Ut. 87. MERCUUI 23 MARTIE ■ii. i ANUL II. - 1877. •..BONAMEJSLTELE IN toata hosanu: .............................. 8 luni . . • | laul ... . . * ■ L. n. 48 . . « . » l< IN ST»AINATATi: «O INSIBTa'NI 81 R,CLAM*: 3. a. #0 lilAr. p»tit, p»irin- IV, »0 buil puţin» III» P<* PW'»» II, HM oo\ g^oluue I IM doI lini». l/n număr In Capital* 10 bani. I TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE OE UlClfl'. BIOttOOL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL >DAOIA.« AKTTJ3STCIXJRI Drimeic in ttrfcinâtAU*: La D-nil J/aatom-•tei*i <# Vogler In Vi^nna, WaIfiEchid destul de indelungat. D. Bnlov ecretar de Stat la oficiul esterior îl va iu-ocni la ministerul affucerilor Btreine şi l&mphauBeu ministru de finauce '1 va tn c ui la ministerul de esterne. Rusciuk 2 Aprilie Manifeatâudu-ae o agitaţiune in unele părţi »!e iltietulaî Dunărei, guvernatorul Sadyk-Paşa a trimes autorităţilor ot-tomaue puse sub ordinile sale o circulară foarte tare, prin care le ordonă de evita orî ce fel de conflict cn creştit)iî. Cc/uBu/uf anglez 'şF^va propune a face in curând o călătoria in interiorul Bulgariei. Cladova, 2 Aprilie. V3u obcer ras a veuit aci cu misiunea de a repatria cel din urmă voluntari cari luat parte la resbelul Serbiei şi cari aproape iu uumfer de o mia, aă plecat asta-ri. Uaueralul Kiapka este aşteptat la Ni ţa aude se aflu familia sa. Bucomci" HA KT IE APB1L1K Camera, In şedinţa de erl, a a ocupat pentru a treia oară de votarea propunerii pentru scoaterea d-lul B. Boerescu din acusare. Această propunere Insă de astă data s'a respins definitiv şi d. Boarescu a remas acusat împreună ou dd. Lascar Ca-targi. Mavrogheni, general Florescu, Lachovari şi Maiorescu. Căt de puţin serioasă a fost Ca- mera In noua votare a acusărit d-lu( Boerescu, se vede din complinirea cifrelor. Sămbătă. la prima votare, a Ci fost 33 pentru sr<>nt“rea d-lul Boerescu din chestie, 20 contra. Votul a remas nul. nelntrunind majoritatea regleirmutară. Duminecă, la a duoa votare, votul a rămas iarăşi nul: 37 pentru, 23 contra. Luni. la a treia votare, aă fost '7 pentru şi 49 contra, prin urmare d. Boerescu a remas bine acusat. Ce sa putut lntlmpla la o chestie de Înaltă justiţie Intre Duminecă şi Luni. aşa in căt cel 37 pentru d. Boerescu de Duminecă să devie Luni 17 şi cel 23 contra d-lul Boerescu de Duminecă să devie Luni 49? Justiţie radicală! De alt-mintrelea chestia tot încurcată a remas, şi nici pănă acum nu ştim ăncă, cănd şi cum va ajunge la Curtea de Casaţie. Căci In şedinţa de erl, după terminarea votului relativ la d. Boerescu, Camera a fost invitată să preceadă la alegerea Comitetului care să susţină acusarea Înaintea Curţii de Casaţie. Asupra acestei alegeri s’nă petrecut In Cameră scene de nn caracter aşa de...extraordinar. In căt noi ne abţinem de n le califica şi preferim a pune Înaintea cititorilor Însăşi darea de seamă a raportorului nostru din Cameră: D. Cuntili araţii, cS Comitetul celor 7 a fost Inslircinat de aduuare şi de a face instrucţia şi de a susţinea acusarea, prin urmare nici unnl d.ntre domuii membrii nu ’şî poete da dimisiunen. D. Veruescu respinge ulusiuuile la D-sn (Scote de d. StStescu şi acusarea de de-serţiune, ce i se arunca şi susţin» de nod că acusarea trebue s& se susţină de aceia, cari cnnosc afacerea mal bine, şi aceştia snnt membrii Comitetnlnl de 7. D. Missail repetă încă odată, că nn Be Bimte destul de forte, dea primi pe nmerii sSI arcina grea de nensare înaintea Cărţii de Casaţie, ba presenţasa ar face mal mult râd cansel. Declară că dacă va fi trimis înaintea Curţii de Casaţie, işl dă dimisia din Adunare. D. N. Fleva declară, că n'a demisionat de frică, căci şi erl s’a pntnt judeca despre aceasta cn ocasia moţiunii sale; căt despre elocirţă, apoi d. Cuntili şi Verneacu sunt superiori .. D. Cuntili : Indepline6ce-ţi sarcina pe deplin, nu pe jumătate ! D. N. Eleva cern n se procede îndată lu noua alegere pentru complectarea Comitetului. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute; (in timpul acesta se votează membrii Comitetului.) D. preşedinte comunică, că d-uil Stă-tescu, Vernescu, Fleva, Misail şi Dauie-leunu sunt aleşi in Comitet. D. Dunileann nn ponte primi acest mandat, neavlnd timpul material necesar pentru a stadia cansa. D. Vernescu demisionează din motivele cunoscute. D. Misail nn poate primi această sarcină prea grea pentrn d-aa. D. Stătescu crede că lista e nedivisibilă şi că d-nil membri nu vor peisista in de-misinnile lor. D. Danieleanu repetă că pentrn cuvintele arătate nn primesce un mandat pe nestudiate şi nedeliberate. D. Vultnrescn. Vel stridia în nrmă I D. Danieleanu. Nn primesc! D. Vernescu. Veţi răm&nea fără Comitet! Voci. Să se aleagă nl ţii! Alte voci. Nici de cum I Cu această se închide desbaterea. Ultimele cuvinte a le acestui „mare act al naţiunii suverane* sunt: nici de cum! Penultimele; să se aleagă alţii! Ante-pennltimele: veţi remănea fără Comitet. Cum nm remas acum? In această comică situaţie să ne fie permis a reproduce cititorilor noştri un pasagiă din Timpul de la 27 Junuarie, unde prevedeam de pe atunci resultatul de astăzi. Acolo ziceam radicalilor a propos de acusarea foştilor Miniştri: „Să vă resumăm acum acţiuuea „in privinţa acusăril guvernului tre-„cut in căte-va cuvinte: Aţi început „tare, aţi continuat moale; iar cum „aveţi să sflrşiţl, vă va spune sin-„gurul om competent in asemenea „materie, D. Pantazi Ohica in lite-„ratura d-sale obicinuită.