MARŢt 11 IANUARIE.________________ A BONA MPNTETjE IN TOATA liOMAMA-' 1> an.................... . I.. i'. <8 Pe 6 Urni....................... Po 3 1 -i .................... » 13 IN TOATA KUKOPA: Pe m ......................... » 60 INSSKTIU.VI SI RECLAME: Uni» 'I* SO litere petit, pagina IV, ? bani. p, pa^in» UI, 80 bani, po pagina II, î lei noul Reclame 2 le! noul linia. Un număr In Capitală 10 bani. No. 7. ANFL 11. — 1877, TIMPUL piAH POLITIC, COMERCIAL, INDUSTRIAL ŞI LITERAR. KSSE IN TOATE DILELE DE LUCRU -A.KI UNCIURI 8o priimew in • iruinAUto: [,* IJ-nij //aWf|. >tein A Voglcr in Vienna, IValfiichgHw Io A. Oppelik in Vienna, 8' uhcnh-wt<.i î ; jj,|/Jo{ Mosk in Vienna, Seilentitte 2; Vincent Ilrtlicka n Vienna, T«inf»IUtraa*e 17 ; Philipp IM) in Vienni, K -henbachgiuw» H; £. Ijing nnBn Generalul IgnatiefT a Decembrie ijiicea: „Părerea nostră este să lăsaţi pe „cel din partidele cari vă acusâ ast-„fel şi vă paralisăzâ, să ia guvernul «şi respunderea.* Ce alt puteaţi să ascundă aceste cuvinte de căt o mare slăbiciune şi apropiatul sfârşit al cabinetului Brâ-tianu ? Unirea democratică, mal jună, este şi mal francă. Ea deja se aruncă cu furia lătrătdre asupra celor despre cari crede că sunt destinaţi a moşteni Puterea. Chiar In retragerea d-lul ‘‘uuitrie Sturzea vede „putinţa d’a .ajunge mal răpede la ţinta fixată, .,lce Partid formidabil, partidul conservator.» Apoi mm ia vale; „Prin retri,gerea d-lul Sturzea sad „deschis du<.4 portiţe secrete pe „una se Încercă a 8e (uW K „rănu iar pe alta d. Dim. Ghica.* Şi tănăra fdie, inotănd cu plăcere In apele d-lul C. A. Rosetti, umflân-du’şl pănijele prin adiarea dragostei cu care acesta a recomandat credincioşilor sel pe d. Epurdnu, p acela care acum căţl-va ani 11 numia balau rul reactiunel scăldat In sânge, se im pacâ cu admiterea fostului balaur dar se Încruntă contra principelui Dim. Ghica, şi (jice : „Mal bine lă se lase lntrega res „pundere a situaţiunel intrigilor conservatorilor (cari intrige!) de cât „să se priimăscă In sinul guvernu lui (!) un element de străgănire şi „disolvare.* O altă f<5ie, a cărei principală legătură cu guvernul actual este diurna şi care tocuial pentru ameninţarea d’a perde acea diurnă, este şi mal francă, pe cari le am publicat deja de case, voiesc să dea un ultim a-1 3U^ lucrările preliminare ale salt capitalurilor strânse prin vieţi C0°fe.r!n^eir- ) de muncă şi economie, şi pentru is- le, “ ; ‘®ltate‘^ cercetăr.lor Tribuna* 1 lelor Şia parchetelor este oblitratorie bănda căruia desfăşură înaintea mul- p„ntru afacerile speciale ahfdiferi- ţimel uimite o pompă strâ'ucită, tră- telor confesiuni, ecsistă jurisdicţiune suri. baluri, generosităţl de Nababi, esclusivâ, jurisdicţiunea autorităţilor şi apoi undiţa care prinde pescele.... relComplecta libertate a cul-un apel capitalurilor d’a participa la I ^e^or' contra convertirii silite se o Întreprindere uriaşă ş, sigură care Usu, limbeI ţ6rer> ya fi le va aduce profit sută la sută. Vo- usul limbeI turce, cea sirenelor este dulce, dorinţa de întrebuinţarea trupelor neregulate câştig lmbătâtdre.... micul pesce se I (başi-buzucl) este absolut interZisă. apropie, Înhaţă, şi idcă’l sburănd In Cobnisarea cu cercheZl este inter- aer cu undiţa. . Z*sâ asemenea. Cel puţin aceşti Nicolae Christu, Comisiunile de control. RoberţI Macaril al pieţei ndstre,ca- Puterile vor numi două coraisiunt useză ruina unul număr mal micsdd control, cari vor supraveghea pu-mal mare de indiviZl; ddr undiţa Derea îu Licrare a regulamentului celor de la f6ia guvernamentală vă- V°^ ®U9t'ne Pe autorităţile locale ndzâ ce-va mal mult, ruina unei ţări. I pubbcg^'nerea orc^iner ?* siguranţei Isbuti-vor ? Nn credem. I Comisiunile de control vor primi instrucţiuni speciale. DIN AFARA. SOARTA PROFESORILOR SUB D. CBTD In unul din gimnasiele din capi- llll. ) OticiijRole fol nu se afieac il’a lovi in pal.it, orl-c&nd intoreaele tic coterie le coiminilil acosta. Reproducem aci după o corespondenţă originală, textul memoriului supus conferinţei de către Lordul Sa- ... , . , ■ lisbury la 16 ale curentei, şi care Actorul, pentru motive per-era considerat ca un fel de ultimat 80naIe’nu sa Pl,tut Înţelege mal de din partea puterilor Conferinţa cere I raillt cu unul din profesori. Din ne-Pentru; fericire directorul nu a avut destul Montenegru simţ de demnitate, spre a nu usa de Rectificarea hotarelor Montenegru- posiţiunea sa oficială pentru a ’şl n ’ . Pnr,‘n anexarea arondiŞruentelor resbuna în contra adversarului săft uanjani, Piva cu Niksicl Drobinak I 1 • o parte din Ş,ra„ti. a disS.t i’™ ’ »' diferite rt„. lvolaşin. a arondismentelor Cucei- durI sub guvernnl trecut, a Ingreuia Drecnlovicl, Cucci-Craini, VasoievicI Pe c!',I se sarcina profesorului