^_6B. ABONAMENTELE IN TOATA HO MANIA ■ , . L. B. A8 loM..........• • • • • • 11 IN sthainatath : ............. . . «o 1NSXKTIUN1 SI HICLAMi: ia de SO litere petit, p»*i«.a IV. 80 bani pE^iva III, 80 bani, pe pagina II, 3 lei noi Reclame a lei noi linia. IUn număr In Capitală 10 bani. JOI 21 MAhTIE TI E8E IN TOATE ZILELE DE LUCKD. DIUROUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI : PALATUL . pfTLETLN TELEGRAFIC Serviciul privat ai „TIMPULUI * Agenţia Hetw). Constanlinopol, 3 Aprilie* tio asigură ea Poarta are intensa Ta a-lrşa o notă paterilor pentru a răspunde protocol. Muntenegrenii ar cere uuninî o parte districtul Nicsicî. Belgrad, 3 Aprilie. AUlta-erî s'uil spart ferestrele consala-nt Italian. «Ziarul oficial, arată regre-le inspirate gnvernnlal de un asemenea pt comis de din tineri străini. S’a numit o comisie specială pentru a ■ce an pruect de reoganisare a armatei. Londra. 3 Aprilie. M'mtng M. atribuind congediu! ce va m cancelarul imperiului German, zice : Oiilefca domnului de Bismarck, — căci f ta este adeveratulă cuvânt, — va }f irt-a canea permanentă a turburărilor iri agită Europa şi Va permite sa se cu-agă roadele protocolului.- BBCDRESCKÎÎ. BTll APBLLII Camera se Închide astăzi. Dar din Itimele el desbater! Biintem datori mal releva vr'o trei chestii, care Mrită a nu fi trecute sub tăcere, fna din ele este serioasă şi o vom »9a mal la urmii. Dnr două cu care îcepem, se referă la incidente de o atură aşa de stranii, In cit tre pe să remănem recnnoscătorf radi-aIilor de veselia ce ne-ah produs In işte timpuri de altmintrelea aşa de «ele. Prima întrebare : cum remăne cu cu zarea t Cine să o aus^iel Unde e lomitetul celor 7 ? D. Voinoff s'a ius p'aicl încolo, d. Fleva şi-a dat iruisia, d. Costinescu asemene, d-nu limitrie Brâtianu nu se auzea dacă al esistă, pftnâ când In şedinţa de .laltă-ierl a demisionat şi d-sa, d, Ii; aii, care s a crezut capabil de-a ace din întuneric acei voluminos ra-ort, s'a declarat incapabil de a T ueţinea la lumina desbaterilor dinaintea Curţii de Casaţie. In locul 1-lor saă ales d. Vernescu : d. Ver-îescu a declarat că nu primeşte. S'a lles d. Daniileanu : d. Daniileanu a declarat, că nu primeşte. S a reales J. Heva : d. Fleva a declarat, că iu primeşte. S'a reales d. Misail : 8. Misail a declarat că nu primeşte }i că Işl dă mal bine dimisia din L'ameră. Camera radicală le-a respins di nisia, dar unii din d-lor aă respuns tot nu primesc. Nu cumva ac-lul al patrulea al tragi-comediei, ce jp joacă In Cameră, va purta titlul: Mandatarii fârâ voie ? Ne mirăm, de ce radicalii s'aă o prit la aşa puţin lucru. Dumnealor nu avea de căt să aleagă cu măna 3 plină din tmbelşugarea oamenilor eminenţi, de care nd tot dreptul să ge fălească ln rangurile d-lor. Să fl ales, spre pilda, jn iocu] d-lut Misail, pe d. Pantazi Ghica. D. Pan-tazi Chica, de cănd ne-a spus prin organul unei reviste publice, cum ’-sa lntr'o conversaţie ce avut'0 ,a nul 1852 cu Alexandru Dumas ta-I&l şi cu Alfred de Musset. le-a ce-t .ln limba franceBă după textul romăne8c“ poema lui Alexandri In firâte-Mărgărite (pe care Insă Ale xandri din lntămplare a compus-Mirceştl tocmai ln anul 1856) m dovedit o aşa iubire de adevăr şi de Inşirăie-Mărgărite , ln căt s'av fi calificat foarto bine pentru a susţinea raportul de acusare al d-nulul Misail. Să fi ales, In lo'ul d-lul Fleva pe d. Dimancca, care in şedinţa Camerei de Săinbătă a făcut fenomenala declarare, că domnii Boerescu, Cantacuzino şi T. Rosetti să fie scoşi le supt acuzare, Insă tot o dată să se voteze : ,că conştiinţa naţională este convinsă de culpabilitatea lor.‘ După o asemenea declarare, sperăm că nici un radical nu ar fi pus la îndoială destoinicia d-lul Dnnuncea de a susţinea ori şi ce. prin urmare şi actul de acuzare al d-lul M sail. Să fi ales, în locul d-lul Daniileanu pe d. A. Sihleanu, vice-pre-zidentul şi representantul Camerei actuale. Titlul de recomandare al acestui domn este de a fi insultat preoţimea, episcopii, şi pe Mitropo-litul-Primat. de a se fi lucercat chiar a insulta pe „fiul teslarulul,* pe cel ce ,şade de-a dreapta Tatălui.* După această proDă de sănătate a minţii, toată lumea ar fi crezut foarte nemerită alegerea d-lul Alexandru Sihleanu pentru a susţinea marele act de acusare al Camerei radicale In contra .Împilătorilor, sugrumătorilor, trădătorilor naţiunii suverane.* Dar din toţi aceştia nu s’a ales nici unul, şi lucrul s'a Încheiat iarăşi cu pnandataril fără voe. Foarte bine! dar cu demnitatea representâril naţionale* cum re-mănet Al doilea obiect de veselie era propunerea d-lul Fleva, de a se Închide la Văcăresc! dd. Catargi, Ma-vrogheni, Florescu şi Lahovari, acum, după terminarea instrucţiei şi In momentul, cănd radicalii ziceaă, că vor să .sesiseze* Curtea de Casaţie şi cănd simt, că nu mal aă sprijin ln opinia publică. Dar despre aceasta şi despre o a treia întrebare vom vorbi In numărul viitor. Cele relevate mal sus sunt destul pentru o dată, ba sunt chiar aşa de mult, In căt ne simţim datori a dovedi cetitorilor, că In adevăr era cu neputinţă a se lua In serios ultima desbatere a Camerei asupra actului de acusare. Dovada cea mal bună va fi Însă şi darea do seamă ce o face „Roiuănul* despre acea şedinţă şi care, fiind mult mal completă de căt a .Timpului,* pune ln evidenţă starea, ln care a ajuns re-presentarea Ţerel sub regimul radical. Ultimele scene ale actului de acusare ln contra foştilor miniştrii, petrecute in şedinţa Camerei radicalilor Pe la 21 Martie 1870. ;D,n .Homiiaul» de la 53 Martie) I' N. Fleva aice că, după cute a auzit, va fi propus a fl ales ca membru in comitetul pentru susţinerea „cnsaţiel contra foştilor miniştrii la Casaţii. In urma votului de ieri, erele c« ar fi o cestiune de dreptate ca sfi nu mai fi» r,1B între aceia cari vor susţinea acusareB, şi repetă că nu ponte primi aceaBtă însărcinare, rugind Camera s’o dea altor oameni mal cu greutate şi mal cu Bciinţă. D. Dimitrie Brătianu face cunoscut că dimisionează din comitatul pentru instruirea procesului miniştrilor daţi in judecata. D. Preşedinte. Aii mal rămas doul în comitet: d-nil D. Giani şi Au. Stolojan. Se tu procede imediat ln alegerea a ciucî membrii. D. G. Misail face declarare Holenina că persiste in demisinnea d-sale, şi, dacă va ti ales, nu va merge înaintea Curţii de Casaţia. D. G. Vernescu crede că Camera va înlătura propunerea d-lut Diinancea de a se judeca procesul miniştrilor in timpul când sesiunea ar ti deschisa. Asemenea, amânarea propusă de d. Danielopolu nn se poate admite şi crede cu cel cari sunt puşi mal bine în posiţiune de a susţinea acusarea la Curtea de Casaţia sunt tocmai membrii comitetului, cari aii făcut instrucţiunea. Cere dar ca aceştia să meargă să susţin acusnrea, căci chiar de la darea în judecată, Camera le-a pus însărcinarea de a Busţine şi a casa rea. D. Danielopolu declură că voiesce a ’şî muuţine obiceiul de a «india mal ântâiîi □u proces ş'apoî a ’l primi. Repetă dar că ancă nu poute primi însărcinarea de a face parte din comitet. D. E. Stătescn se unesce cu părerea d-lnl Vernescu că amânare nu se mul ponte face. Cât pentru temerea d-lul Danielopolu, ea nu poate fi întemeiată. Instrucţiunea fiind termiuiită, acusarea se va înainta Curţii de Casaţia, insocita de un rechisitoriă al comitetului. Curtea nu poate ensu a soroci procesul până ce maî âutâiil nu va fi sesisată şi aceasta depinde de la comitet. Crede că părerea d-sale va împăca pe d. Danielopolu. Comitetul va patea să nu înainteze procesul la Casaţia peuă ce mal ântâitt nu ’l va studia bine din nod. D. G. Veruescu. Dar daca, după ce ’] vor studia, nu vor găsi probe ca să bus-ţină acusarea, ce faceţi cu aceşti oarnenî pe carî voiţi a’î trimite sS susţină ucu- rea ? D. E. Stătescu amintesce d-Icî Vernescn că şi d-nealnî este dintre aceia carî afl susţinut acusarea. Uă singură reservă neînsemnata a făcut in cea-a ce privesce co-misiunea pentru facerea instrucţiunii. Dar dacă este vorba ca sa ne schimbăm părerile după împrejurări (nplause), şi bh zicem că cea-a ce era odios ieri astăzi numai este, atunci mat bine eă amnestiăm, bh graţiăm, să tragem cn buretele peste tot. Acel cari afl avut cu răgi ui, a face acest act acum 