Nr. 75. SAMBATA 2 APRILIE. ABON AMENTBLB IN TOATA ROMANŢA: P« a».................L. „. 18 Pf * luni................ ii pt 5 Ini.............. . II IM RnUUMATATf: P« an ................ . «0 1NSIRTIUNI SH RRCLAMi: Lini» d« SO M»r* I*1'1- PNA"» IV, 80 hani. Pe pagina III, 80 bani, pe pagina II, 1 iei noi giolaine 8 Ini noi linia. Un num6r In Capitali 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. BIUROOL REDACŢIEI Şl ADMINISTRAŢIEI: PALATUL .DACIA,* _____________ANPL H. — 1877. JVTSTXTTSrCIXTRI 8p priraPac In itr&lo&tatc: Ia* D-uB Haasen-ttein â Vogler in Virana, Walfiichgute 10. A. Oppelik in Vionna, 8tubonhiwtpi 1 j Rudolf Moue in Virnn» , Beilc*ratAtt* 2; Vinctnt Ilrdicka în ViennA, TSu^* la l/indr*- »Kowan, directornl poliţiei, adminetrn->ţia centrală Seotland placp.‘ .Urmăresc pe farul Ban ce!, Fileas Fogg. »Trămiteţî fără întârziere nn mandat de arestare Iu Bombay (Indiile Knglese.) Fir, lUieetie.* Efectul acestei telegrame fu teribil. O-norabilnl gentleman dispărn ca să facă loc furnlnl de bank-nute. Fotografia sa, depusă )a Reform-Club cu nceea a celor alţi membri, fn esarninată. Ea reproducea trăsură cu trăsură omul nl cărui sigoal-niânt se dăduse de anchetă. !ş! amintiră căt era de misterioasă existenţa sa trainl lnl isolat, acea plecare grabnică, şi le păru învederat că acest personagiii, pretextând o călătorie împrejurul pământului, stabilind'o p’o pariare nebună, n'avusese alt scop, de cât să dejoace pe ageuţil poliţiei englese. (Ys urma.) mal vorbim ? Firul telegrafic ne dă pe toatil ziua soirile cele mal grave. şi de azi plinii mâine, resbelul poate isbui ni. Hei bine, In asemenea Împrejurări, fi. Brătianu nu are In ministerul săb nici ministru de Finance. nici ministru de Esterne. D-lul ge-rează In persoană ministerul, de Fi-uance In scurtele momente ce l lasă manipularea atât de delicată a alegerilor şi este Înlocuit In mod permanent prin directorul seb. un tlnOrsosit acum din străinătate, nu seim chiar dacă a făcut vru nu studib. dar care ca, întâia funcţie in ţara Iul, esersea-ză p acea de secretar general al mi-nisteriulul Fiuancelor, adică aproape ministru, in asemenea circumstanţe. Să mal zică cine-va că roşii căud este vorba de nepotism, pot fi întrecuţi de cine-va. La afacerile străiue, fragidul ministru al justiţiei, d. Cămpineanu, ocupă interimatul. El este nu numai Dufaurul nostru, dar încă şi Ijismarckul. Cancelarul imperiului Germaniei n’ar fi cutezat In 1870 a acumula atătea Însărcinări pe linierii sel de bronz. Junele Cantacuzino Rifoveanu di-rigiănd Financele şi junele Cămpineanu conducând politica esterioară, la 1 Aprilie 1877, dată care va re suna In istorie, poate,—iată situaţia de necrezut a Romăniel. „Uătonsnous d’en rire pour n'ătre pas obliges d'en pleurer." (Să ne grăbim a ride mal uainte d’a ne apuca plănsul.) Chiar d. Brătianu, suntem siguri, pricepe că acestea du sunt lucruri serioase; dar acest om şi nefastul seă partid nu vinează de căt aceste lucruri mănţinerea la putere cu orl-ce preţ. împărţirea budgetului Intre afiliaţi şi petrecerea cu cheltuiala ţârei a adepţilor acestui partid, compus in mare majoritate de oameni cari urăsc munca şi n’aă nici o resursă onestă. Apoi ’nain-tea acestor consideraţii, ce importă buna administraţie a ţârei? Ce importă chiar Împrejurările esteri-oare cele mal grave) Oare chiar râsboiul şi Ocupaţia rusească II vor lmpedeca d'a roade, ceva mal re-rnânea din trupul Romăniel? Din contra, cu căt apa este mai turbure, cu atâta vor pescui mal bine. In asemenea crise, cine mal ţine socoteală de banii cari intră şi es? Creditele patriotice se votează cu entusiasm. Dacă bani nu mal sunt, trăiască hârtia monedă! Presele de la Românul sunt gata, esemplul Revoluţiei franceze nu lipsesce şi buzunarele patrioţilor, după esemplele moşilor lor din 1793 se vor umplea până să crape de assignaturile patriotice cu stampila naţiune!. Cine va ţine socoteala acestei murdare hârtii? Dar plata? Dar moşiile mo-nastirescl şi, la trebuinţă, poate chiar moşiile reacţionarilor nu sunt acolo, gata să plătească noile asignate ? Dar d. Brătianu Îşi cunoasce revoluţia francesă pe din afară, şi bunurile naţionale Împărţite pe la adepţi In schimbul unor sdrenţe de hârtii nu este tot-d’o-dată o clasică şi plăcută imitaţiă a rnarel revoluţii? Pentru guvern, cestia importantă, capitală, unică, este isbftnda In alegeri. Două portofoliurl vacante sunt ca o pradă pe care d. Brătianu o ţine In vlrful tmdiţel sale, pentru a atrage multe cupidităţi şi a ln-muia multe iueiniciţil. In lupta electorală ce se pregâtesce, mulţi cari s’ar fi arătat aprigi şi înverşunaţi adversari, se vor arăta, saâ se vor purta sad ca complici interesaţi, sad, cel puţin, ca nepăsători şi COmple-se-iţi. Strălucirea acestor portofoliurl le va întuneca vederea şi se vor lăsa încă o dată ca călătorii din poveste, să fie încântaţi de vocea bătrânel sirene de la .Românul*, caro de atâtea ori a lucelat şi pierdut pe cel cari ab ascultat'o. şi care totu'şl are farmecul de a întâlni lu voci urechi deschise şi spirite ascultătoare. Insă când isbânda electorală va fi dobândit şi o majoritate asigurată in Senat, tot aşa de fanatică şi ascultătoare ca cea din Cameră, masca se va ridica din noii, şi In-celaţil de erl, incelaţil de azi, vor fi Incelaţil du mâne, precum ab fost şi vor fi lucelaţl iu veci toţi acel oameni cari se conduc numai de pofte iar nu de principiurl. Este urai mult de cât sigur că d-nil lîosetti-Brătianu, triumfători, vor încredinţa cele doâ portofoliurl vacante la doă personalităţi neînsemnate şi supuse, cari vor Încheia frumosul complect de azi al d-lor Docan-Chiţu-Slăni-ceauu-Câmpineanu etc. Nu văd oare oamenii politici cu o valoare