Zievna până la Lim, a teritoriului in cestiune, anulând ca director, dis-Mah şi Veli-Brdi cu Spuţ şi Zabliac. posiţiunile profesorului faţă cu elevii O comisiune internaţională ad-hoc întrebând pe aceştia dâcă sunt mul- Pentru rectificarea hotarelor. Libera tumitl de conrin f î r xt- navigaţiune pe Boyana şi neutrali- . f î , 9‘ Ş' ^ N & tatea fortului „Lacul Scutari*. putut să Indrâsnâscâ însă a angaja In Serbia acâstă luptă meschină şi pe minister, Stătu quo ante bellum pentru Ser- LrorJ"bIgUVernUl. fcreCUt bia, şi regularea dificultăţilor, de ho- L ă °r®™ as,Şuratft- A ,trebuit tare spre partea Bosniei, printr’oco- . Y1Da d' ^ utu uiinistru de instrue-misiune de arbitri, conform hati-şe- ^lune Publică- pentru ca directorul rifulul de la 1833. să cuteze a ’şl esprima ura contra ad- Pentru ambele Principate I versarulul şi chiar printr’un raport ofi-Evacuarea ambelor principate de Cml °Atre minister> pentru ca să fie trupele otomane, cum şi a teritoriu- ®ig"r de resbl,narea sa. Căci nu d. lui turcesc afară de hotarele fixate Cilltu> va cerceta mal de aprdpe decă din noQ.de trupele Principatelor.— este s£a nu justă o acusaţiune eănd Schimbarea prisonierilor de resbel. prin ea ’l se dă ocasiune de a face Şl amnestia pentru acel supuşi, cari | un locşor pentru vre un membru pro- tegiat al ortalel. AuZiţI, d-lor profesori, pe ce motive se destitue un profesor: No. 12,238 aQ prestat servicii inamicului Bosnia, Hereegovina şi Bulgaria Guvernatorii generali al provin-cielor vor fi numiţt pentru primii cinci ani de către Pdrtă după un prealabil consimţimănt al puterilor. Provinciele vor fi Împărţite lnSan-giace cu un mutessarif In cap, nu- Domnule, Din raportul general trămis ministern-luî de direcţiunea acestui GymnnsiQ, des- mit de către P6rtâ pentru un timp pre nier9nI înrSţgnientuluî iu cursul «nn-mărginit In urma propunerel de că-1IuI 1S75_iicredinţându-mg ca D-v. tre guvernator, iar In cantdnele de pe lîp8n de mct°di in predarea cur- 5—10000 locuitori cu autorităţican-18“Iuî................. ce f«ce ca elevii tonale, libere alese de către popu-18“ ^Sl"1 fbrte sInbî’ V ftl‘ Petd“t prestigiul laţiunea fie-cârel comune, şi cari vor in f“la şcolarilor, aşa in cât autoritatea avea cornipetinţa asupra tutulor ces- Dv' de Profesor “ “juns a fi cu totul com-tiunilor privitdre la interesele can- Promis“; Penkru “ceste cuvinte şi ană se constate faptul, şi aflu că atât D-l Director cât şi D. Sub-prefect sunt daţi in judecată, dar tot de odată văd că a-reŞtî domni stau încă iu funcţiune şi, când le vine bine, nu negligează d’a se lăuda că şl vor resbuna pe miue pentru c’am cu-terat, un domn aleggtor din primul colegifi de VasluiiI, ne denuuciă un act patriotic al prefectului nostru d. Neron Lu-pnşeu; fie-ml permis a confirma acestă de-nnneiare şi a adăogi la rândul meu, câteva cuvinte prin care seva vedea de ce om a njuus a fi condus nenorocitul VasluiB D. Neron Lnpaşcu a venit in judeţul nostru de la Bucăfi ca procurore la tribunal, sunt acum câţî-va ani; fu biue primit do toţi Vasluienii, şi mai cu deosebire de familia Reşcanu, şi graţie acestui desin-teresat patronagifi şi manierilor feline a noului venit, ajunse a ’şl acapara încrederea cetăţenilor îu cât căpătă şi madatul de deputat ; acest mandat ’î-a procurat an-treprisa şoselei Movila-Vlasluifi ; ce a câştigat diu acest gheşeft, d-luî trebue să ştie mai biue de cât miue, der ce ştiil e că, terminând şoseua şi predând’o pe senilă, ca om de buna rânduială şi economie, a strins totă petra do pe iea şi a pns’o la deposite; s a făcut şi anchetă pentru acesta. Vgijând der că, ca uuul noii venit, interesele ’î merg binişor, se decise a se instala definitiv în VasluiB, vastă carieră politică şi pecuniară, lesne de esploatut prin desbinarea diferitelor partide, şi îmbrăţişa cariera do advocat, mijloc infailibil iu ţera uostră spre a vâna funcţiuni; d. Lupaşcu ţintea la frânele judeţului, nici mai mult nici mai puţin; ce n’a făcut ca să ajungi acest scop dorit? câte intrigi, câte promisiuni guvernelor respective (de orî-ce nuanţă politici!!) de o parte, încrezătorilor cetăţeni de alta. Ro când guvernul conservator era aprâpe de cădere, pe când se instituise în tdte districtele comitete electorale, anti-guver-namentale, districtul Vaslui sta în inerţie. D. Lupaşcu mirodnd un al doilea mandat, găsi minunata ocasiune ca să ’şî mărescă popularitatea şi, luând iniţiativa, provocă câte-va întruniri, instituind un comitet ad-hoc din sateliţii D-sele; dar ce a eşit din aceste convocări? Alegători de prin tdte părţile districtului, şi mulţi din eî venerabili bătrâni, alergau la patrioticul npel I lăsându ’şl cu bucurie, interesele particulare I pentru acele ale patriei; în convocări însă patrioţii de la comitet evitaîî de a specifica in ce local va avea loc întrunirea, şi bieţii omeni căutau în tdte părţile pe ilustrul cetăţian care promitea a răsturna lumea iu favorea legalităţeî şi a libertăţeî; dar D-lul făcea bine că se ascundea, şi fiecare desilusionat se reinturna in căminul săd, biestemâud preseutnl şi desesperând de viitor. Când s’a ales fostul ministru D. Theo-dor Rosetti deputat la col. I de Vasluid, cine a fost cel d’inteiu care a aplaudat es-pediând imediat telegramă de felicitări şi urări de bună venire? «Liberalul, D. Neron Lupaşcu ! ! ! guvernul conservator cade şi ’i-iau!locul liberalii.