Nr. 76. DUMINECA 3 ^HII.IK. ANUL II. 1877. A BON-A,1VI1E-NL'I’ ELE —_ . ~ . - __ ^ r—— rp tt\/t r> TTT p.- ..-~i:.... *> ■ ■ iy I i i | j inskktiuni si r reuni: llHV 9HIhI m^| ygf ggflgpţ ■# HI * ^pr *-»*- ■ li Linia dn 30 literă petit, paş^na IV, 80 bairt Pf> paulii, 80 băni, pe pagina II»! lei aol i irt KSE IN TOATE ZILELE I)K LUCRU. Un numSr In Capitali 10 bani. uujroul redacţiei şi administraţiei •. palatul .dacia.* wKrTTasrcxTJiţ.i Be Drimpiic In itr&inâtat*: La D-nil Jlaajten-ttein â Vogler In Vienna, Wa1fi«chgM*e 10. A. Oppelik in VienDa, 8tut>rnbait*i 8 \ Rudolf Moue In VÎPnn* , Seilentfttte 2j Vinceni Ifrdicka in Vienna, TeinfalUtraMe 17 ; Hidipp Jj6b in Vienna, EichenLachgaMe 11 \ L. Lang A Comp. In Peţta f Ilaetu-TxiffiU-BulUer A Comp. In Paria. Seniori nefrancate na «P primesc. Articolele nepublicate se ror arde. Un numir In Districte 15 bani. BULETIN TELEGRAFIC Servioiul privai al .TIMPULUI.* (Agenţia Havaa). Parit, 18 Aprilî«. Sitoaţiqnea este tot gravii; insfi ruptura nn ee consideri ca imediat! Londra. 13 Aprilie. Ziarul jTiiues1 crede în o reîncepere a negociaţiuniîor. ^Mjorning-Poăt* crede asemenea la reînceperea negociaţiuniîor. Acest ziar ada-«gS, că aceastX reîncepere va avea loc chiar dnpâ propunerea AostrieL Conitantinopol, 13 Aprilie. PoşltU a rpspins definitiv cererile Muntenegrenilor. Eî vor pleca raarţia vitoare. Trupele musulmane trebuind «ă reapro-v iz ion ere in cnrfind Nicsiol, reînceperea os-tilitfţilor este probabil*. Berlin, 18 Aprilie. O lung* discnţinne A avot loc astX-zî in Rei«âst*g cu ocaziunea scrisori! prin care rt. de Bismarck aminei* oeooediul ce a luat. D. de Bnlow a declarat, ca in timpul acestui concedii nîoî o modificaţi ane nq se va aduce reeponsabilitXţit marelnî Cancelar yi dftnenl va continua a contra-semna ca yi în treent. închiderea discuţinnîî s’a pronunţat fSril a se prestata vre o propnnere specială Vlent, 13 Aprilie. SJ telegrafia** din St. Petersburg ziarului •PoIitiBcbe Corespondam*: Se anunţa că un mare consilii! de resbol se va ţiue fstSzî. Cabinetul imperial consideră nota Tar-cîeî ca nn refas absolat de a adera la protocol yieabînetul respinge propunerea Porţii de a trimite nn delegat special la Petera-bnrg; dacă Poarta nu acceptă prealabil declaraţi unea comiteluiShuvaloff, ori ce ne-gociaţiune devine inutilă Muntenegral na va reîncepe ostilităţile mat nainte de hotarirea Rusiei. Berlin, 13 Aprilie. «Guzetta Crucii» menţioneară Bgomotnl, oă îneSrcinatal desfaceri al Rurieî la Con-«tantinopol ar fi primit erî ordinul de a declara roabei o! Porţii. Aeeastft gazetă a-dăuge, că txJtti-yl n’are nicî o confirmare eatipra aoeetal1 sgomot. WSSm APRILIE In fatyi gravelor împrejurări din afară fi a pericolulur d'a vedea ţara In mânele nefastului partid radical, şvgm, bucuri« da smraţa ci cele doft partide, representate ik* ziarele .Tiniptle ?i „pma. a.,4 decis să lucreze Împreună In alegerile viitoare. Pentru acest scop s’a format un comitet central, compus d’un număr egal de membrii din fie-care partid, care a şi adresat alegătorilor următorul apel: Către domnii Alegători al Senatului. Domnilor Alrgitorl. Ministerul In momente atlt de grave şi fără cea mal mică prevedere, dissolvă Senatul şi deschide o nouă luptă interioară, pe cănd avea trebuinţă de consiliile şi sprijinul corpurilor legiuitoare. El ră-masse ast-fel isolat, şi ngravă po-siţiunea cea rea din Intru prin pericole ce pot veni din afară. Veri cine se aştepta a vedea ca guvernul actual, născut chiar din sinul acestui senat, să fie Insuflat de spiritul de conciliaţiune şi preocupat numai de a Îndrepta relele ce le imputa regimului trecut. Senatul ’şl-a pus toată silinţa spre a Înlesni missiunea ministerului, dăn* du’l concursul lui luminat pentru toate măsurele câte ’.I s’afl propus ca favorabile interesselor publice. Cu toate acestea Ministorul n'a ţinut seama nici do promissiunile sale, nici de datoria ce avea d’a evita noi complienţiunl şi noi tulburări In sinul acestei ţări. Preocupat numai de interessele unul partid care s'a semnalat tot-d'a-una prin agitaţiuni, şi d'a In-tinde sistema sa In toate corpurile statului, ministerul a disolvat senatul fără motiv şi in contra usurilor parlamentare, ast-fel că, nesocotind interessele legitime ale ţârei, ne chia-rnâ la o noâ luptă fără să se gândească că asemenea provocări vor isbi Intr’un mod simţitor in liniştea şi creditul ţărel. In faţa acestor împrejurări, subsemnaţii, represintănd două partide ne am unit spre a forma un comitet electoral central şi a lucra astfel împreună In alegeri, având de ţintă isbutirea şi mănţinerea principiilor de etahilitate şi (le progres pentru care am luptat împreună do atlţa ani, precum şi restabilirea ecpiilibrulul constituţional; vrt adresăm dar acest appel şi vfi invităm