Nr. 72. MERCURI 30 MARTIE. AN DE II. 1877. ABONAMENTELE IN, TOATA KOMANIA I ................ . L. n? 48 1‘* fi luni................ » 14 pp 3 luni ... ..........* * 11 IN STBAINATATK: Pfl «B ..................* * fiO iksiktiuni si kicumi: Linin .!• 30 îiUrP pPlit, padinii IV, 30 bani. P«| pnifinalll, 80 bani, pe paipna noţ • * • Rpclame 3 le! noi linia. TIMPUL KSK IN TOATE ZILKLE L)K LUCIUL J^TSTTJJSrCTTJttT KriuiiMi in ■trA'pAtalP: La L-nu llantet »tnn tf Vngler In Vienna, • • ’ ‘ 1 • • l( A. Opftelik în Vicnna, 8tiit>f>nl>ant*i 2 ; Ludoi Mot>*e in Vn-nn*. Spileritiltte 2; Ktnceti ilrdicka n Vienna, l‘< inf ilt« traşii 17 ; J’hiiipi L6b In Vienna, Kechenb.'ichgMfie 11; L. Lan| ct Comp. In Pejtn gi l{araa-IjMonitorn] Universal* zice că noutăţile primite rzÎ de la Constanţi nopol permită se spera că justele observaţii ale Europei nu vor lăsa pe Poartă nepSsătoare. Conitantincpol, 8 Aprilie. Miniştrii s’nH întrunit erî in consilia ea-traordinsr. Savfet-Psţia, ministrul de Es-terne, va respnude mâine verbal însărcinaţilor cn afaceri al puterilor. Conslantlnopole, 9 Aprilie. P6rta face nntnerdse întâmpinări contra eoprinderel protocolnînl. Ea protestă, maî cn semă, contra declaraţiei comitelui Şa-vaîof. Ea pretinde că măcelurile ce ’î se imputa aii fost aţâţate de uneltiri străine. Ea cere înt6rcerea ambasadorilor la Cons-tautinoppl, pentru a trata direct cn el cestia desarmărel, şi prepară o circulară in aoest sens. BUCURESCI S8 MARTIH 10 APRILIE Pentru ee radicalii a0 disolvnt, Senatul, când moţiunea de blam căzuse cu cftte-va zile mal nainte? Fără tniloială pentru dorinţa de a vedea un Senat, a eflrul majoritate să le fie supusă tntru toate. A refusat oare Senatul disolvat vre o propunere de economie? Nici «nu şi nici odată. A împins el guvernul spre chel-tuellî Nu; l-a îndemnat din contră tot-dn-una să echilibreze budgetul. I-a făent vre o'greutate In cele din afară! Nn. Dacă dar nu s'a Împotrivit Mini-steriulul la cele ee a cerut pe faţă. pentru ce s'a disolvat? Inelircinaţil cn afaceri aii îndemnat pe Pdţtă a adera la Protocol ţi a trămitenn delegat la Petersbnrg. Petersdurg, 8 Aprilie. .Agenţia roşă* crede cii reapnnanl PorţeT ra fi evasir. In acel respnns P6rta ae va eili să în-grSdesca independinţa Turciei în tdte cee-tiile cari ae ating de organizaţia ei inee-ridră. Va Şice cS este dispusa a trâmite un delegat la Petersbnrg, dar cS a’a decis la acesta prin doriDţa ei pentru mănţinerea pa cei. Va lăsa să se intreveŞă că intenţia ei eete d’a căştiga timp ţi d’a înlătura luarea orî-cărei hotărâri pentru ca respun-derea de ruptară ae caŞă pe Rusia. Pefenburg, 8 Aprilie,. ţliarele rnsescl spnn că declaraţia lordului Derhy face protoeoln! ilnsnrid ţi aproape momentul in care crisn vaisbneni. Ele adaogă că dacă răeboinl este neinlă-tnrabil, răapnnderea trebne Bă car.ăpe En-glitera. Nu remftne de cit o s ngură con-clusie : s’a disolvat pentru împotrivirea la cele ce ministerial Brătianu le doreşte, dar nu lndrăsneşfce încă a le cere pe faţă. Pentru a le propune făţiş, aşteaptă un Senat tot aşa de servil, ca şi Camera. Ce pot fi aceste dorinţe a le guvernului I Le-am spus In numărul nostru din urmă : Hârtia monedă, a doua ediţie a a-afacerel Strousberg, trunchiarea Curţii de Casaţie pentru a se falsifica justiţia In sens radical. La neâsta ne respunde Romanul : Ce este acnsarea de .Cbărtie