reală, cari d’ntâtea ori s'ab Încercat a se apropia de d. Brătianu. din chiar alegerea acestor miniştrii, care este idealul ce’l vî-uează acea personalitate absorbitoare? Cum speră că vre-o dată va tolera lângă densul un oin mal es perimentat, mal Învăţat, mal capabil? Aceasta este şi natural pentru un om care se zice şef de partid şi care depune singur capitalul In asociaţia politică, adică un număr Însemnat de adepţi deosebiţi prin cuantitate dacă nu prin cualitate, nu va suferi nici o dată să joace al doilea rol. Nenorocirea ţărei este că d. Ion Brătianu este Insu'şl o capacitate aşa de dubioasă in cât, pentru a’şl găsi inferiori a trebuit să se coboare foarte jos în stratele politice. De aci incapacitatea groasnică a tuturor oamenilor cari ll Înconjoară. Trebue să speră mb că, atâtea esemple vor servi oamenilor cu valoare de orl-ce nuanţe, şi că toţi vor face o energică şi ultimă silinţă pentru a scăpa ţara şi pe dănşil de jugul umilitor al unei facţiuni violente şi incapabile, pe care Împrejurările nefaste de azi a adunat’o la guvern, precum se adună corbii Împrejurul unul cadavru. In alt număr vom vorbi de alte mreji ale d-lul Brătianu şi, în special, de faimoasa rescumpărare a căilor ferate despre care „Românul* se face că nu aude acum. DIN AFARA. Germania. După ştirile sosite din Berlin crisa o terminată. Principele Bismarck reinâne Cancelar al Germaniei. luând numai un concedib, care se va termina In August. Deocamdată el va fi Înlocuit prin Hotf-mann, Champhausen şi Biulovv. IDigeratul Îşi reservă Insă de a recurge la sfaturile lui in toate ces-tiunile de gravitate mal mare. Prin aceasta toate apreciările ziarelor atât din Germnia, cât şi din strei-nâtate devin fără de importanţă directă pentru însă-şl crisa aceasta. Ele ab Insă importanţă ca expresie a opiniunel publice asupra situaţiu-nel. Rămâne constatat, că între Împrejurările de astâ-zl retragerea lui Bismarck nu numai In Germania, Austria şi Italia , ci chiar şi In Franţa ar fi fost privită ca o nouă nenorocire Europeană. Aceasta Insă nu întru atât pentru persoana Principelui Bismarck cât pentru urmările, pe care ar fi trebuit să le aibă o situaţie, In urma căreia ar fi fost silit a se retrage. De altmintrelea situaţiunea este şi rămâne critică. Tot mal ne ră mâne întrebarea: pentru ce Cance- larul Germaniei a crezut oportun a se retrage, deşi numai pe timp de câte-va luni ? Austro Ungaria. Despre călătoria Comitelui Andrassy „Montags-Re-vue“ comunică Intru cât-va oficios următoarele: „Ministrul externelor Corniţele Andrassy nici erl nu a plecat la Terebes. E probabil că crisa din Berlin, a cărei centru e Principele Bismarck în zilele acestea va ajunge la o In-cheiare dorită de toţi amicii acestui bărbat de stat. pin o simplă con-cediare a sa. şi Corniţele Andrassy se aşteaptă la acest resultat Încă mai nainte de a pleca. Afară de aceasta la 13 Aprilie va espira armistiţiul încheiat între Poartă şi Muntenegru şi prin urmare în curând va avea să urmeze o hotărlre definitivă. Precum suntem informaţi. Muntenegrenii ar fi dispuşi să reînceapă negoţiările, durere Insă. toate stăruinţele de a Îndupleca pe Poartă să cedeze, ab rămas şi până acum fără de resultat." Negoţiările pentru încheiarea con-venţiunet vamale şi comerciale cu Germania se vor începe, după cum se asigură prin ziare. Încă In sep-tăiuâna viitoare In Viena. Din partea Germaniei sunt însărcinaţi In această afacere Iordan, Huber şi Stiîve. Agitaţiunile relative la respingerea proiectelor de lege pentru re-Inoirea pactului dualistic se urmează atât în Ungaria, cât şi In ţările de puste Laita. Îndeobşte oposiţiu-nea cere uniune personală. Englitera. Acumj după ce punctul de gravitaţiune a cestiuni orientale eară-şl a căzut la Constantinopol, e de interes a cunoaşte judecăţile ziarelor din Londra asupra protocolului internaţional. Aceste, afară de „Daily Telegraph", care crede, că acum pacea va putea să se mănţie, toate pun la Îndoială valoarea practică a protocolului, şi aşteaptă re-sultatele definitive numai dela ho-tărlrile parlamentului Turcesc (pe care le cunoaştem). Privind apoi protocolul aa o concesiune făcută Rusiei, cu deosebire „Times" nu crede că parlamentul se va arăta dispus a face vre-o concesiune. „Standard" se Îndoieşte, că In faţă cu declaraţiunea Comitelui Şu-valoff Turcia va fi dispusă a trimite Însărcinatul săb la St. Petersburg şi că va primi protocolul. Deasemenea Standard se îndoeşte despre disposiţiunile pacinice ale Rusiei. bănuind că ea nu intenţionează decât să câştige timp spre a putea intra la momentul potrivit In acţiune. E curios, că toate aceste prevederi ale ziarelor turco-file din Londra, cel puţin relativ la Turcia, s’ab adeverit, încât ne-ar veni să credem, că Poarta a stăruit să pro-cureze redacţiunilor din Londra plăcerea de a fi grăit adevărul chiar cu câte-va zile mal nainte. — Dar, şi aceasta e o caracteristică a si-tuaţiunel. Rusia. In zilele trecute se ivise ştirea, că Ţarul Alexandru ar fi atât de sănătos. Încât nu mal are trebuinţă de cura dela Ems; in urmă s’a ivit ştirea, că e prea bolnav. Această ştire se desminte, dar se asigură din nob că el respinge ideile răsboinice. In special vederile diplomaţiei ruseşti găsesc espresie Intr’un articol al ziarului „Le Nord" care se declară prea mulţumit de protocol. Nu numai că acest act diplomatic, zice „Le Nord".