*,Conservatorul, D. Lupaşcu tresaltă de bucurie, şi parvine a fi ales Deputat ! de astă dată cu acest mandat căpătă prefectura venită cu atâta pa-cienţă; Insă abia puse mâna pe cârma judeţului şi îucepe a arăta ce pote. Până îu iarnă tolereză şederea jidovilor prin sate, cnm începe frigul, cele mai as- Pre ş. nedisentabile ordine (verbale insă) or " "“b-P^lilor ,i nce?tL, priniori. , .fa.rH .n,c‘ 0 9CD8S nu se mai în-L . tJld0V,î Prin 8atV'hiardacă nu vând muturi; caţl-va primari ‘colţosf, ad în-arasmt a observa că fără ordin formal nu fac acâsta crudime, dar ad fost amerinţaţî cu destituirea şi darea in jndecată; ,,„jj mai fricoşi, ş’ad dat deuiisiunea; vom dea ce se va face cn cel-Palţi. întreb p# ouor. d. Lupaşcu, dacă jidovii prin sate nu fac speculă de băuturi şi dacă s’a tolerat până în present şederea lor prin sate nu este o cruzime, demnă de alte secole, a i arunca cu femeele şi copil lor în drum iarna ? — căci unde se vor dnce acuma ? prin târguri nn mai sunt localuri di po-nibile, sg se veghieze iînma) cu severitate sa nu ven mă aflam in odaia Belleî şi şedeai în piciore In ferrstră, fata şedea pe un scaun cn cnpul pe pept, Peciorin luase loc lângă dânsa. — Ascultă, scumpa moa, îi Zicea el ; scit că mai curând saB mai târZifl vei fi a mea; de ce dar să mă tortureZi ast-fel ? Oare inbescl vre un cerchez? dacă ar fi sşa, de loc îţi dafl libertatea. Ea tresări şi dede din cap. — Pote mă urăscî ? Ea suspină. — Sau legea ta, opresce d’a mă iubi. Se făcu palidă şi tăcu. — VeZî tu reluă el, nn iste de cât un DumneZefi pentru toţi omenit şi decă n-cel DumneZeu ’mî dă mie voie să te iubesc cu aşa înfocare, pentru ce pe tine te ar opri de a mă iubi ? Ea il privi atunci drept în ochi, cn şi cum ar fi frapat’o acestă idee; îu espresiuuea ochilor eî vedeai luptând îndoiala şi dorinţa d’a fi convinsă. Ce ochi ! strălucâB ca doui cărbuni aprinşi. — Vejî cât te iubesc, dulcea şi scumpa nicn Belă, urma Peciorin. Sunt gata să fac tot ca să te văd veselă, vroiB să fii ferii ită; dăca te voiB vedea neîncetat lânceZind atunci să sciî că voi muri. Ea il privea gânditore, fără a’i respunde; insă nn snrîs iî lucea po buze şi cu capul arăta cu consimte. El atunci îi Ini manile şi voi să o sărute. Ea seapărî'.*1' când : — Nu, nu, n’nm trebuinţă. Peciorin insista, ea striga plâug*ad : — Sunt captivă, sclavă, poţi*5 n|S »o-puî şi cu sila. Şi uetncetat plângea. „ Peciorin fugi îutr’o altă cum81’'1’ !I urnmî ?i ’l găsii plimbându-se cu agitaţie, cn paşi ni ari. — Acesta nu e fem88 ,niî răcni el o un •Irnc. Insa ’ţi duB parol»»«* <*° voi 8ubJuKa’ Făcui un semn de neîncredere. — Da , adnuse el , peste o septămână. Vrei să parieZI cu mine, vrei? îi întinsei mâna şi plecai. A doua Z* Peciorin trămise 1» Cissla uu om care îi aduse o mulţime de obiecţe_ preciose. — Ce creZî Maximici? întreba încăpăţânatul locoteuent desfăşurând, îuain-tea mea o bogată tâP>'a,'B^' creiJi 0 ^ru" museţe asiatică yd» resista la 0 ast‘fel de baterie ? — Nu cud«scI 'uciî P6 <’ircnsienei » re®-punseî efi, 0,1 sunt de soiul KeorKienel‘>r şi tartar^01" din Cnnci,s- N’aB aceleşî principii educaţie. Peciorin rîdea, fluerâud uu , prevederile mele se justificară. Darurile „/brite nn produseră nicî un efect asnpra Belleî. Peciorin se hotărî d’a în»erca cel din urmă mijloc. Intr’o dimineţii, ordonă să’I gătească calul. Se îmbrăcă cu un costum circasian, ’şl luă armele şi se îndrepta spre juna fată. Bella, Z'se el, sciî cum 18 iubesc. Temu răpit cu speranţă că cunoscându-mă maî biue, mă veî iubi. M'nul înşelat! Adio. Tot ce e aici, ’ţi la» ţ'8- »' cand voascI eşti liberă d’a te re/ntdree la tatăl tăfi. (Va urma). s38,—Smudenuu m’a asigurat, •! Urit (bine înţeles de către archi-demngog.t ţi unşi! luî Dumnezeii »î Demagogiei) e tronam cn ori ce preţ a Domnitorul».!. In dioa de 21 Octombre, sera. -mergând spre c.să, - în dreptnl m-gvzu Im MartinoricI ni’iim intklnit cn Glodennu, jjorj;in ţi încă cu doi lucrătoritipografi,-nn. mers cu toţii la cârcima lui Leonida Kfli.niu, unde am băut câte un pahar de vin;-EI mi-aS spus că după cum ii nsi-nsigurase Smedeanu cu mult mal na-inte, iu acea sera trebui» sS se procedă la detronarea Domnitorului! — Atunci «B le-am zis câ’ml vorbise ţi mie Smedânu despre acesta.