9 luni, trebuie să aibă curagiul civic de a-lă susţine penă in «fîrşit. Şi mai naintea tuturor d. Vernescu este dator a susţine acest act. D-sea era ministru de interne când s’a făcnt darea în jndecată, d-sea represinta majoritatea Cameriî, şi dacă credea că se face un act de nedreptate sati resbunnre, nu inaî trebuia să stea pe acele bănci; dar d-sn a stat ş’a aprobat prin urmare actul. Dar daca opiniunile s'au schimbat după 9 luni atunci mal bine să spunem că nu se maî găsesc între noî oameni cu curagiul civic de a susţinea acest act. Aceia carî att luat parte la darea în judecată, nu trebuie sa se dea în lături de a susţine cea-a ce aii făcut. Darea Iu judecata s’a făcut de unanimitatea acestei Camere; şi îu eomisiune dar va trebui să fie represin-tate toate nuanţele partitei liberale. D. D. Giani constată ca şi-a reservat locul îu comitetul de acusare ca sa’şî revendice dreptul d-sale când Adunarea n’ar voi să facă un act de deplină justiţia îu această cestiune. Se obiectează insă ca comitetul a fost compus de o singură nuanţă, aşa este; dar ncestn era un fapt circumstanţial. Pe când Re discuta dreptul Cameriî de a face instrucţiunea erail două curente: unul care susţinea acest drept, cel-1 alt care l combâtea. S'a ales în comitet nuanţa care susţinea dreptul Cameriî de a face instrucţiunea, căci altminteri nu se putea face instrucţiunea. Astăzi situaţia este schimbată: instrucţiunea e terminată; comisiunea pentru susţinerea ncusa-ţieî trebnie dar a se compune din toate nuanţele cari aQ pronuuciut darea în judecată; ncusaţiunea se poate susţine azi de aceia carî erai! contra dreptului de instrucţiune. Aşa dur doceroa cestiuuiî înaintea Ca-suţiuuiî d-ia zice că ea trebuie ea te facă în comună înţelegere, după cnm şi darea iu judecată b’;i făcut tot în comună înţelegere. Nu mă siliţi, zice d. Giani, să părăsesc şi ed acest post, şi bu crează lumea că ceî carî aii pornit aceasta acţiune nu mul ut curagiul de a o susţinea înaintea Csisaţiel. Comisiunea dar care va merge să eusţie acusarea la Casaţia să fiă compusă din nuanţele cari B’ad pronunciat pentru darea în jndecată. Nu este biue ca tocmai aceia cari «’aă pronunciat tnnî mult pentru aCest act să vina azi să slăbească autoritatea Iul, provocând disensiuni ca aceasta (Aplause). Terminând, d-sa, roagă pe acei» carî vor fi aleşi să primească această însărcinare, cacî altminteri va fi nevoit a ee retrage şi d-sa din comitet. D. G. Cantili regretă tonul ce b’b pus în această cestiune şi care nn face de cât a slăbi prestigiul marelui act de suveranitate al Adunării. Gestiunea era foarte simplă n’iivem de cât a ne întreba; pntea comisiunea aleasă astă-vară să’şî dea de-misiuueu ? Nu. N’avea ea dreptul şi datoria d’a pleda in această cnuaă şi din naintea Curţii de casaţia? Da. Apoi d-sa întreabă: pentru ce d. Fleva ş’a dat demisiuneu ? Pentru că Adunarea nu i-a primit un amendament falacios ? Era permis nnuî om de seriositutea d-lul Fleva să demisioneze p’asemenea motive? D. Missail asemenea, pentrn ce a demisionat t D-sa poate face cele mal mari servicii acestei cnuse. Nimeni nn es'e pus în maî mare posiţinne cu d. Missail a recu-uoasce întreagă această afacere. Reînoirea comisiunii nu este dar necesară, ea trebuie nnnial a se completa prin alegerea din noii a unul membra în locul d-luî Voiuov. D-sa crede că nu poate servi la nimic dacă s’ar alege în coniisiuue oarnenî din toate nuanţele partitei liberale: aceasta poate că ar face chiar un râd serviciil cau-seî şi nu se poate forţa cine-va ca să mergă a susţinea acusaţiunea. D. G. Vernescu voesee a constata că tocmai aceia carî fac apel la concordiă, tocmai aceia provoacă la discordia, aducând imputări de deserţiune, de neconse-ciuţă. D. Stătescu i-a imputat că nu este liber nici independinte în apreciările şi simţimentele d-sale. Ca să’î poată d. Stătescu imputa acestea, trebuia să fie mat întâia liber şi independinte pe judecata d-sale I-s’a maî imputat că voesce aranestia-rea acusnţilor. Dar din cnpnl locului am susţinut, zice d. Vernescu, că actul de a-casaţin trebuia sa meargă d’a dreptul la Casaţia şi să nu maî fiă adus în Cameră de către comisia. însemnează aceasta am-nestiă sad deserţiune ? Va susţinea şi acum ca comitetul care a făcut instrucţiunea u dator a merge şi la Cassţiune. Dar când vă declară cine-va că nu este lustruit în causă, şi d-voustră insistaţi să’l alegeţi, credrţi cu aceasta poate veni în avanta-giul causeî ? Şi cine poate fi mul bine instruit asupra acestei cnuse de cât conri-sinnea care a studiat-o 9 lunî de iile? Nn este dar bine a se reinoi comitetul. Sunt destul oratori îu acel comitet, ş'apoî nu cantitatea lor ar face maî mare bine causeî, ci calitatea lor. Aceasta afacere trebuie .să meargă cât maî curând la Casaţia; era bine dacă era de urnit terminată, pentru că trebue a se da satisfacere asceptărilor ţârei. Să nu crează d. Stătescu că eă mS daO în lătnrî sad cu mi-um schimbat convingerea. Nu. Insă iar ii’aşl voi să fac nn râd causeî, fiiud-câ nu mg «imt iu stare de n susţine acu&aţiuiieu. D. G. Misail arata consideraţiunile pen-carl nn va maî putea re mâne in comitetul de şapte. întâiul motiv e«te că D-an n'aro darul vorbirii şi nu va putea pleda cu succes înaintea curţii de Casaţia; al doailen motiv este ci d-sa nu este bine vâţjut de anii membrii înaltei Curţi de casaţiâ, pentru că pe timpul când era directorele ministerului de justiţiă, a făcui oare-car! supresiunl în personalul a- ANCL II. -- 1877. A IST TT IST CITJRI Drimetc ir» «trAinALai^'. La, DrPÎl Jltv»*en-itetn <& Vogler in VjenoR, WalfischffaMf 10. A. in V'ienna, BtubrnhiiRtfM I ; Hudoif Momt in Vienna , ti* 2> Vinctnt llrdicka n Viennrv, TeinfalUtrâMe 17 ; lfoiipp Lâb ln Vienna, E*ehPnhach«Tvne 11 ; L. Ixing ă Ctmp. ln PfţtE ţi Hixccu-ljaffite-Bullitr A Ccmip. In Parii- Scriiorl nefrancat* nu ie primeic. Articolele nepublicnte >e vor arde. Un num&r In Diitriots 15 bani. ceste! Curţi. ’) M'a ţî silit B« vă spnn aceasta, dar n’aşî fi voit h o epnne. Al treilea motiv este că vede în această Cameră a-tâţî membrii distinşi al baroului, aţâţi o-ratorl însemnaţi, şi nn d-«a va merge mal înainte de aceştia la înalta Curte de ca-saţiă. Mal este apoi şi nn alt motiv : îu comitet n’a foBt repreHintată până acum de cât nuanţa roşia, şi acest act e«te al ţârei întregi. Dacă dar ’l va sili Camera să primească însărcinarea de a merge înaintea Casaţiei declară că preferă mal bine a se retrage şi diu Cameră. D. N. Fleva zice că un eBte vorba de a se preînoi azi comitetul , este Tor ba de a se alege alţi membrii în locul celor demisionaţi. După aceea d-sa arata motivele pentru care a demisionat din comitet. Motivul nu este pentru că i s'a respins amendamentul, ci pentru cuvintele zise ieri de pri-mul-miuistra, că mâsura propusă de d-sa nu era dictată de o convingere calmă şi rece, ci de ura şi râsbuuare. Aceasta calificare slăbia autoritatea d-sale în comitet şi înaintea Cărţii de casaţia, şi pentru aceia a creznt de cuviinţă să demisioneze, lăsând locul altora, cari vor îndeplini aceasta cn mal mnlt calm şi cu maî mult 6ucces. D-«a se ocupă apoi de motivele invocate de d. Vernescn, că d-lnî un poate face parte din comitet. Acest proces este al ţârei întregi şi nimeni n’are dreptul a se retrage de la apărarea Inî, fără un motiv plausibile. D. ministru al justiţiei crede de cuviinţă a protesta la cuvintele d-luî Misail că n’ar fi bine vâznt la înalta Corte de cnsaţinne. D-sa poate spune cn autoritatea convingerii despre dreptatea înaltei Curţi, că ea nn va da justiţia după simpatia or antipatia. Daca n’ar fi de cât a-cesfc singur cnveut, d-sa ar cere ca d. Misail să fiă manţiunt în comitet. D. preşedinte esplică d-loî ministrn de justiţia, că d-8a n’a fost faţă când d. Misail a pronunţat acele cuvinte; dar n’a atins intru nimic înalta Carte de casaţiă, a zis numai ca nu este bine vâzut de unele perfioano de acolo şi ast-fel nu va avea curagiul bă meargă a susţine apărarea. Se cere închiderea discuţiei şi se pri-mesce. Se procede la votare. D. preşedinte proclama resultatnl vota Ini. Votanţi d-nî deputaţi 63. Afl intrnnit d. Eng. Stătescu 57 voturi ; d. G. Vernescn 49, d. N. Fleva 49, d. G. Misail 44, d. G. Danielopolu 