— nu este o dovadă de neîncredere faţă cu Rusia, ci din contra de la început până în sfirşit este o eclatantă justificare a politicei observate de această putere în cestiunea orientală. Protocolul vorbeşte de desarmarea Turciei, uu însă tot-o-ilatâ şi despre desarmarea Rusiei. Cea din urmă atârnă de la cea-duntCiu, cu tonte aceste i se pun şi nişte condiţiunl, care nu pot fi împlinite de cât de cătră Poariâ. precum sunt Încheiarea păcii cu Muntenegru, Introducerea reformelor şi reducerea armatei la contingentul de pace." Astfel judecă „Le Nord* despre co-prinsul protocolului şi fără Îndoială ducă toate ziarele ruseşti ori filoru-seştl vor judeca tot ast-fel, ziarele englezeşti foarte lesne pot să pre-vază urmările puţin pacinice ale protocolului. cure de altmintrelea ni se înfăţişează ca o bucata de hârtie pe cât se poate de nevinovată. Italia. Alăturea cu disposiţiunile pacinice pe care le-a manifestat guvernul Italiei In cele din urmă zile ale septâmâne! trecute avem să înregistrăm un nob fapt. „Fremden-blatt" anunţă că Corniţele Corti, ambasadorul Italiei la Constantinopol a primit ordin de a se Întoarce Ia postul săb. Despre Înţelegerea luată Intre guvernul Italiei şi acela al Franţei relativ la viitoarea conclavă. „France* publică următoarele detaiurl : 1) Franţa şi [talia sunt de acord spre a propune conclavel să aleagă un Papă de naţionalitate italian, fiind că aceasta ar înlesni Înţelegerea Intre Italia şi scaunul papal. 2) Franţa se învoeşte ca guvernul Italiei să negoţieze singurcu cardinalii în ces-tiunea aceasta. 3) Negoţiările să aibă de obiect şi alegerea localului precum şi modalităţile conclavel. 4) Franţa nu va da mană de ajutor partidului cardinalilor intransigenţi. — „France" zice că candidatul partidului conciliaţiunele cardinalul Six-tus Riario-Sforza. iară al intransigenţilor cardinalul frances Regnier Mitropolitul din Cambrai. Imperiul-Otoman. Situaţia din Constantinopol urmează a fi neliniştitoare. Ştirile sosite în cursul zilei de astă-zl in loc de a deveni mal pacinice, devin mal ameninţătoare. Cu toate aceste Insă tot mal e speranţă câ se va găsi un nob expedient in aceea, câ Poarta va propune unele modificări In protocol. Bietul protocol ! Modificat de Rusia, modificat de Englitera. acum să mal cază şi sub censura turcească. întrebarea e Insă, dacă Rusia va fi dispusă a mal primi şi această modificare. DIN PARLAMENTUL TURCESC Şedinţa de la 29 Martie. (Urmare). Iusuf-Efendi (din Scutari In Albania) urcând la tribuna oratorilor . dă lectură unei voluminoase disertaţiunl asupra cestiunil muntenegrene din punct de vedere politic şi strategic. Am cetit prin ziare, zice el, căMun-tenegrinil pentru a face pace, pretind cesiunea unul ţinut de 60,000 familie, ce se compune din districtul de Cucei cu dependinţele lui, de Spuzi Zabliak, Carinicea, Zeta de sus şi de jos, Spizza, etc., cu alte cuvinte el cer, să 'şl întindă graniţele până la malul Moravei. Ca representant al Albaniei şi născut In Podgoriza, cunosc foarte bine această parte a ţârei. Aş dori să vă dab lămuriri In privinţa aceasta. Ca să mă Înţelegeţi mal bine, vă rog, luaţi In mână carta Muntenegrulul. Acum permi-teţi-ml să vă definesc mal d'aproape râul ce ar resulta din această cesiune. Tot, ceea ce Muntenegrinil n’ab putut până acum lua cu puterea, ab câştigat prin intrige. El trimit unul sab doi membrii la Cons-tantinopole, cari ab misiunea de a seduce şi persvade pe aceea, cari stau In fruntea guvernului. In modul acesta ab cucerit deja mult teren. Dar subt auspiciele padişahulul nostru acum uşa li s'a Închis. Astăzi nu esistâ un singur otoman, nici măcar In Bassorah, care să nu fie gata a 'şl vărsa sângele şi a aduce orl-ce sacrificiu, pentru a apăra o palmă de pământ de la frontiera nordică a imperiului nostru. Acest cuvlnt mă convinge pe deplin, câ nimeni nu va lua in serios preten-ţiumlo acestor munteni. Este evident, că posesiunea cetăţilor şi « culelor cerute de principele Nichita, este ecuivalentă cu posesiunea lui Scutari cu dependinţele sale. Posesiunea celor d’ântăib cuprinde In sine şi posesiunea celor-l'alte, căci dacă Muntenegrenii uQ aceste ţinuturi, nu putem crede, câ Intr o bună dimineaţă nu se vor pune şi in posesiunea şesului do la Podgoriza. Pentru a ajunge la aceasta, el se vor uni cu Miridiţif şi cu alţi munteni, şi forâ multă bâtae de cap Îşi vor Întinde puterea, pe de o-parte până la Priz-ren, de alta, de-a lungul ţerinnlul până In faţa Corfulul. Ajutorul atunci nu le va lipsi de-afarâ. Insulele, ce le pretind In lacul Scutari, II impedecâ astăzi de-a întreprinde espediţiunl de jaf de-a lungul mării, îndată ce le vor avea In mână. cariera le este deschisă şi oraşul Scutari In curând ar simţi vecinătatea lor; simultaneaminte poporaţiunea din Morik şi Carabina ar face causâ comună cu dlnşil, desehizendu-le portul de la Antivarl. „Prin aceasta „Russia ar căpăta un port In marea „mediterană." Ocupând şi Boiana, Îşi deschid un nob debuşeb. După ce v'am dat aceste probe, este învederat ca lumina zilei, că muntenegrenii nu vor alt-ceva de cât cuceriri. Credeţi J-voastrâ că Munte-negrul mal poate continua resbelul dacă 'I vora respinge cererile? Altfel, m’aş putea informa de la unul dintre demnitarii noştri despre forţa de resistenţâ a Muntenegrulul; am acest drept, dar mi ’l reserv pentru altâ-datâ. In resumat, cred că sunt dator a atrage din noub atenţiunea d-v, asupra acestui punt, şi zic : dacă d-v. cedaţi Muntenegrulul numai o bucăţică de teren mal mult, decât are acum, este tot atât, ca şi cum i-aţl ceda Şcodra cu dependinţele. Muntenegrenii, spre scopul acesta, esploa-teazâ In favorul lor sărăcia şi sterilitatea posesiunii lor actuale. Vă Întreb Insă : cum vor el să se îmbogăţească cu comunele Foca, Seld-cea şi Carnicea, cu insulele lacului Scutari şi cu cele trel-zecl de cetăţi şi forturi, cari toate sunt tot aşa de sterile şi pietroase, ca şi propriul lor pămentî J)e aci resultâ, câ el nu reclamă aceste localităţi pentru a pune stavilă actualei lor sărăcii. Scopul lor este cu