—Glodeanu ţi Borţau niî-»ă respuns că ei luaseră tute măsurele necesare in consecinţă că adică ţinuseră pe lucrătorii tipografiei adunaţi, ţi sţteptail sa auuti )a ore,e ,0 ţ. jumătate de d.mmâţî, trecând dina_ >ntea frontulni trnP.lor ce ^ d alnngnl calei Mogoţâel pinii ,ft biie;ic, înălţimea 8a a asistat în acest »&„t ]<>_ csţ la oficiul divin, faţă fiind d-nil miniştri ţi înaltele corpuri ale Statului. După sivârţirea sântei Legnrgil, a ur. mat procesinnea de la biserica Slătarî până la pavilionul dnpe ninlul Dâmboviţcî. Procesinnea s’a pus in mişcnre în ordinea urn.ătore : ITn detaşament gomlarnri pedeştri ; Tote drapelele corpurilor din garnisonă ; Preoţii cu sântele icone, urmaţi de'.naltul cler. dupe ordinul săă ierarhic; I). prefect al poliţiei capitalei; D-nii adjutanţi domnescl ţi d. mareşal al Curţii, apoi : M. S. Domnitorul cu înalt Prea S. S. mitropolitul primat, nvend la drepţii ţi la stănga câte (i oficieri din diferite corpuri ale garuisoueT, in urmă : D-niî miniştri, înaltele corpuri ţi d-uil oficerl cari nu se aflaţi in front. La pavilionul Dâmhoviţel, începu mă-reţa ceremonie a sânţireî apelor. Iu momentul când înalt Prea Sânţin Sa a pus sânta cruce în apă şi intonă cântecul ,ln Iordan bote/ândn-te Tu Domne,* tunurile de pe delul Spirei începură a da salvele obicinuite. La terminarea ceremoniei, Prea Inălţn-ul nostru Domn bău din ainsniă, sărutând apoi sânta cruce ţi înalt Prea săn-ţia Sa a invocat bine-cuvăntărilo A-Tot-Puterniculuî asupra Măriilor Lor Domnitorul şi Domiia. Procesiunea urmăiid aceeaşi ordine ca la venire, s’a întors după acesta la biserica Slătnri. înalt Prea S. S. mitropolitul primat a stropit cu sânta aiasniă trupele înşirate pe malul Dâmboviţei şi pe parcursul cortegiului. M. S. Domnul, inculecâud apoi iarăşi, a mers pe Bulevard, uveud la stânga pe d colonel Slănicănu, ministru de resbel, şi incongiurat de statul-major-general, a primit defileul trupelor garnisonel comandate de d. general A. Zefcari, comandant nl divisiunel a 11-a teritorială, fie-care şef de corp ţinândn-se in timpul defileului trapei sale in stânga Măriei Sale. M. S. Domnitorul, exprimănd înalta Sa mulţumire pentru buna ţinută a trupelor, s’a întors la Palat. In ncea iji, la orele 6, M. S. Domnitorul a bine-voit a întruni In prâu(j pe d. ministru de rezbel, pe d. general comandant al divisir.uel a Il-a teritorială cu toţi d-nil oficiăr. superiori nHaţl în capitală, in număr de (J0 persdne. * * * Theatru-ltalian.—Aflăm cu o vie plăcere că in curând se va juca Norma, faiinâs» scriere a maestrului Bellini, şi ca dificilul rol al Normei va fi e«ecutat de gentila domnişor» Vittoria Pussigli, care a avut succesul cel mHÎ mare în acestă stagiune teatrală. Aşteptând cu o vie mulţumire acâstn surprisă, felicităm pe directorele domnul Franchetti pentru acesta frumâsă idee in alegerea personel domnişor#! Pussigli. * * * Rectificare. - Intr’o scrisore particulară, publicată in .Timpnl,* asupra furniturilor de la ministerul de resbel, după informaţiile ce am luat, numele d-lul D. Di-mitrescu Maicau din erâre este trecut, căci d-sa n’ure nici un nmestec cu furniturile in cestie. Ne grăbim dar a face acestă rectificare. SOCIETATEA „ECONOMU“ din BUCURESCI Domnule Ugdactor, Incuragiat de buna d-vtfstril vo-inţft, ce aţi arătat In tot-d'a-una către t6te instituţiunile economice naţionale, subsemnatul ieacuragiul a vă ruga, d-le Redactor, să bine voiţi a face ca, anexatul raport relativ Ia situaţiunea generală a a-eestel societăţi, să fie dat publici-tăţel prin stimabilul d-v6stră diar. Profit de acostă ocasiune a vă ruga, d-le Redactor, să bine voiţi a primi asigurarea prea distinsei mele consideraţiunl. Vice-prPjsdintc, C. TrotJnu, Domnule Preşedinte, ComisiQnen alăsă din sinul Comitetului conform art 2-J din statute, pentru veri-fienrea socotelilor, vine prii. organul subsemnatului a vă aduce la cnnoscinţă următorul resultat al operaţiunilor sele. Bilanţul Societăţii .Economia* la 30 Noembre 1878 Activ In numerar............ 275 00 Avansuri membrilor pe capital ţi efecte publice . . . 336,880 15 Avansuri pe bonuri de pen- ei*...................... 4,254 94 Cupdne domeninll. . . . 3,183 O1 , rurali.............. 3 0 57 , comunali . . . , 200 00 , foncinrî........... 10." 00 Cheltuell da administraţia . 6,843 60 Total . . . 352,40'.i 56 Pasiv Fondul SoMetuţel la 1 Ianuarie 1875............ 249,917 25 Procente in 1876. . , . 21,117 30 înscrieri................ 470 00 Mise.................80,‘105 00 Total . . . 