ca să fiţi deştepţi şi cu îngrijire pentru alegerile la oare sunteţi chiemaţl spre formarea noului senat. Ceea ce ne preocupă pe toţi de o potrivă este d’a nvoa o administraţie onestă, Împăciuitoare şi cu grije de interessele tutulor cetăţenilor o justiţie, care să nu aibă o altă preocupare decât a face să domnească legile fiind încredinţată In mâinele unor oameni probi şi capabili, o armată fidelă sprijinitoare tronului şi In stare d'a apăra interesele ţârei; finanţe cumpănite dupe mijloacele noastre şi regulate aşa In căt să assigure şi să menţie creditul statului; o ingrijire constantă pentru Îmbunătăţirea şi desvol-tarea agriculturel, singurul isvor de bogăţie şi de prosperitate chiar pentru comerciul şi industria noastră, şi In fine respectul pentru biserica noastră strămoşească. In tot cursul administraţiei sale ministerul actual nici a propus vr’o mfi-sură nici a lucrat ca să dea vr'o satisfacţie acestor necesităţi publice, şi din contra le-am v6zut toate compromise. In adevăr, în ce priveşte administraţia, am văzut, afară din prea puţine exoepţiunl, că ea s’a Încredinţat In mănele unor oameni care n’afl avut altă preocupaţiuDe de cât d’a servi interese de partid, prigonind pe cel ce nu sunt de credinţele lor. Justiţiaa fost puţin onorată şi mult descurajată prin destituiri cu gloata pentru scopuri politice şi de natură a lipsi pe justi-ţiabill de gafanţiele imparţialităţii, injosită prin perchisiţiunl violente şi barbare , şi amerinţată în cea mal Înaltă instituţiune, In Curtea de Casaţuine, a căreia inamovibilitate violându-se, s’ar lovi Constitu-ţiunea, s'ar călca prestigiul justiţiei şi ar lipsi-o de condiţiunile iudepen-ţel sale. Armata a foşt şi dănsa victima spiritului de desorgu.nis.ire generală, care, predoinnind In conoep- ţiunile guvernului, 'l-a făcut să fie fără îngrijire pentru a pune orga-nisarea el In raport cu reducerile budgetare, producănd un sentiment de dcscuragiare In corpul ofiţeresc. Financele afl fost la răndul lor sdruncinate prin neprevederl şi promisiuni deşarte, fiind-că ministerul nici concepţiunl serioase n’a avut pentru ameliorarea lor, nici resursele esistente n’a ştiut a-le cumpăni, şi, pe când făcea economii care nu se pot toate justifica, Ingreuia budgetul cu cheltuell noul extraordinare In cât deficiturile s'aâ mărit de o dată cu discreditul care ne amerinţă de o adevărată bancrută, apăsând chiar asupra intereselor particulare; o asemenea stare prelnngindu-se nu poate avea alt efect de cat a ne expune lntr'un viitor foarte apropiat la noi sacri-fiicil de imposit. Aceste sacrificii pot deveni adevărate desastrurl, când s’ar realisa amerinţârile ce ni-se fac pentru viitor de a se pune impositul progresiv caro este o invenţiune a şcoa-lel socialiste şi negarea chiar a a-vuţiel, de a se emite hârtia monedă care este o valoare falşă, o mină or-ganisatâ. Preocupat numai de inteiese şi de lupte politice, guvernul nu s’a gândit la mijloace de Îmbunătăţire pentru agricultura, comerciul ţărel şi avuţia publică, el a lăsat Intr’o părăsire neertată căile de comunicaţie pentru care s'afi făcut cheltuell de sute de milioane. Ruina acelor căi este chiar ruina producţiunel şi reconstruirea lor va cădea tot In sarcina producătorului. Biserica n’a fost nici ea scutită de spiritul de tnrburare care ani-rueazâ guvernul şi partidul radical din care el face parte. Armata a fost lipsită de ajutorul duhovnicului prin suprimarea preoţilor ataşaţi pe Ungă dlnsa. Un vice-preşedinte al Camerei nu s’a sfiit a insulta pe preoţii altarului fără ca guvernul să arate cea raal mică emoţiune, şi uu venerabil arhiepiscop a fost silit să protesteze In numele credinţei şi conştiinţei pnblice contra acestei pro-fanaţiucl. Toate aceste acte sunt de obşte cunoscute, şi d-voastrâ,ca proprietari şi comercianţi, represintanţl al elementele de conservaţi une şi de ordine care asigură mal cu osebire stabilitatea In Stat, sunteţi chemaţi a le apreţia cu Îngrijire In misiunea ce vă este dată prin Constituţiune d’a alege pe Senatori. Situaţiunea este gravă, ţara este amerinţatâ, precum vedeţi, de mari primejdii, dacă alegătorii nu se vor hotărî cu bărbăţie a lupta In contra sistemuluT şi expedientelor revoluţionare de care s'a servit tot-d’a-una şi se servă partidul care ţine astăzi In mână frânele guvernului. D-voastrâ aveţi o respundere şi o datoriâ patriotică de-a pune un capăt desordinelln care ns aflăm. Această datorie o veţi Îndeplini dacă veţi Încredinţa mandatul de senatori la bărbaţi care vă vor presinta garanţii că sunt capabili şi hotărlţ4 d’a Îndeplini marea misiune ce v'am arătat că aft In viitorul Senat. Să lucrăm dar toţi uniţi împreună cu energie şi conştiinţă, preocupaţi numai de binele public şi putem fi siguri de isb&ndâ. Membri Comitetului Central Electoral: Preşedintele: Prinţul Dimitrie Grigore Ghica. Membrii: Ioan N. Âlaceandreecu, George Apostoleann, Constandin D. A:hanaaia , Constnndin Boerescn, Panait Qasimir, Dimitrie Corne», Aleceandrn Ortac o, Dimitrie Hagi Pândele, George Con st. Filipescn, Gri-gorie P&ncoseu, Vasile Pogor, Dimitrie G. Rosetti, Prinţul Alexandru B. Stirbey. Prinţul GrigoreMihail Sturdza, Generala! Ckris-tian Teii, Doctoral N. Tarnesea, Dimitrie P. Viorennu. Biieureicl, S Aprilie 1877. Limba politică are multe neajunsuri şi multe lipsuri când voim Bă o întrebuinţăm spre a caracterisa unele fapte şi mal cu seamă asociaţi,ml de oameni, cari aâ preken-ţiunea de a guverna şi de a conduce nfacerile publice. Lşa de esem-plu, ni-se lntămplâ noă cănd voim BEPESEIHUU1E ALE CAVMIBULQI de QEHT2 o&tre VOIVOZII MUNTENIEI nbipWu» in'M;te« «. p ei in aeVul^bie. Publice» p»r le Comic ti. t,L. Put» E. Pion et Comp- 1871 m. VoieiM l III. Lm a Cmkt MtJtwivjml Grifarie GhtU-(urmare.) Pup& moartea Voivodului Aletxanr dra Ruţu, urmează Eterîa grecească ?5 reacţiunea naţională, Ypsilanti ş Tudur Vladigiirescu. Timp de nu bine de căt "ti an şi jumătate co respondenţa remâne lntremptft. I-, 6 Deeemere 18?2 «a relmepe eu cu vinteje :\,Mă felieitez du Întâmpla rea, că Intftiul Sapott pe care ei ’ adrese*, Alteţa VuaefcBă, asupra afa cerilor politice, are de etrieet rmi din cele mai interesante cestiunl, care se urmează până In Mal 1823, când Rjtşil năvălesc In ţară şi care constitue partea cea mal mare a volumului LI şi Întregul volum III : E»ropa obosită de luptele necurmate, nu mal are destulă energie npre a ţinea disciplina In Orient : la 10 Martie 1821 Ţarul declară c& rstaţiunile diplomatice Intre Rusia şi PoarU gQ Încetat şi de aici înainte toată acţiunea diplomatică a Eurox pm se eonsumă spre a evita cel pur ţin a amina resbelul, care isbucr nesce cu şapte ,\ni jn urmă; puma[ pe timp scurt şi nmuai 04 un iu,.rq dp ordine inferioară ^ jyoşte ceet tiunea Spaniei, caro insă nu Intre* rupse şirul îngrijirilor privitoare la Orient. In Orient sunt două ces-i tiunl: independenţa Grecilor şi oare* şi cum jueutralisarea Ţărilor Iţomape, Cele-l'albe sunt «uimii un fel da «aoeeorif. Nnmnr de cât faptul, că de aief înainte corespondenţa se Întreţine asupra intereselor directe ale Munteniei, trebuia să schimbe Intru câtva întregul fel de a scrie a cavalerului de Gsntz, Mal mult Insă de cât aceasta nft Inrlurit alte două fapte. Austria voia să evite nn res-bel Intre Iîusi$ şi Turcia; ast-fel trebuia să nienngiezo pe Ruşi, qa a-gresorl şi să facă preţaiune qsnpra Porţii spre a o Îndupleca să facă concesiuni. în corespondenţele sale Gentz trebuia să ţie seamă de această atitudine reserv.ită a Curţii sale. Trebuia lnşă mal nleş. fiindcă numai sta In faţă cu un Voivpd, precum eraft cel do mal nainte. Raţiunea lui Origorie Ohica uu este aceea, care fusese a lui Ioan Carad-ja şi a Iul Alexandru Suţu : el este mal neatârnat, chiar Înceată a fi a-gept al Porţii şi In sfârşit, atărnă ori cel puţin poate să atârne Intru er de fer, ca o greutate de două mii opt ante tone, şi posedând forţa nominală de cinci ante caî. ‘Mongolia, făcea regulat calea de la lTrindisd la Bombai prin canalul Suez. Era cel maî iute vapor al a-cesteî companii, şi vitesa ii era regulamentară, adică zece mile pe oră între Brin-disi şi Snez, şi nouă mile între Suez şi Bombai. Aşteptând sosirea vaporului ‘Mongolia,, doî oameni se plini ba d pe cheii prin mijlocul mulţime! de indigeni şi streini cari nil năpădit în acest oraş, odinioAră nn nat, dar căruia marea operă h lui Lesseps ii asignră un viitor însemnat. Din aceşti doî oameni, unul era agentul consular al Kegatuluî-Unit, stabilit la Snez. — Cel-l’alt era nn ora mărunţel şi slab, ca figura destul de intelegentă, nervos, şi care ’şî contracta merea maşchii sprâncenelor. Printre lungile-I gene lucea un ochiţi foarte viii, căruia sein după voinţa să 'I stingă focal. In acest moment da semne do nerăbdare, umblând niereă, fără astâmpăr. Acest om se numia Fix, şi era unul din acei «detectivi, satt agenţi al poliţiei Engleze, cure fuseseră trămişt în diferitele portnrî, după furtişagul comis la Banca Englitereî. Acest Fix era însărcinai să au-, pruveghieze cn nruâruntul pe toţi călătorii cari luaQ calea de la Suez, şi dac» unul dintr’âuşiî ’l-nr părea de bănuit fiă ’l urmărească, nşteptâud un mandat de arestare. Tocmai de două zile, Fix primise de la directorul poliţiei metropolitane, signal-mentnl presupusului furt. Era al acelei persoane distinse şi bine îmbrăcată, observată în sala piu ţel Ban cel. Detectivul, foarte atras de marea gra-tificaţie promisă în cna de isbntire, aştepta dar c’o nerăbdare lesne de înţeles sosirea vaporului ‘Mongolia., ‘Şi ziceţi, domnule consul, că acest vapor nu va întârzia d'a sosi ? întreba