il. 11 DUMINECA 27 MARTIE. ANUL II -- 1877. V\T30Tsr AMEMTELE IN TOATA ROMANŢA: V.«..........................L. =. W ........................ . U p» Ista........................ . 1» IN 8TRA1NATAT. ţr ................................“ INS1KTI17X1 SI RBCLAMi: J* 30 petit, paji a* IV, 80 bani, I pup»* MI, Wbwl, p* pwiu» II,* 1*1 noi Buclam* * 1*1 noi lini». I Un numâr In Capitali 10 bani. TIM UL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. L BIUROUL REDACŢIEI ŞI ADMINI8TKAŢ1KI : PALATUL .DACIA * lU n rauM ifinteîoi lerbltorl ale Pactelor *ia-I va apare Miercuri feara. (DEPEŞE PRIVATA A TIMPULUI Iaşi « Martie. Ho colegial B-itftifl, nrtud alegeri pentru urilinl judeţean toţi candidaţii conser-lorl aO biruit cn mare majoritate. BDCUEIS(T= Puţini IIoiuAnl vor fi, cari In România liberă să petreacă de astă atâ PaştiJe cu acea bucurie sărbâ-irefiscâ. ce este de tradiţie la creş-inil ortodoxf. 1 Nesiguranţa Iu toate afacerile şi In oeteprevederile produsă prin crisa o-mi a/4. «căderea veniturilor prin r^oa F“»/ti a anului trecut şi pe lAngA te acestea guvernarea unul regim, ►re crede a putea înlocui inteli-»nţa prin pasiune şi Interesele Staulul prin apetiturile unei coterii, acA bilanţul moral şi material al ;.eţel noastre publice In primAvara sulul 1877. Le cele dTnt&ia doue rele nu ne Intern scipa cu puterile noastre: ar de râul regimului radical ne utem scăpa, dacă vom voi. Alegerile senatoriale, care se vor re Ia 2i şi 22 Aprilie pentru co-giul I. la 23 şi 24 pentru cole-Ail II şi la 25 şi 26 pentru tolerai Universităţilor, vor da ţârii pripi ul de a se pronunţa, dacă mal oeşte. san. nu, a fi guvernată de pgimul incapabil şi pătimaş care ■spune acizi de soarta Statului. 1 Camera, prin atitudinea er imjo-Ită tn toate desbaterile ultimelor fie asupra accusărir foştilor miniş-.”i, a umplut de mirare pe toţi a-BÎa. care mal aşteptau ceva bine e la partidul radical. Lipsa de cuce a0 dovedit-o membrii Co-ii totului celor 7, carr aO părftsit pos-nl lor in momentul de a tnvheia acu-rea, neputinţa Camerei de a’şl re-smpune acel comitet din oameni, are să voiască a susţine acusarea ina intea înaltei Curţi de justiţie, «abaterile asupra unor mandatari iră voie, cari îşi dafl unii după alţii dimisia din .onoarea* de a „repre senta nnţiunea suverană* In „săvârşirea linia din cele mal măreţe acte,* aa acoperit de ridicul Adunarea din dealul Mitropoliei şi au răpit regimului ultimul sprijin. Cu toate acestea nu Camera a fost disolvată, ci Senatul. Dar deabia Senatul disolvat, eacă o nouă criză de Cabinet. Faimosul şezător ministerial, cel ce Începuse cn deputat prin a ataca Convenţia Comercială cu Rusia pentru a o subscri ca ministru, cel ce pretindea a fi representadtul Universităţii din laşi pentru a se vedea demascat împreună cu toată fracţiunen sa de Însuşi fondatorul acestei Universităţi, cel ce vorbea de democratica sa ură in contra Puterii pentru a se acăţa morţiş de fotoliul ministerial cu toate loviturele primite in Senat. 1). Nicolae lonescu Infine...şi-a dat dimisia, aşa ne spune singura foaie radicală apărută astâ-zl. Să fie oare cu putinţă! Şi dacă e cu putinţă, ce fel de c laritate a limbagiulul vor fi întrebuinţat colegii săi din minister pentru a face să înţeleagă pe acest domn că tre-bue să sfărşeascâ o dată şederea sa pe scaunul ministerial şi să se ducă de unde a venit f Dar aceasta e treaba d-lor! T reaba noastră Insă este de a Întreba pe guvern pentru ce această nouă schimbare! Pentru ce se retrăsese d. Verncscui Pentru ce se retrăsese d. Sturdza, pentru ce a reintrat şi pentru ce s’a retras iară f Pentru ce se retrage d. lonescu acum, dacă nu s’a retras cănd trebuia 1 Ce Însemnează acest mister, a-cestjoc Îndărătul Culiselor Intr'un Stat Constituţional şi cu un minister ce se pi etinde a fi cel mal liberal I Şi cum se poate, ca In momentele de faţă să rămănem atăta timp fără ministru de finanţe şi să ajungem acum a fi şi fără ministru de Esterne! Răspunsul este lămurit: regimul radical se cufundă sub propria sa inepţie. Dacă n'a găsit destul oameni pentru u'şl susţinea un act de a-cusare Înaintea Curţii de justiţie de unde să găsească oameni capabili pentru a Îndrepta finanţele şi pentru a conduce politica ester-nâ In vremi aşa de grele! Ţara e sătulă de această teribilă jucărie de a politica. Ea a plătit prea scump ilusia ce ’şl-a făcut-o un moment asupra capacităţel radicalilor, pentru a nu ’l combate astăzi din toate puterile. Un semn prevestitor pentru viitoarele alegeri senatoriale ne soseşte din Iaşi. După ce de 2 zile se res-păndise ştirea despre disolvarea Senatului, s'ad terminat alegerile colegiului I pentru Consiliul judeţean. Toţi candidaţii conservatori aQ isbu-tit să fie aleşi cu mare majoritate. Să urmăm mal departe cu aceeaşi hotărlre şi să sperăm aceeaşi biruinţă. DEM1SIUNEA DATA de MEMBRII CONSILIULUI COMUNAL AL CAPITALEI. Domnule ministru. In faţa împrejurărilor următoare: 1. Consiliul comunal actual primind mandatul ce î s'a Încredinţat de către alegătorii celor 4 colegii ale locuitorilor Capitalei, 'şi-a impus obligaţiunea de a releva creditul oraşului BucurescI, aducănu ordine In finanţele comunale şi făcănd să reuşeacâ pentru aceasta împrumutul compromis de 8 milioane contractat cu d. Dimrdale. şi de a re-alisa dorinţa cetăţenilor pentru aducerea şi distribuirea cu Lelşiug a unei bune ape prin oraş, pentru co-struirea de eanalurt de scurgere şi pentru indigarea şi adâncirea Dîmboviţei spre a apăra pe locuitori de Înecuri. Este cunoscut cum .amisbutitln subscripţiunea publică* pentru acoperirea Împrumutului. Situaţiunea financiară a Comunei şi ameliorările ce i s’aO adus .an fost comunicate cetăţenilor prin cele doâ dări de seama* ce le-am făcut. Studiul şi planurile aducerii şi distribuirii apel sunt terminate. Con- siliul a discutat şi aprobat Încă de mult proectul de lege trebuincios pentru punerea In lucrare a acestor studii şi planuri. Nu am avut fericirea de a’l vedea „nu votat* de către Corpurile legiuitoare, dar „nici măcar adus in desbaterea lor*, astfel că şi campania anului acesta este perdută. I’entru eanalisarea şi indigarea Dîmboviţei o lege speciala pune Îndatorire Statului de a participa la această lucrare. .Fără succes Consiliul comunal a cerut aplicarea a-cestel legi,* Înlesnind Statului lucrarea prin pregătirea planului pentru traseă şi a nivelnnentulul, şi prin elaborarea deviselor de amănunte. 2. Recensemfintul periodului ce a espirat la 1877, producea Comunei un deficit anual de peste lei 60000, ceea ce pentru cinci ani face peste 300000 lei. care neavănd de la cine se cere, urma a se plăti din pro-riele resurse ale Comunei, şi acestea lipsind, Membrii Consiliului comunal erafi espuşi după un regulament eronat al legii de urmărire, a fi urmăriţi personalmente In averea lor. Nu ne aşteptam ca vre o autoritate a Statului să se crează In drept a aplica acest regulament inie. Cu toate acestea In două răndurl In cursul anului am fost amerinţaţr In averile noastre particulare, prin avertismente galbene albastre, comunicate prin procese verbale ale autorităţilor poliţienescl, Încheiate în mod puţin reverenţios. Ne vom apăra unde e In drept In contra acestei procedări. Ca să înlăturăm pentru periodul cel nod, repetarea unor asemenea ameninţări, consiliul comunal la re-censeraăntul pentru periodul viitor, prin comisii comunale a cătat, a le înlătura făcănd un recensământ con-seiincios şi cu atenţiune. Instrucţiunile date de ministerul de finance comisiunilor de revizie, aCi alterat cu totul acest recensemănt, „neţi-ind nici un cont* de protestaţiunile noastre. Diferinţa Intre amăndouă lucrările este de lei 115000 pe an lu sarcina Comunei. Ast-fel se sdrun-cină iarăşi echilibrul budgetar comunal şi i se produce din nod. deficit anual, pe care va trebui să'l acopere Comuna din veniturile sale sad după interpretarea ce se dă de ministerul de finanţe, din averile proprii ale Membrilor Consiliului Comunal. A TvrTTTSrOT'CTR.T ** VriRlT.