* Discurs In cestiune personală al d-lul general Ioan Em. Florescu, contra cuvintelor rostite de d. Dimitrie Sturdza. Şedinţa Senatului de la\l Martie 1877. Pentru a doua oară in viaţa mea parlamentară sunt nevoit a lua curentul in cestiune personală. Pentrn această a doua oară, sunt provocat de d. Sturdza. Ea cred, d-lor senatori, că orl-ce om care are o schinttiS de lealitate şi de dreptate în inin.H sa, a trebuit :iă vază din cn-vinti le d-luî Sturdza de erl, că nu puteam face alt-fel de cit că iad cuvintul în cestiune personală. Am auzit în tot-d’auna zic8ndu-se că un simpln cetăţean, dar mai vârtos nn om care a avut onoare a fi mult timp ministru în ţara sn, cănd intuninpla-rea u adns lucrurile acolo ca Bă fie pna în acnsaţiune, trebue, un om, care apreciază cestiunile de demnitate şi de lealitate, hu ascepte ca acel acnzat să meargă iuaintea justiţiei şi acolo sa se vază dacă este vinovat sed nil. D-no Sturdzn nu lipFesce de a profita de orl-ce ocasiune ca să lovească in guvernul din care am făcut şi ed parte, veri-o cinci ani, şi in special să se atingă de ceea ce mă privesce personal. Dacă credeţi că aveţi timp să consacraţi o şedinţă pentru treaba aceasta, ed nu voi profita de posiţinnea mea de ncusat şi, de şi in sjnn de a merge iun'utea justiţiei, totuşi sunt gata a mă esplica şi înaintea Senatului; dar» m'am abţinut de la aceasta, căci d-nu ministru ne amin-tesce că avem legi importante la ordinea zilei. Am socotit că prin donă, trei cuvinte, su’iiil dad mie şi chiar Senatului, din care ed fac parte, această mică satisfucţinne: aceea de a declara că am fost atins de cuvintele d-lul Sturdza, că le găsesc foarte nedrepte, sud cel puţin nu le am găsit la locul lor. Negreşit ar trebui să'mi daţi cel puţin o şediuţă, fiind-că vedeţi bine că b'u publicat 4 volume mari, ca patru mari dicţionare, şi când aşi ţine să răs-puuz la toate acestea, ar trebui să mi se dea timpul necessarid, cum nn mă indo-esc că mi se va da iuaintea justiţiei. Ce inseuiuea..ă dară recriminările continue ale d-!ul Sturdzn, basate pe cifre iuesnete şi tablouri fantastice? — toate acestea ca să se recomande d-sa ca mare om financiar! Dară conduita sn ca om politic, ca om de stat, fost'u oare mal corectă ? A intrat in ministerul d-luî Bră-tiauu; după câte-va luni 'I părăsesce; şade vre-o două trei zile pe banca de Senator, reintră in miuister ca să'l părăsească ia-ră-şl. In acele trei patru zile face o interpelare necuviincioasă, dară mal vârtos ataca in modal cel mnl înveninat guvernul trecut, şi la ce conclusiunl ajunge, de nn la aceea prin care probează incapacitatea aa financiara ? Aşa dar, d-lor, termin zicând: las Senatul şi ţara să spnnă d-Ini Sturdza, care este calificativul ce i se cuvine de drept, oâud atacă pe un om, sciiud mai d'ina- inte, că acel om, fiind in ajun de a merge înaintea justiţiei, nu’I poate răspunde. BANCHETDL CENTRULUI Daminipcn trecutS Iu 13 Martie şaptezeci membri kT partidului centru s'afl in-tranit la un frumos banchet în saloauele Clubului diu Palatul Dacia pentru a inaugura deschiderea clubului, a organisa partidul Centru şi a afirma ideile şi tendinţele acestui partid, toate acestea ca o solemnitate necaitatu aicea în Komănia. A fost frumoARÎ astfi serbare prin decorurile exterioare ce erail pregătite dar a fost şi mai frumoasă prin cuvintele ce e’afl rostit cu această ocasiune. Ca ocasiunea toastelor oe s’afl ridicat, s’a pronunţat în adevăr de mal mulţi oratori, discursuri tot aşa de însemnate prin adevărul ideilor cât de strălucitoare prin frumuseţea formei. Citiud aceste discursuri, am simţit oo a-mărăciuue contrastul intre această serbă-toare intelectuală şi scenele glumeţe diu dealul Mitropoliei. Ori ce e'ar zice pnn ziare şi pria locuri publice aceştia şi seuieui lor sunt adevăraţi] reprezentanţi al inteligeuţei şi ai patriotismului Românesc. Nu putem trece in întregul lor aceste discursuri, iudemuâud pe cititori noştri să ie citească iu ,Pressac şi ne mărginim a ureta conţinutul tie-căruia. D-nu Horeauu, fostul procuror general la Curtea de Cadaţiuue, a ridicat cel d’âu-teid toast, după usurileţărilor constituţionale, iu băuetutea 1. L. Domnul şi Doamna; dar cuvintele rostite de d-uu Vioreana dovedit cu na îndeplineşte prin aceasta numai un obiceiQ, ci afirma nna din credinţele or cărui conservator: Dapă ce a arătat în câte-va cuvinte necesitatea ce simţea România de-a avea o dinastia ereditară şi in câta rinduri am cerut cu toţi acest simbol de unire şi de stabilitate, d-nu Vioreanu a adaos : »lutemeiarea în această ţeara a monar-chiei constituţionale ereditare este dară încoronarea edificiului nostru Bocial şi politic : ea a adus cu siue, pe lingă nişte avantage iosemuate in relaţiunile noastre esterioare cu Europa, biue-facerile stabilităţii iu autoritatea suprema a Statalul şi desvoltareu pacinică şi regulată a principiilor de ordine şi de libertate care u« vor deschide calea adevăratei civiliaaţianl, (Aplanse). »Noî uu vom face ca alţii cari, cănd sunt la guvern înalţă dinastia penă la ceruri, iând perd puterea, o ameninţă cq resturnarea. (Aplanse entusiaste). Noi con- mm ircsaMA. OEFESIi IUTE UE CmiEtOLH QEHTZ câtre VOIVOZII MUNTENIEI inedlu da Cbevalier Genţi »ax Hoi-d* Valaehie. Poblieoi par le Comte d§ ProkMch-Oaien fila. Paria E. Pion et Comp. 1877. III. Volmui j I. La adrtta Penajului Ioan Caraată. (Brmars. Dar aici intram ln politica cea mare a Europei. Ne vom mărgini Insă la căte-va fragmeute, care privesc Orientul. La 15 Ianuarie 1817 Oentz ne comunică nişte date prea interesante despre cele d'ăntăia încercări pentru realisarea alianţei, care astăzi »e numeşte „alianţa celor trei im. peraţl.