el pentru a zecea ori. Nu, domnule Fix, — respunse con* sulul. A fost semnalat erl în largul Por-1 tulul Saîd, şi nici nn vapor nu ’l poate întrece Ui iuţeală. Iţi repet cu ‘ Mongojia, a câştigat tot d’auim premiul de două-z.ecî şi cinci livre ce guvernul acordă vapoarelor când sosesc cu două-zeci şi patru de ore înaintea timpului reglementar. — Acest vapor soseace direct de la Brin-disi ? — întrebă Fix. — Chiir de la Uriudiai, unde n luat es-podiţia pentru Indii, şi de unde a plecat sâmbătă la cinci oro seara. Aşadar fii pacient, nu poate întârzia. Nn sciil, zeă,cum, cu semnalmentul ce aî primit, vei putea recunoasce omul, dacă o fi pe ‘Mongolia.9 — Domnule consul, respnnse Fix,—pe acel oameni, mal mult îi simţi de cât îî recunosc!. Trebue aă al mirosul pentru a-ceastn, un simţ special care ajută auznl şi văzul. Am prins în viaţa’roî mulţi de felul acestui gentleman. Numai pe vapor să fie, şi ’ţîjur, că nu ’mî va aluneca printre degete. — ’Ţî urez şi ed, domnule Fix; nu e de glumit c’o asemenea afacere îub tunată. — O hoţie măreaţă, — respunse agentul an tu si as mat. Cincl-zecî mii de livre! N’avem ndese-orî asemenea câştiguri! Hoţii aă devenit meschini! Rnsn Shepparzilor 6e stinge. Acum se lasă a fi spînzuraţî pentru câţî-va Bhel-lingl! — Domnul Fix, ruspunse consulul, vor-bescî nst-fel în cât doresc din suflet aă al succes ; îţi repet însă, că în condiţiele iu cari te afli, mS tem să nu isbnteştî. Scil c* JnpS semnalmentul ceai primit, hoţul seamănă mult cu un om onest. • Domnule consul, respnnse dogma-ticeşte inspectorul poliţiei, furii ^ Wfiri seamănă tot-d'anus cu oamenii oneşti. înţelegi că ncel cari afi figuri de şnapani n’afl de cât nn mijloc de scăpare, acela d’a fi oameni cum se cade, căci alt-min-trelea sunt prinşi prea îndată. Fisiono-miile oneste, pe acelea trebue tot-d'auna să cauţi a le cunoasce. Lucru greii, o mărturisesc, şi care este o mare artă. Se vede d’acî că numitului Fix nu ’î lipsea un oare-care amor propriii. Cheul se anima din ce iu ce mal mult. Marinarii de diverse naţionalităţi, aoroer-cianţl, samsari, hamali, felahî, se indesafl. Sosirea vaporului era de sigur apropiata. Timpul era destul de frumos, însă un vînt cam rece batea de la reaărit. Câte-va minarele se vedeaă d’asupra oraşului sub palidele raze alo soarelui. Spre Sud, un prnnt de vr’o doă mii metri ee întindea ca un braţ din malul Snezuluî. Pa snpra-facia măre! Uoşiî pluteau mal multe luntre de pescari sad cu mărfuri, dintre care unele aveaţi încă forma eleganta a galerelor antice. Circulând mereil printre aceasta populaţie, Fix priut’un obiceiă de profesie, scruta c’o răpede privire pe orl-ce trecător. Era ora zece şi jumătate. «Nu mal soseeee vaporul l strigă «î »u-aind orologiul portuluL TIMPUL sad. care din zi tn zi i&fl dimensiuni mal nmrf, detisemenea sunt pro-vocivtt» de rfttrft partidul clerical. Cetitorii noştri vor ti gttsit Insa tn comunicarea. 09 .Timpul* a făcut despre procesul Nicotera, adevăratele enuse ale acestei mişcări socialiste attlt de distructive. Cardinalul Simeoni a dat nunţiilor dela Curţile eairopene instrucţiuni secret* relfttir la atitudinea, oe vor trebui să observe tn oestiif-nea nlooţiunet papale. .P. L.‘ ne asiguraazil că reaprinsurile puterilor la c.ireularea Cardinalului Simeoni sunt puţin favori-toare politicei şi tendenţelor guvernului Italian relativ la biserica ca-tholică. Cartea verde a Italiei In sftrşit s a publicat. Ea se Inchie la 10 Februarie; alt- fel se mărgineşte a ne lămuri asupra politicei guvernului Italian Intr'un trecut mal mult ori iun! puţin depărtat pentru zilele de astă-zt. Din documentele pubbcate ne remăne convingerea, că Italia e indeobşte susţiiţoare Turciei şi indeosebit faţă cu -Muntenegrenii. Pănă acum nu a sosit ştirea despre plecarea Comitelui Corti la Con-stantiuopol. Auslro-Ungaria. In fasa actuală a cestiunil orientale duetro - Ungaria este puterea mal imediat interesată şi ast-fel e da interes a ne lămuri asupra atitudine) ce observă, şi e probabil că va observa şi In viitor. Kelativ la aceasta publică «Fremdenblatt* un articol inspirat, despre care ne credem datori a face cetitorilor noştri împărtăşire. Bată acel articol, pe care recomandăm cetitorilor noştri al ceti atăt j»e şire căt şi printre şire. ,L)eeând vânturile blânde ,ftle primăverii e'ufl deşteptat şi ca adierea* lor ad gonit earna rgaffcToaaa, aUnaţlnnea tn orient, ca toate oă protocolul a ajuns a li perfect, de pe o ei pe alta devine tot mal ameninţătoare. E tocmai, eă ae întâmplă, de ce noi ne temeam eu c&te-va Ioni în nrmă: anotimpul marşurilor de trape a sosit şi prin aceasta şi resbelal s'u apropiat. CSoT înainte de toate greutăţile anei tncheiăr de pace Intru Turcia şi Unnte-negra na lll soRr.at intra nimie şi in ■trimtoille şi prfpietiile