352,16- 55 Spre a se pntea vedea sumele încasate iu luna Noembre precum şi raportul celor alte luni, am on6re a vă anexa, pe lângă bilanţul do mul sus, şi tabelă urmă'ore, care coprinde sumele încasate in fie care lnnă din procento, înscrieri şi mise: Data 1876 / yroctrtte hi i Crieri ’ Mise In nuaria...... 1497,55 105 9210 Kebruariu... 1423,40 55 10.(10 Martiu........ 2846,10 31 8,015 A priit .1....... 1 71(0.95 35 0,3*5 Maia........... 2*197,65 45 9,49 l 1nuia......... 1537,55 30 5,0 10 îuiia........,. 2227,10 4 5 8,40 ) August....... 192»,8) 30 6,41 'i Suptciubre .. 194o,75 45 6,615 Octombre.,.. 1507,70 25 5,000 Noembre..... 1 168,95 20 5,010 Total...2 1,147,30 470 80,905 Din acestă tabelă se pote vedea că crisa financiară de care a suferit piaţa nostră a iufluiuţat in cât-va şi asupra casei societăţii Economia prin diminuarea încasărilor in cele din urmă luni; considerând insă, pe deoparte, neîncrederea generală iu pin sarea banilor, ceea ce a adus crisa de astăzi, iar pe de alta, că sumele depuse la societatea nostră sunt produsul micelor economii ce p6te faco fie-ca re,’mî plnceacre-de că veţi reennosce împreună eu anb-sem-natul că acestă diminuare este numai efectul crisel, ce influinţeză asupra economie-lor fie-cărnia, şi nici de cum lipsa decre-dit; din contra, acestă diminuare fiind nesemnificativă in raport cu diminuările încasărilor in numerar, ce aii putut realisa alte case de bsnî, putem afirma cu drep. cuvent că Societatea Economia se bucură de o rnsre incredere, acestă Societate care a pus 352,469 lei la disposiţi unea celord in lipsa, cu 1 la sută pe lnuă, sustrăuen-du-î cu modul acesta din mâna cămătarilor, cari, lipsiţi cu desăvârşire de orl-ce sent:meut de umanitate, profit de timpuri grele, ţi răpesc celor ce sunt in lipsă o mare parte din produsul lor, luâbdu-le câte 10, 15, 20 şi mai mult la sută pe lună. Priimiţl, d-le preşedinte, asigurarea prea distinsei mele consideraţiunî. Raportore, Z Heriscu ULTIME SCIRI Paris, 17 Ianuarie. Gernnieff a sosit aijî dimineţă aci. ţliarele anunţă, că Italia a propus ridicarea Tunisului la un stnt quasi indipen-dinte, precum este ţi Romănia. Constjntfnopole, 18 lanunrie Colonelul engles Baring, care este însărcinat d’a urmări operaţiunile militare ale Turciei, — cerând un congediu scurt, a sosit sci din Filipopoli. Dom. Elliot ambasadorul engles ’î-a dat însă ordinul d’a se intorce imediat la Filipopoli. Acest ordin a fost revocat in ultimul momrrt de către Lordul Sulisbnry, care a reţinut pe Baring la disposiţinnea sa. Londra, 18 Ianuarie. Oficiul Reutcr, anunţă din Cont tun t in o-polc că, Turcia ţi Serbia aH încheiat o în-Voelă relativă la liberarea prisonierilor din resbel. Constantlnopolc. 18 lanunrie. D-nn Narses patrinreul armenesc d’aci, care a fost invitat d'a supune conferinţei un memoriti conţinând plângerile Armenilor, a respuns la acestă invitiţinne in model următor: .Este f6rte adevărat,că ne-nm pntea plânge în contra diferite'or întâmplări, deră a-câsta nu voim s’o facem de cât numai la guvernul nostru. Asemenea nu avem dorinţa d’a alerga la alte mijloce de ajutor, ţi dâcă am avea a fnce o rugăciune către innltn conferinţă, acesta ar ti, d'a îndemna pe Rusia, cn să fură tot aşa de norociţi pe Armenii sel precum sunt Armenii otomani. Lcmborţ, 18 I.mauro. Din I’etersburg se anunţă, că marele Duce Nicolae in urma unul consult medical, va pleca intr’o ţeră de la Snd. Ca suceosorii Ini sunt desemnaţi generalii Nepokoitşiţki ţi Miukviţ, Roma. 17 Ianuarie. In faţa irevocabilei plecări din Oonatnn-tinopole a represintnnţilor europeni. Puterile s’nd invoit d’a trimite iu Bosfor un nuinSr cnvenit de vapdre de resbel, spre a protegia pe creştinii din Turci». Constantlnopolp, 10 Ianuarie. Se dice că Sultanul are intenţiunea d’a adresa un manifest poporelor sale, îndată după plecarea ambasadorilor din Constan-tinopole, in care va declara, că este tare hotărit d’a ’mănţine neatinsă moştenirea părinţilor sel, şi va espune tot-d’o-dntă speranţa, că marea naţiune otomană il va susţine cn atât mal mnlt in acestă aspiraţi-une, cu cât dânsul ’ţi-a impus datoria d’a guverna Imperiul pe tasele dreptului şi a libertâţeî, ţi în spiritul secolnluî actual. ('Iii- 11 â IU I a 1 1 re Marele dace nu s'a 'însănătoşit incă de ajuns, spre n putea părăsi ensn. In cercurile militare d’aci se vorbeşte, că in curând va sosi succesorul ducelui, fără insă a se cnnosce po-itiv până astădi numele ncestnî din urmă. După esetnplul nobilime! din Kaucaz, s’a d.