monedă*? — O presupunere. Ce este ,a doua ediţie a afacerii Strons-berg? —O presupunere. Ce este^trunchiarei Curţii de casaţiu-ne? — O presupunere. X Roma, 10 Aprilie. Cartea verde s'a împărţit azi. D. Nigra, ambasadorul Italiei la Pe-tenburg, raportează despre o întrevedere ce a avut la 10 Decembre 1876 cu impe-ratornl Roitei. Iu acea intrevorbirel Ţarul ’î-a declarat că nu vowce nici cuceriri în Indii nici anacsărî la Bosfor, dar că cere îmbonăta-ţirea administraţiei din provinciei© creştine ale Turciei. Ţarul a adăogit că consideră Constituţia otomană ca ilusoriă. oP- Nigra, obBervfind imperatorulul că 1-tftlia ar dori garanţii pentru îmbunătăţire» administraţiei din Turcia, fără nici +Docă vom fi siliţi gS intram îq Turcia, vom soi asemenea să şi eşim.€ O depeşă din 6 Daoembre 1876, a d-luî Melegari, ministrul de esterne, către d. de Corti, anibasaderaiţlt^liel Oonstan-| tiuopol, învederează cu Italia ar voi ca, teritgrul Mnntenegralu^ si fie mării, maî • teamă prin anecsarep*-Ionicilor de a-timp contestata, insa uu priu coda-vre-nnnî port pe mare. In acea de-1 *• mal ?.tce cS îtalift ar maî ^n* dWlfl acie opinia , celor-l-nUe poteri io această priviuyiţ Brsma 10 Aprilie A^l a a ţinut nn meeting la Bursă, Mee-tingul a adopUt în unanimitate o hota-rfcre prin cere iReichstagnlui eă. sprijine fără reeerre politica d-luî de Biemark, I pentru a da msre'.uî cancelar înlesnirea ci'a , remănen în eapnl afacerilor ' 't-eedra 9 Aprilie, .Camera comnnelor.* D. Marchis d'Har-tington va cere vineri să ae cotnnniceco-jpspoţdinţf adiţională eeqpra proWwininl şi circnlărel prmţalnl Gorciacoff. . Dw Hardyt aeftpetag ţie Stat la reabel. Şicc ca depgpele couenlnlni englea de la Heri^evo permit »ă ae consimte importanţa Dafr acest respuna este prea moderat şi prea convenabil -pentru a ae mărgini Românul Intrlâtăta. El credincios vechielor s^le deprinderi, adaogă IndotA căte-va insulte' la adresa adversarilor şi continuă : Nn întrebăm dacă asemeni arme de Inptl snnă demne sad nedemne. Această întrebare este de prisos în faţa adversarilor cn cari avem a iaoe. Am întreba insă : pot oare să fie inpte <■» arme serioase de luptă aceste .prese pa nori*, pe cari bine-voesc a le face adversarii regimului actual ţ . , La asemeni arme vom respunde astă-ll io rdt^v, cuvinte : .Cbartiă monedă*.—Calomnia. .A dona ediţie a afacerii Strousberg.* — Manoperă sfruntată. .Trunchiarea Cnrţii de casaţinne.* — Galamniă vditiiv Noi Insă, In contra aceetei declarări a Românului, stăruim a afirma, că avem dreptate cu cele trei „presupuneri* ale noastre şi că dinpo-trivă tăgăduirea Românului este o .raaaoperă*.... electorală, pentru a Întrebuinţa cnv^htul .sfruntată*, ce preferim a'l lăsa In vocabularul adversarilor tfoştri. Aşa dar întâi : hârtia monedă e dorinţa ministeriului Brătianu. Dovezi : 1 : proectul de lege pentru aceasta stă deja elaborat gata In ministerial flnancelor : el nn prevede cursul forţnt, ci pare a voi 1ntN să familiariseze publicul cu banii de hărtie facultativ, pentru a decreta mal pe urmă cursul forţat, fără de care tot proectul nu ar aduce guvernului radical nici un folos. 