totul altul. Privirea lor este Îndreptată aiurea. El vor să pună mâna o dată pe Scutari in Albania şi pe ţinutul din prejur, Intinzându’şl de o parte graniţa spre Serbia, de alta, spre Bulgaria, fâcându-se ast fel domni şi stâ-plnl puternici peste un ţinut, ce nouă turcilor ne poate deveni foarte periculos. De ce luptă Austria contra fraţilor săi Slavi ? Să v’o spun eb : pentru câ nu poate suferi, ca să se formeze state puternice la frontierele sale, care ’f pot fl prea periculoase cu timpul: ea mal curând se va face însăşi protectoarea acestor popoare slave, luându-le sub aripele sale, de cât să permiţâ, ca ele, de sine şi prin sine să se desvolte In state mari independente. De cum-va nu m’aţl Înţeles, n’am ce să vă fac ! Fiţi convinşi, că cea mal mică cesiune făcută Muntenegrulul, va avea resultatul, ce vi l’am arătat. Afară d'asta vă pot încredinţa, că nici un locuitor din acele ditricte, care a moştenit de la părinţi vr’ o căscioară cu o odăiţă, nu se va învoi de a o părăsi, chiar de ar fi să schimbe cu un palat cu cincizeci de camere în Rumelia, Anato-lia sab Arabia. Fie-care locuitor din aceste provincii, trăesce în amintirile sale, ce T sunt sfinte. El 8 văzut lntrlnsele pe părinţii, pe fraţii săi vârsându-’şl sângele In apărarea a-veril şi a bunului lor. Dacă ar părăsi aceste locuinţe, atuncljar permite, ca mormintele, In cari se odihnesc oasele străbunilor săi, să fie călcate de piciorul inimicului săb. Fiţi siguri, câ lntr'un asemenea cas nimenea, nici copil chiar, nu se va feri de flinta şi iataganul muntenegrean, arătând că şcib muri cu onoare ca şi fraţii lor. Să mă credeţi, că cestiunea muntenegreanâ este cestiunea cea mal importantă, din câte sunt pendente şi de resolvat. Totul depinde de la votul nostru. Noi suntem responsabili în faţa naţiunii. Mal repet încă o dată : consultaţi o chartă geografică! Acele ţinuturi trebuesc considerate ca cheia Rumeliel. Sper că nu veţi cădea In groapa ce vă sapă vrăjmaşul. EQ apelez la ajutoriul şi la sucursul d-v. Preşedintele. Aţi auzit! Toţi: Aferim, aferim ! (adecă bravo!) _ Preşedintele lntorcându-se către orator : Predaţi manuscriptul TIMPUL il-v. stenografilor. Deputatul de A-drianopole Rassim-Bei nre cuvântul. Uiiss'uu-bei : tfuutenegiv*nn n'iifi dreptul de .1 reclama nici o puluift de teren. Conferinţa, ţinutft 1» Con-stantinopole In anul 1858 tle către rapres?ntanţil marilor puteri, a tr&s frontierele Muntenegrulul şi a ela-1,0rai o 'fiartă. Munteuf^reuil cari vor s& calce astă zi graniţele trase, sunt nedrepţi nu numai în faţa noastră. ci şi în faţa Europei. Acest popor muntean a fost adus pănă acolo, ca să’şl caute o esistinţft. Principele Muntenegrulul, la ordinul şi cererea guvernului nostru imperial, deschise la 8 Sept. 1862. o şosea prin Muntenegru începf'nd de la Spuz spre Nicşicl, în lungime de opt ore. S’a convenit, ca spre siguranţa şoselei, la fle-care distanţă de o jumătate de oră să se ocupe, căte un mic fort. prin trupe otomane. Numai după intervenţiunea Rusriel. a Franţei şi a Hermanief, înalta Poartă a renunţat la drepturile el şi la datoriile resultante. Ast-fel. îndată după deschiderea acelei căi. pe care am construit’o noi cu cheltueîile noastre, ne-a şi fost răpită. Nimeni nu ne poate blama, dacă revindecâm dreptul nostru. Şi apoi, orfic» readune este din capul locului .contrară dis pian ţiu ni lor ţj-kif I din Ohnrtă. care privesoe nerea integrităţii im- periului otoman', şi dupâ care, nici o bucată de părnăot, ori-care ar fi motivul, nu e peruiis.» se înstrăina. Toate acestea trebue să le luăm lu consideraţiuue, şi cănd ni se va pune înainte cestiunea. vom avea ocasiu-nea de a ne şi pronunţa. In adresă este d'ajuns să zicem, că respingem şi chiar idea unei concesiuni teritoriale Mtmtenegrn. In sens analog se mal pronunţă şi alţi mulţi deputaţi din toate părţile imperiului, după care adresa se priimcsce In toate punctele el. Preşedintele declară, că Însuşi o va preda Sultanului, apoi ridică şedinţa. » - " < • ' 1 (« . ‘ 1 j ARM AEI ' Despre armata turcească de la Dunăre 9« scrie din Rusciuk către ‘Corrp. pol., la 5 Aprilie: *0 scire sosită tocmai acum din Con-stantinopol anunţă venirea generalisimului Abdnl-Eerim-paţa pe săptămâna viitoare. Serdaral Ekram va inspecta toate oor-purile dislocate în Bulgaria, seecntâud totodată o nonă împărţire tactică a armatei. Fie-care regiment va primi un al patrulea batalion, în cât fie-care divisiana va consta din 32 bataliunî de infanterie. Fie care divisinne de aci înainte va căpăta propriul stă stat-major, care este o ino-vaţinns cu atât mal remarcabilă, cn cât până acum aceste staturi aii lipsit completamente. Se crede că prin această măsurii se va ridica puterea armatei. 8i înmulţirea artileriei de câmp e’a luat din notl în eonsideraţiune, după ce se acie positiv, din informaţinnî sigure .de la armata rusă, că toate silinţele comande! supreme ruse sunt îndrept.,te da a aduna o artilerie cât se poate mat numeroasă. Ah-med Eiub-paţa Btăruesce, ca artileria armatei luî să se înmulţească iu mod considerabil, ca sa bo poată măsura In privinţa aceasta cu Ruşii. Din Constantine-pol se încearcă a satisface cerinţelor co-mandantelul armatei de la Dunăre, trimi-ţtadu ’I necontenit tunuri. Armata va lua posiţiunea strategică definitivi numai după sosirea Iul AbdulKe-rim-pt,». Cum se vorbesce deja, înainte da toate se vor lna în considerare •punctele strategice, dintre Vidin şi Silistria, precum p dintre "mula şi Vama. In Do-brogea sunt deatiuate pentru concentrări punctele laacceaşi Macin. Aceasta Be vede din noile fortificaţinnl' ce se fac acolo cu mare g^ă. fllrsova şi Oârna-vora ‘Chiuatenge^ dong trecători importante, ce au rama* până acum cu