nostiKbfiiule ale Unntenegrnluî earăşi s'o deşteptat acea a-gitnţione răsboinică, care toi -d anna pre-inerge luptelor sângeroase. Fie-care din părţile paciineente rămânem) îndărătnicie pe lângă parola ea. Delegaţii Mnntenegrnlnt pretind cedarea districtelor Nirsid, Obaei şl Colatcin, eară Poarta răapunde la toate aceate ca nn refoa hotărit. Eară cele-l’alte ştiri, ce ne nitf'aoene din Oonstnntinopol, an sunt mat Şoţin supărătoare. FUI'indoiiriă cercările hotăritoare din ConBtantinopol, aă ajuns tn sfirşit până la ,o lungă ciren-lară* pentrn misiunile din etreidătate; dar această circulară anevoiă va putea să mulţumească pe sine-va. In această c>rentară, dnpă lAfennţm Hasvas* protocolul dela Londra, nn ae refnsă absolut, dar se refosă atât declaraţia hi Şavalof^ cât şi ingerinţa streină. Poarta primate trimiterea nnnt delegat le St, Psterabnrg yi deearmarc, nnmal insă dacă Rusii» ar fi dispusă a desarma deodată cn dftusa. Cq tonte acestea, ori cAt da ameninţători ar fi negri nori, ce ni se mata pe cer, ae lucrează necnrmnt pentru menţinerea pKc.il. Este an fapt, caro monta o deosebită consideraţi uue şi treba. şto hu fie constatat, că goveuul din Viena îti deplin acord cn Cabinetul de St. James întrebuinţează toate mijloacele diplomatice spre a împedecA isbncnireu foc□ lai. Aiutro-Un-gariaşi Marea Britaniă fac de prese ut in Conatantiuopol intrebainţaro d« fcoutu mijloacele spre a lămuri pe bărbaţii de stat al Turciei rsupra situuţiuneî şi spre a tu-ea albeaţa de pe ochii orbului, ce de loc na voeşte rt vntS, încă în momentul ho-tărîtor şi înainte de a-I fi văzut precipitând nse în prăpastie. După acestui) zi urni Vtenes încredinţează pe turci, că, Intru iAt ruşii voi- renunţa la orl-ee avuntoge particulare şi se vor mărgini a lupta tn interesul creştinilor din Orient. Poarta nu va putea să conteze pe sprijinul Austro-Ungariel ori Kngli-teret şi sfârşeşte cu următoarele cuvinte ; .Şansele de pace, pe caro le-iun relevat ea ebroniştt consoiineioşl şi sinceri, par a fl tn asemănarea frapantă bit paiul, de «tare se acaţă omul ce se Îneacă. In desperarea sa.“ Puţină speranţă ne dă organul comitelui Andrasy. Dar tnsfârşit, rămâne constatat, că Austro-Unga» ria e de acord cu Englitera. Serbia. In ministerul de resbel al Serbiei se lucrează la compunerea listei obiectelor, ce s'aQ luat pe timpul resbelulul pe calea rechisi-siţiunel de la popor şi a statorni-cirel sumelor de despăgubire, ce vor trebui să se plătească celor lipsiţi de averile lor. Pănă acum s’a constatat o sumă de vr’o 600.000 galbeni, va să zic.&, — mult mal puţin de căt se credea. Dar Statul nu e In stare a plăti chiar nici această sumă. S" asigură, că Iu strlmtoara-rea sa guvernul a Împrumutat de la firma Krsm?’ novici 30,000 galbeni, spre a putea acoperi cele mal necesare cheltueil zilnice. Gresia. Din .Atena* se scrie w >Post€ zice, ce Împăratul ar fi aerie pe marginea cerereî lui Bisninrck: nici t> data! Brnxel, Ii Aprilie. ,Nord, cumnilicS ştirea, că Lordul Derby a traniiR Iu Constau ti nopol o prrisoare, in care declară categorică , că Turcia nn ponto conta pcnjutornl EntţIitereT. Această scrisoare va sosi încă mâine la Constantin opol. Ht. PeUrabori? 11 Aprilie. Situaţiunea devine acută. După ştirile sosite din Constanlinopol Poartă refuzA liotSrit pretenţinnile Mautenejrrnlnî, astfel această condiţiuue n menţiiierel păceî pare a fi pusă afară din disenţiune. Caverna 1 tnrceRc se reazemă in această privire pe parlament. Peteraborj, 11 Aprilie. .Colos* scrie; Dacă ostilităţile se vor reîncepe Intre Poarta şi Montem^ru, cea ce e^te idoutic cu respingerea ubsolută n cererilor diu protocol,—Uusia u’ar putea face, decăt eă deji ordin ca trupele concentrate la graniţele tnree să avanseze. Probabil mente deja în septamăna viitoare Enropu va primi probe clare despre ferma rosolnţiuue a Itusieî, de u'şT ajunge scopul, |Nsntni csre şi-a eoucentrat troj»ele la graniţă. pa Iii I. Această onîouanţă, in contra căreia nn s’a făcnt nici un recurs; a stat neadusă la îndeplinire «le dltre eub-stitutul tribunal ului, care a ţi mito iu sertarul mesei sal»*, pentru ce scop nu sciil, până iu seara de 20 Mari ie, când abia atunci silit fiind, a pus pe bietul şerpi strat îti [i-brrtale. Acest abns de putere a ocazionat două prejudicturl: 1. Perderea muuciî în 18 zile a celui ce refi s'u ţinut arestul. 