- I» Itlk'NlWM U NM A 1‘opbr I* Viran*. W» tact***** l* A In Viaen*. 8l iLre^eMr* 11 Hiâdtif Jlmi I* Vxaan, WIntUM» li Vmtmt HrAuAm il Vita*4, Ttiafal utrmtaa lTl IA'—pr Itt la Titan*. tnlmbrAtun ll( L Lan* A Câmp. la P»şl* fi Rtiw * Comp I» l'*Tll.______ Acntorl n*fr*jM*1* » *• pnmMt. Art*rolul* Mpublumt* ta tot ard». Un nunir tn District* 15 bani. 3. Prin o lege speciala Statul este dator a contribui la Întreţinerea celor 4 căi naţionale , treclnd prin BucurescI. Această subvenţiune In timpii din urmă era de 145,000 lei*. „Cu toate reclamările consiliului, subvenţiunea pentru anul 1877 a fost ştearsă din budgetul Starului. 4. Consiliul a recunoscut că Comuna are datoria să încurajeze teatrul romiln cu o subvenţiune fixă anuală, dacă el se va reorganiza pe un picior adevărat artistic. „In contra protestaţiunilor noastre* s'a votat acoperirea prin Comună a chel-tuelelor luminărel şi tncălzirel teatrului pentru representuţiunile artistice romăne. Această obligaţiune o evaluăm la cel puţin 25,000 lei pe an. Adiţionând acnm : Diferenţa recensămăn- tulul lei................115,000 Tâerea subvenţiunel pentru cele 4 căi naţionale, 145,000 întreţinerea teatrului . . 25.000 285,000 Sarcini noul anuale impuse de Stat, la care avem a adâoga deficitul eventual ce prevedpm din acsize pentru zahăr, intru cât nu se va des-lega mal curând oestiunea zahărului, după cum am cerut-o In mal multe rânduri ministeriulul; precum şi obligaţiunea ce este a se pune Comunei, pentru clâdirea| de localuri de şcoală, dacă nu se va ţine compt de protestaţiunea făcută de Consiliul comunal. In contra proectulul de lege votat de Camera legiuitoare. In faţa acestor împrejurări, consiliul comunal, vâzând desecuilibrarea complectă a budgetului «60 , relele ce vor decurge din aceasta pentru creditul oraşului, pentru Îndestularea serviciilor publice ale Comunei, şi neputSnd continua In aceste con-diţiunl cu succes administrarea intereselor oraşului, se vede nevoit a redepune mandatul ce i s’a Încredinţat, In tnânile alegătorilor capitalei şi a presinta onorabilului ministru de interne demisionarea noastră din funcţiunea de ConsiliarI comunali al capitalei. PriimiţI. vă rugăm, d-le ministru, asecurarea distinsei noastre consi-deraţiunl. Semnaţi : G. Mana. V. Paapa, Gr. Can-tncozino, Gr. Trinndafil, Al. StirbeiB, C. Athanasiu, Dini. Ghermani, Dobre NicolaB, Dim. H. Pandelli, I. Lahovari, N Xanto. Bucarttcl H Martin 1877. Wfl'IîA LrrîJUM. OCOLUL PAMENTULUI in 80 IDE ZI3LE III File*» Fogg plecase de acasă la un-»pre-ce ora fi jumătate şi dnpe ce posesede aci sute-şeaî-7ecl şi cinci orî piciorul eeă ept înaintea celnl stâng şi tot d'atatea î pe cel atâng înaintea celnl drept, a-nae la Reform-CInb, mare edificiă ridi-t în Pall-Mall, care a costat nn iDHlin lire peste trei milioane. Fileaa Fogg, intrS Îndată in sala de tncare, ale cărei fereatre dedeatl Intr’o moaşă grădină cn pon.il auriţi de toamnă, i se aşeză 1® masa obicinaită ande ta-nnl se a Îl aştepta. Dejunul ’I se comica de mezele, nn peşte rasol co >rea-g sos,* de on biftec sângerând stropit „mnsbroom,* 0 bad,nci r®c« gătită bociţi de revent şi agreşt, şi de o bu-i de chester, — t°tnl ndat d« câte-ta ,1 de ceaifl bon, cn dinadinitol adna tro Keform-Clob. La done-spre-zece şi patrn-zecl şi şeapte minate, gentlemanul se scala ş» se îndreptă spre marele salon, somptuos apartament, împodobit co picturi in bogate ramuri. Aci, nn servitor ii presintă ziarul jTimes* netăiat, cărnia Fileai Fogg operă laborioasa deschidere cn o siguranţă de mână care arăta o mare obicinninţa în această dificilă operaţie. Citirea acestui ziar ocnpă pe Fileas Fogg până la trei ore patrn-zecî şi cinci minate, şi acea a Ini „Standard,* — care I urmă, _ ţinn până la prânz. Această mancare se petrecn in aceleaşi condiţii ca şi dejunul, cn adăogire numai de „royal briotish sos.* La şease ore fără donă-zecl minute, gent-tsmannl aparn ia marele salon }i se cu-fnnda în citirea ziarolni „Morning-Chro-nicle.* Peste o jumătate oră osebiţi membri din Reform-CInb, intrafl şi ^ apropiafl de cămin nnde ardea un foc cărbuni. E-ran companionii obicinuiţi al d-lui Fogg, ca şi el pasionaţi jucători de whist : inginerul Andrew Stuart, bancherii .lohn Sul-livan. Sunioel Falleiitein berarul Tboiuas Flanagan, Ganthier Ralpb, unul, din administratorii Băncel Engletsreî,—oameni bogaţi şi consideraţi chiar in acest Club care număra printre membri, somităţile industriei şi finanţelor. „Hei bine, Ualpb, — întrebă Thomas Flanagnn, — ce se mal zice in afacerea acelui furtişag V — Banca va perde banii, eacă tot, — respnnse Audrew Stuart — Spor din potrivă că vom pnue mâna pe far. Inspectori de poliţie, foarte abih, s’aS trămis iu Americi şi Europa, in cele mal însemnate porturi de îmbarcare şi dee-barcare, şi credem că acul domn cu gred va pntea scăpa, — ziae Kalph. — Aii atunci semnalmentul furulul ? întrebă Andrew Stnart. — Cum, nn ! Nn este nu hoţ acel individ care a sustras cincî-zeci mii livre in bank-note (1 milion U75fti)0 francii. — Nu ? întrebă Raiph. — Este oare vr'nn industriaş? — zice John Sullivan. — „Morning-Chronicle* asigură că este nn gentleman,* Acest respnns il deln Fileas Fogg, al cărui cap d'abia se vedia dintr’iin val de zinre. Tot cu ncenstă otasie, Fi'trns Fogg îşi salută colegii cnrl Ţ întoarseră salutarea. Faptul de care se vorbea, şi pe care di- versele ziare ale RegBtulnl-Unit il disen-tad cu ardoare, se intimplase cn trei zile msî 'munte, la 29 Septembre. Un pachet de bank-note, formând suma de cinci-reci mii livre, fusese luat după comptnarnl primului casier al Buncei Knglitevel Acelor cari se miraB că o asemenea înşira gere se făcuse eu atâta înlesnire, snb-gnvernornl Ganthier Kalph se mulţumea să respnndă, că in noul moment casierul era ocupat a înregistra, un compt de trei şelingi, şease ponei, şi că omnl nu poate să vază toate. Trebue insă să amintim nci - ca să esplicăni faptul — că ncost admirabil stabiliment „Bank of England* prea credo in demnitatea publicului. Nn are nici păzitori nici grilagiuril Aurul, argintai, biletele sânt expuse şi, ca să zicem aşa, le îndemâna orl-căruia Nn le vine a se îndoi de onorabilitatea trecătorului. Uu bun observator al obiceiurilor englese povesteşte nrmătoarele : lntr'una din sălile Bln-cei, unde se afla intr’o zi, avu curiosita-tea să vază uial de aproape o bucată de aur cântărind ca şapta-opt livre, şi care era expusă pe una din mâsuţite casierului; luă dar bucata da aur, o privi şi o trecu vecinului sfă, acesta altuia şi aşa mat în- colo, ast-fel că anrul trecn din mână in inână până In fundal coridoralai cel mai obienr, şi nn se întoarse pe masă de cât dopa o jnmătate de oră, fără ca casiera! in acest timp să 'şi fi ridicat barim capul. In zina de 29 semptembre, lucrările nn se petreenră tot ant-fel. Chita de banknote nu mal reveni şi când frumosul orologifl aşezat d’asupra „drawing-office,* suna cinci ore închiderea bin oului, Banca Engleterei n’nvea de cât să treacă cele cinci-zeci şi una mii livre iu contul perdarilor şi câştigurilor. Furtişagul