totul părăsite, se ror Întări da aci înainte. Cât privesce fort’fiearea acestor dooă puncte, nn se scie, dacă Ta fl vorba numai do o reparaţinne, satt »■ va crea o nonă linie de apărare. > Tot către această foaie se serie despre armata rusă de 1» and, din Chişinăâ, 4 Aprilie. sSemnele şi simptomele se înmulţesc cari arată, că epoca acţiunii se apropie djn os In ce mal mult. Tocmai s'a emis intere sun tu ordonanţă, ca tuturor comandanţilor de corpuri mal mari să li se facă accesibile reproducerile fotografice n unor terenuri importante, a punctelor fortificate şi a cetăţilor din Bulgaria, precum ţi a malului tnrcesc ul Dunării. Se vede că miuiHterinl rusde resbel s’a gândit demult la toate mijloacele pentru o espeditiune în Bulgaria. Io cnsrtirul general d' .icî se afla lăzi mari cu asemenea futogrnfiî. In ce privesce mişcarea militară, ea ecte acum sistată cu totul din causa serbuto-rilor. Trupele remân până la 10 curent în cunrtirele ocupate până aci. Se afirmă insă, că după acest termin va avea loc o mişcare generală spre Prut. In tot caşul măsurile snnt lnate, pentrn ca Ia cel d’ăn-tâiă semnal să se Înceapă o mişcare concentrică. In timpnl din urmă aQ mal sosit ntîi-tea trupe, în cât, In cercurile oficerilor cifra totală a ‘Armatei active, se consideră prea mare pentrn nn resbel cn Turcia. Este prea natura!, că cu acest fapt se leagă fel de fe! de combinaţiunl, dintre cari unele snnt prea aventurioase. Lucrai cel iur! probabil estp, că in Peters-burg n'sr dori să se ren iscă trndiţiunea de resbele de câte doi ani cn Poarta; de aceea se adună o pntere, care să aducă, in timpul cel mai scurt,oeclatantă decisiune pe eventualul teatru de resbel. (’heltuelile făcute cu aceastuauut colosale. Se susţiut1, eă mobilisnrevft armatei ţi proenrarea materialului de resbel, precum ţi întreţinerea armata! aQ absorbit deja mal mult de cât patru sute milioane ruble. I'aeele de resbel sunt încă pline ţi diu Petersburg sosesc ueconteuit sume uniri.• CORESPONDENŢA PARTICULARA a Tin^PXJUiTTI Cernăuţi, l Aprilie 1877. Indoelile ce avusem relativ In spiritul de bună-voinţă al actualului guvern austriac faţă cu naţionali tulea româna, 'şl găsesc întărirea în faptele silelor din urmă-Scaunul metropolitan , vacant acum de aproape douî ani, a foat împlinit cn câte-va zila îa armă ţi anume maiestatea Sa împăratul a numit in aceasta înalta demnitate bisericească pe archimandri tul şi preşedintele Consistornluî *Theoctist Blazie-vîck.* Arhimandrit şi preşedinte consistorial a fost numit asesorul consistorial ,S. Morariu. Amândouă aceste numiri nu sunt încă oficiale ; le pot insă garanta ; publicarea oficială va urma tn zilele acestea. Nonl metropolifc este un bătrân de peste 70 anî, slab şi bolnăvicios; in cursol In-delnngateî Bale cariere preoţeşti nici o dată n’a desvoltat nici iu viaţa politica, nici in cea naţională, nici, în sfârşit in eea intelectuală vr’o activitate de deosebită însemnătate; cât pentrn cultura vederile şi convingerile sale, este unul dintre feţele bisericeşti ale vremii trecute, care cred a’şî fi împlinit misiunea prin observarea oare-şi-căror forme convenţionale şi a disciplinei bisericeşti, iară la radiearea morală, intelectuală şi etică a poporului, în mijlocul căruia trăiesc, nn prea mult se gândesc. De altmintrelea, ca persoană privată, noul metropolit este nn om venerabil şi respectat, şi judecând dopa antecedenţele Bale, din activitatea şi din iniţiativa sa, nu ne putem aştepta la nimic absolut stn-cacios, precum nici la mult bine pentru biserica noastră, ci mnlmult la acel fel de conservaţi visai apatic şi lipsit de puterea voinţei, care, ţiind cn scrupulositate la con-venţiele trecuta Iul, se perde in neucti-vitate. Tocmai această 1ipsft.de energie a bota rit iusă pe minister să propue nnmirea-î. Ju această privinţă mal bine *1 ca rac teri seară o întâmplare petrecută acum snnt câţî-va ani. Era pe vremea acea egumen al mânăs-tirel Suceviţa; în această calitate, după legea electorală a ţârei, are nn vot la alegerea deputetoliiî de al doilea al Cariei I a marilor proprietari. Votarea se face cn bilete, ce se trămit în ,pLicurî închise,* la adresa şefului ţjS.rel, care « obligat a le preda comiBionel electorale fără de a le fi desebifl* Atunci insă, pe tinipul administraţin-pel baronnlnî Pino, era In Bncovina campania electorală atât de agitată, de care am vorbit iu una din scrisorile mele. Din întâmplare baronului Pino I întâmplă nenorocirea da a deschide din nebăgare de seamă — plieol primit de 1» Egumenul mănăstire! Snceviţa. citind apoi nomele Candidutoluî, a rămas de eroarea părintelui Egumen ţi i-a intors biletol, dândo'I să înţeleagă, că ar fi bine să biiie-voinsca a face o îndreptare triini-ţâud iutr'im alt plic uu bilet cu nmmtle candidatului guvernamental; iar părintele egumen ii urmat acest sfat bine-/uitur cu toată cuviuşia creştinească. —• ,(Janse mi«*T; efecte nutri.4 Alunei nu ur fi gândit, cu acest act de resignaţi unu apostol icească după uiiil mulţi ani 'I va da un titlu la mitra nrchipăstorenscă — De câţT-vn nnî prun sâuţin sa e fosrte slab şi suferitor, în cât mulţi se indoesc, daca va putea suporta ostenelile călătoriei la Vieţui şi obositoarele ceremonii bisericeşti alo conse-craţinnel. Noul Archinmmlrit şi preşedinte consistorial Silvestru Morariu « cel nmT de frunte şi cel mnî capabil dintre dîgnitariî noştri! bisericeşti mal in venită. De aproape douB-zeci de nnî este povăţ ui torul intelectual al acelei preoţim! tinere şi luminate, care petrunsS de iubire de ţară şi (Ieşim ţâminte naţionale, conlucrează cn zel şi căldură pentru desvoltar.