2. Păgubi rea casei judeţului cu nutrimentul acestui arestat în 18 zile, —- care amândouă acestea ar trebui sa le plătească d. Substitut care a ţinut pitululfi ordonanţa judecătornlnî DFi’ESl TELEliU-AFICE a 6Mongolia*, — fi adevărul era, că dacă acul piişel părăsise Londra, cu intenţia d’a merge Îd Lumea Nouă, numai calea Indielor trebuia s’o aleagă, fiind mai puţin supraveghiată de cât aceea a Atlan-ttculpl. Fix n'avu mult timp de stat pe gânduri; căci şaerăturl repetate vesteai m*i-fea vaporului. Tonta horda de fel aht şl hamali năvăleaţi spre cbefi intr'un mod cam de Ingrijat pentru pasageri. Vr’o zece lan^ fr® m depărtară de ţărm fi merseră înaintea , Meu gol iei V Nu treea mult şi se văiu gigantica coacă a vaporului ^Mongolia* cnri trecu intre (Armurile o»n»)olul, când orologiul rana ora Treepra^e»; rapornl se opria, pe oând aburi iebnen—fl en sironnt prin coşul m«. şineL . . , • . Paeag* B era» dmtuj i. numeroşi pe vapor.^l.r» <®)»»er« p, c^rtSi rri_; Tind prt .ensca imnoramâ a ornţnhil: cet mal mnlţî insă debarcară ln lDntri]< wire se apropiaseră de .Mongoli.,.» Fii eaanina cn sonpalosH«te pe toţi acel ce debarcaQ. In acel moment unul din aceşti* a. propiă de el, după ce îmbrâncise ou pu_ tere pe felahiî cari îl năbufeatt ca oferirea servicielor lor, şi ’1 întrebă foarte politicos dacă ar putea să’î arate biuroul a-gentulul consular engles. In acelaşi timp călătorul arăta nn pasport, care fără îndoială voia să ’I fie visat. Fix, ca din instinct, luă pasportul şi cu o răpede ochire îi citi semnalmentul. O mişcare involuntară îî scap». Hârti» îl tremură în mftnă. Semnalmentul libalat pe paB)s>rt era identic cu aceia ce ’l primise de la directorul poliţiei metropolitane. tAcest puport nu e al d-tale âm el călătorului. — Nu, răspunse acela, e al stăpânului meii. — Si stăpânul d-ta!e? A rămas pe vapor» — Dar, răspunse agentul, trebue »ă m înfăţişeze însuşi la biuroul consulatului pentru a se vede» identitatea. — Ce! aceasta*î necesar? — Ne-apămt. — Şi unde e »cel biuroti? - C(rfu, îu colţul pieţei, ■— reipunue inspectorul arătând o casă ca la tr’o doua sute paşi. • Atunci mă duc su spun stăpânului meii, sunt sigur că nu’I va plăcea să se derangev.e.* . Şî Balutand pe Fix, se întoarse I» vapor. (Va urma) NOUTĂŢILE yiLKl Ministerul. .— Aflăm că d. .Slăciceana, ministrul de resbel, şi-a dat demisia şi a fost înlocuit cu d. genera! Cernat. * ♦ Un tablou statistic important. — Iu na-merile viitoare vom iuoepe publicarea unul tabloil statistic de mişcarea fanaţi una ril or din toată ţeara, fie care district în parte, de la \enirea partidului radieal la ţm te re. Ţara va vedea în acel tabloil, ca într’o oglindă, Adevăratele cause ale desordinel, nesiguranţei şi turpitudinelor care o frământă de Ia un cap până la cel alt. Nici odată, în cele mai critice timpuri, nu s’a fl făcut atâtea destituiri, mutări şi schimbări în tonte ramurile, de la cele mal înalte trepte ale ierarhiei până la cele mal de jos, aşa ca nicî odainşif cancelariilor, nici cantonierii drnmnrilor, nici pădurarii Statului, nimeni, in fine, n’n remus nelovit de furia radicalelor. Şi apoi câte scopuri le vedem desvelin-du-se iu aoel tabloă, scopuri urmărite de acel cari strigă pe toate topurile : *neîn-*riurirea în alegeri, libertatea cousciinţeî, ^persecuţia favoritismului, nepotismului şi ‘spiritului de clică 1* Din ncel tnbloă Be poate oouviage oricine că tocmai cele ce radicalii noştri impută altora, tocmai acelea snnt păcatele lor şi numai ale Jor. Această lucrare minuţioftsă ne-a costat cAte-va luni de lucru. Ee «Stp iu complectă, pentru că mulţimea destituirilor şi numirilor pan docisie ministeriale şi de capi de serrioifi nu s‘s piAlicat tiicl a o mia parte in ,Monitorul oficial.* Dacă pe noi numaî lucrarea acestui ta-bloQ ne-a costat cAte-va Inul, apoî, când seim scopul urmărit de guvern, putem aonstata foarte lesne că mai tot timpul, de când el este lu putere, ‘l-a cheltuit în aceaBtă znveră contre bieţilor funcţionari. * * f * * Justiţia radicali în Vlaşoa.—*Ghiţă h*au Ghiricd din Comuna Dddesci, a fost dat judecăţilîmjtreurlă cu un altul pentru nlsce fapte ce li »e imputa, fi după mai multă ţinere sub arest, Judecătorul de Instrucţie prin ordonanţa No. 92? diu 2 Martie 1877, dispune cn asupra lui Gîiiţă loan Ohirieel, neflind cas de urmărire sa se pue imediat iu libertat*’, de oare-ce nu este cul- tură, se va da, in sala Ateneului, un concert de către d-şoara »Sofia Dudos,* cn coucnrsnl d-lor Hubsch şi Milde. Marţi, se va da în teatral cel mare, un concert de către d. ,HolUla* Lubici,* cu concursul d-şoarelor Asan şi Cociuc. CORS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEM Buamrsci, 1 Aprilie 1877. VALOAREA Carul- Oftării a F,*. rumt Oblig. Rurale , 10% 1864 82 I 81 • 0 Ia | - --- --- liupr. Oppenheim 8%18o6 ' --- --- Olili^. Domeniale 8% 1871 --- 73 n priorităţi 0 /o 1968 --- --- Dacia C*>* de A sila. ---- --- -• Aot. (fr. S00) 8*/» 1811 --- no -• Românie C-*» de Act (fr. 300) 8% 1873 --- 50 Mudate........ --- Impr. Municipale fr. S0 --- 1 --- --- Act. financiare Româna9% ---t -r --- Căile ferate Ottomaae Aot (fr. 400) ' *»/o --- --- - Renta Română...... --- --- --- COPOANB Ofili?. Rurale }>.Octomb a. c. - --- , L) urne ni alo .... --- 97 --- , PoBcisre rurale . . --- --- . Comunale .... - --- DEVI8E --- 99.10 --- Mareille........ --- _ --- Brucr»l.eg........ --- --- •--- Anve ^......... - --- --- KIvrţÎA ......... --- --- --- Londra ........ --- 24951/1 I4N>/» LoBtlr* domi-il..... --- --- • Amsterdam ....... - --- --- Viena .... * .... --- --- Berliu......... --- Ut»/» iU'â Lipsea ......... --- --- --- F.scompt ........ --- ♦ Lira Otoman ..... S871 --- --- Ga’^D auetr....... --- --- --- A^io e. Aripat. . . . i . --- --- trBSUl VIENEI 1:1 Aprilie (st, □.) 1877. (50 50 Naţionale ...... • • . «5 25 Uenta in aur .... 00 Lose......... . 108 80 Acţiunile băucel . . . . 788 Croditari ...... . 108 50 London ....... . 128 05 Dbligflţioiil rarele ungare . . . 71 --- , tomsşvar . 70 25 , traueiivauB . G9 --- Argint iu mărfuri . . . 111 75 Ducatul...... 08 N. polonii* 1..... 14N Marc 100 ...... 25 Cl'KNCL UI BERLIN 13 Aprilie (ut. r .) 1877. Acţiunile căilor ferate române . 11 Obligaţiunile româre 0 n 0 . . . 47 25 Priorităţile căilor fer. rom, 8°/0 . 49 90 Împrumutai Oppeuheim ... 89 90 Napoleonul....................... 10 21 I Viena, termen acurt........ 100 50 " lung..........159 ^0 T IM r U L SALLE DE L’ATHENKE Lundi 4 A Tril 1877 o rv c: e w. t dorind par 3s£-Uo SOPHIE DUDOS avfc le concours beinaveiliant de Mr. Kduanl Hiibsch et Mr. Mildo PUOGRAMME 1. Fantaisie briliante aur dea motifs de * Fauni4, de II. Wien\ executda par M-lle S. DUDOS. 3. a) Fantaiaie Impromtu, de SophU Dudoj. b) Prda du ruÎMeau , e) Menuet, d) VaUe, de RvbMutcin. t) Maxurka, de Chopin. A. o) Legende, b) Mnzurka, H. W’îeniainky. 5. Fantaiaie Hongroia, de LUit, pour 2 pianoa execută par M-(le S. DUDOS et Mr. Mi Ide. On coraencera b 8 */a beurea da «oir precise. Prrx des place j: l-dret 10 frt. - î-mti 5 frs. On peut ae nrocurer leu billrta au Magaain Gehauer et le aoir du Concert A îa Calase. Le voyage autour du Monde PE PlAţA CONSTANTIN-VODĂ Vis-â-vis ds Circ, lângă Casa de Depunere Mare Panoramă SALONUL DE”STERE0SC0PE îu nnire ca an BAZAR DE CADOURI Intrarea 50 bani. Pentru visite numer6se r6gă CAROL JOU. L1FKA. O dam A germană, Z7 limba română bine, doresce n intra in o familie benă, ca econ6mă de casă sud ca guvernantă la copil. A se adresa lu bin-roul de in formaţiune, al D-lnî luliu Auriei, Strada Şelari No. 9, lingă Hotel Fiescbî, la stânga in cnrtc. caro cunosce L bine ţii a practicat maî mulţi ani stndiele programulni liceal, doresce a preda lecţiuul particulare. A să adresa la admenistraţiunea acestui (Jiar, Palatul .Dacia*. De închiriat, *Z î'“".t“ bine mobilate într’o posiţiune forte favorabilă, împreună cu serviciu. — Doritorii se pot adresa ori la Tipografia Thiel A VVeiss, ori la acea casă Strada Stirbeî-Vodă No. 55. De închiriat, anulQ cureuta, o casă strada Herăstrău No. 60, cu 6 camere sao, plus antrele şi cele alte comodităţi, tote Bpaţiâse, de desubt sufragerie spaţibsă , cămară şi odae de servitori; 2 pivuiţi una boltită de vinuri. Dependinţele jos sunt: bucătărie, spălătoria , 3 odăi de servitori, grajd şi şopron tdte.spaţiose, grădină, curte pavată spaţibsă şi cn puţ. Doritorii se vor adresa chiar la D-nn chiriaş actual ce o locueşte. 541—S. De închiriat, din Strada Scaunilor No 30 avend peste tot şease încăperi una bucătărie, don§ pivniţă, osebit grajd, şopron, puţ în curte. A se adresa la proprietarul lor D. Ştefan Stefănescu, în cauoelnria Antreprize! Itn-positulul Bpirboselor (Hotel Hillel). Frumos apartamentul, mobilat, de închiriat Calea Mogoşbieî No. 138, vis-â-vis de Ministerul Financelor. CAI şi TRÂ.SURI de vânzare aceeaşi adresă. 531 — 3. Da în i ri n t et'‘gitl1 ,de ftI ■ lliOllII IclD, caselor din Calea Mogoşbieî No. 111. Se pbte înţelege cu proprietarul lor tot Calea Mogoşbieî No. 80 casa Ghierasie. 540 — 3. Dft închiria! nn frnm08nPRr-Uv ÎLIL/Ilil Ict t, tament în cntul. de sus, casa Sterindi, intrarea Rosetti, lîng-Cismegiu. Doritorii să se adreseze la coâ proprietarul C. Oapelleann, Regia tutunurilor. IPMW Hffll! EDUCAŢIUNE şi INSTRUCŢIUNE SOLIDA pentrn BĂEŢI, do către nu pedagog diplomat, cu titlu academic. Limbile Latină, Englesăj, Francesâ, Italiană, Română şi Ebraică. Mnsică. A se adresa poşte restante Bub Dr. L. la Laubtgast lângă Dreuia. 