* Idea a fost urzită de către Ţarul Alexandru şi Madame de Km-derer, vâdnva unul diplomat rusesc o femee bătrănă, „de mult spirit, cu multe cunoştinţe, destul de Însemnată prin scrierile el, dar de o turnură bizară şi romanescă. exaltată pănă la fanatismu, ha adeseori pănă la nebunie.*—De o cain-da.ă Insă împăraţi şi Regi Îşi pun semnătura la tratatul secret şi toate se petrec fără de urmări hotărite. La 24 Martie 1818 0entz comunică Voivodului Caradja „Consideraţiunl asupra sistemului politic al Euro-PeI‘ şi In această lucrare găsim căte-va desvoltftrl prea lămurite asupra ideel de alianţă Intre cele trei puteri de la Nord. „Fărăludoălă, — zice Oentz.--Turcia ar ave» puterea Je a Începe resbelul contra Rusiei, fără a fi supărată de relaţiunile vage cu confederaţi unea Europeană. Dar dacă mal de vreme ori mal tărziQ Poarta s’ar hotărî să atace pe Rusia fără de a fi fost provocată de către dăns», e probabil că nu ar resulta de căt un resbel particular, care uu ar turbura de loc sistemul general. Cu totul alt-fel ar trebui să fie, dacă Rusia ar fi agresorul.* — După aceste Gentz face o expunere despre disposiţiunile fieşte-căreia dintre puterile Europene, apoi urmenza : „îndată ce Austria şi Prusia vor fi unite, Rusia nu va mal putea să intre ln intreprinderl parţiale şi iso-late. Spre a putea ajunge la scopul proporţionat cu vastele proiecte, ce se presupune că are, va trebui să opereze pe o linie imensă, de la Mp-mel pănă in Carpnţl. Cinci sute de mii de oameni nu ar fi prea mult pentru această întreprindere. La început ea nu ar dovedi multă resis-tenţă; căci. precum ani arătat mal sus, pregătirile contra linul atac pripit sunt rele. Cu Încetul Insă puterile iinpotrivitoara s'ur forma; Germania, care mal mult de căt ori când ţine la independenţn sa. s ar aprinde întreagă şi ar da Austriei şi Prusiei ajutoarele, prin care numai de căt s’ar restabili echilibrul. Fără a conta pe cooperaţiunea En-gliterel. armele Rusiei, după câte-va succese briliante şi sterile, s’ar vedea respinse din toate părţile; earâ Împăratul Alexandru, după ce va fi perdut. toate fructele vechiei sale politici, nu va dobândi din acea, pe care v a fi Imbrăţişat’o, de căt regrete, mâhniri şi primejdii, de care nu va putea scăpa ln restal vieţii snle. Singura expediţiune isolatâ pe care Rusia ar putea-o Întreprinde fără d’a întâmpina aceste greutăţi enorme, este acea de care se crede că Poarta e de mult ameninţată. E sigur, că, ln staroa actuală a a-celora-lalte puteri , armele ruseşti ar fi putut trece Denărea şi sar putea pune in mişcare spre Coustan-tinopol, fără ca cea mal mică mişcare să se fi putut ivi In dosul ori la aripa lor. Dar aceste succese, chiar presupuind că sunt mal lesne de dobândit de cât cum sunt ln realitate, nu ar Înceta să fie efemere şi ilu-soril. Căci, dacă Prusia, Austria şi Englitera sunt de acord — Franţa remâind la o parte,—aceste puteri nici odată nu vor putea suferi, ca teritoriul Porţii să fie desmembrat de către Ruşi. Ori cât de cu încetul s’ar ivi oposiţiunea, e destul ca ea să fie neapărată, pentru că Ţarul să nu se expuie la o reacţiune, ale cărei urmări ar fi pentru dânsul tot atât de funeste ca ş: acele ale unei tentative îndreptate contra Germaniei,* — Tocmai pentru acea, — zice Gentz, — Poarta nu are să fie supărată de „sflnta alianţă* şi anume nu de alianţa Intre Rusia, Austria şi Prusia, de oare-ce această alianţă s'a Încheiat In interesul Porţii. Rusia nu va putea ataca pe Poartă fără de Învoirea aliaţilor el. „Aceste reflexiunl ne duc la o con-clusiune pe căt de stranie pe atăt TIMPUL i'iJtTHUJ ereditatea tronului ca o institu-ţiune fundamentală ce no află mai presus de luptele partidelor, şi care trebne su priiua adinca rădăcină în sînal naţiunii, ca o garanţia de ordine şi de stabilitate in concertul Statelor ci vil isate din Europa. (Aplause prelungite),4 După d-nu Viore mu, d-nu Esarcn, în toastul ce n ridicat in onoarea Principelui Dini. Chica, a revendicat cn multa tărie adevprntn ideă a democraţiei, aşa cnm o înţeleg conservatori, contra inculcărilor demagogiei, idea meritului personal : , Cerem ca Iu boarea şi meritul sn ne pro-tectorele la care, mal presus de toate, să se adrese/* tinerii, pentru a putea ajunge a avea influenţa, onoruri şi distiucţiuui. (Aplause). ,De aceea ne vom scula cu energie în contra acelui fapt ce din uenorocire se ridica diu r.i îu zi la înălţimea unul princip, şi care ne arat A , nrcându-se adesea pe cele mul inaito grade ale scării sociale, aeele mediocrităţi sgoniotoase, a căror In-boare şi merit nu consista adesea de cât în întrebuinţarea perpetua a unei oxtreme violenţe da limbagiti şi in necontenite de-clamnţiuni, prin cere se arunca injuria în contm n tot oe este mal sacru şi mal de respectat Intr’un Stat. (Aplause), , Acesta este, d-lor, un f;tpt grav şi demo-rn'liVă't or şi constituă iu societatea noastră, o infirmitate morala din cele maî periculoase. (Aplause). ,0b