constatându-se, agenţi poli-ţienescî, aleşi printre cel mai isteţi, fură trămişi prin principalele portorî, la Li-verpool, la Glasgow, Havre, Suv. şi Briu-disi, New-York etu.,fîgăduindu-le, in cas de succes, o primiă de două mii livre (50,0 )U fr.) şi cinci la sută din suma ce s'ar mal găsi. Iu aşteptarea infjriu iţiilor ce trebui» să dea ancheta incepntă, ac-ştî inspectori craQ însărcinaţi să observe scrupulos pe toţi călătorii cari veniaă »aB plecaB. ‘Morning-Chronicle, afirmă că autornl furtişagului nu făcea parte din nici una din asociaţiile hoţilor din Euglâtura. Iu tina de 29 Septembrie, nn gentleman bine îmbrăcat, cn hune manieri, ou aerul di»- TIMPUL înalt prea Sfinţitului Archiepiscop şi Mitropolit al Moldaviei şl Suceavel, exarh al plaiuirilor, J Domnului Domn losif Naniescu. Prea afinele! In cnrOnd suntem a ne aduna toţi Chreştinil In casa lui Dumnezeu ; a ne Înveseli, serbând Învierea Domnului şi Mântuitorului nostru lsus Phristos. Opt spre-zeee secole şi jumătate sunt. de când acest fifl al Iul Dumnezeii a venit tn mijlocul nostru pe pământ, a tr!lit Intre noi, a pătimit pentru noi, a murit pe cruce, persecutat şiostnditde cel fărădelege, care nu a voit a înţelege sflnta sa misiune. Aceste toate, ce s';ih petrecut Intre noi pe pflmOntul fftgftduinţi. no sunt aratnte In cartea bunel Vestiri, de câtreMascâli şi evanglielişti sfintei noastre religinnl, de către cel mal mulţi istorici, ca losif Flavie (evreii) ca Plinia (L’ăgan), cum şi de mulţimea celor lalţi scriitori diu auti-chitate. Un asemenea ndevar, o asemenea sflnta religiune, prin care a vorbit şi vorbesce creatorul cu omul prin om, ar putea fi tăgăduită, de un simplu muritor ca D. Alexandru Si-lileanu, deputat şi vice-Preşedinte, tot de odata In Camera Romana, aleasa după chiar spiritul evangelic, In deplina libertate a chreştinilor ? I s'ar fi putut trece oare sofismele domnii salel i s'ar fi Îngăduit oare, de către păstori turmi cel cuvlntă-toare a Iul Lsus. unul nsemea deputat «a diserteze faţă cu toată naţiunea. de lăngă Constituţia el, de lăngă tronul şi guvernul el, să se lase în asemenea cale rătăcită 1 Nu şi de o mie de ori nu. Aceste resoane, negreşitcă ah provocat pe înalt prea sfinţia voastră, ca să aridicaţl acea interpelare contra acestui eretic şi impifi, în mijlocul Adunării Senatului ehreştin. V’aâ aplaudat toţi, de la mic pană la mare, de la guvern pănâ la auditor, iar cinci milioane de Romani, va lăuda tot-d’auna, şi va hine-cu-vtnta numele Înalt al prea sfinţii voastre. Ea Insă. cel mal după urmă din confraţii mei chreştint, nu potaină duce astă-zl In casa lui Dumnezei, ca să mft înveselesc, şi să mă împărtăşesc cu sfintele sale taine, pftnă mal nainte. nu vă voi lauda in public. şi pănă nu voi chema bine-cu-văntarea lui lsus Christos, asupra înaltei persoane a prea sfinţii voastre. Negreşit, prea sfinte, că inspirat de Dumnezei, aţi pus, ca un bun pâstor, acel stavilarln corentul unul început de ateism sui a unei cangrene a societăţi noastre. De şi aţi turnat untul de lemn, cu atăta erudiţie şi mare Înţelepciune, asupra rănilor mal multor chrpştinl, cari s'afl grăbit a res-punde cu dispreţ, acelui plagiar al Iul Arie, de şi aţi încercat, cu cel mal mare talent a întoarce pe un represintant al naţiuni, şi vice-pre-şedinte tot de odată, diu calea sa rătăcită, dar în zadar a fost, că el a continuat a desvolta iarăşi, blestemele sale, de atei atacănd chiar pe capul Biserici, şi al clerului nostru, aducănd In stare chiar şi pe Ministrul Cultelor a'l chema la ordine, şi a-I arăta că sentimentele Domnii sale cele falşe, sunt supuse eensuru Constituţiunil noastre, cum şi a naţiunii. De şi atunci vedem, că Dumnezeh l’a luminat ca să demisioneze după tribuna Preşidenţieî, de şi Preşedintele Înaltului nostru guvern, a schimbat vorba, propuind calamităţile ce Înconjoară ţara noastră, dar naţiunea cea drept credincioasă, roagă necontenit pe Dumnezeu, ca să scape adunarea el de un asemenea deputat cu credinţele de ateii, cum şi de proseliţil Domnii sale. .Persoana unul deputat al naţiunii, este şi remâne inviolabilă.* De această preragativă s’a bucurat oare D. Alexandru Sihlennu, de a putut fulgera după tribuna Carneri, credinţa Intregel naţiuni, temelia Constituţir şi a societăţii noastre I religiunca strămoşilor noştri şi a părinţilor Domnii salel A blama Biserica şi clerul Romăn 1 şi în fine a rosti ca deputat şi vice-Preşedinte, acele blesteme, pe cari ztâ, că mal nainte de a fi fost ridicat de naţiune la acel grad, nu le-am putut auzi, nici d n gura Domnii sale, nici din scrierile Domnii sale vre odată? Ce fel ! dacă sunt deputat inviolabil, să omor lumea ? să dărlm sfintele aşezăminte, tencuite cuslngele martirilor ? Cum merge aceasta? Lăsăndu-1 dar şi eh la dispreţul săd însuşi, şi la remuşcarea con-sciinţel sale, dar mal fi păstrând In cugetul săd, vre un suvenir In aceste sfinte zile din casa părinţilor săi, pe cari am avut onoarea şi fericirea de al cunoasce de buni chreş-tinl onorabili al urbi Focşani, şi părinţi al Întregului judeţ al Piatra, văzăndu-se rătăcit, din mijlocul milioanelor de creştini cari cu toţi ne înveselim astăzi, de Învierea Domnului şi Mântuitorului nostru lsus Christos. Nu pot tăcea; tn genuche vă rog înalt prea sfinte, periniteţi-mi numai, a arăta, acelui ated, inpiu libertin, că raţiunea cere şi legea comandă ca să probeze afirmările sale, să raţioneze asupra Indoelilor sale; să justifice părerile sule, să explice invenţiunile sale; In fine, nu va putea face o probă ca sădea in loc de fapte şi realităţi, nisee ipoteze şi visuri, după plăcerile sale. De aceia trebue lăsat în răsplata acelui Înalt Duinnezed acelui părinte al orfanului, acelui mângăitor al nenorocitului, a celui creator a toată făptura, care nu ar fi suferit opt-spre zece secole atătea miliarde de ehreştin! cari ad trecut In sinul săd. a crede Intr'nn inpostor, ea fiul teslarulul (după raţiunea d-lul vicePreşedinte al Carneri. Alexandru Si-hleanu). şi rătnăl. numai a mă mira cnru onor. Cameră, a mnl putut tolera tn sinul săd un singur moment o persoană ca aceia a domnului Si-hleanu, care a cutezat a o intrunta şi pe dinsn şi pe naţiunea Întreagă, făi ăndu-se sperjur rătre Constitnţin-nea ce i s'a dat, şi în earestăscris in rindul celor alte instituţiunl, Re-ligiunea Chreştină ca basă şi fundamentul Statului nostru, Ed nu văd. şi nimenea din creştini, nu putem vedea alt-fel pentru lsus Christos, Dumnezeul părinţilor noştril vre un alt loc, de cât foarte departe, mult mal presus de omenire, şi atăt de departe , în căt o-chir noştril nu pot să'l urmeze şi raţianea noastră, îl laşa să meargă la părintele săd, pentru a se identifica cu dănsul. Care d. Sihleeanu are pretenţiu-nea de a resturna un edifici a Întreg şi a ridica un Tis ehimeric, adică credinţa sa tn contra credinţi seco-lilor, esplicăndu-ne sflnta scriptură după placul săd ? Dar rine este oare d. A. Sihleanu, pe lăngă sfinţit Ie-ronim, Atanasil, Grigoril de Nasi-anze, Origenil, Vasilil, Chrisostonil. Ciprienil, etc., şi toţi cei-alţl sfinţi cari ad ilustrat biserica şi secolul lor? Nu cum-va domnia-sa are orgoliul de a fi lumina care luminează toată lumea ? De a fi o rază a adevărului divin? Dar iată ce mal este de Însemnat! Pe cine văz Împrejurul bisericel? Toată adevărata sciinţă. Pe cine văz ca proseliţl şi apărători al opiniunil sale? Pe impil, pe atei, pe sceptici, pe libertonl. pe comunarzi, se va convinge dar d. Alex. Sihleanu că sunt foarte slabe şi triste autorităţi în contra Dtimnezeiril lui lsus Christos, Am