2. Proiectul de bancă lluescu dej;, presentat Cameril, cuprinde bflrtia* monedă sub formă mascată, 3. Deja la 1867 d. Drătianu îşi esprimase veleităţile sale pentruhăr-tie-monedă. aşa In cftt acest proect este vechia şi cunoscuta panacee a acestui incapnbil financiar. Al doilea : o nouă ediţie a afacerii Strousberg e dorinţa ministeriulul Brătianu. Dovadă: Organul acestui minis- teriâ, Românul, cumbătfind ideile fi-nanţiare a le oposiţiel din disolvatul Senat, intrebmnţeză următdrea frasă trădătdre. .Singura datorie care ştir putea trans-.fornia cu 6re-caro avautiigiă printr’un .împrumut cu amortisare, eete rescumpă-.rarea căilor ferate*. De aici conchidem, că resoumpă-rarea căilor ferate este astă-zl tot aşa de mult preocuparea de căpă-tenie a regimului radical, precum fusese In 1867 che9tia Strousberg In prima ediţie. Şi atunci se di-solvase Senatul pentru ea, ca şi a- cum. Remăne numai a se vedea, dacă alegătorii Senatului de astă-zT vor mal avea uşurinţa alegătorilor Senatului de atunci, şi dacă ţara, care sufere şi acum sub povara Strousberg—-Brătianu, va mai dori să şi incarce povara Bleichroeder-Drăt’anu. Al treilea : trunchiarea curţii do casaţie este dorinţa ministeriulul Brătianu. Dovezi: I. Comisia budgetară a Camerei actnale a p#opuS-6,tieja In Budgetul pentru anul curent - prin următoarele cuvinte ce le est.ragem textual din raportul el: .Considerând că ţi chiar nomăral (mem-.brilor cnrţii de casaţinne) este peste tre-.buinţă, este nn lncs, Comisinnea a fost .nevoită a face o reducere ţi in Doraărnl .membrilor cnrţii ţi aceasta in conformitate >;i cu vederile guvernului. Asupra nnmă-.rnlnî de redns, majoritatea Comieionel ,tot In conformitate cu[ vederile guvernului ,ail redus cifra de patra membrii, enr .raportornl a remns de opininne ca nti-.mărnl membrilor Cărţii de casaţiune să .fie redna la opt.* Insă pentru această reducere se cerea o anume lege; legea ar fi trebuit să treacă prin Senat şi fiindcă, aşa cum era compus Senatul disolvat, O asemenea lege ar fi fost respinsă, guvernul a renunţat Ia dorinţa sa. Dar dacă va aven un Senat servil ? 2. Tot ministeriul Brât’anu In 1867, avănd atunci pe onestul Arion drept stîlp al justiţiei radicale,’ a mat trunchiat curtea de casaţie, aşa Incftt această procedare' este o vechie deprindere a radicalilor. 3. Interesul radicalilor este de a pregăti cu ori ce preţ condamnarea Miniştrilor acusaţl. Judece ncum alegătorii Senatului dacă nbrJâm*avut dreptate 9ă presupunem radicalilor acele trei dorinţe. Tăgăduiren Românului nu merită credinţă. In vara trecută, tot radicalii, Înaintea alegerilor, făgăduiseră două mari lucruri: Înfrăţirea partidelor şi uşurarea imţxjsitelor. Co acest program nfl isbutit a aveă majoritatea In Cameră. Astă-zl ţara ştie, că aceste două făgăiuinţe afl fost făcute numai pentru a o Înşela la alegeri. Radicalii ajunşi la putere, afl început cea maf înverşunată persecuţie in-contra adversarilor şi :lQ urcat im-positele. Va voi Ţara să fie de a două oar înşelată Ne mal având esemplare din numărul cn demisia cousiliulul comunal din B-curescl, ţi făcăndni-se mereC cereri, ne grăbim a o reproduce. DEMISTTJNEA data ..... 55 ...... ... . . 110 25 mie liiînref . . . . . 810 - Creditori....... 1,4* 30 Lnndou....... . . . . U2 S 15 Obligaţiuni rnrale nagare . . 74 25 y temeşvar . . 7 <2 t transilvane . . 71 25 Argint în mărfuri . . . . 107 75 Napoleonul ... . . 