41. D. G. Danielopolu zice că a cerut a i se da timpul material ca să studieze dosarul, nu i s’a acordat acest termen; nu poate prin urmare să primească însărcinarea fără să fi Btndiat. D. G. Vernescu. Pentru cuvintele ce am Bpns adineaori, vă rog ca să mă consideraţi ca demisionat din acest comitet. D. Misail declară că cu nici nn preţ nu poate primi această însărcinare şi adaugă că bo vede silit a demisiona şi din Cameră. D. E. Stătescu consideră lista ca indi-visibilă şi erede că d-niî cari afl demisionat vor reveni asupra demisianilor d-lor. Altminteri, se va vedea silit a demisiona şi d-sa. D. D. Giani zice că consideră nu numai lista, dar chiar misiunea ca iudivisi-bilă. Daca toţi se vor retrage de la această însărcinare, upoî in cele din armă va demisiona şi d-sn. D. G. Danielopolu declară încă odată că nu primeace. Trebue intâiă să studieze şi upoî să accepte un mandat. Camera consultată nn primesc© demiai-unile D. Vernescu. Să se constate că nu aţi primit demisiunile. Veţi rămânee fără comitet. Vocî. Atât mal răfl pentru d-voastră. I) TorvtA lumi*» va »«lmirE ln cuvinte • ntp]iffin^E d-lul .Misail ţi va fnlieitiv din noii pe Comitatul celor 7 pentru raportorul <*• ’g1 Ne grăbim a publica următoarea scrisoare ce ne trăiuite d. Colonel Rosnovanu. Domnule redactor, In şedinţa Camerei de Duiuinecd 20 Martie, vând d Misail şi C-nia acusaO in termeni demni de d-lor, pe foştii miniştrii conservatori, strigând nainte de judecata, că acusa-ţii sunt culpabili şi cft ţâra s a pronunţat, — m'am crezut In dreptul meQ d’a protesta, contestând tot-d'o-data acusatonlor ca el ar fi (ira. La aceste cuvinte s’.ifl rădicat răcnete atat de sgomotoase. In cat n’am auzit cuvintele următoare, pe cari d. Statescu ’şl-a permis sâ mi le adreseze: „Este prea multă lu-drâsnenlâ ca prefecţii fostului regim să vie sâ pronunţe asemeuea ultrngil In aceasta Cameră, E o ces-tie de decenţa publicâ ca aceşti domni să nu prea poseze in acusa-torl şi sa facă gură mal mică când este vorba de regimul trecut.* Dacă aşi fi auzit aceste cuvinte, pricepeţi, d le Redactor, că nu le-aşl fi lăsat să treacă fără răspunsul ce merita, şi d. Stâtescu ar fi aflat la moment că nu primesc lecţii del c nimeni şi mal cu seamă dela d-lul. Această apostrofă am citit-o a doua zi, graţie unul prieten care ’ml-a comunicat-o. îndată dar ara întâmpinat pe d. Stâtescu, In localul Adunării, şi In faţa mal multor persoane 1-am tratat In public de „calomniator. Vă rog d-le Redactor, să binevoiţi a insera aceste rânduri In ziarul d-stra, pentru ca publicul să scie cum am tratat sfruntatele cuvinte ce d. Stâtescu a lndrâsnit sâ ml adreseze. Doresc, tot-d'o dată sâ fie bine cunoscută Împrejurarea pentru care nu le-am relevat la moment. Dar precum vedeţi, d. Stâtescu n’a perdut nimic fiind că a aşteptat. Priimiţt, d-le redactor, asigurarea distinsei mele consideraţiunl. Bucureiclj 22 Martie 1877. Colonel, G. Rosnovanu. DIN AFARA. Englitera. Protocolul este semnat: protocolul nu este semnat, dar se a-sicurâ. că el In curând va fi semnat; nacea este asigurată, pacea nu este asigurată de rât de o camdatâ: Rusia desiirmeuză numai de cât. Rusia nu va desarma de cât dacă şi dacă şi earâ-şl dacă: eatâ situaţiu-nea In puţine cuvinte. De o camdatâ pare a fi probabil că sunt şanse pentru menţinerea păcii pe un timp nehotârlt. Protocolul este ori va fi numai de cât semnat; nu se ştie. Insă. Întrucât acest protocol va fi o garanţie de pace şi Întrucât un is-vor de pretexte pentru resbel. Intre toate ştirile, care ne sosesc din Londra sunt atât de ipothetice şi atât de opuse intre ele, in cât ne este peste putinţa sâ ne formăm din ele o altă opinie, de cât că nici In Londra lumea nu uial ştie de ce sâ se ţie. O singură ştire este, care se mănţine de trei zile; că Întreaga cestiune orientală va fi Împărţită In trei capitole şi anume: interesele europene se vor regula in protocolul internaţional ; interesele engle-seşti Intr'un memoria deosebit; earu pentru interesele otomane, Poarta va avea sâ intre Iu negoţiărf particulare cn Rusia. Chiar mânţinându-se insă această ştire, ne pare cel puţin foarte stranie, de oare-ce nu credem că va fi cu putinţă a despărţi interesele angagiate in conflictul Turco-Rusesc in modul arătat mal sus. Cine ştie Insă?! Pentru diplomaţie toate sunt cu putinţă. Rusia. Opinia, care predomineazâ In cercurile politice din St. Peters-burg. de cătâ-va vreme inclină mat mult spre resbel de cât spre pace. Cu deosebire insă pe vremea, când generalul [gnaiielf era In Viena, ziarele din St. Petersburg luaseră o .. titudme Intru cât va provocatoare ,1'eisbrg. Ztng“ zicea că punctul de gravitate nu mal e In Londra, ci in Viena şi atârnă numai de la guvernul Austro-Ungariel. ca resbelul Tur-co-Rusesc sâ fie localisat, ori ca el sâ dea naştere unei conflagraţiuul generale europene. De altmintrelea logica rusească e îndestul cunoscută. Este un anume tipic, după care se pronunţă toate ziarele ruseşti în cestiuuea orientală, ast-fel. parcă se reproduc linele pe altele, ţii astă dată dar găsim in ziarul de St. Petersburg frasa atât de obicinuită: „dacă Aus-tro-Ungaria va observa o neutralitate bine-voitoare, resbelul se va localiza.* „Ruski Mir* organul pan-slaviştilor, vorbeşte intr'un ton cu mult mal mândru. Istoricul Ilowaski, Intr'un articol publicat iu acest ziar. găseşte că in deobşte călătoria generalului Ignatieti era o Întreprindere, care se putea prevedea, că va 6 zadarnică. Pentru noi sunt de mal mare importanţă negociârile intre Munte-negru şi holda turcească. — zice istoricul rusesc. — Aici este barometrul cestiune! slave iară nu iu negociârile cu nişte turcofill. ca şi redactorii ziarului „Ternps,* caTLiers (un istoric, şi bărbat de stat mediocru), ca Derby etc. Imperiul Otoman. Pe lângă cele-1-alte calamităţi. Turcia mal are şi hârtia monedă. După ce s’aâ cheltuit jumătate din cele 230 milioane franci, care s’afi emis până acum, Poarta a hotărât a face o nouă emisiune. Până acum valoarea cai-mielor e scăzută cu 70 procente: ce va fi după ce se vor mal emite câte-va milioane? — Hârtia monedă nu va mal avea aproape nici o valoare. Camera urmează a ţinea şedinţe in toate zilele, afară de Duminică şi Vineri. In deobşte insă şedinţele sunt secrete şi numai din când in când preşedintele Achmed Vesik Ef-fendi permite unora dintre redactorii ziarelor din Constantinopol şi cător-va altor persoane, cu totul 80—100, a intra iu cursul şedinţelor in sală. Lucrările nu inain-teazâ de cât foarte încet, incât nici până acum camera nu a terminat disouţiunile asupra regulamentului. Vor trebui âncă câte-va şedinţe până la votarea lui. CAMERA Şedinţa de Marjl 22 Martin 1877. Şedinţa se deschide la orele 3 p. ni. sub preşedinţii d-luî C. A. Rosetti, fiind pre-senţî 7Ci d. deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. D. miuistru al justiţiei citesce un mesagiu domnesc, apoi zice, că după votul de ieri ni Adunării în privinţa es-miniştri-lor ncusaţî mnî este o cestiune de procedură pentru curu este necesar un vot al Camerei. Doresce să nudă decisiunea Adunării în privinţa aceasta. D. Preşedinte snsţine în privinţa aceasta că Comitetul de 7 după terminarea lucrării, comunică aceasta preşedintelui Adunării, care o notifică primului ministru şi acesta colegului s88 de la justiţie, care la rândul săă face cunoscut Curţii de Casaţie votul Adunării. D. ministru zice, că D-sa are opiuiunea formată, şi annme crede că Adunarea tre-bne să facă comunicarea direct prin biu-roul sefl. Intre Curtea de Casaţie şi Cameră nu poate fi un intermediar. D. Stolojan este de opininnea d-lut ministru. D. Giani zice, că Comitetul ale® de Adunare, după ce şi-a dresat actul de acu-sare, scsiscazu Curtea de Casaţiune prin un requisitoriQ al seS. D. Prim ministru reennoasce numai pe Preşedintele Camerei de adevăratul ei re-presentante, prin urmare preşedintele va avea însărcinarea de a comunica cu Curtea de Casaţie. Incidentul se închide. Se contiună desbaterea asupra proectu-lui relativ la cestiuuea arendaşilor. D. D. Ghicn critirănd proectul, află că concesiunile ce se fac arendaşilor pe 1876 — 1l(80 sunt prea mari şi relevând mai multe alte lacune, recunoasce cu Comitetul n’a avut timp