dar multă dreptate cănd mă Îngrozesc şi tremur că şi îu ţara noastră, In frumoasa şi blănda Romănie, In Înţeleaptă şi de Dumnezed păzită patria mea, aşa de avi lisată prin christianismul săd, se pot afla lîomănl, cari, neputănd popri soarele să resară asupra ome-nirel, caută noaptea spre a înfunda lumea In intunerecul impietăţii lor. Mă propresc, prea sfinte, aci, căci lmt tremură pana, scriind aceste ob-servaţiunl asupra neleguiri d-lul Sihleanu. Im! Inăbnşesc durerea, şi In genuche rog pe Duinnezed al erta, pentru că a indrăsnit să insulte pe Dumnezeul orfanuluişi neferitulul, pe Dumnezeul Universului, care a zis omenirii; „Veniţi la mine voi toţi cari suferiţr şi vă voi mângâia.” Vă urez, prea sfinte, a petrece sfintele sărbători In deplină fericire fi mulţumire snfietească, rugăndu-vă a ’ml trimete şi mie celui din urmă chreştiul lnalta-vă bine-cuvlntare. Loc. Col. 0. P&pasoglu. DIN AFARA. Germania. O depeşă de la Berlin declară, că ştirea despre retragerea principelui Bismark e neîntemeiată. Cu toate acestea congediul cancelarului Germaniei pare a fi motivat prin oare-şl cari consideraţium de ordine mal Înaltă. Se zice, că „ordinul de cabinet, care regulează întreagă afacerea* nu a fost Încă dat. adică este o afacere, care va trebui să fie regulată. Corespondenţii din Berlin spun, că principele Bismark ar fi hotărit a lua concediu pe un an Întreg, şi uâ adevărata causă a neînţelegere!, în urma câriia se simte necesitatea acestei retrageri vremelnice, este atitudinea Rusiei In 0-rient. Se crede că la Cnrtea din Berlin spiritele sunt dispuse a fa-vorisa planurile Rusiei, iar Cancelarul se opune, combătând politica rusească, ca pe una, care este periculoasă pentru imperiul german. Englitera. In ziaristica oficioasă şi neoficioasă din nou să ivesc unele Indoell In privinţa protocolului Încheiat la Londra. Semi oficialul „W. Abenbost* ne asigură, că unele dintre puteri nu aâ semnat protocolul de cât cu oare-şl cari reserve. „Pall-Mall-Gazette* zice, câ In special guvernul engles a declarat, că va privi protocolul ca nul, dacă Rusia nu va desirma şi că această declaraţiune a şi fost formulată Intr'un apendice al protocolului. Rusia. Pănă acum nu se ştie, ce fel de impresiune a produs In Rusia faptul semnărel protocolului. Se crede Insă că această impresiă va fi mal mult neplăcută de căt plăcută. De la armata de sud sosesc ştiri, care ne Încredinţează, că Rusia urmează cu pregătirile de resbel. Ast-fel aici nu se manifestă dis-posiţiunl de desarmare. In St. Pe-tersburg lumea de asemenea nu pare a fi pacinic dispusă. Coresponden- tul „Corespondenţei Politice;* znlH; . că ţiind seamă de faptele, care , petrec, ar fi o ilusiune a crede, eSj Rusia va desarma ori chiar numii vf» unjiuibuud. mue ziîire. in*i tre care „D. Ztng.* ne asigură, călk finanţele Rusiei sunt in o stare atăt' de deplorabilă, In cftt Anglitera pare • a fi sigiirâ, câ dacâ urmatele vor sta lncâ câte-va luni de zile pe picior de resbel, Rusia va putea sâ I Înceapă, dar nu va putea să coDti- i nueze resbelul şi ast fel se va birui i' de sine. Turcia. Lucrările parlamentului I zilele din urmă aO fost mal produ tive de cat se credea. Camera a votat regulamentul şi a Început dii cuţiunile asupra legel vilaeturilor. Despre negoeiârile cu Muntenegn nu aă sosit ştiri mal nouă şi aceasti ne face să credem, că cestiunea râ mâne In stadiul de indecisiime. ii care este. Din Cattaro se scrie insă, câ In Herţegovina se fac toate pregătirile spre a reîncepe ostilităţile. La Du brava, nu departe de MitkovicI sunt concentraţi 20,000 oameni In trupe regulate. Din Constantinopol se scrie despre transporturile de trupe, care au plecat ori vor pleca In zilele as cestea parte In Asia mică, parte la Dunăre, despre lufiinţarea de noul corpuri de voluntari şi despre agi taţiunile, care se fac In Asia spre a dcjtepta fanatismul religios. Ct* respondentul termină: „Toate aceste măsuri fac impresia unei Înarmări generale, Intru cât afară de copil ji de moşnegi, toţi oamenii sunt chtă-maţl la arme.* In cestiunea situaţiunel create prin protocolul de la Londra, Poarta ni a luat încă nici a hotârlre. IKSTITOTIILE STATELOR-UNITE ţliarul din Londra, Soarele, publică o scrisoare curioasă a istoricule! engles Macauiay către un cetâţeai din New-York asupra instituţiilor a mericane. Macauiay vede prea muh In negru „viitorul democratic* Statelor-Unite : „Cât timp, —zice el,— veţi avea o Întindere mare de pămănturl fer-, tile şi neocupate, populaţia voastră de muncitori va fi mult mal In largul el de cât aceea a vechiului con tinent ; şi cât va ţinea această stare de lucruri, instituţiile democratice, ce aveţi, vor putea să continue fâr < calamităţi. „Dar va veni timpul, când lumea nouâ va fi tot aşa de populată cu cea vechie. Salariile atunci vor tot aşa de reduse şi supuse la a-celeaşl fluctuaţii ca la noi. Veţi a vea şi voi îmbulzeli ca In Mances ter, Birmingatn, Croix-Rousse şi In Creuzot. unde une-orl mii de lucrători rămân fără lucru. Atunci instituţiile voastre democratice vor fl supuse la încercare.... „Vă doresc, — adaogă istoricul engles,— să ajungeţi atunci la un bun tins, pe observase ca umbla merei! prin sala plăţilor unde a'a întâmplat furtişagul. Ancheta isbutise se afle ca amăruntul sem-nalmântul acelui gentleman, semnalment care s’a şi trnmis îndată în tot RegatQl-Unît şi pe continent. Câţi-va oameni,—şi Ralph era din acel număr — sperai! că farul nn va scăpa neprins. Cam puteţi să v8 imaginaţi, acest fapt era la ordina zilei la Londra şi în toată Englitera. Se discuta, se pasionai! pentru sad contra probabilităţii succesului poliţiei metropolitane. Nn se va mira nimeni dar auzind şi pe membrii din Reform-Club discutând aceetişî cestie, mal cu semn că unul din sub-guvernorii Bă acei era membru în acel club. Onorabilul Gmithier Ralph nu voia să se îndoiască de resnltatul căutărilor, inte-tneindu-se pe încrederea că prima oferită va ascuţi şi mai mult zelul şi inteligenţa agenţilor. Colegul săd, Andrew Stuart, era departe d’u împărtăşi această încredere. Discuţia nrnia între aceşti gentleman!, cari se aşezaseră la o masă de whist: Stuart iu faţa lui Flanugan, Fa Menţin in faţa Iu! Fileas Fogg. Pe când jucat!, nu vorbeaţi: în pause insa, conversaţia întreruptă reîncepea iu ai animată. ‘Susţii!,— zise Andrew Stuart,— ca tbte favoriseaza pe fnr care trebue să fie nn om foarte dibaciîl. — Haidea-de !— respnnse Ralph, nu e-sistă o ţară in care ar putea să se ascundă. — Ia auzi vorbă ! — Unde vrei să meargă ? — Nn ştii!, — respunse Stuart, — dar pământul e destul de mare. — Era odinioară.. zise cu glasul jumătate Fileas Fogg. Apoi: ‘Domnia ta tai acum,‘ adause el present&nd curţile lui Thomas Flanagan. Discuţia se întrerupse, începânJ jocul. Andrew Stuart reîncepu zicând : ‘Cum odinioară 1 Oare pămeutul s’a micşorat ? — Fără îndoială, — respunse Ralph.— Sunt de părerea d-lni Fogg. Pămeutul s’a micşorat pentru că îl putem ocoli uzi de zece ori mai iute de cât acum o sută de anî. De aceea căutările se vor putea face juni rep*de. — Dar va facilita şi mai mult fuga forul uî ! — Domnia ta jocî, d. Stuart!» zise Fi-lens Fogg. Incredulul Stuart nu se convinse şi, terminând partida, reîncepu : ‘Trebne să mărturisim, d. Ralph, ca al d rew Stunrt, care din nebăgare de seamă - Da. aflat un mod curios d’a zice ca pământul 'şî tăie o carte bună- , dar nu puneţi tini- --- Bine, roiesc. s’a micşorat! Aşa dar pentru că acum se pul rSQ, vânturile contrarii, deraliarile, --- Când ? ocolesce pământul în trei luni de zile... naufragele, etc. *--- îndată. Insă te prerin, că o voiQ --- In opt-zecî de zile nnnuî,--- zise Fi- --- Tot s'n pus,- respunse Filens Fogg face in socoteala d-k»l*- leas Fogg. urmând a juca. --- E nebunie!