-cis şi acea din Rusia de la Sud, d’a forma corpuri de voluntari şi in mal mare parte cavaleria. Personalul sanitar s’a înmulţit cn 360 medici angajaţi din fote părţile Imperiului. Cu totă asprimea timpului şt irea de să-uâtate a nrniatel iate salisfăcătore. ErI s’a transportat o cantitate mare de fân spre Prnt. DEPEŞE TELEGRAFICA Serviciul privat al TIMPULUI In momentul d’ii pune (jiarul sub presă, prii mim următ6rele telegrame: Constantliiopnl, 21 Ianuarie. Astă seră, la ambasada Austra l, totI con-ferenciariî nil semnat protoeolnl final nl conferinţei Lordul Salisbnrv va pleca mâne. G-neralul Ignitieff. contele Zicliv, baronul Calice şi baronul IVerlhervor pleca marţi: contele de Rnurgoine mercur! : sir Elliot joi: contele Chaudordv şi contele Corti vineri. Circnlă sgomotul că Turcii vor încheia direct pacea cn Serbia şi Mnntenegru. Marele vizir, dând visită patriarhului Ar-men, a constatat fidelitatea Armenilor şi a adăogit ca egalitatea tutulor supuşilor otomani este resnltatul constitnţieî. Paris, 21 .Ianuarie. Le Journal des Dcbats ţi Aloni/cur um'rervl speră că resbelul va putea să fieinlăturnt. POST-SCRIPTUM Preşedintele adunaţilor şi diferitele metode ale partidului demagogic. D-nu C. A. Iîosetti (J ire că reacţtunea sa bucurat de retragerea rl—lui Sturzea şi caută In mai multe articole n susţine că Intre demagogie şi d-nu Sturzea a fost şi este divisiune numai In privinţa metodei. Mal ăntAiu să citese un singur No. din acel (jiar nl reacţiunel care să fi esprimat bucurie pentru retragerea acelui domn. Putem să ’1 asigurăm că ne este ab-solutamente indiferent dacă d. Stur zea, d. Chiţu satt Scrurie, Graf Co-vorăscu saă Fundescu sunt la Minister cu d. Brătianu. Pentru noi absolut nu este nici o deosebire, marfa fiind tot aceea şi. Ce ne tot plihtisesce d. Preşedinte al aduna-ţior cu espunerea diferitelor metode ale guvernatorilor şi adunaţilor s6f. Ţera este edificată, deţiiin convinsă că guvernul demagogiei în t6te păsurile Iul n'a arâtat de căt. Incapacitate, că este ridirul şi că In fie-care (}i 'nămoleşte mal tare nu numai presentnl dar chiar viitorul acestei ţ,6rl. Căt, pentru tema preşedintelui adunaţilor că 110) am voit să transformăm pe d. Şt urza Intr’o mitraliosă, nu ailuiiteni acestă com- para ţjune de căt că d. Sturz.a csL Di adevăr o mitraliosă, Insă de 'ar. ton. tot aşa de mică ea şi per-on 1-litutea sa şi .are. in loc de mitralie, îmi mă venin şi noroiii. Comitetul de salut puulic a reînceput dragona ele sale. Aflăm eăd. Boerescu şi d. Georgie Cantacuzino au priimit mandate de Înfăţişare. Onorabilul d, Cantacuzino a t,râm;s Tribunalului revoluţionar următorul răspuns: Am priimit astă-rjf, 10 Ianuarie 1S77. o adresă din partea comitetului de acusaţim e al onor. Adunări Legiuitore. pentru a mă infăţişea I aintea sa. şi fiind-că nu cunosc d-lor din comitet drepturile de judecător de instrucţiune. In lipsa 11-nel legi. mă grăbesc a face cunoscut că nu pot răspunde nimănui ia orl-ce întrebare mi s'ar face. şi astfel este de prisos a mal veni după chemarea ce mi se adreserjă. Bucuriei, 10 lanuari* 1877. Semnat. G. C. Cantacuziuo. Erl la 9 Ianuarie săra a Încetat din viaţă in verstă de 37 ani ALECSANDRU RUSSO fost şef i] biucoului vamal centrii din capitală, fost conservator al mus ului naţional, fost funcţionar la Eforia Ş' ăbdor et.c. lăsân 1 o văduvă ncconsolabilă cu şese copil never-t-n,et. Cortegiul funebru va porni mâne la 10 ore Înainte de ameijt. din I icuinţa defunctului, strada Şfirbcj \ odă No. 55 la monas'irea Cernica und<* se va iniuormănta. Primarul comiim I Hiicum hcI. 1 N s C I I N Ţ A R E Conform art. 26 din leg»» comunala Priuiaria n format li-lele comunale provi-sorie pentru anul curent 1S77. pe c ti le a Şl afişat .in c,-a d’ăntâia Duicinică tlnpă 1 I nmiria,, adicâ la 2 ale acestei lnne. Reclamaţiniiile nsnpra omisiunilor sefl inscperilor în ,,c(-ite liste se vor adresa la 1 rimâriă in termen de ,treî sâptânane, (lc la data nfisnril până la 24 Ianuarie inc nsiv sera la 6 ore, spre a se presanta consiliului comunal, care va hotărî a«n-i ra acestor reclan «tinnî şi apoi se vor in-< hiăia listele definitive şi se vor publica iu teinien de 8 (jile de la expirarea acestor trei săptămâni conform art. 27 din ■ge. Acâstă disiositiune a letreî. Primăria a kăsit de trebnintă a o publicaşi prin presă * pre sciinta tutulor D-lor alegători din capitală cn invitare ca cei cari se intere^eză de listele comunale provisorie pe amil curent 1877 (pregătite pe basa ultimelor roluri de contribnţinnî formate acum din nod pentru periodnl viitor de cinci ani 1877—81) să bine-voinscă a veni In Primăria în i rătatnl .termen de trei săptămâni* in ori ce (ji şi ora de lucrare (Iu serviciul secretariatului) spre a vedea listele, cari sunt puse la disposiţinnea fiă cărui alegător conform legei. Tot de odată se face cunoscut că dnpS art. 21 din legea comunală censul pentru istele comunale este cel următor: Lei 200 Imposit fonciar către Stat pen- tru alegătorii rolegiulnî . . I 100 Imposit fonciar către Stat pentru alegătorii colegiului . . II 00 Imposit către Stat, idem . . III 17,77 Minimum contribuţia pers. şi sosele, idem ..............IV Pe lângă care fie-care alegător trebne să indeplinescă şi cele-l'nlte condiţiunî cerule de art. 20 din acestă lege. Primar G. MAND. Secretar General Z. I. Stilncescu. No. 6') 1877 Ianuarie 4 D-r M AWER, (Engles) s’a mutat tu strada Colţeî No. 60 peste drum de strada Vămel dTtHEODOR PANGAL fsi culta tea »li»» Pari»*, fost magistrat Ia rib. Ilfov, are on - 1 BIBLIOGRAFIE. Cartea de cetire partea III pentru cla«a IV-h primara a efit do snb tipar; ea este lucrata de o asociaţii!ne de învăţători intru tute în tocmai conform cu programa urtnhlâ n claselor primire fi cost?