destul pentru a studia bine o cestiune atât de complexă, de aceea propune ca Adunarea să nu ia in considerare proectul cum se presentă astăzi, ci să dea timp mai mult Comitetului pentru a veni cu o lucrare mai satisfăcătoare. D. E. Stâtescu se Simte dator a arăta, TIMI’DL că d. Cogălniceanu s’a adresat la D-sa in ce prireşce datoria către Stat trecută in tabloul din raport lângă numele D-luî Co-gălniceanu. Raportul nu e o operă perfectă, ci Adunarea va veni prin amendamente spre a înlătura erorile şi u restabili adevărnl pretutindeni. Datoria D-sale este de a cere rectificarea erorii comisă în privinţa cifrelor relative Iad. Cogălniceanu. Eroarea provine, ca şi altele multe, dm condicelo ndministraţiunil Don.enielor. Nu nmi ede trebuinţă ca eă să pun iu relief numele d-luî Cogălniceanu ; este destul să sciui, că d-sa a luptat alături cu noi in contra fostului regim şi va mai lupta pentru această ţară, care nu se poate făli cu mulţi fii ca d. Cogălniceanu ! D. Maniu : Aşa este! D. Stâtescu: Nu noi deci am fi putut să ne atingem de o asemenea ilustraţinne. Cât concerne proectul, npoî este lucrat cu destulă solicitudine şi seriositate şi roagă a se lua in consideraţiune. D. Raportor Holbau răspunzând la zisele d-luî D. Ghica, apără comisiunea şi proectul de lege, npoî respingând atacurile veheminţi ale d-lui Frnncu, zice că a «Hat şi acum pe d. Pruncu dator Statului cu 43,1)0(1 lei, cu tot patosul desfăşurat ierî de d. Pruncii, care l’n numit şi calomniator. — D. Stiitescu ridică acusarea, ca d. Cogălniceanu este trecut ca dator, pe cAud d-sa a făcut transacţinne cu administraţia domenielor. Sunt nifcr’adevJr erori în raport, îusă lucrul stă alt-fel cu d. CotfSI niceanu. Acea trausacţiune este o simplă hirtie subscrisă de doî membrii de la domenii, cari se fac advocaţii d-sale, şi de d. Cotfălniceauu. Ce valoare are aceasta ? D. Miniu: Nu e vorba acum de cât despre luarea îu considerare ! D. Holban : Hespund la acusările aduse Comisiunii! D. Miuiu : D. Cogaluiceauu nu e faţă să se .apere 1 O voce : II vei apăra d-ta ! D. Holban : Du muiata eşti amic poate cu d-sa, eQ nu sunt nici amic, nici inimic, şi pasiunile aci. chiar dacă ar putea fi, nu pot avea nici uu rol, căci este vorba de fapte, de date şi cifre şi eil nu sunt în stare a schimba valoarea cifrelor ! D. Co-iţăluiceanu, se constată din acte, că da-toresce Statului cifra de (50,000 le» cu procentele lor. D. Danieleanu zice că de multe ori pro-ectnl de lege poate să aibă o idee fundamentală foarte salutarie, dar de aci nu urmează că şi legea in totalitatea eî este buuă. Art. I din acest proect este deja fundat pe nisip, iar nu pe o realitate practică! Se cere de la arendaşi lucruri imposibile. Vede pe d. raportor refuindu-se când cu d. Pruncu, când cu alţii ; va sa zică acest proect este curat personal, se ocupă de interese personale, iar nu de interese economice, spre uşurarea arendaşilor şi a Statului! Ce este acest proiect? Personenbuch oder Grundbuch ? (ilaritate) Gasesce tratate multe cestiunî de detalii, ce n’ar trebni să ne preocupe. Am perdut prea mult timp, doue zile, cu acest proect, şi ?nulte parale, ce el uu merită ! Pe aceste cousiderante să se respingă acest proiect î D. Prim-mi nistru recunoasce, că d-*a din capul locului n’a fost pentru modul de plată a câşturilor cum se prevede in raport, şi deci n’a aprobat raportul in toate părţile sale. Arata căuşele multiple ale relelor cari împedică înaintarea agricultureî şi a arendaşilor; de unde domnesce atâta confusiune în ndministraţiunea ăomenie-lor. Cere de la Camera şi de la d. raportor a retrage lista debitorilor, spre a un se publica in Monitor; ea conţine neesac-tităţî; dar niaî cu seamă s’ar isbi în creditul arendaşilor prin publicarea eî, şi a-poî statul iu loc să câştige, ar pierde; noi am venit sa facem un act de justiţie, ba chiar de generositute către arondaşi, şi acum să’î ruinăm?! Condiţiunile ce se im punea ii pană acum arendaşilor eraţi şi sunt grele, imposibil de esecutat. — D. Danie-Ieanti a criticat cu mult drept mSsurile propuse; ele nu sunt cele mal nemerite, totuşi să nu se respingă proectul, ci sa ae amâne. D-sa a cerut discuţi unea crezend că Înaltul Senat se va putea completa, ce din nenorocire nu s’a făcut. — Proectul să se studieze de uofl, pană la convocarea corpurilor legiuitoare. De 'a biurotl se citesce demisitiuea d-luî Sihleauu diu locul de vice-preşedinto. D. prim-ministru, puueţl la vot respingerea li*tel. D. prnşedintH răspunde, ca liwtu nu se va publica, fiind numai un anex. Adunarea admite aniAutrea proectulnî şi înlăturarea listei debitorilor. D. prim-ministru : anunţă că mAue va ceti mesiigiul de închidere al Adunărilor. Voci, Ceti ţi’1 asta-zi. D. prim-ministru, Nn’l am \A mine! Şedinţa se rădică la orele 5 şi jumgtate seara. SC R ISO A ItE ADRESATA TIMPULUI Mîzil, l<) Martie 1877. Domnule Redactor e, Întruna din filele Ini Februarie espirat arest an, am fost sesisat de adresa l’rimâriei Mizil, unde reşed prin care mă anunţă că colegiul i electoral din care fac parte, era convocat pentru <)iua de 23 ale aceliaşi luni Februarie, spre a alege deputatul cerut de lege acestui colegial. A doua saă a treia iji după priimi-rea acelei adrese m aO Întâlnit d. G. Borânescu , fost sub prefect In Mizil şi rudă a decedatului deputat latropolu. şi ’ml-a0 propus ca votul mefl sâ'l daâ d-luî Procopie Gazota, espunândninf avantagele ce aşi trage ilintr un asemenea vot precum şi şicanele ce aşi suferi daca nu 'l-aşi da concursul ca să se aleagă. — Toate promisiunile şi ameninţările nu le am luat de cât ca un medio ce a găsit cu cuviinţă acest Borănescu spre a sprijrai pe amicul săli Gazota fără sâ fi cugetat vre odată că aineninţiirde despre care îmi vor-besce să şl poată avea vre un efect, de oare ce nu sciiaru pe conscinţa mea nimic care aâ'inl atr. gâ ver o respundere morală sud legală şi astfel la toate solicitările ce’ml făcea 'l-am respuns. că neavând ondre a cunoasce credinţele politice ale d-luf Gazota nu’ml pot făgădui votul căci cererea ce'ml face este a mă despărţi de amicii mer. de societate şi politică şi ast-fel ne-am depârţit. 1). Borănescu indignat despre râs-punsul med reclamă parchetului in unire cu alţii cum că eâ în cuali-tatea mea de primar al urbei Mizil de la 1873 până la 13 Innuarie, a. c. cănd m’a revocat, am comis maf multe ilegalităţi după care delegat fiind sub-prefect respectiv a ancheta de şi nu m’a chemat a asista, insă după toate cercetările ce ad făcut uepu-tând constata cel mal mic fapt con-tra’inl din cele imputate de către denunciatorl s’ad agăţat de un rol suplimentar făcut pentru trimestrul Octombre 1873, şi sub pretest că la art. 8 esistâ un falş (pentru că prin corectura acestui rol esistă trecut numele med) ad Înaintat afacerea parchetului. — Informat fiind despre aceasta, m’am dus însu mi şi am denuneiat parchetului formal, cum că in adevăr acea corectură era făcută de mine însu’int, pentru că mi se pretinsese de consilid sâ fid adâogat cu casele ce aveam făcute din nod in Mizil şi ca probă că nu esistâ falşul, să ia informaţiunl de la prefectura unde se găsesc şi celelalte două roluri şi două ştate (fiind că, după obligaţia legel de percepţie, ele se formează in număr triplu din care două roluri însoţite şi de ştate se înaintează prefecturel, ca un asemplai cu statul Iul sâ’l t.ri-tneaţâ ministerului iar altul sâ se păstreze în prefectură) din care se va Încredinţa că la acela şi articol esistă tot numele nied ; şi ’mi-a răspuns că actele fiind înaintate instrucţiune! va anexa şi petiţiunea mea. Vâzănd dar că afacerea se gâsesee inaintea instrucţiunel, am uiers singur la prefectură şi am luat certificat prin c.ire se constată că iu a-celaşl rol al trimestrului Octombre 1875 precum şi ştatul anexat la art. 8 esistă trecut numele meu fără sâ fie nici o ştersătură sad râsătură Cu câte-va zile Înaintea alegerii. m'am văzut chemat la instrucţie tot pentru ziua de 23 Fevruarie, »' in care eram convocat şi ca alegător pentru alegerea deputatului. Mal 'nainte ca judele de instrucţiune sâ intre în proces, mi sa spus de d. Nae larcn in sala de audienţă, cum că ar fi bine să ple° c^c* are sâ mă depue. Ed 8ciindu-iuă inocent şi nevoind a mă sustrage de la justiţia ţârii, aui stat până când am fost chemat de judecător care nevoind a ţine compt nici de certificatul menţionat pe care i l'am presentat nici de a-rătânle uiele, Intr’un mod arbitrar ordonă depunerea mea fără chiar fi adăstat conclusiunile parehetuh După depunerea mea judele rănd rolul de la Prefectură şi m nister. se convinge cura că numeli med figura la articol» 8 şi că prii urmare nu esistâ fals.