--- «Irigă Andrew Stunrt, ! --- Este adevărat-, domnilor, --- adaogă --- Chiar dacă Indienii, ar scoate şinele care începuse să rupere de stăruinţa Iohn Snlivnn,--- in opt-zecî de aile, de când striga Andrew Stuart , dacă ar opri va- partenerului 1 Mul bine jucăm îna- secţia între Rothal şi Alahabed s’a des- goanele, ar prăda furgoanele şi pe cală- iute. chis pe «GreHt-Indiftn peninsular rail wng,, tor! ’î ar scalpa î --- FăceţI cărţile atunci,--- reapunse Fi- şi iată calculul stabilit de ‘Morning Chro- --- Chiar,--- respunse Filens Fogg care le»s Fogg, căci s’»a dat rîil. uicle* : lasă cărţile jos, udăoguud : ‘Douî aşi, dom- Andrew Stuart luă cărţile c*o mână fe- De In Londrn In Suez prin muntele Cenis nule brilă, apoi aruncândn-le iute pe masă z:se: şi Brindisi, calea ferată şi vaporul.. 7 zile Andrew Stuart, căruia ’î venise reudul «Hei bine, da, d-le Fogg, da pariez pa- De la Suez la Bombai cu vaporul 13 --- la joc, adună cărţile, zicând : tru miî de livre!. De la Bombai la Călcată, cu cu- ‘In teorie al dreptate, d-le Fogg, dar --- Scumpul meQ Stuart,--- zise Falleu- leu ferată.........3 --- în practică. . . tin,--- linişteşte. Aceasta nu e serios. De la Calcuta lu lioug-Kong --- Şi în practică, d-le Stuart. --- Când zic că pariez,--- strigă Andrew (China) cu vaporul......13 --- --- Aşi vrea să te văd. Stuart, sunt tot-d’a-una serios. De la Hong-Kong la lokohama --- Nu ţine de cât la d-ta, ^ plecăm --- Fie! zise Fileas Fogg. Apoi, fntor» (Japonia) cu vaporul.....6 --- împreună. cendu-se către colegii s8I: De la lokohama la Snnt-Fran- --- Să mă ferească Dumnezei!!"" strigă * Am două-zeci mi! livre (500,000 fr.) risc cu vaporul . .....22 --- Stunrt,--- dur uşi pnrin pntrn mii de li- depuşi in freţii Baring. Le rine voio*... D« la S*nt-Fmncisc la New- vre (inrt.0'0 fr.) cS o ciSIStorie făcută in --- Două-zecî mit livre î --- strigă Iohn Jork CU calea Vrută.....7 --- aceste condiţii este cu neputinţă. Sullivnn.--- Donă-zecT mii livre, pe cari o Dh la Nuw-Jurk la Londra cu --- Din contrn, fonrte cu putinţă,---res- întârziere neprevăzută te poate face s» le . alea ferată şi vaporul --- pnnse d. Fogg. perzî ! In totul. . . .00 zile. --- Hei bine, fă-o d-ta. --- Neprevăzutul nu asistă,--- respunse --- Du, opt-zecî de zile I --- striga An- --- Ocolul pămăntulut In opt-zecî de zile f simplu Fileas Fogg. TIMPUL 'i'iulUt, ceea o.« jiirevtnl«*i- Esta.Invcdc-ţv pent-ru nuna rk irtivarnnl vijstru ou va nvaii oier ufljitt furcii d’n res-rftni»e o uiajcititati .-«ifecinJii şî ne-pulţuniitft. Pantrnceî Fiind-iii In noi majoritatea este fure guvernează, şi n:i-tumlniinte en are in ilisposiţia ei mi-.nrritaten. itriufl. educa, ia, avuţ.a şi io inteligenţa. ,Va veni ziua rftnd. in statul New rt'orkului. o mulţime fftrft instrucţie, ffirit vatrft şi fărft mijloace de truifl. ■va avea sft aleagA representanţl pentru Adunarea lor legiuitoare. Mal este oare de Îndoit asupra eindid.nţilor ce vor alege ?' l)'o parte, vr. fi un b.Artiat de Rbat careva ln demna Ta rfilnlarl». la respectul drepturilor c&ştigate. la o'iservarea srrn-0 nloasft a legel : de nltft parte, un uemagog declamftnd contra tiraniei cipitalulul şi contra inegnliWlţer condiţiilor. Pe care d>n aceşti doi can-oidaţl vor prefera el 1 .Constituţia voastrlt bU toată ln ţ.Anze. ancoră n aveţi. (Jvir <%năn-tui ton ia all sat! aud no anehor.) Precum am zis deja. Îndată r. o ţară alunecă p'această cate fatulă de unde civi lisaţi» safl Imertaten trebue să drapară, saă un Cesar ori un Xa-puleon va lua fiAtiei*- guvernului cu o niănâ fermă, sO repnbliea voastră va fi devastată de barbarii se-cmu/ul al XX-leu tot aşa de cumplit ca Imperiul lloman ln al V-lea secol; cu acestă osebire că Huni şi f andalil, cari prădaţi Imperiul Roman, veniail d iifnră, pe căud Hunii şi Vandalii voştri v.»r fi născuţi la voi de Înseşi instituţiile voastre." CRONICI SCMTIFICa — Cu tontă stăruinţa depusa de gnvern şi particulari; ca tonte cercetările oamenilor de sciinţi şi de prrvftica, Alocam te întinde dîn ce în ce mnî mult ?rt podgoriile francase. Ia «fla/nenea împregiururi jnistrui agricuRareî adresat către Vcademia de sciinţe cerându’i ca să’i n-Mte ce mesurl trebuesc luate pentru ft margini pre căt este în putinţă întinderea filocsereî. Academia a şi nnmit o co-niuiune compus! din D. Dunuig, Milne Edwards, Dnchartre, Blanchard, Paeteur, Tbeosrd, Herve-Miiugun pi iuspectorele ocoalelor veterinare D. Bouby care a fost raporta turele corn ieri anei. Intre alte observaţiani făcute de comia-iiane, ea insistă ca omn) si na devie el imuşf coajutorul filoesere! şi să’î grabeaa că mişcările sale de migraţiune, transpur-Mhtd’o ca viţa dintr'o loealitnte iatr’alta Comifisionea recomandă ministrului me-annle c« urmează: 1. De a popri esportaţiunea viţel afară dtn localităţii» filoeserate; 2. De a popri introducerea şi plantaţi înntfa de vita din viile filoosHrate în regi am le neatinse pene a*tă-rî de această in «acta ; 3. De a smulge viţa şi a o arde pe Ioc dimprennă cu foile, radăcinele şi aracii ori-onde ra apărea filocaera, desiufec- — Dar, d-Ie Fogg, acest timp de opt idei de zile na e calculat de cât ca un fiuriroom «I timpului trebuincios ! — Un minimum bine întrebuinţat a-ange îft orT-ce. — Insă pentra a nn perde timpul,tre-»ne să sări matenmticeşte din vapor in va-fj* 1 * *® şi din vagon in vnpor. ““ Voii sifi matematic^şte. *“ R • glumă! — On bnn englen nn glamesce nici Iată când e*te vorba de ou luorn aşa de ieriofl, depsrisre, — respunse Fileas Fogg ®ariez două-zecî mii de livre contra cuî f® voi, că voiţi face ocolul pământului io rjpf-zeel de zile sau, noi-spre-zece sate duâ Scî ore, 8*a o mjtă cincî-Bpre-z.ece mildoă ate minate. Primiţi? — Primim, răspunseră d-niî Stuurt, ■llentin, Sullivan, F^nsgan şi Halph, apă ce BTfl3 înţeles împreună. — Bine, zise Filean rogg. Trenu 3 îa DonvreR pleacă la qpt ore pntrn-itecî cinci minute. U voifi lua, — Cliiar astă R6ora?~ întrebă Stuart. —* Chiar astă s«*»ră, — re«pnn«e Fileas >gg Aşa dar,— adăogi e1 ooneolUind nn lendar de posiinar, pentra că e azi srcurl 2 Octomvre, trebue să m6 întorc tăud in a elaşî timp intr’uu mod energic terreuul; t. Ue a dezinfecta păoiîntTiî şi viţele iu perimetrul bănuit oare ro uflfi intpri*- ginrut localul,defrişat; u. De a deşi n fee ta viţele intr’nu perimetru de precanţlnne în preginrul celnl precedent. Aşa dură cornissiunea AcnrlemieT reco-nutndă i»ceea-ce a reromnndat viliuultorii practici de la nppariţiunea filocserel: poprirăţi de a importa viţă din localităţile bântuite Ş‘ distrugerea prin foc a viilor filocseni te. Faţă en măsurile energice ale guvernului france?, noi suntem datori a lnn celle nuu urgente d’sposiţtnnT pentru ca biurouril© vamale să fie cu cea mal de nproupe priveghere pentru ca nn cum-va să se introducă fn ţ^iră viţă f*atl «pomi roditori. Snntem convinşi că şi particularii ale cărora interese sunt ameninţat© ror veni singuri în ajutorul administraţi unei. 1). Ministru al agricultnreî a dat şi in anul acesta ca gi în cel precedenţi o circulară prin care popr*-sce importaţi unea de viţe şi pomi: rPmftne aenm on privegherea sS se facă cu ptricteţă. v.