530—3. făcând i Studii ia mân, Ini nâiiiM practice in termen de 20 anii îu agricultură, doresce a se angaja ca administrator la verî-nn proprietar de moşii. Doritorii să bine-voiască a se adresa la Tipografia Thiel & Weiss. TURNATORIE DE FIER SI L- LEMAITRB CUAJLEA VĂCĂRESC! TCo. IB» recomandă cu MARE REDDCTIUNE DE PRECIU CU 30 °io R6te, ingrenage şi tot felul de tuci, aria ne de trotdre, grillage etc. etc. Se găsesc si canapele, scaune şi mese de fier pentru grădini, vase cu piedestalurl, mese de marmură şi diferite garnituri de grădini MITE M I TOT,, TOI Di TflBTE «Ml! ETC, Se primesce ori ce comandă pentru turnătoria de tuci, alamă şi bronzu dupe ori care inodelu seu dessemn. S22-10. ------ ------- DE INCHIRiaTH cu preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE’LCl OOCUP BANCA DE BUCURESCl In PALAT ULtJ „DACIA »- .. precum şi on A FA U T A M K NT’ IN V O S T A CASA U K S C 11 in laţa teatrului naţional In formaţiuni la Direcţiunea Societăţii . D ACI A * ■ 1 1 IMIMW»»11". I1. . WM »—■«»« I m tnm r IM^&^SinSTTJL * SE AFLA IN CAjLEA M0G0S10EI E° 20. VIS-AY1S DE GMND HOTELjjEBULE?IBP CASA GBECEAND itij SDciBlato in Mm peatro râma de nlanfla si Albitnri in liiMn aduce la cunoscinţa onor. ei comitenţi că tble filialele aflătbre In România trebue să fie desfăcute negreşit şi irevocabil până la I Maiu st. n. Acostă circonshanţă pe de o parte, şi cursul estraordinar de mare al aurnlnl, ne pun in posiţiune (le ft putea reduce încACOmnlt preţurile deja fdrte eftine, spre a da O probă fiecăruia de cftinfttatea la care p6nS acuma n’a ajuns Încă nimenea. O Concurenţă, vină ea de oricare parte, este dar ilusorie, c&cj In Bucureşti n’a esistat încă p6n6 acuma o desfacere aşa de adevCrată şl serldsă. Spre dovada mal mare a celor 3 50 Batiste englesescî, fine .... ,10 _____ - 5 50 , engles. cu bord. col. tivite , 4 25 , 2 25 Prosdpe şl Şervete a >/, duzină Prosope de aţă curată . . . . fr. 8 50 fr. , , damasc............. 13 — , Şervete de maRă................ g ____ , , damaso............. 14 25 i » » » engles . . . , 17 — , Feţe de mese a 1 bueată Pentru 6 persbne albă de aţă . fr. 6 50 fr. * » , > , damasc , 10 — , » 12 , ,, t ,20 — , » 12 , , qual. I., ,33 — , 4 50 7 — 4 25 7 50 9 — 3 50 5 50 10 50 18 — PânŞ&rie de coţi Pâmjă de casă fr. 38 — fr. 16 50 > , , , copil » 40 — , 22 — , , Olandă de munte , 55 — , 30 — » , , , Silesia , 60 — , 33 — , , Pânijă de Olandă , 90 — , 50 — , , , , Belgia ,110 — , 60 — , , , , Romb. , 170 — , 90 — 1 , Bucată p. 7 cercefuri 3 coţi lat , 72 — , 41 — V, , , , de Rnmb. , 90 — , 50 — Rufe de Dame Cănmşe de Şiflfon cu şnur . . . , fr. 5 50 fr. 3 — , , , , broderie . . , 6 25 , 3 50 , , , , Entredenx . , 8 — , 4 50 36 36 45 50 58 60 60 Cămaşe de Olanda cu br. de mână , , , , EbtredeuT , , , , de bat. forte fine , Camisâne cn cercnleţe.............. , ca broderie................. , de luxe cu broderie . . , P&otaldue ca cerculeţe............. , , broderie............. , de Piqaet.................. Fuste de costume................... , cu cu Şlep , Drod , in: ainte fr. acum 13 --- » 7 --- 15 --- > 8 --- 24 --- » 12 --- 4 50 > 2 50 5 50 > 3 - 13 --- » 7 --- 5 --- » 2 75 6 25 > 3 50 7 --- > 3 50 8 --- » 4 «0 12 --- > G 50 15 --- > 8 --- 30 --- > 12 --- şi cu Şlep Rufe pentru Cavaleri Cămaşe de Şiffon ..............fr. 6 50 fr. , , , spălată . . . . , 8 — , , , Olanda colorată . . . , ,11 —• , , Cretton franţuzesc cu broderie . . . . 8 - , 10 - , , cu piept şi manşete de olanda , 11 — , , de Olanda fbrte fină . . . , 19 — , Pantalbne de Olanda............. 6 50 , , ,- Rumburg fine . . , 9 — , Diverse Şorţuri de copil..............fr. 2 75 fr. Duzină Gulere de Dame . . , 7 50 , V, , , Bărbaţi . . . , 5 75 , ■/« , Pepturl brodate . . , 15 — , V, , Ciorapi de Dame . . , 23 — » V* » , , bărbaţi ... 17 — , 1 Bucată Flanele................. 4 50 , 6 , de Barbe p. copii . . , 5 75 » mr Calităţile mal bnne se găsesc asemenea cn preţurile cele mal convenabile. Din cama «'senului Inaintat'jse vind cu Prelurl ţl mal reduse: Piquet, flantle, ciorapi de a\ă, plapăme, Albituri pentru dame de piepU, şi mal ale» de remarcat Batiste fine cu broderii, Oarmturi pentru dame, Cravate pentru earalerl l< dame, Batiste-Clairc fi bătute eu dantele, ji in Bne câte-v» sute cupona din renjâşiţelo de OlsuuU cu &0 «/o rabat Rafturile şi USte uneltele afl&tdre acuma in maganie, aunt eftin de vftnijare. Magaiinul »e afli Calea Mugo;ol N». 20, vis-i-vie de Grand Hfltel du Boulevard, casa Greeeanu. Pluto âs Fui 8unt de vftnZarc in oolee-ţiuul din cele mal frn®d«e specii francese, fructul mare gustul admirabil. Cultura lor a reuşit fdrte bine tn grădinile D-lul George C. Phili-pescu. Mal puţin dş 60 plante mise vinde. Pentru provincii, dupe trimiterea cortului, se espediară prin pnştft. A se n-dreea sub-serafiatnlul Jean Vermeulen Grădinarul D-lul Ş. 0. Phill-pesc.u, Strada Dionisic No. 42. HOTEL ARCHIDUC CHARLES â 'VIBISriST'E Encouraqtf p-u-n^itro lom/ mtiploi cofttmfl Directours P flOLDSTJKlN ' Strada Carol I No: 8, (Curtea Verhe) de Shflsmiind Prafşer Stdua albă’ NUMAI MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI în Palatul „Dacia4 (colţul Mogositfiet şi Lipscani) sub firma L «» «: H SERYICID PROMPT. ESTE IN TOT-O’A LNA BINE ASSORTAT. fBBClORI lODSfiATK Tipotţrftfift Tbiel * Wei*s Palatul .Dacia*.