9 80 Marc 1' <0....... CURŞI-L YIKNKI THE ATUUL CEL MARE Sâmbătă sn Aprilie 1877. Reprpsoutnţic do Bine-facere data de o Societate de bine-fac ere împr^unil cu cercul n II îl ari au cu occruriul hine-voitOr al D şdrel Marquarl al D-lor LouisWieet cu 61 s i D-nii rratu, JulitiM şi Emeet, precum şi a D-ior Mathei Hillo şi Raiih- PROGRAMA Parte l-n. . Ouoerturt: „Lee deux joumteea dc Cherubins exeouttie par l'Orchestr". I-i O ZHI E O-  S T E Luetupiel In 1 Act von Bclly und Henrion. Partea II-a. „HilariaVnlae de S. Friepmann, necutde par rOrchesfre, 1. Fragmente eur VAfrlcaine de ‘ iest-Meyrrbw r, executea par Mr. Lou’s SViest et »ea 61 s Fr.ir.-COÎs, Jules, Erneat. Loui*, Mr. Raith et Mr. C. Paschill. 2. a) „Dore mon enfantu Lied de Riehard Warner, b) „O dolce cnncentou Variation* de Mozart, ■ hantdea par Madame Keppich. 3. Orand Duo pour 2 piatioa de MiM», exăcuW par l’auteur ct Mr. Praeer. 4. a) Adagio La-majeur de Beethovr n, b) ScWj de bal de L, Wicat, execute* par Mr. Loira Wicat. 5. LiebeaerklUrungen, «r^ne ccmique de Gendc chanf^e par Madame Singer. 0. Oucerturc: ^Struensee* de Meyerheer. pour 2 pianoa 8 maina, exticutde par M.M. E. de Herz, Milde, C. Pagrhill et Weinetter. 7. Haimana, stu Permutările unui Impiegat, Şanso-net& oomicâ de Alexandri, eaccutatâ de D-cu Millo. ________ Partea lll-a. UUaria-Bouquet de 0. Paschill, exOcutd par 1‘Orchestre. Kurmiirker und Piturile flenrebild mit Gesang în 1 Act von L.Schneider, Madame Keppich chantera laValee de „CenlVitrgee.'* OL’acompagnement sera tenu par M-lle Marquart, M. M. Paschill et Paith. PRECICRILE LOCURILOR : r.oîea Rantr I. şi lî. 40 fr, — Rana IIF. 25 fr.— Stal I. 1 fr. - Sta! H. 4 fr. — Stal III. 2.60 Galeria 1 fr. începutul la 8 ore precis. Biletele ad ajlâ de otnţlcvre tn Magazinul de pia-unn al D-lui Oebauer. NOUTĂŢILE ZILEI Un căpitan de hoţi. In Duminică floriilor a fost împuşcat vestitul căpitan de hoţi Cercel, care a îngrozit ni uit timp comitatul Biliarului în Ungaria. Aceasta s'n întâmplat, când căpitanul cu alţi doi Hoţi voia sa treacă în comitatul Aradului. Foilo din Vuradinul-Mare nâ scris mult despre acont personagiii, care a eludat de atâtea ori toate silinţele organelor de poliţie, cari shifl încercat a pune mâna pe dînsul. Adevărului Ini nume este Jon Mihuliu şi a fost poreclit Cercel de ţăranii români pentru că purtau» cercel tn ure-chin stângă. Cercel avea la el, când % fost impuşcat de comisarul de nigurunţft O puşcă cu două ţevi, nn revolver şi două pistoale. Cadavrul hoţului fu adus la Belencş, fi după ce nevasta lui adusă din Flaute de Fragj Sunt de vftmjare In colec-ţiunl din cele mul frumbse apecit France*?, fructul mare gustul admirabil. Cultura lor a reuşit fbrte bine în grădinile D-lul Georce C. Phib-pesen. Mat puţin de 50 plante nu se vinde. Pentru provincii, diipe trâmiterea rostului, so eHpn»haz& prin poştă. A se adresa sub-aemnatnlul iean Vermeulen Grădinarul D-luI G. C. Phili-peacu, Strada Dionisie No. 42. Le voyago aiitour tiu Monde PK PIAŢA CONSTANTIN-VODĂ Vis-â-vis de Circ, lângă Casa de Depunere Mare Panorama SALONUL DE" STEREOSCOPE în unire cu un BAZAR DE CADOl RI Intrarea 50 bani. Pentru visite numerbse r6«u CAVOL JOII. Llh'KA. •w^v a 1 * ’ T otnginl de jos De mciliriai, CRnalorain Calea Mogosâiel No. 111. Fe pote inţeloge cu ţiropneturnl lor tot Calea Mogoşoiei No „DACI-A." SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE Io BUCTTEESCI Conform urt. fi I 'lin statutele societăţii faco cunoscut d-lor aeţionarr cft- A CINCEA ADUNARE GENERALA a acţionarilor Societftţel „Dacia* se va ţine Jou! la 2H Aprilie s. v., 10 '(aia s. n. 1877, la orele I după amiadâ, in palatul societaţet. din strada Mogoşbie. La ordina ^ile! vor fi uriuâtorele chestiuni : I. Raportul general. II. Incheerea socotelelor pe anul 1876. IU- Propunerile cari s’ar putea f.ic.e de aeţionarr, conform art. 68 din statute, *.;u de consiliul de Administraţiune. IV. Alegerea a don! membri! a! consiliului de administraţiune conform art. 24 din Statute. Pentru esercitarea drepturilor d-lor Acţionar! li se atrage atenţiunea asupra urmGtbrelor articole din statutele Societftţel: Art. fifi. Spre a face cine-va parte din Adunarea generalii, trebue sil fie posesor de cel puţin 5 acţiun!, car! dab dreptul la un vot. Mior un acţionar nu va putea întruni mal mult de 10 votur! pentru dOnsul şi alte 10 ca mandatar, or! care va fi numărul acţiunilor ce va poseda seil va presentn. Art. 6t. Nimeni nu va putea representa pe nn ncţionar dacii nu va fi Însuşi acţionar. Dreptul de votare se va legitima prin depunerea acţiunilor In Casa Societftţel cu 8 ijile mal înainte de ijiua ficsatft pentru Adunarea generală. Consiliul de Administraţie — o -- ° 5 co ^ — = - ta 53 = d co ■< o O. SIEBREC IEI T RECOMANDĂ BATOaZI de porumb recunoscute de cea mai buni construcţie PIETRE Dk MOARA e PLUGUKl DE DIFERITE SYSTEME CU PREŢURI SCipUTEj >r „HOMAITI Are onore a convoca pe toţi D-nil acţionari, în conformitate cu i art. of) din Statute la A TREIA ADUNARE GENERALA care va avea loc Ia oO Aprilie st. v. [l'2 Maiti st. n.) in localul Societftţel. Strada Carul So. 40. la 3 ore p. ni. Oonform art, oS şi 5V din Statute far parte in adunarea generată toţi D-nii detentoril de cel puţin '20 acţiuni, care vor fi depuse la casa societăţei 8 di le înaintea advmftrel generale, adecă penă lă 22 iprilie st. v. (4 Maiti st. n.) a. c. 0HD1NEA 1)ILEI VA Fr: 1. Raportul consiliului de administraţiune a«upra gestiune! afaceri- lor de la 1 Ianuarie pună. la 31 Decembre l87t>. 2. Raportul corni,siunel censorilor şi a direcţiunei generale. 3. Inchierea socotelilor pro l|8"7*>. 4. Modificarea unor articole ale Statutelor. o. Alegerea censorilor pentru revisuirea bilanţului pe anul 1877. 6. Propuneri eventuale din partea acţionarilor in conformitate cu § 1)3 din Statute. BucurescI, 30 Aprilie (12 Mni4) 1S77. Consiliul de Administraţiune: Preşedinte: Dimitrii Qhica. 80 casa Ghiornsie. *10—3. f I) E P O 8 I T STRADA EPISCOPIEI No. ■ LA .STrJjiSuRILH neoru* 0 0 A SIuNE RA RĂ VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 Şf 11 AM ITsT FLACOANE SI CU OCAUA cu preţuri fbrte reduse ş» neau4'te p^n^ acum 1 N II I li E N K ALBE ŞI N E G R K De Cotnari De D6lu Mari I B&şloatft , Drăflăşani Mischet Negru Vlrlos . Odobeştl Riţlechia | TâmSIbaă V I N U R I STREINE Pn rpos şi en detail De Champagne I De Rhin [ Malaga t Cherry , Bordeaox | , Ungarie [ Madera | Muscal Lunel Nu p6to Ci ncura nimeni eu mine nici !n privinţa calităţii vimmlor şi nici In ceea oe privesc» preţul lor. N3. Liqueururl. Diferite Cognaouri vieux şl lin Champagne, JuioA veohe naturală şi Unt-de-lemn de Toscana. XJL. THEODORESCUT. i T\(, înelnriat Camulin Strada DOCTORUL I. FELIX ue încuiridi., nonS ?i stril(lrt mut Acndomiî No. 20, doritorii B0 vor udre-m |N STRADA CAL0NFIRESCU No. 3 Calo» Mogoşoiei No. Ml. | la Bpatele Hotelnlnl de Londra, Tipografia Tfiiel A Weltw ,Da**ia*