— Din tonte părţile sosesc meniorinrî catră Aondemin de şriinţe asnpra mijloacelor color mai nemerite pentru a distru ge lilociera. Acum de cureud D. A. Kom-mier comunică Academiei o senă de espe-rienţe făcute cn scop de a combate filoc-sera dnpă rădăcinole viţel D. Hommier propune ca să încerce sărurile safl ocsidil de merenr, de plumb, do arama, de /.inc şi alţii dizolvaţi in iposnlfiţr alcalin! (po-tasfi sad calce). Maî toţi insecticizii cercaţi penă astăzi uil fost descompuşi de către element») constitutive alle pământului şi ud devenit nevetamutorî pentru filocserS. Acizi! aO fost saturaţi de către carbonatul de c.alce; alcalin urile aau disolnţiunile metalice ou reacţiane alcalină, nd fost săturate de a cidnl carbonic sad de către acizii negri studiaţi de către D. P. Thenard ; în fine sulfuri! au fost dt?scompnşî de cătră ( siri de fer. Nu este oare permis de ■ sj»er*n, se întreabă domnn Kommier, că i-pofosfiţiî dubii, cari sunt solubili în apă }\ asupra cărora nciz.il pământnluî u’nrt acţiune, vor oflferi mal urnită rezistenţă şi ca vor face au piară filocsera fură ca sa vateme viţa ? E.«perienţele ce se vor face aQ să do vedească dacă propunerile d-lui Kommier aunt practice. (R- Sc.) P. 8. Auretianu. Adresa votată de Senat şi Camera deputaţilor a fost presiuta tă Sultaunlaî. Muu ten«jgrenii itaraosc să obţină un ri^puns prompt şi definitiv. Belgrad, 0 A|«riliV. 1). Kisticl numit senator, remâne minis-trn de externe şi înlocaesce pe preşediutele «omulLuliiI. D. de Belsolme consul al Franciel, a murit pe neaşteptate. Berlin * Aprilie. D. C»mrh'"*i-6n, ministru d« esterne ţi d. Hnlow, secretnr de stat Iu oficiul exterior sunt destiniţi pentru n iulecui pe d. Bisiu»rck. NUUTAT1LK ZILEI 0 mutare curieasâ. AflSm cS d. N. Jonesou ',T-u ii.ut.it turitbnţele diu Ministerul de Esterne ‘nainte de siintnl tieor-(ţe. Caro să fie o*osn? Nei>lrtn chiriei? D. lîrătiunu prau este crud ! Apoi d-su ft plutit? Citim In .Curierii 1 -Ha In sun :* Cum au a petrece funcţionarii Sf Ser- Dat rl. Am zis mul zilele trecute, că neno-ucireu cîmd vine aaupru cuiva, iu cur^e aQ mnî oijtiifut: cute 50U0 (1. s. 2Ctd Mo. 12 ;i a. 1150, N0. 88; ciite 3000 fi: 8. 208, No. 68 şi 8. 2:16:1, No. 88; ciite 1 5'ib fi. S. Z'.IJ, No. 15, S. 617, No. re ţi S. .1737, No. 80; elte 1000 fl; S. 268, No. 112, 8. 27.17, No. 32; S. 2'91, No. 26 ji S. 2991, No. 26 ;i 8. 1150, No. 75, ,i iu fine au cuştigut ; cute .00 fl; 8. 116, No. 9, 18, 1.3 , No. 95, 8. *68, No. 15 ji No. 56. S. 293, No. 34, 61 şi No. 3, t. 647, No. 65, S. 980, No. I, 19, 20, 23, 35, 05. 71 şi No. 7'J, 8. 2359, No. 19 şi No. 68, S. 2688, No. 31, S. 2737, No. 12 şi No. 43, S. 299 I, No. 0, 33 şi No. 97, s. 3097 No. 56, 67 şi No. 93, S. 3272, No. 2, 34, 36, 71, 87 şi No. 91, 8. 3737 No. 32, şi in fine 8. 4150 No. 11 şi 45. — Cele-l'alte câştiguri nemenţionate aici, aunt de câte 2 00 fl. minimum. (Losarî comunale viene/.e.) La tragerea ln sorţi, făcută ieri, asupra serielor şi câştigurilor din impmnintul oraşului 37iena dîn nnnl 1871 in nnma de 30,000,000 fl. h’uQ tras următoarele 12 serii: 53, 71, 491, 859, 937, 1011, 1159, 1200, 1559, 20 85, 2277 şi 2722. Din Rcestea afl eşit urmâtoarele 20 câştiguri şi anume: câşti-din ţoale părţile şi pare cu nu are finit, ) ^ul ,.rmcipnl de 200,000 fl. In Ş. 937 No. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privai al .TIMPULUI.* (Agenţia Havai). Vieri . e Aprilie. 8e ai-nnţă din Conftantinopo', ziarului jFremdenMatt*, că «nltanul a conferit marelui vizir marea atea a ordinnlni osmi-nie ca placă în diamant Snltannl acordând această înaltă recompensă Ini Edhem Paşa a voit rii’I den o dovadă de reennos-cinţu şi de aprobare pentru politica ce vizirul a ţinut. Constantlnopol, fl Aprilie. Situaţ unea e tuereu nesiguri,. Turcia nu deaarmează. Ea va trumite o circulară puterilor. ca dovadă că nhrmaţiunea noaatră este foarte esactâ, mal iată încă nn esemplu: Sciţi, onorab. lectori, miile de aupriinărl şi ciuntiturile de snlure ce e'nb făcut de şi serviciile şi ntribuţiunile no remaanrelenşl ba poate ulii multe, credeţi că diu aată canau evroiî cămătari ce au reuiae cu a-ceeptelu in bn/.urărî, a funcţionarilor lăsaţi pe strnde nu vor acuma să mal deie absolut nici un ban chiar pe luni servite. Aţi aflat că nu s’a primit lefile de trei luni şi că onoreb. Cameră a’a milostivit a vota o lege spre a le mnî lua din mi cele salsre ce li-a mal rămas încă cinci la sută sub titlu de patentă licenţă sau tacsa condeiulnî şi nmî ştim ce e. E bine, după tonte ncesle suferintl speram că măcnr de Sfintele Paaci când şi din cel condemnnţî 68 graciază, li se va îndulci şi soarta lor achităndu-lise retribu-ţ'uuile cel puţin pe lunile servite, insă fatalitatea e fără sfirşit, nn ordin asprn sub pedepse chiar de destituiri se prim la Casierie de a nu se elibera nici un ban nimennl, ast-fel că bieţii funcţionarii vor remăue serbătorile aceste se uu aibă cn ce lua o haină nonă, o lumânare, două trei oca faină pentru cozonaci, câte-va oauă a le boi şi o bucăţica de mied, de a duce familiei apre a petrece şi dânşii zilele puscilor după obiceiul strămoşesc. Dar ce să mai zicem despre acele sermane văduve şi infirmi care aQ căte 30—40 lei pe lună pensie şi care nu'şi aQ lunt'o pe atâte luni. Avis celor ce umblă după funcţiuni şi Deuioaselelor ce nu vor a se mărita de cât după funcţionari, iar pe D. Ministru Dumnezeii să'l lumineze. TEATRUL NATIONAL Intre multele afişe de Thcatrn, cari de câte-va zile innndă cu representanţiî de spectacol ne credem dntorl a pune sub această rubrică importanta piessa a Iul V. Sardou, institulată (jARGAUNII. (Le pa-pillon) ce se va represinta la 28 Martie (a dona zi de Paiice), in care vedem fri-gorând ca iafaqirttorl mal mulţi fi mal multa arti«le. oc bm mai ranias a na d lectn. Ca cronicari fideli anunţăm essecu tarea acealel importante scrieri. 86; al 2-a de 30,000 fl. la S. 53, No. 62 şi al 3-a de 10,000 fl. la S. 53 No. 21; aQ mul câştigat căte 1800 fl: S. 74 No. 55 şi 91, 8. 431, No. 54, 8. 1559 No. 97 şi S. 2277 No. 16; în fine aQ câştigat căte 300 fl: S. 53 No. 49 şi 56, 8. 74 No. 75 şi No. 95, S. 1011 No. 41 şi 68 S. 1159 No. 10, S. 1260 No. 55, S. 1559 No. 69, S. 2085 No. 48, S. 2277 No. 96 şi S. 2722 No. 67. — Cele-l’ulte câştiguri sunt de câte 130 fl. miuimum. (Losurl *Rudolf,.) La tragerea serielor şi a câştigurilor împrumutului pentru fondul spitalului cr. reg. şi principalmente pentru institutul ‘Rudolph, de la 80 InniQ 1864 în sumă de 2,000,000 fl. att eşit următoarele 28 Serie: No. 233, 231, 323, 325. 473, 537, 609, 1006, 1011. 1183. 1277, 1551, 1552, 1569, 1587, 1898, 2095, 2200, 2311, 2430, 2489, 2537,31 10,3170,3493, 3727, 3850, şi 3864. — Din acestea s'aQ tras următoarele câştiguri; cel principal de 2u,000 fl. la Seria 3850 No. 13, al 2-a de 4000 fl. la Seria 1552 No. 48 şi al 3-a de 1500 fl. la S. 294 No. 38; aQ mal câştigat: câte 400 fl. S. 609 No. 48 şi S. 1898 No. 3: câte 200 fl. S. 234 No. 15, Seria 2130 No. 41 şi S. 3727 No. 4; câte 100 fi. S. 173 No. G, S. 537 No. 50, S. 1569 No. 22, S. 1587 No. 26, S. 2311 No. 34 şi S. 3140 No. 7; câte 50 fl. S, 2j3 No IO, S. 323 No. 38, 8. 