î, un toii nwn do «prdpe :'»0 colo in 8U, numai leu şi 50 bani. un preţu cum n’a fost nea mul mic pentru o carte şcolastica. 3 3. tj. Editori : Socac & Com TI M PUL IN BUCURESCI SI DIN DISTRICTE Spr* » <>"•« nrnrl do transport a mărfel nfotre, iunpoiodn-o in niâiiijilor finite de comitenţi, cari ad sosit acuma, ne-um hotărât a mal Iftsa tăi, pontru un scurt timp. IiUÎind cont cieainstanţele cele grele ale nitnaţiunol actuale, am flicnt inc* ţnrilor curente mul jos notate. Reprezentantul Societftţe fabric PREŢUL CURENT DUPfi SCÂpEMENTUL DE 15 CU PREŢ Hat iste a */* (lnzlnă Batiste de copil a.............. , > CTanda a..................... » » Lioo ........... > > borduse color, ţi cusute , , , > («oic cerne).................... ProstSpe şi Şervete a 1, duz l’rosopc de aţi curat*................ > > damasc ..................... Şervete do masă (aţă)........ > » > damasc.......... > > fructe........... Feţe de mese a I bucata Pentru 6 pers6ne do nţll curată albă , , » 6 > , damasc > . . . > t> » > » qual. I. . , I I , 1 75 * > dame , ,2 _____ Fuste do eetin. simp........... fr. 5 » cu ţlepO , . . . . , c » » brod..................... n Rufe pentru Cavaler! Cămaţe din oxford reritnbte............ • > Olanda colorată............ > de Chiffon alb. simplă .... » > » » brodată .... a M > a 16 — II — 9 50 12 , , aţă cur. albă ... , Pândărie şi garnituri de masă de coţi Plincjă de casă . . . . fr. 18 » » » > copil .... fr. 25 6 50 3G 39 Şervete cu feţe de mese Pentru 6 pers. de la 9 pana la 15 fr. cele maî fine Batiste fine francese de Lino cu brod&rie adevărate. Dn mare asortiment de garnituri pentru Dame, Manchete şi gulere cu preţuri de tot reduse. Batiste de Lino cu margine lată cu nume, brodate. Chache-nez de mutase şi pân>nr. Urban 55 --- împr. Mun. Cap. 80°o l8?5 4S‘», Pensii UîOO) doî>4ndi\ fr. 10 IO» ActilCiiile for.rom. 5°'0 186S » priorităţi 6°0 1868 Dacia C-»e do Assiiî. --- --- --- Act. (fr. 500) S°0 >871 --- 270 --- Romania C-l« do Assif?. --- Act. (fr. 200) S°0 1873 --- 70 --- Mandate........ --- --- --- împr. Municipale fr. 20 Act. financiaro Roirutnc S°/0 --- Cftilo forate Ottomane --- --- --- Act (fr. 400) 3°0 --- --- --- Kenta lioniână...... --- CUPOANE Obliţz. Rurale p. Octomb a. c. --- o: --- , Domonialo .... --- 96 --- » Fondare rurale . . --- --- --- * Comunale .... --- --- DEVfSE Paris.......... --- 99.50 99.35 M arsei 11c........ Bruxelles........ --- Anvers......... --- --- Londra ......... --- 25.10 IbOVI, Londra dornicii..... Hambure........ --- --- --- Amsterdam....... --- • \iena......... --- --- Berlin......... !fc>v. --- --- Lipsea ......... 122 --- Kseompt........ --- --- --- Lira Ottoman&...... --- --- Galhcnu austr. . . . • • --- --- --- A^i’i r. Argint....... --- tLRHl L YIENEI Viom, 20 Ianuarie (st. n.) 1877. Metalice........................ CI 20 Naţionale........................ 67 70 Renta in aur.....................112 25 Lo.se............................<4 60 Acţiunile ban.iei..............61, Crediturl.................... 1 D 90 London..........................12o 15 Obligaţiuni rurale ungare ... 73 25 teraeşvnr............71 25 t transilvane...............1 50 Argint în mărfuri...............117 70 Ducatul.......................... 5 9t Napoleonul....................... 9 97 Marc 100.........................61 45 Sub-semnaţiî, au onore a încunosciinţa prin acosta că stabilimentul Primului Atelier in România pentru corxstrucţtnnl 7'elegra-Jice, instalări pentru Caz ji Apă, se va di-rige sub firma sociale de: ANTON I. ENGELS & TEIRICH Bucuresd, l0 I.imiarîu 1870. Ford Ttiricli A. I. Engels Vochiii oficiant superior Şi şff al Bi uraniul Tcch-nic din ţjirocţia Gcno-rală a T- lograplielor Romă m‘-. Vtvhiu Director şt or-g, minator al l>l*‘gra-phiel in Moldova actual Inginer şi fabricant in Viena. 378-1 EPITROPIA SEMI N ARULUI NIFOJN MITROPOLITUL A^srxrisrciTT Se publică spre cuuoscinţa tutvdor acelor persoue care până acum se bucurai! de adjutore viagere şi burse pentru învăţământ că de la 1-iîi ale cnrentd, s a suprimat din budget asemenea cheltuell din causa neputinţei încasării veniturilor fondului Laicu şi acte de bine-faceri. 