-a şi rădica ren poporului românesc. încă îu t inertele sale s'a distins prin activitatea sa pedu gogicaşi literară. Popularitatea sa cea mare datează însă de la timpul, pe când combătuse cu asprime şi resoUiţiuue tendinţele neiiberale şi cu deosebire pentru români rău-voitobre ale metropolitulul Hakinan şi se puse în fruntea acelei mişcări, care îu curs de iii hi mulţi uni se formase ca oposiţie Contra faptelor şi tendiuţelor mi tropolitulni. Rasista nd tîituror ffigădueli lor ndiiiieuito<*re ale mitropolit ului, nu a renunţat In atitudinea ta patriotica şi s’a espns prin aceasta la tot felul de perse cuţiuru diu partea netotul prelat voincios şi nu prea scrupulos lu alegere» mijloacelor sule, ast-fel, in cât în sfârşit, chiar iu cinda protestului nmiorităţel consiato-rnlol, n fost suspendate din demnitatea şi funcţiunea an ca membru consistorial Numai succesorul luî llakman, mitropolitul Hendela, i-a dat apoi satisfacţia meritată reintegrându ’1 şi inaiutându ’1 iu treapta ea hierarchicească. Intre toţi noniî candidaţi de rang şi virată mnî înaintată S. Morariu, conducătorul fracţiune! româneşti intrate io tranaucţiuni cn guvernul, părea cel mal potrivit pentru scaunul me tropolitan. Cu ocaainnen tractamentelor a vute cu şefal Baco vin el, onul dintre pune te le, ce se primiseră ca Cnsa de împăca cinne, era numirea păr. S. Morariu îi scaunul metropolitan. Precum se vede apoi ministerul nn a acceptat acest pauct. Cu toate recomandările şefului ţftrel, cu toate stăruinţele fruntaşilor de partid, ce se pe trecenă în Vieua, se vede ca ministrnl Stremayer nu a putnt să fie hotărit a propune numirea păr. S. Morariu; singura concesiune a fo9t numirea sa in demni tatee de preşedinte a! consÎBtoruluî, care este adoua Sn Diecesă. In noua sa posiţiune părintele S. Mo-rarin, atât în virtutea acestei posiţiunt cât şi a capacităţii Bale va fi adev&ratul conducător intelectual al Dieceseî. Deoare-ce apoi la o eventuală vacanţă e destinat a fi succesorul natural a] actualului metropolit, acest interim are să fie un fel de timp de probă care ar avea sn arate, dacă ’î convine guvernului ca viitor metropolit ori nu. E de regretat greaua posiţiune, ce i-ae creoză părintelui Morariu prin aceasta. Nu urare-orl bnna-voinţă şi bunul nume aii fost slăbite prin asemenea colisiunî a datorielor. Viitorul ne va arăta, daca păr. Morariu va putea străbate norocos priatre această »Scbylă şi Charibdă. încă în anul acesta se va întruni congresul bisericesc şi aici se vor ivi nu puţine ceşti nul, care vor cere un prOnunciament noreservafc Moln. nimicită, mai mulţi ret*şt ud font prinşi intre cari şi Oafiero şi sifi confiscate mulţime do arme. Vlen* 10 A|irilie. Se Hiiunţă din Constantinopol: l’o.irtn cere modificare.» protocolului or] garanţii, că Itusiîi va respecta pacuB după c« Turcii vor fi desanuat, D'UiKuniunca rt-fusn orî-fu concesiuni pautiM Miintenegru. Se fite încercări diţiloiuatii-e pentru o nona prelungire n armistiţiului. Paris. 10 Aprilie. * Tâmpa* zice: dacă până la 13 Aprilie Poarta nu se va arăta dispufcîi « trimite un împuternicit lu St. Petersburg, ii» 1-1 Aprilie fie va jiublica un manifest rusesc. Lotnlra 10 Aprili- . wTimes‘ vorbind despre ultimele scirî diu Cou»t:mtinopol, zice, că, dacă refiisul Porţii de a corespunde cerinţelor puterilor şi declaraţiiinil agentului rusesc, ar avea de urmare o decliiraţiune de resbel a KtisieT, această declarjiţinne nu’î vu părea justificată. Dacă Poarta ar consimţi Ha trimită uu agent special la Petersburg aceasta s'ar iutempla numai în conscibi-ţa infirmităţiT sale tmQ în credinţa, că o negociare directă cu adversarul ur putea aduce muri avantage. Când înnâ cererea HusicT nr atinge sentimentul de onoare al Turciei, puterile nr ii iu drept de n conta pe indulgenţă din partea Rusiei. * Moriiing-Post* propune Porţii să cedeze. jbitandard* crede, că declaraţia nun piuă nu are alt-ce va de scop, de cât h fiice impossibilă o soluţiune ;>acific8. St. Petcrtberf lo Aprilie. Rftapnusul Porţoi lu protocol nn i-s’s» comunicat încă guvernului. Anume guvernul îi boţii rit apune 13 Apr. termenul, până Iii care Poarta va trebui să se pronunţe dacă e dispuHÎl a trămite un împuternicit la 8t. Petersburg. Dacă Poarta s’itr hotărî a'şl trămite împuternicii ul cestiunea tot nu va putea su tie privită ca încheiată, de onre-ce totul vn atârna de la însărcinările acestui împuternicit. Iu tot caşul, după ce a înaintat iu concesiunile eî până la extremitate, Huria nn va mal face nici un pas îndărăt. DEPEŞl TELEGRAFICE Serviciul privut nl TIMPULUI iA,en|ia Havât I.undra. 12 Aprilie. Circulara Torţil este foarte categorică. Ea produce o viuă inipreaiuue. Dopa resniuatul ce dă despre ea, ziarul „Morning-Post,” Poarta declară că preferă mal bine resbelul de cât nisce condi-tinnl pe cari le ar pntea primi unn al o naţiune înviusă. Ea protestă contra ori căril intervenirl streine în afacerile sale interioare. Ea cere ca să tie debarasată de o presiune care paralisează silinţele sale. Âdangă că: ea va desnrma, dacă Rusia va desarma. ConsUntlnopol, 12 Aprilie Senatul nu s’a ocupat de cestiunea Muu-tenegruluî. Savfet-Paşa va cere mâine un respunB definitiv delegaţilor muntenegreni Sitnaţinnoa este Încordată. H.S75S3, r:lle 1000 t’rcl 105201 I63S«.1 17*053 1S4S.8 I84H7A 21042S 338307 423171 480823 tS<«25 832220 8:ilol4 71 1802 .284* 783*88 805438 8113381 1055u.il 10*1545 13*3*37 1492922 15078iO 1512359 I5I28AU T58V034 153*835 1801607 1815858 r ei " 4iiOK«7. 