—Văzând da: că nu eram culpabil de faptul pen tril care mă depusese, alergă la alţi invenţiunl spre aşi putea legitimi faptul, recurgând la nn supliment de instrucţiune, inputândii-inl cacnoca-1 siunea formării listelor electorale Me colegiului al 3 lea Mizil aşf fi steni' numele lullsaiia Gheorghescu şi ’l-aşln fi Înlocuit cu Tudor Gheorghescu. I Această imputare nu ’şl-a putut avea locul, căci ed la 16 Ianuarie, când listele sad publicat după let nu mar eram primar; dar admiţât chiar că aşi fi fost totuşi nu pute fi calificat faptul ca comis de mir fiind că In lista publicată esistă ser Isaiia Gheorghescu iară În cele r< mase in cancelaria primăriei format* de consiliul comunal, nu esistâ saiia Gheorghescu ci 3e vedea îndre| tat cu numele de Tudor Gheorghesm: resulta dar că faptul era pre-mi ditat carele direct merita a se re: frânge siiceesorelul med cel ce publicat listele la 16 Ianuarie, f când ed nu inal eram primar şi ii cumba sarcina asupra aceluia d a dl vedi schimbarea numelui Iul Isaii Gheorghescu In Tudor Ghoorghesr care s’a găsit Îndreptat In listele se află In Primărie. Opininnea publică şi ori-ce oi^ drept va putea vedea pas unea ce i a servit de busola judelui instructor in această afacere. — Procuro-rele chiar prin reehisitorul sâd n aijj găsit cas de urmărire, insă judec torul spre a tufe putea ţine eftt poate de mult In arest şi a meu nut ordonanţa până ce camera punere sub acusaţie şi ad pronunci; decisiunea ne găsind iarâ-şî cas de u mărire şi ast-fel după 17 zile arest pentru singura mea culpă num ascultat pe Borânescu a vot de t»mere pe Gazota, am putut scâp Aprecieze fie-care roman cum i esecutâ legile de către acest unic ji deeâtor şi cum se respectă astă-libertăţile ce sunt asigurate prin coi stituţie. g. Taciu aD: ■J nţl CORESPONDENŢA PARTICULAR a TldMEPTXHi'CTI laşi, 19 Martie 1817. înaintea întrunirii Corpurilor lei giuitoare vă scrisesem îu una di corespondenţele mele, că situaţiune indica pe D. Cogălniceanu ca urmi al d-lui Brâtianu la guvern—aceasl cel puţin era părerea multor bă’ baţi politici serioşi de pe la noi. Dî această causâ mal mulţi Senato conservatori de aî noştri plecaser cu intenţiunea de a vota pentru [ Cogălniceanu la vice-preşedenţia Si natului. Ce s a intiinplat de atunci Ce a făcut şi ce a dres d. Cogâln cuanu nu ştim. dar vedem că a fi eut toate chipurile pentru a-şi ii străina simpatiile a o mulţime bărbaţi onorabili ce vreadsft'/sPr jine cu bună credinţă. In adevăr, deşi noi .-"ntem cot servatorî şi numai ci>o<,‘rvatorl. ir ţelegem insă că uu guvern consei vator nu se ponte forma in impii jurârile de faţă; înţelegem că avet nevoie de o r strlnsă unire cu con servatorir di'1 ţnr;l Românească căc noi in Moldova sunr.em uniţi şi n' ne-am desunit niel-odută. dar pese Milcov vedem cu partidul s a impâi ţit Iu două şi ast-fel s a slăbit. X dorim o grabnică reîntoarcere la pu tere, căci va veni vremea când in rea majoritate a ţârei 9e va căi d pasul ce a făcut, când s’a arunca in braţele radicalilor. De aceea, i ţaţa vediteî incapacităţi a acestor am crezut că este bine şi patriot ca să sprijinim cu sinceritate pe 1 Cogălniceanu pe care tot-d’aima la avut de om capabil, pentru a ra lăsa ţara noastră In timpuri şi im prejurări aşa de grele pe mânel unor persoane atât de inepte şi u chibzuite. D. Cogălniceanu iară r a voit. S'a stricat mal întâia cu (V.i ţion'Ştil, care de şi nu sunt nume roşi, nu sunt inteligenţi şi nu nici vr’o învăţătură, nici avere, d jl i-'tuşl jjuut or^anisaţl pe basa interesului comun şi sunt pasionaţr. Sa jtciciat apoi cu noi conservatorii prin f ersatlitatea politicei sale. a mal pier-But şi o mulţime de persoane rezle-fc'te Arorn le place cuvfntul „liberal* şi acum a remas lu sflrşit— cu cinei Cu o jumătate de duzinii de laniiel persouall şi de rude. l*rea ibine. Har cu un aşa sprijin nu se #i e politicii lntr'o ţarii cu forme Lparlamentare, aflicâ acolo unde .nu-imfcrul* joacii un rol însemnat Sil nbCtrănit oare d. Cogillnieeanu :aşa. In căt să nu ma> vadA cii astăzi cu se mal poate ajunge la scop ca imat Înainte prin autoritate individuala : saO micile nemulţumiri momentane I fac la virsta in care este «A zicil : Dacii nu-ml pot indepliui l'tuatft mulţumirea, ard.1! casa. ardă :şi şoarecii!—N'erugaţI am voit ate sprijini: D-ta nu al primit şi preferi a măguli şi a te închina d-lul C. A. Uosetti: pe această cale nu te mal tputem urina! Adio dar. d-le CogAl-nicone. Urmnazâ D-ta a fi liberal- • independent, noi urniAm a fi conservatori sinceri şi botAriţi' — Am zis cA d. Cogălniceanu s a stricat cu aşa 1 numita fracţiune. Iu adevftr, m urma ; moţiunii sale din Senat, toţi profe-april fracţ'oniştl de la Universitatea ^dc Iaşi afl trimis un protest la Senat, Îndreptat contra d-lul CogAlui-ţkreanu. Nu am putut IncA afla cu iâinu-irire ceea ce coprinde acel protest, : iar am fost asigurat cA de la un capăt pAnA la altul este numai o jOCarA ce se fa. e d-lul CogAlniceanu. .-.'Oare «ine-va in posiţiune de a fi bine informat, m’a Încredinţat că acel protest este estractul unei bro- • şure ce a apArut de curia l, bro-Zşurâ s risA de d. Tzonys contra d-lul JOogAlniceanu: acest domn D. Tzonys Jeste tot autorul faimoasei „ţinte a ueiuocraţ.el române.* l’ositiv ştiu InsA cA profesorii nefrai.ţioniştl aft refuzat de a subscri acel protest. Aşa dar ministerul rftinâne de o }■ cam-.latâ, ‘ Cine InsA va fi ministru de fi-nance 1 Noi sperAm cA d. Sturdza va reintra; ar fi păcat sA rfimAe " numai cu două intrArl şi două e-şirl. .Alle guten Dinge sind drei* zice un proverb nemţesc. D. Docan a fost p'aicl. Abia ajuns s’a grăbit a şi depune carta la d. Lascar Catargi (aşa cel puţin am fost asigurat de o persoanA bine informatA). Ici d. Docan ar fi zis cA demisionează, colo cA mal rămâne, dincolo n'a zis nimica, totu-şl aceasta a fost mal cu minte. De altmintrelea nimeni n'a ştiut cA d-lul a fost prin laşi şi nici nu ştie dacA a plecat sad nu. SfArşind, trebue sA v6 notez buna impresiune ce a fAcut la noi cuvântul pronunţat in Senat de P. S. S. Mitropolitul Iosif. Cftnd vedem cA de o vreme Încoace este, pare cA un ordin ca partizanii guvernului sa batjocorească religiunea părinţilor noştri, suntem coprinşl de o straniA mălini re. Ce ne mal rămăsese neatins şi nevătămat In sdrtincina-rea. generală de care sufere socie tatea română) Ce a r&mas mal cu seamă bietului popor de jos ? Pentru a plăti libertatea — de care se bucură câţiva ambiţioşi care se rSstoarnă unii pe alţii de la guvern, urmare botezată cu cuventul de „li-bertato a poporului,” el dă aproape jumătate din rodul muncel sale In iniposite; sub cuvănt de Înflorirea a/nculturel el e văudut cu grămada piin tormelele agricole; lui nu i-ge dă nici măcar un Învăţător mediocru In tut. »r> schimbul atAtorsacrifir.il; ca locusie năvălesc asupra lui cârduri de străini, mal ales evrei ce 1 esploateazâ şi la urmă marii noştri liberali vor să’l ia şi mulţumirea ce 1 procură religiunea creştină. După o viaţă de lipsă şi suferinţă, nici măcar măngâerea religioasă din ceasul morţii n’a rămas nehulită de aceşti orbiţi puternici al zilei. Crpază Mitropolitul Iosif că archipâstoreş-tele Iul cuvinte rostite in ajunul săptămânal putimelor, cănii sufletele creştine se iudreaptâ spre rugăciune şi pocăinţă, aii produs un efect care uşor nu se va şterge. Noi conservatorii, cari vedem cu Întristare cum se rump cu o pripire şi cu o uşurinţă neertate şi nepomenite una căte una toato tradi-ţielo părinţilor noştri; cam sub cuvenit de progres şi de libertnte orl-ce cugetare a fulgerat prin capul vre-unul radical să şi pune In lucrare de denşil ueplâmădiţâ şi ne nuntuitâ: noi ştim ce greutate are simţirea religioasă lntr'o ţară şi ce soartă aşteaptă pe poporul care şi In aceasta caută să rupă firul tradiţional al istoriei sale. Cănd chiar de la biuroiil Camerei deputaţilor, aşa numite liberale, pornesc asu-menea fArâ de legi, noi espriinăiu In public recunoştinţa noastră .singurului arliiereti* romăn care a rădicat puternicul său glas Intru apărarea religiunel şi bisericel şi ne bucurăm noi Moldovenii, văzănd că acel archiereO este Mitropolitul Mol-daviel şi Suceavel! B. B. Ne grăbim a publica şi următoarele dou? scrisori ce Di se trimit : Bucureşti, 2l Martie. Domnule Redactor, Comisiunea de anchetă numită de Adunarea deputaţilor pentru a studia situaţmnea arendaşilor Statului a numit de raportor pe fracţionis-tul A. D. Holban. Acest domn "itând In rnpi>rtul săli, o telegramă privată adresată de mine pe când mă aflam Prefect de Mehedinţi, d-lui Lascar Catargi, in privinţa unei moşii a Statului pe care d. Colibăşanu din Severin dorea a o lua de la administraţia Dotuenielor, adaogă : „Trebue să notăm Insă că „d. Colibăşanu nu a luat in arendă „moşia menţionată de Prefect, pre-„ferind. se vede, a remanea cu opo-„siţia şi a respinge adenienerile ad-„ministrati ve.