devine, d-lor, meritul modest şi care aspira a ajunge prin muncit şi prin aer-vitrinri adnse ţărel, când vede nulitatea andacioasă ridicând u-ee triumfătoare prin mijloacele cele maî blamabile? >Mat nre cnragitt junele consciinţios de a lacra de 10 şi 15 ani, pentrn a aranoa idei în societatea în care trăesce, şi a lucra pentru triumful lor, când vede ca o injarîa aruncată cn abilitate intr’o zi, e nîftî puternica pentrn a înălţa pe acela care 0 proferă de cât anî îndelndgaţl de studii!, de mancă şi de aşteptare? (Aplause). y Asemenea fapte, d-lor, asemenea credinţe acreditate într’o ţenra, isbesc de sterilitate, cea mal preţioasa sorginte de pro-ducţiune.de forţă şi de moralitate ce esistă intr’uu Stat. (Aplause). »Aoeasta este, d-lor, democraţia noastră, şi aceasta democraţie ne couiaudă dea ne închina înaintea aristocraţiei meritului, a virtuţii şi a ser viei urilor aduse ţereî. înţelegeţi, d-lor, că cu asemenea idei noi uu putem de cât a no declara in contra acelei falşe democraţii, acelei democraţii ce este fiica a invidiei şi ignoranţei, care se ridică cuvioliuţe în contra ori cui se înalţă ţnai presus de vulg, care cată a distruge orî-ce superiorităţi şi se silesce, cu o reu-tacioasă aviditate a stabili nivelul unei triste şi selbatice egalităţi. (Apîaase). Încă o idea bună găsim in discursul d-luî Esarcn, un alt ban consilia ce dă junime! şi care asemenea este o idea eminamente couservatoare, aceea ,de a nn ’şî omori bătrânii.* după cum zice povestea populară : >NoI, d-lor, nu suntem din acei care cred ca tineri! să cate a lucra uuniat singuri intre denşil, basaţl pe propriele lor forţe şi propriele lor inspiraţiunî. »Nu credem că este posibil, şi în cascând ar fi posibil, credem câ ar fi periculos, de n rupe cu trecutul şi cu bărbaţi! cari aă adus .serviciuri însemnate ţereî, şi care nu dobândit o experienţă pe care nu o putem de convingătoare. Acea, ce ar părea cea mal slabă, parte a sistemului actual, e tocmai ce II dă putere. Franţa şi Rusia sunt sirigurile puteri. care astăzi ameninţă, pe Europa cu nou& sguduirl. şi ele sunt reduse la inacţiune, cAtA vreme ,linia Intermediară.* formată prin puterile, care doresc pacea nil va fi rup â. Austria, Prusia şi Knglitern sunt puţin dispus-* şi tot atăt de puţul pregătite pentru un resbel serios, relativ şi isolnt atăt de slabe, pacifice din necesitate, dar tot-d’u-una destul de puternice Intr’o ro-stsiinţă combinată, sunt adevăratul bulcr r*l al si /urităţif europene.* A casta v era din urină depeşă, pe rare Ca Val*-nil de tîciilz o trimit** V«»ivii luiul Oniadja. Cupă ce loan Caradja a fost e\iliat. Cores-pondnuţă să urmează, dar ea perele caracterul oîl ids ş; nu intră In pu l>jicaţia d-luî Comite Rrokt»sch-f )st t*u! luainte de a termina darea de avea, şi care nu poate de cât a ne fi de cea mal mare utili tute.* Principele D. Chica, răspunzând <1-1 ul EsarcU, u explicat presenţa d-sule in partidul Centru şi a arătat încrederea sa nestrămutată în viitorul ţârei intr’uim din acele ini pi'o vi sa ţinui puternice prin care ştie să subjuge pe cel ce’l asculţi lăsând Bă se vadă întreaga inimă a sa, justă şi româneasca: >Eti dar numai iu centru pot găsi locul căci opinîuuile tuolo n'afl fost nici o dată din estreme de când lupt şi ed pentru ţara mea. (Aprobări şi aplause). ,Şi daca voiă fi întrebat de vre-unil din estrma dreapta, dacă nu sunt şi eti estrem, pot răspântie că nimeni dintre d-nealor n’are mal mult drept de cât mine a’şf aduce amiute de privilegiele şi prerogativele din timpurile trecute. Iar daca voii! fi întrebat de cel diu extrema stângă, că nu sunt destul de liberal, le voiţi răspunde că nici una din libertăţile dobândite păun acum nu s’a obţinut fura concursul mefi. (Aplause). ,Locul meB dar, repet, este in Centru (Aplause entusiaste gi prelungite). jSunt câţi-vn ani, de când mă întrebai! unii, ce crez despre situaţiune ? Le-am răspuns că văd nmrî pericole : prevedeam pericolile în cari ne aflam astăzi. »Dar acum sunt maî puţin îngrijat, cuci văd că elementele risipite s'nti adunat spre a forma uu partid, care şi-a luat misiunea de a nu lăsa mul mult timp ca luptele dintre estreme să prăpădească ţara (A-plause). Poporul astă/.î este mai matur, fiind-că a avut timpul să ne cunoască pe fie-care şi să ne judece du pe fapte. Şar-latauii politici şi-a Ci făcut timpul.* D. Petre Borş intr’un limbugiu, cam metilfisic, a căutat să desvolte ideea Ceu-trnluî, partea cea slaba a acestor frumoase discuţi uni şi n’a reuşit de cat se afirme că orî-ce conservator adevărat eBte progresist şi orî-ce progresist adevărat este conservator. D. Borş demonstră foarte bine că e conservator; şi că e bine ca nn Român sa fie conservator astă/.î. Pentrn ce? , Pentru că răsturnările, reformele, ino-vaţiunile, când sunt brusce şi violente, ca contrarie timpului, adică opiniuneî şi spiritului uman graduale progresist, devin periculoase pentrn orî-ce naţiune. (A-plause). »Iatu pentrn care finit, in opunere cu acei ce pot fi de acea extremă, noi ne zicem ^conservatori.» Dar nu e vina d-luT Borşu, daca na e nicî lămnrît, nici convins când vrea să spue că e şi progresist: »Insu dacă ne pronunţăm contra inovn-ţinnilor brusce, contra reformelor forţate, tot atât de aprigi suntem contra stagna-ţinneî unei sîtuaţiunl, fie politice, fie sociale. Daca este nn mare adevăr dictonul lut Bacone, ca timpnl e marele reformator: nu ar fi oare o temeritate să se oprească curentul mişcător al spiritnluî? Istoria întreaga a omenire! este aci martoră, cu tiranii, cari aii făcut asemenea incercărî asardoase, aă vS/.ut voinţa lor mfrângându-se de acel cnrent electric al progresului, care nn snferă nieî o îngrădire’.