473 No. 16, S. 609 No. 10 şi 42, S. 1183 No. 43.S.1898 No. 34 şi 35, S. 3493 No. 41, S. 3727 No. 47 şi S, 3864 No. 30, şi in fine câte 30 fl. S. 233 No. 43, S. 234 No. 35. S. 123 No. 11. S. 325 No. 23, S. 1011 No-10 ;i 29, S. 1277 No. 17 şi 20,S. 1569 No. 15 şi 30, S. 1587 No-41,8.2095 No. 38, S. 2200 No, 8, 17 şi 45, S. 2311 No. 2 şi 7, S. 2430 No. 43, S. 3140 No. 19, S. 3493, No. 22, S. 3727 No. 19 şi 44, S. 46 No. 50 şi S. 3361 No. 34________Cele- l’alte câştiguri sunt de câte!2fl. minimum. CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEFISE B*ievrtiae{, 25 Marti» 1877. Ia Londra, ohiar în Acest salon din Ke-form-Clnb, Sâmbătă 21 Decembrie, la opt ore patru-zeci şi cinci minute seara ; iar - eitorceudu-me, cGle doii-zncl mii livre depuse acfcnalmente la fraţii Baring vSapar-ţiu cn drept, domnilor. Iută o chitanţă pentru aceasta sumă. Un proces verbal asupra pariului seîn-cheiă îndată de cel şase co-intereanţl. Fi Fogg remăsese rece. Nn pa rin se, de casă câştige, şi nn îngagi se cele doi-/eol niil livre—jumătatea stare! sale— cât în prevederea că v» cheltui cen-i altă jumătate ca să poată ishuti in arest dificil, ara putea chÎHr zice, ineseentabi! prqject. Cât pentru adversari! sPÎ, eî pariaţi niişcuţ! nu din cnnsa valoare! parin- 1 ui, ci pentru ca>I făceaţi oare-carî scra-pulurî d u lupta in aceste condiţii. Şapte ore aunefi Htuncî. Oferiră d-lnl ’ogg d’a gaspend» vlnstnl ca să se poată prepara de drum. ■Snnt tot d'a-nna gata respnnse impasibilul gentleman, împărţind cărţile: € In torc cari,— zise el. Domnia tu jorT, domnule Rtnart,. (V«\ urma). •Monitorul Oficial» ne spune că cole-ginnle electorale pentru Senatori s’aă convocat la 21 Aprilie (coleg. 1), U 2U Aprilie (coleg. !f) şi 1a25 Aprilie (coleg. Universităţilor.) Iar ziarul oficios •Românul» ne spune că s’atf convocat Ia 18, 19, 20 fi 21 Aprilie. I*e care din duol sa credem? Nu cnm-va şi aci este vre una din acele păcăleli electorale de cari sunt atât de dibaci radicalii noştri ? EMte necesar un co* municut din partea Românului., LU8UIU STREINE (Losuri de oredit) Cu ocariu tragerii la sorţi, făcută ieri Hsnpra serielor şi câştigurilor iu privinţa împrumutului diu nstitutul de credit c. r. nustr. priv. peti tru comerciu şi industrie, de la Bl Martie 1858, in sumă de 12,000.000 fl. valoare austr., R’afi tras următoarele 14 Rerie annme numeri!: 110, 208, 293, 047, 0, 1H7, 2 .59, 20S^, 2737, 2991, 3097, 3272, 37 -7 şi seria cu No. 4160. Din u-cestea cu câştiguri afl fost: câştigul principal cn 200 No. o, şi SC1RI SOSIT! CD POSTA Dffl URMA Londra, 5 Aprilie. Cele ma! multe foi vorbesc despre concedierea principelui Bisraarck, accentuând asupra marilor fapte ale cancelarului. Standard» speră că Germania nu va pierde încă pe acest bărbat şi că de aci înainte va conduce soarta mare! naţiuni, pentru a cărei unire el a făcut mai mnlt cu orî-cine. Această foniu vede un augur favorabil pentru conservarea păcii, in împrejurarea că principele a ales momentul de faţă pentru recreaţiune. Ticna, 5 Aprilie. Scirile din Constantinopole nu sunt satisfăcut 6re; Porta se pare a aven de gând, să repeteze periculosul joc, jucat cn oca-sinuea conferinţei. Turcii zic, cu protoco-nl este »o lesiune a demnităţii.4 Alt-fel trebue să mal aşteptam, ducă Turcia, in momentul decisiv, va avea curajul cuvintelor sale. Cracovia, 5 Aprilie. După scirile sosite acum din Kiew, Pagul n debordat cuusâad muri devustaţinni. Terespol este inundat. Iu Rusia s’aii confiscat nisce broşure, Cure cereuă libertatea Poloniei. S*ati făcut cAta-va arestfirl. Calea ferată rusă ce merge până la Un-ghenl, s’a împreunat Ia 81 Martie cn ca- lai treilea cu 20,000 fl. s. 2688, No. 37,1 lea ferată Română d'acolo. valoarea C« r«U orr»m« fXout Oblig. Rurale • 10% 1&64 91 91 >• * » la sorti --- --- --- Impr. Opp^nh^im fto/0 18^6 --- --- --- Oblifcţ. Domeniale 0o/o 1871 81*/* 82V. 82 » * eşiU*la sorti --- 97 » Credit fonc Rur. 7% 74>/i 75i/i 7»'a > Credit fonc. Urban --- 85 --- Imjir. Mun. Cap. 80% 1875 --- 75 --- P»*n.il 00; dol.aixU fr. 1( ISO --- AcţilCăile fer. rom. y*/0 I8A8 --- --- --- » priorităţi 6% 1868 --- --- Dacia C-J* de A«*iti. mm --- Act. (fr. 500) 9°/o 1871 380 201 --- România C •• de Atsig. Act. (fr. 200) Bo/o 1878 50 66 --- Mandat*»........ --- --- --- Impr. Municipale fr. 30 --- 21 20.80 Act. financiare Române 8% --- --- --- Căile ferate Ottomane Act (fr. 400) 80/, --- --- --- Renta Română . . , , . . r~ --- ** CUCOANE Oblig. Rurale p. Octomb a. c. --- --- --- » Damentale .... --- --- 971/, » Fonciare rurale . . --- --- --- » Comunale .... --- --- --- DEVJ8E Paris.......... 19 98.90 99 Manei)le ........ --- --- tir J ; ,6.4........ --- --- --- \n/e i......... --- --- --- Londra......... --- 2497 V, 14971/, m.-*!..... --- --- --- Hamhurg........ --- --- --- Amsterdam....... --- --- --- Viena......... --- --- --- Berlin ......... --- --- --- Lipsea......... --- 121*/l --- Kseompt . ....... --- * --- Lira Ottomanft...... 22.71 32.72 22717* Galbenu auitr. . . . • • 11.77 11.77 Aeîo c. Argint’...... - * U RSUL V1ENEI 6 Aprilie (st. n.) 1877. Metalice........................ 63 00 Naţionale....................... 67 80 Renta in aur.....................77 15 Lose............................110 50 Acţiunile băncel................817 — Crediturl...................... 150 50 Ljndon.......................... 122 4U Obligaţiuni rurale ungare ... 74 80 , temeşvar ..... 72 25 , tranailvaue .... 71 80 Argint in mărfuri............... 107 40 Ducatul.......................... 5 74 Napoleonul........................ O 7a Marc 100 ....................... 60 10 CURSUL DE BERLIN 6 Aprilie (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române . 12 70 Obligaţiunile române C °/0 . . . 50 60 Priorităţile căilor fer. rom. 8°f0 . 55 75 împrumutul Oppenheim ... 87 25 Napoleonul........................ 1P 28 Viena, termen scurt.............. 165 80 , t lung.................... 164 80 CELE MAI ELEGANTE, BtJNE Şi eftine HAINE BÂRBATESCI şi de Copil NE VINDE NUMAI LA D. SCHWARZMANN 4 C'ie Colt»! Stradal C«rol L K«. 1 la Podi! U Ttatri. Ou Ml Elegant 1)E P R I M l - V A RI de la fr. 35 pi'ng la fr. 70. UN PARBESIU ELEGANT DE PRIMÂ-VAR de la fr. J5 p£n6 la fr. 5fi. FABRICE : Wisna, Presburg, Proinilz. XAGA8INE: Brâila, Galaţi, Focşani, Ber-lad, Câlâr&şl, Craiova. ANUNCIU IMPORTANT CEL MAI MARE SI MAI RENUMIT MAGASIN de pentra BARBATI. DAME SI COPII ■ub firma de SAL WE1SERMAN I-, A. VULTUR Strada Carol I No. fl. (Curtea veche vis-â-ru de farmacia BiisdCrfer) A se feri d’o | alt! firma imitata la Vultur ţi a nota bine la No. 6. A se feri d'o alt& firm& imitata la Valtar ii a nota bine la ’ No. 6. Ad sosit pentru sesonul de priml-rdr4 fi Încălţăminte de Bfcrbaţl ln tdte formele (faion andinis şi briUuique), de Dame (faaon american, Nord-pol şi Mexico) şi de Copil (ln fasdoele oele mal noul.) Aceste mărfuri fiind efectuate din cele mal renumite fabrice din Europa şi sub-semnatu) este in stare d a concura cu orl-cine tn acâstă branchfc vin^nd cu preţarl mal reduse de cAt ori unde) jai e plecata sa mvitaţiune ruirănd pe onor. p. t. public şi înalta nobilime d ai ineuragia CU nu-merdsele visite şi a d-lor clientelă. Cu tâtă stima. Sil Weisermtn CEL MAI MARE MAGAS2N DE HAINE CONFECŢIONATE şi DE ARTICOLE DE MODA ,A LA HELLE JARDINIERE* •9 O 15» K3 JET (illllllll ti m -0 Colţul Bulevardului si Stradei Mogoşoiel, Casele Grecenu 20 -- ESPOSITIUNEA DE HAIN E Invit pe Onor. Public Rit bine-voia9că a visita magasinal meî, unde va jţSsi o Esposiţinne de haine confecţionate cum n’a fost încă Iu Bucureşti, ţi anume- «r COSTUME COMPLECTEI REOINGOTS Şl JAQUETE CU GILETCELE LOR 1 PARDESIURI IN DIVERSE FASOANE din stofele cele roaî moderne ale Resonnluî de faţă, şi croita dupe jurnalele cele maî none. Preţnrile sunt espuee în Galantarele Magasiol pe Strada Mogoşoiel şi Bulevardului şi ie pdte eonvinge ori-ciae că am remas fidel devisieî acestui magaein : OOKTSTJ3VE MARE SX X^EiETIXJRI FOARTE MODERATE. JOSKF eRCMBAUM , A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bnlevardnlal ţi Stradeî Mogoşoiel, Casele Grecenu 20. NDMAI MARELE MAGAS1N DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI n SERVICI0 PROMPT. îu l’nlntul „Dsicia" (colţul Mogoşidiel şi Lipscani) snb firma A TT ■ ■ O d MM ESTE I5 TOT D’A-UNA BINE ASSORTAT. PRKCIORI 10DERHI. fS TT R A. MB A. CAROL M ,LA STEPA ALB \* AVIS IMPORTANT Inieiul şi r^n- mitul Magasin de UCALTUMIKTÎ PEHTRD BABBATI, MMI SI COPII sub firma PHILIPP GOLDSTEIN »LA STEUA ALBA' Strada Carol I No. 6, (Curtea veche) via-k-via de Sigiamund Praeer. 