377. 3—1 dat iklVirCTT C1> locuintft în A U-LUl'-Cii51A Bucnrescîaă o-nore de a preveni pe amicii causel lor, că in <]iuu de l0»« Ianuarie a. c. la 10 ore dimineţa va avea loc iu biserica catolica .Baraţis* un serviciă divin în memoria uptătorilor căluţi in anii 1863 şi 1864. SALA CIRCULUI Mercuri 12 Ianuarie 1877 GALI) ISCAT Muşi.-n Militarii a Regimentului l-iu sub conducerea Maestrului de Capelă d-nul 8C1I0LTISCH şi plăcuta bandă de lăutari, a d-lul Niţă Coiţatu vor csecuta. alternativamente, cele mal nuol arii de Dans, Naţionale şi de Salon. începutul la 872 ore s£ra Preţul intrărei 2 franci. TEATRUL CEL MARE Representaţi ane rom Ani in beneficiul domnului dVT. 1VETX jT.O Cu concursul bine-voitor al d-şorel T. Ma-rinescu şi al d-luî Hubsch, Marjt 11 Ianuarie 1877 se vor reprOsenta piesele următăre : Comedie intr'un act, de Scribe, tradusă de d-nu S. Mihălescu. HAINE VECHI SDRENTELE POLITICE ( lumsunetă politică compusă şi eseculată de d-nu M. Millo. CÂT TE-AM IUBIT K m.ar.pi de d-nu Flechtenmaclier, cântată â<-tl-ra T. M.irinescii. O DAT \ Şi ACI M lî'imiuţâ Italiană aranjată Se il-nu Vaiilc,iii ş cântată <îe tl-ra T. Marineurn I. a. REVERIE de Vieuxtemps. b. Legenda de Wieniavsky. espcutatA pe vî6rfi de D-nu Hubsch. II. Interpretaţie de arii române cutate pe vi6r& de d-nu Hubsch. BAUBU LA1TAIUJL Chans metu comici de il-nu V. Alessandri, esecu-tată de d-nu M. Millo. EPITROPIA SEMINARULUI NIF0N MITROPOLITUL Publicatiuni No. 2. In (Jitia de 1 Febrnariă viitor, se va ţine licitaţia la cancelaria Epitro-pi.■ I, pentru arendarea moşiilor Kiajna din judeţul Ilfov şi Băţcoveni din jud. Vlaşca, pe termen de cinci ani, dupe condiţiunile elaborate de Epitropiă, care se pot vedea în orî-ce A VI16 Intorc^n-lu-ne >\ mf,r , , fost In atare -l a lucrurile cele w+\ 1 cuta pociţi jnc ,l „ A. r4oţ.17,7u7,,o7.''7,".».lt* gen,Iul xâ Innc-voiixa a mvae atât de .o.htatca, , at , p ingl moderate al» tutulor „,a,r„, |„r 367. lî! | LECŢII!M PAimOOLAllE ,ii, UVE -A. T E TVT A. rf I CJ I C. Brailoiu, fiul 47 Strada Scaunele 17. SOCIETATEA FILANTROPICĂ pentru Ajutorul elevilor pauperi de ambe-sexe din SCALELE PRIMARE PUBLICE SERATA MUSICALA 8t> va dala 32 Ianuarie 1877. Un bilet pentru o familie până la 4 persdne 5 lei noi; Un bilet pentru I persănă 3 lei noi. Ţinuta convenabilă cerută în asemenea ocasiL Biletele se află depuse la cancelaria Comitetului în localul Internatului .LIBERTATEA.* Calea Moşilor No. 120. COMITETUL M. SAPIRA PHISIOQNOMIST Bucurescî Se afla cu locuinţa : strada Sf. Vineri No. 6 iu casele Asau, vis-a- vis de Templu Orele de consultaţie de la 3—2. Afară de acest timp va visita pe acel D-nl ce l vor inWtfl- 363.- 4-1 LEH DE POC •aalit»te»e»»n,*,[ bunS nnmllî tnf,*n tdiat şi adus la domiciliu cu ry& FB. STE3NTJ^E3STTTX. la ning*®** de lemne aluîLessel, lingă gara Ţlrgovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor. Coznămjile se priimesc şi la Typogr. Thiel & Weiss, palatul Dacia. 3i4-5-0. cokv insr Profesor dc danţ dupe repede metodă, cu care ori şi cine fură deosebirea etăţel, şi Dră uicî o precunoscinţă, pă'v în% iţa un Valţ saă orî-care Poleacei mult în 3 lecţii, şi uu Cadril în 5 lecţii, din causa caseler frignrose în strada Negrn-Vodă, No. 10 s’aă stremutat acuma în strada Săgeţii, No. 3. Intrare» strftdîl Armenoscă Italiană. ________________ AJUTOARE CONTRA TUTULOR 110ALEL0R Recomandate de toţi medici Europei, sunt re-tiradele dupe un sistem englez ast-fel numite _Water Closette.“ . Dupe nenumărate Încercări destul de dificile, am reuşit a arangia asemenea retirade cu re- servoire de apă. Încheiate hermetic, pentru oprirea orl-eărul miros desagrea-bil.şiale confecţiona cu totul gata pentru orl-ce loc, ast-fel ca fie-eine să le pdtănşecja; mal ales celor din provincie li-se oferă prin sistemul meh un mijloc f6rte uşor de a şi-le procura unde vor voi. Preţurile se arată Îndată dupe trâtarea raăsurel, qualităţel lemnului şi mârimel maşinel. Iu comun preţurile sunt de la Franci 120 până la 300. MARCUS LITTMAN. Fabrică de Water-Closette hermetue Bueurcsol, oala» Mogoşâel No- ** DR.FIALLA s ii mutat in strada Ca-lonfiroscu No. 10 (strada lângă Hotel de Londra). .125-5-5. ntruda Colţel «j . , de la 6- 8 ore sâr». PE PIAŢA CONSTATIN VODĂ Esecuţiunea prin spândnrătOre a lui FRANCESCONI fr. 5 60 p. fr.. 8 > 0 (0 , 9 • • - . 15 l’antalooî de pichet de ernă . * 9 3 75 » , olandă........ » > 4 50 Diverse ii Duz. Ciorapi de Dame . . . fr. 8 50 1 i , > > > de lină . . . 9 50 • ► » > > de fildecosse . 15 /* » » > bărbaţi de lină . . 9 --- * » * » » » fildecosse 12 50 ’/• » Gulere de Dame .... 4 50 '/* » , > Bărbaţi .... 3 --- 7* » Peptnrî brodate .... 1 Buc. Flanele..... 1* 9 50