* (Aplause). Nu numai că nu o lămurit, dar ideia ce esprimă nu e nicî la lomî el. SI stăm strâmb şî să vorbim drept. De st igu iţinne, de imobilitate snferim noi în ţara Românească, ori de prea multe şi prea repezi reforme nerumegute şi neaplicabile? Şi daca este aşa, de ce să ne creăm o imobilitate care să nu ajute numai ca sS avem pl ace rea să ne luptam cu imobilitatea aşa in cât să ne închipuim că suntem in centru ? Adevărat **ste că nu e lucru lesne se a-plicî această enigmă a Centrului, fără sa cazi in uiotafisica sad iu geometria adică fără sa te depărtezi de limbagiul politic gi d. Borş a făcut bine de a trecut paharul, Sftîl cum se zice româneşte, ,n găsit să-uătos* pe d. B. Boerescu. D. Boere.sc u ’I revenea de drept sarcina ingrată de a ne face, şi pe noi profani, sa înţelegem ce va sa zică această ghici-toa re. Până aci aflasem că, in lume sunt es treme, că, între estreme, trebue sa fie ceva, ca acel ceva e Centrn şi ca acel Centru este intre estreme. Maî aflasem că, în ţara Românească, sunt liberali şi conservatori şi că se cade să fie şi liberalî-conservatorî sad couser - atorî-liberalî. Dar mărturisim sincer că n'am price put nimic. Ne-a explicat iu adevSr ziarul >Pressa* cu ar fi iu ţară oameni care se uită cn părere de răii la trecut; dar nn ne puteam închipui că bărbaţi, cu greutatea celor ce coustituesc Centra, să găsească cu cale a organiza uu partid pentru a lupta contra acestor regrete inofensive. Cn atât maî mare ardoare aşteptam inaugurarea solemnă a Centrului pentru a ne da bine seama de tendinţele acestei muşine vechia, dupe _ cum se asigură, dar reparată acum din nou, adăugată şi gata a face foc in toate direcţiunile. In loc de aceeasta ce vedem ? Vedem că toţi oratorii, când esprimă idei carat couservatoare, sunt lămuriţi, sunt con-inşt, sunt elociuţl ; dar îndată ce alunecă «pre Centru, ideile li-se încurcă, cuvintele devin ruatafisice sad geometrice şi numai pricep nimic. Dar in sfirşit d. B. Boerescn a luat curentul şi, in discursul sfifl, fură îndoială cel maî frumos din câte aQ avut de scop a nrâtn ţinta către care trebne să îndreptăm activitatea noastră politică, d-sa desfăşura toată dezvoltarea trecută a ţârei atât iu ce priveşte relaţiunile noastre exterioare, cât şi înce priveace organisareu nostră dinăuntru. 1). Boerescu u vorbit cu acea cunoştinţa deplină a eextiunn şi cu acea vedere limpede şi sinceră ce admirăm tot-d’auna in discursurile sale: >D;iea ne vom arunca o foarte scurtă privire asupra acestui trecut, uşa cnm îl găsim înaintea regnlamentalaî organic, n-flăm că aveam nn sistem social cu total patriarhal; adică aveam un guvern de formă maî mnlfc nntoerntă, îndulcit insă prin multe elemente democratice, precum era consultarea poporului, şi lipsa de orî-ce altă aristocraţie de cât aceea, de care a vorbit d. Esarcn, a meritnlul şi a iboareî. Aristocraţi, boerl era tot românul care servea bine patria sa, erafl toţ; căpitanii cari cădead pre câmpul de bătaie, cari apărnd patria lor. (Aplan-e pre ungite'. >Sub punctul de vedere politic, sitnnţiu-nea noastră din acei epocă era periculoasă, era incerţi, era expusă la necontenite Inpte; in™ baz\ eî era dreptul ce isvora din su- aeamâ asupra depeşelor adresate către loan Caragea , care cuprindG aproape întregul volum l (304 pag.) ne simţim îndemnaţi a face amintire despre acea parte n depeşelor cavalvrulur de Oentz. In care con-sistfi farmecul deosebit, al Intregel lucrârl: firoasjietele copil de pp natură, descriprea caracterelor. IndaUl ce ajunge a vorbi despre un om. Eentz grăbeşte a-1 carapt»'rissi prin c-fite-va trăsături esenţiale. A st-fel. din depeşele publicate Napoleon. Ţarul AleC3andru. diplomaţii maî de frunte al timpului şi în deobşte oamenii de onrcşl-care Insemufi tute resultA ca figure vil, aşa de exemplu ca b&bnca KrOderer. Cu deosebita uşurinţi şi tot o-dnlâ cu dibftcie m se înfflţişizA îns.A Cajo d istria în depeşa de la 1 la-mnrie 1SU» (pag. 20 I ) o irA In de-l>eşa da la 22 Aprilit* 1815 însuşi principele Mettornicb. .Dar eati partea slabâ a lucrului, — zice Oentz, Maniera de a lucra a d-lul de Metternicli e ast-fel, in cflt e grea. aproape peste putinţa de a introduce oareşl-care continuitate in o afacere pe care o tratftm cu dansul. K adevărat cft este In-grâmftdit cu lucrarea. Dar n>ul ur-tneazft mal mult din felul lui de a fi, din renua distribuţiune a timpu im s£n. din o anumitA siare descusuta u anmgiamentelor sale, din predisposiţiunile sale. din relaţiunile sale cu lumea, din uşurinţa şi amabilitatea sa prea mare, — în sfirşit, din o mulţime de detaiurl. pe care ur fi peste putinţa sA vi le expun. De aici resultft, cA ndese-orl el pare a negligen lucruri a cAror irnpor-tanţA do loc nu o perde din vedere, cA oamenii îl acuş A de duplicitate cfUA vreme conduita lui e lipsită de unitate şi eft foarte adese-oii i se întâmplă cA supCrA [>e nişte oameni* la care Intr’adevfir ţine. (Va urma) veranitatea ţî^ruî, era independinţa unnî stat, caro nu fusese supns prin arme, d»r caro căuta a’şî asigura iutoraaele prin tractate