNARD SCHMrD
                                                                                                          ancien fiirecteur fie l'hfttel Archiduc Charles pendant le temps de Mr. A. Sehneifier.