“ Această aserţiune este contrariâ adevărului şi dacă d. Colibăşanu nu a luat In arendă moşia menţionată şi s’a aruncat In oposiţie, cauza este că d. Lascar Catargi nil a voit să asculte propoziţii de asemenea natură şi a preferit să vază pe d-nu Colibăşanu care se prezentase la d-sa „Le marehă â la main.‘ dezertând partidul conservator din care făcuse până atunci parte pentru o chestie de interes personal. Acesta este adevărul, şi sunt sigur că nici d. Colibâşauu, care astăzi este deputat şi face parte din majoritatea guvernamentală, nu ’1 va putea tăgădui. Cât pentru d. N. Oărdâreanu de care raportul comisiunel fnc8 asemenea menţiune, toată lumea ştie că d-sa a fost unul din cel mal credincioşi susţiitorl al guvernului d. L. Catargi in tot timpul cât a avut onoarpa a fi membru al Adunării deputaţilor şi daca mal târziu a trecut asemenea In oposiţie şi la ultimele alegeri senatoriale a susţinut candidatura d-lul loan Ghica, care fie zis In trecât a isbutit numai cu două voturi, cauza este tot refuzul d Iul ministru Catargi dea interveni In afacerea moşii Gogoşii la care se interesa şi d. Gârdareanu. Dacă aceste afirmări care sunt conforme cu adevărul, ar fi puse In Îndoială de cei interesaţi, atunci im! rezerv dreptul de a publica o scrisoare a d-lul Oărdâreanu. scrisoare, plină de învăţăminte din mat multe puncte de vedere. Telegrama ce am avut onoare n adresa d-lut L. Catargi şi din care comisiunea Camerei crede că ş a făcut o armă formidabilă era, o repet, o telegramă privată. „Verba volant, scripta* etc: „Ies paroles s en volent et Ies ăcrits .... sont voles,* nicAirl şi nici o dată aceastA nouă traducţiune a dictonului cunoscut nu a găsit o aplicaţiune mal neineritâ. Vă rog, d-le redactor. să bine-voiţl a publica aceste răndurl In stimabilul d-v. ziar şi a primi asigurarea consideraţiunel mele celei mal distinse. 6r M lahovari. fost Prefaci <1* Mehedinţi, Bucur»,ti 2l Marţii. 1877. D-lnî Redactor nl r.mrnlm .Timpul1 Domnule RednrJor, .Sunt convins lA in interesul adevărului veţi bine voi a publica, ur mătoarele rAndurl, in stimabilul d-v ziar. TIMPUL In rămlul al doilea, pagina 26 a Z raportului presentat Adunări Depu taţilor de comitetul de acnsur • a foştilor miniştrii, preotul Dimitrie Jeromnimon. in deposiţiunea sa. intre altele zice „o dată mi a dat patru-spre zece nipoleonl d. Mcne-las Germani, ţ>i am iscălit pe o fnae de hirtie. unde eraCi şi alţi iscăliţi de priimirea lor.* Această parte a duposiţiuui zisului preot, este cu totul neesactâ ca să nu zic mal mult; uliu că acest, preot Dimitrie Jeromnimon. este renumitul Popa Tarhe : afirm d le Redactor, in modul cel mal positiv. că nn cunosc nici pe preotul Diini-tru Jeromnimon. nici pe Popa Tarhe ; n'am măcar conştinţa să fi văzut vr’o dată pe acest servitor al altarului: n’am avut cu d-sa.; nici o dată nici un fel de relaţinne. nu am dat d-sile nici nu ban nici in timp de alegeri, nici in alţi timpi Priimiţt. domnule Redactore, cu mnlţuruirele mele. asigurarea prea distinsei mele eonsideraţiunl. Menelas Germani. INSER’f IUN1 $1 REC LV ME 1) Re*puns d-lut Oimitri»* Miclesen 1 a discursul din Cameră de la 8 Martie curent (, Monitorul € 01). Puţina pudoare d-le cameleon politic ! D-ta funcţionar al Statului şi deputat în timpul perqnisitoriîi* se d vii şi dictator în judeţiil. Apoî a mea e vina, ducă iu păţit’o aici, ca alta data la Harlau ? Consl. Cananâu. SENATUL s’a disolvat azî. Citirea mesagiuluî a fost salutata de n-plaudele câtor-va baeţî de redacţii şi de unele voci cari afl strigat : pAcoin rescumpSrarea cailor ferate!* NOUTĂŢILE ZILEI Asasinat In noaptea de la spre 14 domiciliul unui venerabil comerciant din urbea Galaţi Vasile Pa nai t, a fost călcat de o banda de hoţi. Etîl împrejurările: Trecuse ora 12 din noapte. Bătrânul, îo etate de vr’o 7d ani, dormia iu casele sale, situate pe str. Frumoasă ; soţia, mal mult bolnava, se afla în altă camera. După or» 12 unul din fii «-ai, Panaioti V. Păunite, se întorcea de latheatru. Hoţii pândiu acest mormăit şi se aflau ţapi laţi in curte. Când uşa se deschise, spre a da drumul fiului d-lnî Prmaite, banda asasinilor de odată se năpusti inlăiintru şi se iniprăştilî în toate camarile; uni voiai! să gutuie pe tunar, cur<‘ afiia putu sa Bcape dând 20) lire ce avea asupra'! şi un orologii! ; în acest interval alţii torturau pe nefericitul bătrân, care primi peste 1 t lovituri de cuţite: iar o servitoare ce se sili a da alarma căzu moartă după ce primi vre-o Ifi împunsături d-* cuţit. Zgomotul fîicându-se mare, asasinii, se zice in nniner de t»—10 inşi. fugiră fără a avea timpul sa umble la casa de bani, ale cărei cht*î nu le găsiseră, căci înfuriai na tu! bătrân avnse presmiţu de spirit a le ar nuca snb paturi când criminalii tuburiră asu-pră’i. Ast-fel se comise această oribilă crima, aproape in mijlocul oraşului nostrn. Corpul nefericitului bătrân V. Păunite «o a servitoarei s’afi înmormântat la lo curent. Aceste asasinate infame ui! produs o penibilă şi îngrijitoare impresiune în toată societatea. Criminalii nn g*uil descoperit încă. Versiunile cele inul ciudate circulă asupra acestei oribile crime. Toţi îşi pnn întrebarea pentru ce nici unul din fii, in 1) li taica priveşte numai pe autor. nnmPr de 2, toţi bine făcuţi şi robnştî. rin opuse nici o resistmiţS ; pentra ce nici n-qiii din el nu fn nici măcar sgâriat, şi în fine cum se făcu că iu cameră nn segă?i nicl-o nrnist do noroîtt, căoî în noaptea crimei era noroii! destul de mare in oraş prin ploea ce căzuse, toite aceste circumstanţe şi negnsîrca urmelor asasinilor a-dusera înfiorătere băiinoli asupra complicităţii fiilor, cari aflam că justiţia, in interesul instrucţia nil, i-a şi depus in arest. Vom urinări afacerea şi vom ţinea în curent pe cititori. (V. C.) * c Un cHmen oribil. Citim în ‘Curierul d Iaşi:, Ni se relatează că nn locuitor, ducând u-se la Roman cn o pereehiă bol pentru a’I vinde, a înserat la BozienI şi b’u oprit nici ia cantonul Nr. 1. care este cel mal apron;>e de Roman, pentro a petrece noapte. A doaa-/.i dimineaţă mulţnrni cau-tonistulul de ospitalitate şi’şî urmă dni-nml. La întoarcerea sa din orsş, unde ’şî vâudnse boii, csntonistul îl eşi ’nninte, îl întrebă de re»uitat şi’] invită a românea la el, fiind dej i târzii! şi mal ales c’a-vea bani cu sine. Locuitorul primi oferirea cu recunosoinţă. Noaptea, pe când nenorocitul obosit do drum, dormia dus, can-toniptul împreună cu soţia sa, cari er.id deja înţeleşi, se sculară, îl ncisrră, ii Inaru banii, şi apoî îi aruncară cadavrul într’un zeranic. A do ui-zi, copila criminalilor cure nu dormia şi care v?znse consumându-se crima, in naivititea ei, întrebă pe ni uni ă-»a, ce făcuse acel om de ’l-au ucis f Nevasta arătă aceasta bărbatului, şi amin-duol iu uuire, temându-se că nu vor putea impune tăcere copilei lor şi că ast-fel vor ti descoperiţi, n’aO găsit nimic mal bau de făcut pentru a’şî ascunde crima de cât de a comite una nonă, şi mult mal oribilă de cat cea d'ânteiă. Ei aşteptară până Beara, şi atunci aruncară pe nenorocita lor fiică în cuptorol roşu de jăratic şi o înăduşiră acolo. A dona-zi