suvi capitulaţiunî, după cnm eî numead pe atunci. (Aplause). >Acest sistem social şi politic se des-natură, se înrăutăţi in trista epocă a fanarioţilor de un secol şi jumătate. In ordinea interioară se desmădulă şi se co-rupse totul, incercându-se a substitui o a-ristocruţiă, nmî mult străină, factice şi de prilej, în locnl vechii aristocraţii naţionale, numai de merite şi de servicii. Iu ordinea exterioară, dreptul cel oi forte, a-busul, umilirea, itivasinnea, se puse in locul dreptului şi demnităţii naţionale, bazate pe tractate şi pe forţa cn care se a-părad. Cu nn cuvânt, această epocă a fanarioţilor fu un lung dolid pentru naţiunea română î (Aplause). >Daca ajungem la epoca modernă, aflam că regulamentul organic era, sub punctul de vedere ul ordiueî interioare, un adevărat progres: forma guvernului se per-fecţionă, şi distincţinnea intre puterile statalul deveni mal proporţionută. Sa culene şi se adoptă o sumă de legi escelente din uite staturi civilisate. Nu putem iuca zice cu acest regnlameut ne dete forma de gu-v»-m reprexeutativ ; încă se aflad multe arme de guvern patriarcal nutocrat. Cu toate astea ne apropiarăm mai mnlt de forma guvernului represeutativ. Aristocraţia veche, dinaintea fanarioţilor, nu se nmi rtînviă ca instituţiune. Dar se crea acum mat accentuat clasele privilegiate, în mâna cărora se dete maî toate serviciele, mai tonte puterile Btatului; aceea ce ne apropiase de forma gnveruulm oligarhic, de şi intrarea intre privilegiaţi no era oprită şi altora ce eşead dintr’o clasă neprivilegiată. Aşi iu cât, iu ordinea interioară, putem zice ca sub regulament a-veum o formă de gavern semi-constituţio-n»l, un regim senii egalitar, care ne prepara pentru un guvern şi un regim constituţional şi egalitar. ,Sub ordinea exterioară, negreşit că câştigasem, in raport cu regimul fanarioţilor, al-ut prin protectoratul ce ne dede Rusia, cât şi prin recapătirea teritorialul usnrpat de Turcia, şi prin curmarea osur-paţiilor eî. Insă, sub pnutul de vedere riguros »1 dreptului politic, starea noastră, suvera uita tea noastră, încă dopa tractatul de la Audriauopol, se afla micşorată, mai atinsă decât esista după vechile capitn-laţiunl. ,Tractatn1 din Paris din 1856 şi con venţirt din H58, ne făcu să facem nn repede progres ntât snb raportul social, cât şi sub cel politic. In întru, ne bncurăm de un gavern liber constituţional; sub or dinea politică , iucetă orî-ce protectorat esclusiv, furăm admişi snb garanţia co lectivR n marilor Puteri, cari recunoscură in aeelnşl timp vechile noastre capitala ţlanî cu Iualta Poartă. ^Progresul era dar leal şi incontestabil Opera insă, o seim cn toţii, nu era încă nici complectă, nicî perfectă. »Ne aducem cu toţii aminte cât noi am complectat, iu ordinea interioară, sistemul de reorganizare al tractatului gi conven ţiunel din Paris. Unirea ţărilor am făcut , profitând de o lacnnă a acestor acte in ternaţionale. Exerciţiul suveranităţii uofts-tre iuterioire, complectarea regimului re presentativ, Pani făcut prin acte de iniţiativă numai a noastră, provenind din drepturile noastre proprii. Ast-fel, de la H55 s’u pus husele unul guvern liber, unnî >self gonvernemeot,* şi a r?mas apoi ca aplicarea acestui ncQ Bistera bă se poată efectua in coudiţiunl cuvenite. ,Sub raportul politic esterior, opera tractatului din Paris a rgrnas şi mai necomplectă. Posiţinnea noastră esterîoarft nu s'a putut defini de mulţi pnbliciştî de cât tot ca o semi-independeuţă. Şi aceasta provine nmi ales din causă că nentrnlitate; ce ni s’a garantat, uu este o adevărataş» complecta ueutrnlitate, de vreme ce garanţia colectivă a puterilor nn r’h aplicat ,Bpeciftl*asiipra noastră; ci am intrat în garanţia comună a Imperiului otoman. A-tnncî urmează că pericolele şi Hdrnuoină-rile, cari ameninţă imperiul acesta, ne a-meniuţă şi pe noi de odată. Si niisianea ce se credea a ni se putea da, de a feri pacea Europei de ciocnirile ce se pot ivi in orientul seă, nu B*a putut îndeplini. Aceasta rQ vgzut’o şi nă înţeles’o mHl a“ Ies Rstă-zî, mal toţi diplomaţii staturilor celor marî. Mai rămâne dar as® oomplecta, a se perfecţiona, putem zice, şi opera curat politică, creată de cele şapte Puteri ale Europei, in anul 1356.* Tot aşa de elocinte este d. B. Boerescn când demonstra lipsa aşa de simţită a forţelor conservatoare care a adus nn pro- gres prea repede de care no am putut ţ nu putem a ne folosi : *In ceea ce priveşte ordinea interioară ne întrebam daca mişcarea, trecerea, daci saltol, de la ostare U alta, nnafosteani repede, cam brusca? Eram noi destul da pregătiţi ca să trecem din o po*iţiQne atât de primitivă la o stare atât de înaintată?,11 Aveam noi toate elementele necesarii psti- * trn regulata şi buna funcţionare a unoî ' V gnvem represenUtiv ? *Mi se pare că nu. Si faptele aff probit aşa este. Sub regimul regalameutalaf organic era o clasă privilegiată, c*** ^ născea şi crescea spre a guverna. Timpul şi esperienţa ce câştiga prin astă edoea-ţiune, îl d>;de« o autoritate morală atât de mare, in cât se impunea tutulor, şi fiice» sa se uite adesea şi inepţia şi necapacita-tea individelor. Iată pentru ce, Bub acel regim, afacerile publice pn tea "fi bine con duse, cu tot numărul mic al claselor pri vilegiate, cu toată Blăbicinnea individelor, «Poutru regimul cel noă, subcarede ditl am trecut la 18o6 şi 1858, aveam noi