13051 13063 13054 13055 14708 1407 14708 1470* 14710 41771 41772 41773 41774 2052.12 lo52u3 105204 .05205 114401 111163 114483 114484 li485 124488 124487 124488 12448* 124470 138.128 138827 138828 13862* 1388.10 153*61 153*62 153*84 153*85 17**51 17**62 I 70*54 17**55 184878 184877 1H48SO 206781 2o8‘82 208784 208.86 210428 21042* 210430 240*28 240*27 240*28 240*2* 240*30 266*71 266*72 265*73 265*74 255*76 268711 268712 268713 258714 258716 288371 288373 268374 268376 2*4468 2*4457 2*4458 2*4159 2*4480 317251 3:7253 317254 317265 58«3o« 53830» 336310 348746 348747 348748 348.4» 349750 3778*1 3778*2 3778*3 3778*4 3778*6 381146 381147 381148 38114» 381150 382461 382482 382485 382484 982486 404858 404857 404858 40485* 404880 41*881 410882 41*883 418884 41*885 423172 423173 423174 423175 438771 438772 438773 438774 438776 480821 480822 460824 484*71 464*73 464*75 551306 6513*7 6513*8 5513*9 6514*0 586291 6862*2 6862*3 686294 6862*6 6 3661 «13682 613683 613664 .11.1666 627216 622217 U222I8 62221 * 631011 611012 631013 631015 65817a „58477 856478 65647* 711801 71180* 7II8U4 711806 718471 718472 7' «4‘. 3 718474 718476 718**1 718**2 718**3 718**4 718*95 782646 782847 782648 782660 7830HH 783*3* 7839*0 805438 806437 80543* 30644.» 810086 810058 810050 810080 831341 831342 831343 831344 831345 84*036 849037 84*038 84*03 * 848040 888381 888.182 888884 888385 *23378 9231178 923380 «34481 *34462 *3448* *34464 934465 104**18 1049918 104**1» 104**20 10660.16 1065037 105503* 1055040 1091541 1091542 10*1543 1081544 110*956 110*957 110**68 110**6» 110**80 1132266 1132267 1132268 113228» 1132270 1184846 1184847 1 164848 I 18484* 1164850 1 17*8.6 11 *877 117*678 117*87* 117*680 1275241 12,5243 1275244 1275246 1298481 12*8482 1298483 12*8484 12*8485 133*138 133*137 133*138 133013» 1339140 1.153851 1363852 1353863 1353854 1353855 13*3*36 13*3*38 1303*3* 1393*40 : 4*2*2I 14*2*23 14*2*24 14*2925 1507606 1507607 1507608 1507809 1512.157 1512368 1624461 1624462 1624463 16244*4 1524466 1639031 1539832 1639833 168428 1684282 1684286 1524244 1684286 1617161 1617152 1817153 1617154 1617156 1668391 1888302 1888393 188*3*4 18883*5 1877838 1877837 1677038 1677H3* 187 764* 17 2*336 17*0337 1720338 1720139 1720":;o i72»338 1723.137 172833S 172833» 1728340 1748618 174»617 1748618 1748020 17*2166 17*2167 17*2168 179216* 17*2170 1801608 1801608 180160* 1815656 1815657 181665* 185680 1830816 1830817 1830818 183081* 1830820 185«8s6 186*887 185*888 187701 1 1877012 18770:3 1877014 1877015 1*0*391 1*0*392 1*0*393 1*0*394 190*3*5 1*676*1 1*676*2 19676*4 1*676*6 1*76686 1*76687 1*76688 197668» 19766*0. SC1BI SOSITE CO POSTA DIN URMA ConsUntlDOpolf, 9 Aprilie ■eara. »Agenţia Havas* anunţă, că Consiliul miniştrilor n’a luat încă nici o decisiune, nici in privinţa cestiuuiî muntenegrene, nici iu privinţa trimiterii unui delegat la Petersburg. Nu h’iiQ perdut toată speranţa de a evita resbelul. Roma, 9 Aprilie neam. Ziarele annnţă că ieri Reara poliţia din Pontumolle lângă Horn», u arestat ÎS indivizi d’aî internaţionalul, cari voiaii »a se conetitue în bande. După alte Bcirl, banda ce s’a ivit in provincia Bonevento b’u împărţit în două cete. Una din ele, compusă din Indivizi, sub comanda unui Cafiero, pătrunse ieri iu comuna Letiuo, ocupă c-isa Primării şi dute foc ArhiveL •Opinione, publici o dspeţă de asU-zi Krcl „„ JU0JOO iluw( „„„ «» Nvapole, după care acea bandă u fost *23377 *2337» 104**17 161331.* 174881» 186*8*0 SPECTACOLE AsiiJ*f, Vineri, la fostul Circ se va re-presenta ,Obrăznicia Slugilor* şi ,Un omor la Tirchileştî,* comedie locuia, de domnul Buholz er. Mâne. Sâmbătă, r« va reprezenta, tot la fostul Cîrc, în •beneficiul d-neî C. Dtimi-trefleu» ‘Portărelul din Paris,. Afară de aceasta d. *Si‘hipek* va eşecuta •Cântecul păstorului,, *d. Moceanu, va juca cu elevii 8?I ‘Românul*, d-şoara Marineasca va cânta o romanţă, iară d. I. D. lonescn va cânta— sperăm că astă-dată lucruri mal potrivite cu gustul publicului. Duminecă, se vor re presanta la Teatrul cel mare piesele »Munm diu Popor* şi Pantalonul Roşu.* Cu această ocasinne publicul va putea să va eh la un loc irul tineri actori talentaţi: Julianu, Mateescu şi Hagiescll. Luniy se va du, in sala Ateneului, un concert de către d-şoara »Sofia Dudos,* cu concursul d-lor Hubscb şi Milde. KJarti\ se va da în teatral cel mare, un concert de către d. ,Solislaw Lnbici,* cu concursul d-şo»relor Asan şi Cucinc. Programele speciale urmează, întru cât iii-ge vor trămite. LoguK turcesci. Iz’ Tragerea efectuaţii la 1 Aprilie în Countantinopal au c&ştifUt (JOOOOO Frcl Nr. 4177&, al doika rftfrig de rtOOOO Krcl N<». 1801510; c4te 20000 Frcl No. 33fl30S IH5988V; <'5ln flOOO Krct Nn. 13052. 317252. 484974, 783987» 810057 | 1275242, cAic 8001) hret No. 208783 2J0427 268372 464972 656480 CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DE7ISE liucurtid, i 1 Marde 7fcl77. VALOAREA C«rnU Ofbrit* PtmH Hm! Oblii. Rurale . 10% 18«4 --- 86 86»/4 , 9 la Mrtt --- --- --- liupr. Oppenhpim ffcy<)1886 | --- --- --- Oblig. Domeniale 8®/0 1871 --- 1 16 15 , > e|ttrU»orţl --- 97 --- » Crmlifc fono Kur. *?°/o --- i i* --- > Cmlit fonc. Urban --- eft --- Impr. Mun. Cap. 80% 1R75 --- 12'/ 72 Penail (300) dob&nd& fr. lO --- 125 --- ActilCiile fer. rom. 5% 1868 --- 1 --- --- » prioriift^l fr'/d ]868 --- --- --- Dacia de Asaig. ---• 1 ~ --- Act. (fr. 500) 8»/o 1871 --- i 200 --- România de A»*ig. AcL (fr. 200) 8% 1813 --- 55 --- Mandate........ .--- --- --- Impr. Municipale fr. 20 --- --- Act financiare Române 8% --- --- --- Clile ferato Ottomane Act (fr. 400) 3o/o --- *--- --- Renta Kom&nft...... --- --- -ţ CUPOANE Oblig. Ruralep. Octomb a. c. --- - --- , Donieniale .... --- 97 »7‘(. > Fonoiarâ rurale . . --- --- » Comunale .... --- --- DEVISE Paris.......... --- 9». 20 --- Mărcii le........ --- --- --- Bruci^ ........ --- --- --- Anve 1 . ........ --- --- ---• Elveţia ......... --- --- --- Londra......... --- 25 1495 Londra dornic.1..... --- --- --- Amsterdam....... --- --- --- --- --- --- Berlin......... --- HI*/, 1*1'A Lipwa......... --- --- --- Eaoompt........ --- --- --- Lira Otoman...... 2271 --- 271'A Galben auitr....... --- 1178 1 --- Agio c. Argint......j 1'fcP/o --- U’BSl'L VIENKI 12 Aprilie (st □.) 1877. MaUlice........liO 80 Naţionale ...... 1)5 70 R»*uta in aur . . 71 Lohp 1 OS Acţiunile băncii 787 Creiliturl . . 110 75 London 120 25 Obligaţiuni rurale ungare 71 50 t t4*im>şvHr 71 , transilvane 70 25 Argint in mărfuri . . . . 111 Unditul....... . 5 90 Napoleonul...... . 10 09 Marc 100....... . 02 05 CURSUL I)E BERLIN 12 Aprilie (st. n.) 1377. Acţiunile cailor fer» te române. 11 70 Obligaţiunile române 6 0 . -IS 40 Priorităţile căilor fer. rom. 9aL 8“ „ 52 împrumutul Oppenheim . 84 12 Napoleonul...... . 16 28 Viena, termen scurt . . 101 03 > > lung . . 160 90 TEATRU CEL MARE Diu causa unei întâmplări neprevăzute REPRESENT1TIA DE BINE FACERE data de Cercul jHilaria* împreună cu o Societate de Bine-fu c*re şi fixata pentru 2(11) Aprilie SE AMANA Iar fhm când vn avea loc ne va publica printr’un afiş s|»ecial. TIMPUL SATjLE DE L’ATHENEE Iiimdi 4 Ani) 1B77 c; o rv €2 **. TT do»nFiuat€, de R. Wicnimraky, orecntd par M-elle DUDOS et Mr. Hăbaeh. 2. Tocata et fugne, de Baeh-Tautig. a) Pastoralo, b) Oapriccio, de dcariaUi-Tausiy, execnt^s par M-lle S. DUDOS. 3. a) Fantaisio Impromtu, de Soyhis Duelcs. bj Prts du ruiaseau , t) Menuet» d) Valse, de Ruin rut (in. e) M Murit a, de Choyin. 4. t%J Legende, b) Miuurka, H. JFicnuitMfcy. 5. Kantaîtie Hongroi* , de ImI , potir 2 piane» execat«5 par M-lle S. DUDOS et Mr. Milde. On eoroencera A 6 »/i heuree du aoir precise» Prix des places: f-ăres 10 Irs. — 2-mes 5 frs. On peut ie procuror Im billeU au Magasîn Gebaoer et le sotr du Concert A la Calase. Le yoyage aatour da Monde PE PIAŢA CONSTANTIN-VODA Vis-â-vis de Circ, lângă Casa da Depunere Mare Panoramă SALONUL DE SIEREOSCOPE în nnîra cn co BAZAR DE CADOURI Intrarea 50 bani. Pentru visite numerose r6gă CAROL. JOH. LIFKA. „ ir. o :m: ist i .a/ Are ontire a convoca pe toţi D-nil acţionari, în conformitate cu art. 50 din Statute la A TREIA ADUNARE GENERALA care va avea loc la 30 Aprilie st. v. (1*2 Main st. n.) în localul SocietAţel, Strada Oarol No. 40, la 3 orc p. in. Conform art. 58 şi 59 din Statute fac parte in adunarea generată toţi D-nil detcntoril de cel puţin 20 acţiuni, care vor fi depuse la casa societîlţel 8 rlile înaintea adunArel generale, adeeft pene la 22 Aprilie st. v. (4 Main st. n.) a. c. ORDINEA plLEI VA FI: 1. Raportul consiliului de administraţiunc asupra gestiuncl afaceri- lor de la 1 Ianuarie pene la 31 Decembre 1870. 2. Raportul comisiunel censorilor şi a direcţi unei generale. 3. Lnchierea socotelilor pro 1870. 4. Modificarea unor articole ale Statutelor. 5. Alegerea censorilor pentru revisuirea bilanţului pe anul 1877. 6. Propuneri eventuale din partea acţionarilor în conformitate cu § 03 din Statute. Bucnrasei, 30 Aprilie (12 MniO) 1877. Consiliul do A dmiu ist raţiune: Preşedinte: Dimitru, Qhica. „dacia" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE în BUCURESCI Conform art. G1 din statutele societ&ţit, face cunoscut d-lor acţionari câ: A CINCEA ADUNARE GENERALA a acţionarilor Societăţel ,Dacia” se va ţine Joul la 28 Aprilie s. v., 10 MaiO s. n. 1877, la orele 1 clupA amiază, In palatul societftţel, din strada Mogoşdie. La ordina (Jilel vor fi urm&t6rele chestiuni: I. Raportul general. II. Incheerea socotelelor pe anul 1876. III. Propunerile cari s'ar putea face de acţionari, conform art. 68 din statute, s6q de consiliul de Administraţinne. IV. Alegerea a douf membrii al consiliului de administraţiune conform art. 24 din Statute. Pentru esercitarea drepturilor d-Ior Acţionari li se atrage atenţiunea asupra urmetdrelor articole din statutele Societâţel: Art. 63. Spre a face ciue-va parte din Adunarea generală, trebue sâ fie posesor de cel puţin 5 acţiuni, cari daA dreptul la un vot. Nici un acţionar nu va putea Întruni mal mult de 10 voturi pentru dânsul şi alte 10 ca mandatar, ori care va fi numârul acţiunilor ce va poseda sâd va presenta. Art. 64. Nimeni nu va putea representa pe un acţionar dacă nu va fi lusuşl acţionar. Dreptul de votare se va legitima prin depunerea acţiunilor In Casa SocietĂţel cu 8 ijile mal Înainte de 8| Pentr» 75- | ©8 Pentru 115 2lO De închiriat, annlil cuvontO, o casă strada Herăstrău No. 6\ cu 6 camere sus, plas antrele şi cele alte comodităţi, tute Bjioţiose, de desubt sufragerie spaţiâsă , cămară şi odae de servitori; 2 pivuiţî ana boltită de vinUfT. Depeudmţele jos sunt: bucătărie, spălătoriă , 3' odăi de servitori, grajd şi şopron tota spaţidse, grădină, cnrte pavabi spaţios» şi cu puţ, Doritorii se vor adresa chiar la D-nn chiriaş actual ce o locucşte. 541—8. Do înelliriaf Casa din Strada 1lULIUridl, uonă şi strada A‘chd4oiiî *Nb. 20,' Idritorii i viif a^dstr' Calea Mogoşoiei No. 101. Flaute 18 Fraii Sunt de vOniJare In Elecţiuni din cele mal frunuSne Rpocil franceae, fructul mare guatrrt* adiirtraWI. Cultura lor iv rcufit fdrte bine tn^rădi-nile f)-)u1 Gcor« C. Phili-peMcn. Mal puţin de 60 plante nu rc vinde. Pimtr• provinoi 1, dupe trămiterca coltului, se cgpediuzâ prin poştă. A ne a-drena •Mub*Bemimtn]al inan Vermnulen Grăilinarul D-lul O. C. Phili-peacu, Strada Dîoniuie No. 42. DE ÎNCHIRIAT^ cu preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE’LU OCCUPĂ BANCA DE BUCURESCI în PALATULt „DACIA1 precum şi un APARTAMENT in fosta casa k e s c it în faţa teatrului naţional Informăfrunl la Direcţiunea SocielAfil . DACIA' --*.......MWH Frumos apartamentâ, mobilat, de închiriat Calea Mogoşoiei No. 188, vis-â-vis de Ministerul Fmdwelor. CAI şi TRASURI de ven