nisce cărăuşi cari treceai! pe ncolo ai! voit să intre în canton poutru a’şl aprinde lalele. Uşa era încuiata. Bătură, dar nici nn res-puns. Mirosul grefl al acestei fript nr! oine-nescî ameţise pe criminali, dar acel miros Btrebătend şi prin crăpăturile nşei şi ferestrelor deştepta curiozitatea celor de afara cari, forţând uşa şi intrând in întru reniaiera înmărmuriţi la descoperirea ce făcură. Un picior al nenorocitei victime remăsese afară din cuptor şi el se vedea încă. Criminalii, prinşi asupra faptului un ’şi negară crima şi fură trădaţi justiţiei, unde credem ca şî vor primi pedeapsa meritata. Aceasta in seplămănn trecuta. VARIETATE Sticla albastră. Un cetăţean american, generalnl A. G. Pleasouton, de la Filadel-fia, a făcat de curând o descoperire care da * Razelor albastre, un rol analog cu otigenul. Dar ce sunt oare razele albastre? Nimic de cât Inmina trecn'a prin-tr’nn geam albastru, şi cn acest mijlocd’o mare simplicitate se mă reşce în proporţii fabuloase desvoltarea plantelor şi vitalitatea animalelor. Aplicata omnIul, această procedare produce miracole. Să nu anticipam. lata istoricul faptnbiT. Snnt cuţ-I-va ftnî, generalul Heasonton. nn om bogat şi inteligent, avea aproape de Fibidelti» o ferma iu care’î plăcea sa facă eiperit-nţe. Conexând idea că culorile afectau variabil viaţa vegetala şi animală, a început sa stu-di* '-o estia. S’a îiicre>linţnt inaî întâii! că culoarea albastră creşce vegetaţia. Construi dar u seră, silă, mai bine zis, un hangar al cărui coperiş era compus din geamuri alternând, unnl albs-trn între opt geamuri albe, nst-fel ca soarele în cursul zilnic, plimb i o lumina albăstruie peste obiectele de sub coperiş. Snb acest coperiş, el sădi vlăstar! de viţă tn Aprilie 1^71. Plantaţia nu întârzia a da semn de viaţă, mugurii înibuiubiră, foile apărură, ast-fol cu in Septembrie, in interval de cin<*f luni, ceptnl aVea groainiea umil deget in diametru la nn picior de la pământ, crHcile o lungime de patru saă cinci picioare. Interiorul hangarului se transformase intr’o spletnlidu bolta de verdeaţă. Toată lumea se minuna; spiritele tari, căci snnt sceptici chiar in Filndelfiuşi prin prejur, rîdeaft zicând că «ceasta nn era de cât o vie du paradă care uu va produce nici uu strugure. văzu în tine linul viitor rezultatul, cad ia toamnă vr o d.ifi-spre-zece sute de struguri minunaţi a-plecaă crăngile cn greutatea Iar. Minunea l era complectă. Doua sesoane fură d ajuns a da numit a te pentrn cari alminterea ar fi trebuit cinci saă ţme ani. Esperienţa isbntindn'î, generalul voi s’o încerce şi asupra animalelor: prnitrn a in-flnunţa asnpra vieţeî animale, schimbă pro-porţiele; construi un acoperiş la nmătorî, împărţit în părţi egale de geam cri albe şi albastre. Pase in acea cocină mal ninlţl parcei cari prosperară într’nn nod prodigios: peste cîite-vfi luni aveai! o dezvol- tare estraordinară. Operă apoî asupra o-nuT viţel, aşa de slnb că d’abia se pntea ţine pe picioare. Dnpă o zi, se fntremă şi peste patru lnnî luase proporţia nnnîjonc viguros. In fine, încercarea fiind decisivă asaipra vegetalelor şi animalelor, nu mal românea de cât s’o aplice şi omului. Rajioartelo din cari împrumutam acoste amănunte, scnrtându-le, nn laşa îndoială asupra rezultatelor obţinut»*. Un copilaş născut abia trăind, cântărind trei livre şi jumătate la nascere, cântări, graţie geamului alba»tru, doă-zed şi dona de livre dnpn patru luni. Femeia nnni doctor din Filadelfia, doctorul Ilnckwith, suferea cumplit de nevralgie şi reumatisme, slăbiae intr’nn grad îngrozitor. Esp’usă la lumina unei ferestre ale care! geamuri eratt nuul alb şi altul albastru, peste câte-va momente se simţi mul bine, şi această uşurare merse crescând. Somnul, apetitul îi reveniră şi peste trei săptămâni doamna RecWith se însănătoşi. — Ceea ce’Dmaî carios este că această doamuă n’avwa maî de loc păr; sub influenţa sticlei albastre, parul îi crescuse stufos. Acelaşi efect capilar s’a reprodns asn-pra nnei fete căreia, în arma unei meningite, ii căzuse părul de tot. Biata copilă ♦ ra desolata, fiind silita să poarte perucă. Espusă însă la lumina azurată câtva timp, un păr bogat şi frniuos începu 9a’I ascundă ivoriu] sterp. N’am mal isprăvi dacă am cita toate cazurile In fi ie, ,Razele albistre4 ale generalului Pleasontou, sunt pe cale d’a f.tce o revoluţie în sciinţa vieţel vegetale şi animale. Coneecui-nţu imediată pentru umanitate este cu comercial sticlei albastre ia o desvolture foarte mare. I\ — S. — Se asigură că o deputăţie de democraţi din .Colonia de Snd şi din Luisîana s’afl dus la Casa-Albă pentru a c. re să se pună geamuri albastre la ferestrele uoului prefiideut al Statelor Units, d. Haves. DRPEŞt TELEGRAFICE Serviciul privit ' TIMPUuUl. (Agenţia Havas; Constantîuopol 4 Aprilie dimin’sţa Representnnţiî puterilor străine vor da oficiul Porţii comunicaţiune despre protocol la sfârşitul septămăneî şi o vor angaja *a dusarmeze. Dar se asigură că Poarta va considera protocolul ca atingător demnităţii sale. CURS DE EFECTE PUBLICE SI DF DEVISE Bucuriei, 22 Martie 1877, VALOAKfiA CcrqW Ofr.riu PrtclB o«e Obliu. Rurale . 10% 1864 M . , ^ Ia sorţi --- _ --- Injpr. Opp^nh^im 8% 1866 --- _ 88 Oh|ijj>. Uoiueuialc 8'Vo 1871 3] 82»/. 8a'/, » * ejUPlasorţl --- --- 01 , Credit fonc Rur. 7o/0 75 76 76'/, , CrP-lit fonc. Urban --- 60 _ Impr. Mun. Cap. 80% 1 S?5 --- 75 _ P**nail (300) dobânda fr. lO --- 130 _ A c.ţil Cfti l«* fipr. rom. 6% 1868 --- 1820 , priorităţi 6% 1868 --- --- 2650 Dacia C-»* de A^si*. Act. (fr. 500) 8% 1871 26* 2-5 Românie C-1* de Assig. ^t. (fr. 300) 8% 1873 50 54 VI uidate . . .... Impr. Municipale fr. 20 --- --- Aci. financiare Române 8% --- Olilf ferate Ott.unaue Aet (fr. 400» 3'Vo - nfa Honiânft ...... CUrOANP. •ibhg. Rurale p. Octoinl» r». e. --- --- , Dorueniale .... -• ! 98 » Fonciare rurale . . --- --- I --- , Uomunilp . --- DfiVISE Paris.......... 9910 9910 M arsei Mu........ - Nf i » •*«........ Anv-* i...... --- --- Uar. Ir*....... 25 2 49 71/, t r ’ .11-Cil..... --- w --- H.uuburn........ --- Aoisterdain...... --- - Viena...... B«’rlin . ...... --- ui*/» Lipse» ........ --- hncouipt........ - Lira OtUimanft. . . . --- --- Galbena austr. , ■ _ --- 4«io c. Argin-} ...... -- “ UI K81 L VIENKI Aprilie (st. n.) 1877. Met.dioe..........................iii 55 Naţionale........... . . (H 10 liant:» in aur . . . 77 75 Los0 . ■ • .111 -- Acţiunile biineol .... 818 — Creditări ... . Iod 50 London . . ... . 111 6’> ObligaţiintŞ rurale ungare . 74 50 , icmeşviir . 72 25 > transilvane . 71 50 Argint in mărfuri 107 10 »tu i ... . . Ii 72 S»p'lei)iiAl ... . 0 ' > y' V <)'y VV • _S_/' ’ f' '• ^"'[ ; Ş_? '_u'l Z x ' ^ >''> >•^ v i I 1 | i m CU OCASIUNEA SĂRBĂTORILOR I’ri'iniml No. ( o partida maro do ocaua 115 bani. Fitillll şi diferite IVIizelicurl cu preţuri reduse, care Iml este de principiu. mniu mmânca pe verii am decis a’l vinde ocaua f'r. 2 80, Fainii ilo Pesta ^tit, ocaua -IO ban(. Se primesce in tote dilele Drojdl do liero prdspeto de llraşov pentru ------------------ Al SOSIT S T R. I !D I prâspete 100 fr. 8 Bob veni* ocaua > 2 50 Arghcnari mari verii Bucata , 40 Sub-semnatul pe lingă un bogat asortiment In Delicatese, Beuturi şi tot felul de Brlnzeturi noi şi diferite Mizelicurl Unt topit prima calitate de Iţeam şi « do Pesta Xo. I. ocaua Să bani, Făinii pentru Cozonaci ZAHAR DE CH1TILA, SI FRAKCES, OREZ TURCESC, DIFERITE CAFELE SI LUMINĂRI DE STEARIN ETC. Clr I’HETUHI I)K l'ONCl KENTIĂ RENUMITA ŢUICA CALUGAUEASCA, VECHIA DE CINCI ANI. OCAUA 1 50 ACESTEA NUMAI LA MAGASJNELE MELE „BACANIEA UNIVERSALA“ şi la „ BÂCÂNIEA AU OOURMAND* Strada Germană in Colţii spre Hotel Europa şefi Cafeueun lirener Calea Mogoşmei vis-ă-via de Poliţia Capitalei. A.'VISB IA IATERESUL EGOIVOMIEI Sub-semnatol am arangiat mal multa Maşini pentru a prepara diferite vopsSlî frecate cu Ulein, şi ne frecate, Uleia fort, Lacuri de diferite calităţi, Pensule, cu preciu de CONCURENTĂ, ,> tot-do-data nie mai oblig a esplica fie-carul cumpărători cum să le intrebinţeze Liră a avea trebuinţă de văpsitorl, numai a face să coste eftin pe consumatori. Cerueală, Lack şi Grind, garantată pentru scânduri, ocaua franci 3 50 > IM IU tnRITL LI 12 a. Meioc fr. 16 13 , Sânt Julic* , 30 13 * ChatolalV>s , 26 12 . Vprmuth , 40 12 . Vin Alb » 18 Cu «timă mu Iţă mese Onor. mei clienţi care p6n« a^i m'afi dat mori speranţe şi drept recuno.cinţă «unt dator aml da tote silinţele de a satisface dorinţele clienţilor mei. V, _ _ _ „ _ _ <*■ DOBRICEANU. Jj ► La Exposiţia din Philadelphia 1876 s’a premiat cu Medalia şi Diploma • \ de ondre (cea mai mare distincţiune) EAU XDIE COLOGUE DE s a : a w ?a \ na m »• a sî ■ a a Place Juliers No. 4 CUGOGME A mal fost premiat pentru superioritiu ea St la urmatârele Expuşi ţii*. Londra l95l, Now-^ork 1863, Londra 1802, Oporto 1865, Cordoba (Repub. Ardent.) 