toate elementele necesarii funcţionări? unui guvern liber ? Negreşit că nn. Aceste elemente nn se improvisează de odată. EU sunt fructul cel puţin a uneia, dacă nu a maî multor generaţinnî. Nn lesne ee crează oameni liberi, demni pentrn o viaţa liberă; trebuie timp peutra cn inteligenţele să se cultive, pentru ca moravurile rele să se transforme în bune, pentru ca eon-sciinţa datoriei să nu maî fie o virtute, ci un ce de drept comnn. (Aplause). *Pentra ca însă să se formeze asemenea elemente trebuie, repetam, timp long. Si cn toate acestea, fără ele, nn guvern constituţional nn poate funcţiona, nn poate produce efectele sa/e bine-făcătoare. Aceasta am văzot’o in practica; aceasta am iucercnt’o prin nenumăratele dificultăţi, prin sumele de obstacole ce am înt^rapi-nat de la 1859 şi de la 1866, de la epo- at de la 1859 şi de Ia 1866, de la epo-cele de când s’a instituit, în fapt, guvernul nostra representativ. y Aşa dar causa adevărata pentrn care ţara nu s’a putnt bucura de binefacerile guvernului representativ a fost că progresul a venit prea repede şî starea noastră intelectuală şi morală nn s’a îmbunătăţit cn aceeaşi repeziciune aşa în cât frumoasei» noastre institut ioni ne aîî găsit nepregătiţi de a le aplica ca să ne dea toate bonurile ce eram în drept a aştepta do la ele.* De acea d. Boerescn de şi foarte liberal, e conservator astăzi, ca mulţialţî liberali şi cei ee ’î acuză că astă/.î 6nnt cn vechil privilegiaţi, pe când înainte erao contra lor, oiţă istoria: *Greşel\epte mraaî, că sunt nniî din cel de la 1843, cari vor să jndece lumea din 1877 tot după cea din 1845; cari aerul de a se fi adormit la 1848 Bpre a se descepta în 1877, şi a so crede că sunt tpt in 1818 1 (Aplause prelungite.) Timpurile s’ail schimbat. * Astăzi numai poate fi vorba de par- tide ca in 1843, căci azi namnî elupta de emancipare, lupta intra privilogici şi egalitate, intre boerl şi neboerî.... astăzi e vorba numai de aplicarea principiilor liberale şi egalitare.» Si de aceea d. B. Boerescn este astăzi conservator şi de aceea împreună cn d. Boe-rescu noi toţi, de şi inimici al privilegi n-rilor vechilor boerl, suntem conservatori. Dar acum insă întrebarea cea grea, de ce d. Boerescn şi toţi cei din ceutiaaaQt na tocmai conservatori ci *Centru»? Aeeoată cestinne şi-a ptxs’o d. fi*»»'-*1* încă de la începutnî discursului pyKpaupă ce s’a mirat de nedomiririle n***^1,0 di în trei cuvinte : * Adevărul insă e, oă nu s*nt'em nici reac- ţionari, nicî demagogi d^gulsaţi. onutem contra orî-cărei estreoi®; totul, şi ni- mic maî mnlt., (Arhiu?6)> Eacâ dar cea*» c® *»u e Centru ; nu • reacţionar, nn e demagog, nu e extrem a. Si aderând 0ste d* asupra acestui ponei n ani «vnt nicî o nedomirire: Am ştiut tot-d'suna ceea ce tiu sunteţi. Dar acum, Ce tînnteţl? Am vâznt maî sas ca îmnteţî conservatori şi am priceput, dar cnm sunteţi Centru ? Pentru aceasta d. Boerescn examină partidele ce exista saiS ce nn exista. Noî însă nn de acestea voim a ne o-cnpa, ci de adevăratele partide, cari co«s-tituieac forţa intr’nn stat liber, fn partidă nu persoanele dominenză, ci principiile. Pe partide nn le ţine «impatia sad devotamentul către şeR, ci comunitatea de cre-înţe. Dacă partidele se organisenză , dacă ele aă comitete, aceasta este namnî pentru ordinea şi metoda lucrărilor, pentru *po-rirea activităţii ş» întinderea'propagandei Juni adevăratul partid uu este fi uo p^te 1 TIMPUL lui «eturmxt: c*rf diutr‘3u*nl f*e, de drept, • ■ toţi câţi «8 conştiinţa datoriei, ţi l iniţ'ir,»tv din doctrinele moralei. Sec. grupările eu fracţiunile per prin per-Pe, per când per fi ş*Hî lor. In partide ► oanele pot peri; partidul nu pere, căci i tipiile ce le formează sunt eterne. (Arase prelungite). Avem noi asemenea partide? Nu sciG. ea ce sciG cete că, d la 1856 mal a-^uete o lupă in societatea noastră, spre forma’ asemene* partide Apoi dacă nu ftiî să fie alte partide Hm |tiî că aţtl Cenlrn > Căci cine zice parii Centru presupune don? partide mărgi-||ţ. fi cine nu ştie dacă ajuta margini, B> poate avea idea de Ceutru! Nn e drept TVatrtbaiţî toate avantagele şi pe a-Fa de a fi intre extreme fi pe acela de fi singuri I D«eă uu ştii să mal esiste B partide ce mal însemnează ulunci vorba k'nlru, fi vorba .extreme, ? D. Boerescu ae-voesce in fine a răspunde de-a drep-1 la dificultate: TClod ni se objectează că ls noi nu e-fă estreme, se vede că se dă acestui cu-nt alt sens de cât acela care'! dăm noi, cât sensnl natural, Alt-fel na ne puţi esplica cum eiue-vaar putea, iu con-iiuţă, să afirme că in toată ţara nn ar fi irsoane carl'să fi* cn procedări de estreme. .Poate oare cine-va, raţionabil fi având Iptele în vedere, să susţină că la noi un istă 0 scoală, adică grupări de aderenţi, irl să nu recunoască nimic ca bun, daca x vine din grupul lor? Dar aceasta este i procedare de estremă.— Tot la eBtremă :efe»riS, aceia earl judecă pe oameul că n; buni saQ răi, după cum aparţin sad i la partidul lor; cari împart recompen-*) şi funcţiunile nu după uierit, ci după •dul vecnimeî de servicii in partida. — » este earuşl faptă de estreme, când lele se interpretează şi ee aplică după iureşul partidei, şi când tot acest interes, ttrân. fi egoist dictează reformele ce aQ i»e introduce?— Ca estremă lucrează a-ea, cari găseau o* bune, când sunt la pu-■e neelenfl fspf» pe cari le condemnaB * rele când nu mai sunt la putere.