9oiindu“mi de curând din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, cu care stafi in relaţiunl intime de mulţi uni, un mare asortiment de diferite mărfi dupe faatinele cele mal moderne şi lucrate cu cea mii mare aoliditate, d. e. pentru Dame : Poloneae cu naaturl in t6te formele, Sandale, Pantofi, scl.j pentru Bărbaţ : Qbete de vaca, Maroquin, Maioquin aalon, Pantofi 51 tot ce se atinse de încălţăminte bărbătesol, a^menea pentru Copil t6te felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele, vc rog a vâ convinge de adevcr. Aceată magasie este una din cele mal vechie din Capitală, ca-e şl a câştigat o reputaţume de delo mal frumdae pentu aoliditatea şi eftinătatea mărfurilor, ş' «per, că şi în viitor voiti 6 onorat cu Clientela U-v6stră. PHILIPP OOLDSTEIN, Strada Carol I No. S, (Curtea Veche) vU-a-via de Sigiamund Prager ,La Sldua alb&«. Tînmiii rinf '•; J-/vj 1 LI Cil I I 1(A t'j anulQ carentfl, 0 casă strada Herăstrău No. 60, cn 0 ca" mere sas, plus antrele şi cele alte comodităţi, tote spaţiAse, de desubt sufragerie spaţi6să , cămară şi odae de servitori; 2 pivuiţi una boltita de vinuri. Dependinţele jos snnt: bucătărie, sp&lătoria, 3 odăi de servitori, grajd şi şopron t6te spnţiose, grădină, curte pavată spaţiosa şi cu puţ. Doritorii se vor adresa chiar la D-nu chiriaş actual ce o locuite. 541—S. Frumos apartamentu, mobilat, de închiriat Calea Mogoşoiel No. 138, vis-a-vis de Ministerul Finuncelor. CAI şi TRASURI de reapare aceeaşi adresa. 531 — 3. ŞE A FU IE CALEA M0GRE10EI N' 20- VIS-A-7IS DE GRAND HOTEL DE BULEVARD CASA GEECEAED \m societate I m plrn mm de olanii si AlMtnri io MMm aduce la cunoscinţa onor. el comitenţi că t6te filialele aflăttire tn România trebue să fie desfăcute irevocabil pfină la Pasci. Acostă oiroonstanţă pe de o parte, şi cursul cstraordimir de mare al aurului, ne pun In posiţinne de a putea reduce îucăcuinnlt preţurile deja fdrte eftine. spre a da O probă fiecăruia de eftinătatea la care penă acuma n a ajuns încă nimenea. O COUClirenţli vină ea de oricare parte, este dar illisorie. căci ln Uur.uresul n a esistat încă p6n6 acuma o desfacere aşa de adevărată şi seridsil. Spre dovada mal mare a celor ise de mal sus să se observe preţurile curente reduse şl notate mal jos. şi mal beneficiâm şi Ia cumpărări de 50 franci 3 °/o la cele de 100 franci 5°/o şi la ce e de’200 franci 1 0 °/o. Representanlul Societâţel fabrice! de Olandă şi Albituri. Preţul curent dupe scădilmcntul de 45 |0 cu preţul flesat. Baţi sie a */* du/.nit Biitiste Hp '•opîT a . .... , , Omdâ dp Rumbnrg . B tivfy pnglespsrî, finn .... , mgles. ca bord. col. tivite Trompe şl Şervete Prosâpe de aţă curată . > , damasc............. Şervete de mană............... » > dan mec ... > , , englei . Feţe de mese a 1 burată PfcUtrn 6 p«irs6ne albă de aţa . fr. G 50 fr. * > > > > danuiţc » 10 — > > 12 , > >20 > » 12 > > cjual. I.> >33 — > PiYmlilrle de coţî Pânfjă de cnsă fr. 38 — copil >40 — inainte acum fr. 1 45 fr. 1 — . G — , 3 50 , 10 — , 5 50 , 4 25 . 2 25 a V, dnzirui fr. 8 50 fr. 4 50 » 13 - , 7 - , 8 — , 4 25 , I! 25 . 7 50 . 17 - . 9 - 3 50 5 50 10 50 18 — > Olanda de munte >55 — > > > Ş»l**“ia * 60 — > Pânfjă de Olandă >00 — > , > H-lgia > 110 — > ], . Rumb. >170 — 1 > Bucată p. 7 cercefarî 3 coţî Int >72 — i > > > de Romb. >00 — Rnfe de Dame Cămsşe de Şiffun cu şnur . . . . fr. 5 50 > v > > broderie . . » G 25 > » » » Entrwdeux > 8 — fr. 1G 50 22 ___ ! 30 - > 33 — , 50 — > G0 — > 90 - . u - > 50 — înainte fr. Cămaşe de Olanda ca br. de mână , 13 — 9 > > > Entredenx >15 — > t , de bat. forte fine >24 — Camisoue cu cerouleţe............. 4 50 > cu broderie.............> 5 50 , de luxe co broderie . . > 13 — Pftutal6ne cu cercnleţe . . # > broderie . . > de Piquet . . . Fuste de costume .... > cu Şlep............. , > broderie .... * » , şi ca Şlep Bule pentru Cavaleri Canmşe de Şiffon ...............tr- n * ■ > > p pal sta • • • • > • > Olanda colorată ...» » > Cretton franţuzesc . > » cu broderie .... * > ca piept şi manşete de olanda > > de Olanda forte fină ...» Pantalâne de Olauda............... • » Rumburg fine . . > HI verse Şorţuri de copil................fr. 2 75 fr. G 25 9 — 12 — 15 — S0 — o 8 — ii -8 -10 II 19 0 50 9 - 75 50 50 50 50 Duzină Gulere de Dame . . > 7 50 /., . > Bărbaţi . . . , 5 75 Pepturî brodate . . , 15 Ciorapi de Danie . . , 23 , , bărbaţi ... 17 — 1 Bucată Flanele...* 4 5' ti , de llarbe p. copil ... 5 75 CklilAţile mul bune se ffltsesr asemenea ou preţurile cele mal convenabile, Din cm.a .conului Inaintat.c vind cu Preţuri fi mal reduse: Piquet, £a/uri( flanele, ciornpl de aţd, pfnprhnr, Alinturi pcefru dame de pufuf., fi mat ales da tcmarcat ftltute (int cu broileril, Oarm ei < jmtru dom!, Cracate pentru cm njrr» et ore Knt.ele.eCVaire.fi Snlrete eu dantele, , in fine c:\te-va sute cupons din remOf.ţele de Olanda ou 60 r'o rabat. - - ■■ şi tâlc uneltele ntlatu. e acimv. ai nmffasie, sunt eftin de vCndare. se afla Calea MogCfOl No. 20, vis-a-ria de.Orand IlCtcl du LLoulevard, casa Qrereanu, e. fy dnmr. Knt.ete-cr ^ \ Itafiurile fi M .(taeinul si „dacia" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE în BUCUEESCI Conform arc. G1 din statutele societăţii, face cunoscut d-lor acţionari ci: A CINCEA ADUNARE GENERALA a acţionarilor Societăţ?! .Daria' se va ţine Jonl In 28 Aprilie g. v., 10 Maio s. n. f877, la orele 1 după amiază. In palatul societâţel, din straaa Mocroşdie. La ordina ^ilei vor fi următdrele chestiuni : I. Raportul general. II. Inoheerea locotelelor pe anul 1876. IU. I’ropunerile cari s’ar putea face de acţionari, conform art. #8 din statute, s6ă do consiliul de Admini3traţ.une. IV. Alegerea a doul membrii al consiliului de administraţiune conform art. 24 din Statute. Centru exercitarea drepturilor d-lor Acţionari li se atrage atenţiunea asupra urmStdrelor articole din statutele Soeietftţel: Art. 63. Spre a face cine-va parte din Adunarea generală, trebue •ă fie posesor de cel puţin 5 acţiuni, cari daâ dreptul la un vot. Nici un acţionar nu va putea Întruni mal mult de 10 voturi pentru dânsul şi alte 10 ca mandatar, ori care va fl numârul acţiunilor ce va poseda săli va presenta. Art. 64. Nimeni nu va putea repreienta pe un acţionar dacă nu va fi Însuşi acţionar. Dreptul de votare »e va legitima prin depunerea acţiunilor ln Casa Societăţel cu 9 Drigifanl Miscbet I Negru Vârtot , Odobeftl I Radacble | Tămâliai V I N T7 B I sthbinb en greu şi eu detail De Champagt* iii De Rhin I Malaga 1 Charry » Bordeaux [, , Ungaria i|i Madara | Muaoat Lunal Nu pdte c*mcura nimeni cu mine nici ln pririnţa calităţii vinurilor fi nici ln ceea ce privesce preţul lor. N9. LUţuaararU Diferite Ctflnâcar» vleux yi ||n Champagne. Ţuioi veche nalueală fl Unt-da-len>n de Toacana. TVT. THEODORESOTJ. De închiriat. K Academii No. 20, doritorii ne vor adresa Calea Mogoşâieî No. 101. DOCTORUL ŢL FEL1X b’r matet IN STRADA CAL0NFIRESCU No. 3 la spatele liotelalal de Londra. Tipografia Thi«l k Wrten Palatul .Dacia*