1871, Viena 1873 iţi Santiago (Chiti) 1875. — Deposit pentru vânzare cu riibcata la D-nil : APPEL &C CM»*- Bucurogci , Strada Covaci No. 1. De vânzare in detail la toţi Parfumert şi Drogişt! huni. 506—12. LIQUIDAT1UNE GENERALA a fabrice! de specialităţi IN PANZARIA SI L1NGDRIA DIN VIEHA Calea Mogoşoiel 23, Casele PopovicT, vis-i-vis de biserica Şftrindar. Representanja fabricel de mal sus va vinde In decursul de 18 ţlile ADICĂ PÂNĂ LA 26 MARTIE 1877 t6te productele eî renumite de lingerie, precum şi tdte specialităţile confecţionate din materialul cel mal bun şi cel mal durabil , a lingeriel pentru hărbaţl şi pentru dama C TT 30 X TvT A. I EFTIN de cât chia _ la fabrici. Spie a înlătura orl-ce neînţelegere şî spre a da liquidărel mertul cel mal repede , se araift pp fie-care buraţi de mărfi at&t preţul el original in fiorini valuta austriacă, cât şi pre(ul aciuai redus cu 30c/0fn franci. Din acest de pe urmă preţu nu 9e mal acordă nici un rabat Rugăm pe onor. Public a se feri de cumpărarea unei mărfi care, ruH cuvânt do nr fi din depositul nostru sa vinde prin alte persbne ca date de noî în comifliuue spre vânzare. Noi garantăm numai pentru ncea marfă care se va cumpăra în magasinul nostru Calea Mo-goşiiel No. 22, casele PopovicI, vis-â-vis de biserica Sărindar. ! ! Comandite din provincie pe vor efectua numai atunci cn plata în nrmă, efind comanda respectivă va trece pe*te 50 franci, şi se ra trimite ca acompt 10 X din vnldrea conmntjeî. Comândile peste 150 franci se vor espedia franco. PRESURILE HOTĂRtTE DUPĂ SCĂDEMENTUL DE 30 *|0 d 9 ti c. r* r- - î» 1- 1, •» o & c rt FELUL MAREEI 6 O ' O - c --- a c 2* 3 U 5^ *5^- *3 * -» o .Ti 7. - o 3 O o o ic « ci Z O o O -C O fr. c. fr.'c. fr. C.; fr. c. fr. c. fr. c. O 1 1 2 --- 1 Şervete pentru cea!, albe ţi colorate . î',60 Ă --- 5 - 6 75 0 50 7 1 1 2 --- de masă de Olandă..... 8 --- 9 76 1 1 - 14 ---,18 _ 22 _ I 12 --- Pios6po de Olandă ........ 9 --- i ii---i 14 ---! 17 ---.21 _ 26 _ » Batest (Linâ)...... 90 - 115- 155- 184- 190- 215- --- 1 45 > . Hiimburg pn lat . . . 78 - 80! --- 94 --- 105- 126- 140- I * ~ V, 6 --- Cămăşi de dame brodate d« Chiff . 18 - 22 - 27 --- 32 42 --- 48 --- • --- Vj 0 --- » > , simple . * . 10 50 1 4 --- 18 --- 21 --- 25 --- 28 - V, 0 --- » * * de Olaandâ brodate . 35 --- 42 --- 40 --- 55 --- 08 --- 75 --- '/= 0 » » , . năpte..... 40 --- 40 --- 54 - 72 - 30 --- 90 --- X. D. 5 Va 6 Camiiăne brorlato. şi eu cerctileţe . . 15 - 19 --- 27 --- 30 - 48 --- 62 --- '/a 0 --- . . de lux...... 30 --- 45 --- 64 - 70 --- 95 --- 110- **3 r Va 0 --- Pantaloni brodaţi........ 1« --- 26 --- 33 --- 42 --- 48 --- 54 --- •j ? Va 6 --- • cu cep'uleţe garnisiţi . . 16 --- 19 --- 2l - 20 - 30 --- 33 - m ’ ' h 6 --- b uste cu garnitura (Costume . . . . 25 - 30 --- 30 --- 42 --- 50 --- 58 --- e a a 'h 0 --- 3u - 38 - 45 60 60 65 --- 72 Va 6 --- ■ . . (ŞI-pSj..... 46 --- 52 --- 60 --- 70 --- 78 --- 80 --- Va G Şorţuri de dame ţi de copil . 10 - 12 --- 16 18 --- 21 --- 24 --- o £ _ Va --- Ciorapi d** bumbac, lină şi aţă . . 6 50 7 50 9 - 19 76 15 _ 21 --- Va 0 --- Cftmâşl de Oxford curate...... 27 30 --- 36 - 38 --- 42 _ 48 --- 6 --- . b4rb. simple dc Chiffon . . 24 28 --- ji 36 - 40 42 --- Va 0 , . brodate . . , . 33 38 47 --- 40 - 50 62 --- i “2. 'Va 0 . # de Olandă...... 42 51 58 --- 05 -70 --- 75 F- 2 1 G mituri di» misă pentru 0 persâno . . 7 - 9,- 1 * 16 ---1 19 --- 21 1 . . . 12 . . . 21 --- 26 --- 14 - 46 --- 50 --- 09 - 1 . . . 18 . . . ,30 - 30 --- «2 --- 681---70 --- 98 --- A MAC îl’ lMl’OltTAKT CEL MAI MARE SI MAI RENUMIT MAGASIN do ÎNCĂLŢĂMINTE pentru BARBAT!. DAME SI COPII ■ub firma de SAL. WEISERMAN TL, A. VULTUB Strada Carol I No. 0. (Curtea veche vis-â-ris de farmacia Rissdflrfer) A se feri d’o alţi firmă imitată la Vultur şi a nota bine la No, 6. A *e feri d’o alţi firma imitată la Vultur si a nota bine In * No 6. Au sosit pentru sesonul de primă-vâră şi vdri încălţăminte de Bărbaţi în tdte formele (fason anglats şi hrit-anique), de Dame (fnt>on nmerican, Nord-pol şi Mexico) şi de Copil (în fasânelc cele mal noul.) Aceste mărfuri fiind efectuate din cele mal renumite fabrice din Europa şi sub-semnatul este in stare d’a concura cu orl-cine în acestă brnnchâ (vîn^end cu preţuri mal reduse de cât ori unde) jaoe plecata sa învîtaţîune rugând pe onor. p- t. public şi înalta nobilime d’al incuragia CQ numerose le viaite şi a d-lor clientelă. Cu tOtă stima. Sal. Weiserman Plante i« Fraţi Sunt de vânzare in colec-ţ:unl din cele mal frumOse, specii francese, fructul mare, gustul amiralul. Cultura lor a reuşit f6rte bine în grădinile D-lul Geortro C. Phili-pescu. Mal puţin de 50 plante nu se vinde. Pentru provincii, dupe trăruiterea costului, se esprdmzâ prin poştă. A se adresa sub-semnatnlul Jean Vermeulen Grădinarul D-lul G, C. Phili-pescu, Strada Dionisie No. 42. S TT R A. O i%r »• î A C % K OR. * ,LA STEI1 A ALli.\« A'VXS IMPORTANT IniOinl ;-i r^n1 mitul Migasin de INCALTIAMINTE PENTRU BARBATI, DAME SI COPII sub firma PHILIP? GOLDSTEIN ,LA STUUA ALBA* StrAda Caro! T No. 6, (Curtea veche) vis-i-vis de Sigismund Prager. Sosindu’ml de curând din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, cu care stau in relnţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi duj>® fnadneie cele mal modeme şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polcnese cu nasturi in t6te formele, Sandale, Pantofi, ici.; pentru Birbaţ : Chele de vacs, Maroquin, Maroquin salon, Pantofi şi tot ce «e atinge de încălţăminte bărbătesc!, asemenea pentru Copil t6te felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele, vâ rog a ve convinge de adever. Aceşti mocasin pste una din cete mal vechie din Capitali, care ’şl a cAşt’gat o reputaţiune de cele mal frumâse ponto soliditatea şi eftinătfttea mărfurilor, şi sper, ci şi in viitor voifi fi onorat cu Clientela D-v6atrâ. PUILII’P GOLBSTEIN, Strada Carol I No. 6, (Curtea Veche) vis-â-ris de Sigisinund Prager »La Sleua albi*. FONDĂRIA DE FER |a Iul E. KEXXj KAAXJER Colţul stradel Roşelor (Isvor) Confort ionelă ort ce piese de fontă pentru maşine, coldne, cruci şi grilnge de morminte, ornamente pentru fontâue, împrejmuire de straie de Hori, canaturi pentru curgerea apel. seu alte construcţii, dupe modelurîle predate, planuri sdil arătare. Comănijile de conducere do npi , instalaţie de ori ce băl ou tdte necesorile lor, pompe de ourţl, o. 10 vis-4-vis de Consulatul Russese Q Rpcomanfiă magazinul »ru asortat in tot-d a-una fdrta hina cu rufirik de h&rbaţî şi de dame, gulere, manchete, batiste de line, olontli şi mitasi, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, V flanele fine (crOpe de sun te) camisăne, groşetU* bn'derie dantele, cravate de birbnţl şi X# feiuel in cele mal noi forme 5i culori, umbrele de s6re şi fl,» p]6io etc. etc. Atrigond tot de-o-dati atenţiunea onor. Clientele cA din causa cnael am redus fdrtc mult preţurile, j W 537 10- 1 ^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx: pe u«nl orf mai mulţi nul,Ciifiele De închiriat, . din Strada Scuunilor No 33 având peste tot şea se încăperi nun bucătărie, dou 8 piv-niţi, osebit jjrnjtî, jopr°nv Pu^ *n cur^e* A «e adresa la ţ.roprietarul lor D. Ştefan SteHinescu, in cancelaria Antreprizei Im-positulol B|drt6seIor (Hotel Hillel). ; u toii, tu attinistrator, făcând Stodîl practice în termen de 20 anii în agricnl-tura, doresce a se nngnja ca administrator la veri-un proprietar de moşii. Doritori! să bine-voiască a se adresa la Tipografia Thie Si Weiss. Tipografia Thiel A Weiaa Palatul .Dacia*