— Nn nbue să bs definească ca estremă aceia fi consideră ţara ca nu patrimonii al V proprii, fi cari declara ca nepatrioţl. ff. vânduţi Ja străini, trădători, pe toţi fc opoşf, cari nn se Închin drapelului lor ? • Tot fapt de estremă este cf.nd toate gţele publice se întrebuinţează pentrn Mire?, fi inUraau, ««lor de la puUra, şi Li) areatia vor »ă «tingfc «*G să ab-orbâ cel opnţl lor. Iată contra căror estreme snntem no) ; laptele probează că asemenea estreme ai listat, fi esiută,. (Aplanse prelungite fi re jpate). w Acum am înţeles in fine! De ce nn ne ||iBBnţţ de la început aceasta, fi ne mal * aţiţl cu liberalismul care nu e In cesiune şi eu progresul de care conveniţi că i’avetn nici o nevoe pentrn momeut Da ’ luaţi toate relele ee s’au vpzut in lOJUici, pe aceste rele le numiţi extreme i v? deelaraţl contra lor şi de aeeea v? uimiţi Centru! Acum înţelegem ! Dar ast-fal eeplicată orba Centru este vechiul program al tu-mior ziarelor fi al tututer grupurilor po-itice, de oare-ce Centru însemnează nega-juuea relelor politice fi toate ziarele fi Oaie grupurile politice promit că ele nfl 8 fie contra relelor şi pentrn bine. Acum am înţeles; dar ce muncă! Adicn ara înţeles ce va să zică ‘Cintru, «T tocmai de aceea v? întrebăm prin ce deoeibiţi de cele alte grupuri, secte, racţiunl saQ partide cari toate pretind a pentru bine fi contra răului? 0 inteligenţă afa de aleasă ca d oeresou nu pntaa să nu înţeleagă golul lasă în argnmentaţinne, această espli-r* laborioasă a cuvântului Centru, nu in tea g qq vază că luminând cuvântul ţentru, iasă partidul Centru iar iu lîutu-[eric. Si de aceea găsim in discursul d-luî lioe-j, seu adevărata ideă ce trebufl să ne fum de acest partid1. .L>ur semnificarea unul nume, unul termen nu are nimic absolnt. Acest sens pdte s mrf •* urni restrâns, dnpă ţ*rt t De obţte numele trebuie 8» iba sensul c**t daţi aceT cart se serv de ilânsol. A91-tei, *k ufiui numele, şi Pă nu şicanăm po cuvinte,. Dar aceasta atn făcut o noi de la încetat. Na ne-am preocupat de nimic şi, con-Itatând că principi»!0 acestui partid sânt sincer partidului Ceutru pentru această sărbătoare a inteligenţei şi a p*triotismu-îiv care *A afirmat cftte-vn din ideile ale partidului conser cele fundamentale ▼ator. DIN AFARA Imperiul otloman. Unele dintre ziarele sosite cu poşta de asift/.I iarftşt lneep a pune la îndoială, valoarea ştirilor pacinice, care circulai! In zilele din urmii. In special se asigura din nou. eft I’oarta nu va ceda districtul Nit şici. Din contra ştirile despre renitenţa unor populaţiunl din Turcia, precum şi acelea despre cru-zitnele cerchezilor se menţin. Anunţasem in nninftrnl de erl, că In Asia micii sa ivit o mişcare reacţionara contra Constituţiunii acum ni se anunţA acelaşi lucru din Bosnia. Eată ce zice corespondentul ziarului «Pol. corr.* despre aceasta : Mişcarea tn populaţiunea rnoha-medanA din Bosnia de pe o zi pe alta devine tot mal agitată. In zilele acestea anvutlocln Banialuca. In casa Beiului Djuruişlit o Întrunire a celor mal de frunte Bey din Posavina. După o lungii discuţiune a a hotă-rilt a se adresa către deputaţii mo-hamedanl din Bosnia un memoria, In care 9e cere respectarea drepturilor pe care le aveafl proprietarii islc miţl şi lipsirea a raialelor de dreptul de proprietate fonciară. ,Noi ou vom suferi nici o dată, ca să fim ast-fel jigniţi In drepturile şi privi-legiele noastre,* se zice In trei rîn-durl In acest memoria. Acest document se va comunica guvernului prin mijlocirea parlamentului. Diregătoriele, care aQ fo9t informate despre acest pas. nu ad făcut nimic spre a'l zădărnici. Şi intr'ade-vSr mohamedanil nu cred, că insu-recţiunea se va potoli prin concesiuni; din contra el aşteaptă scă I pare de puterea brutală, care să şi plică pretutindenea. Vejşil Paşa a Început cu zidirea patru forturi in Banialuca, Intre ure două din jos de oraş, spre nord spre apus, la biserica 8t. Maria mănăstirea catolică. Tot acei corespondent mal scrie despre insurgenţi următoarele; .Insurgenţii se arată din toate parţ.ie şi Înaintează ofensiv. La 13 Martie avut loc o luptă inal însemnată la Vrbania, nu departe de Banialu-că*. In urmă corespondentul descrie mal multe lupte particulare, In care nsurgenţu aiî luat biruinţă asupra Turcilor şi constată că puterile insurgenţilor din ce în ce se sporesc. „Fremdenbîatt* comunică ştirea, că In ludia, In Asia centrală şi In Birma circulează sute de exemplare din o proclamaţiune scrisă tn limba arabă şi turcească. In care mulia-medanil se încredinţează, că pentru tot ce fac pentru Sultan ţ prin ur mare pentru Profet, vor primi res plata Iu cea l’altă lume. Tisului pare a fi cuprinsă de neîncredere ; ast-fel se anunţă, că ue-gociârile începute şi urmate de către guvernul rusesc cu mal mulţi dintre bancherii din Paris pentru contractarea unul noii Împrumut, In zilele acestea aă fost Întrerupte, precum se zice, flind-că bancherii s'ati încredinţat, că Rusia nu voeşte a face im prii mutul de uit spre a’şi putea Întreţinea armata mobilisiită. Englitera. Layard de o camdată va pleca la Constantinopol numai ca ambasador extraordinar. Se crede Insă, ca in urmă el va avea să în locuiască definitiv pe Sir Henry Elliot Despre trecutul noului ambasador ziarele comunică unele JetainrT mal mult ori mal puţin interesante. Layard a descoperit la anul 1845 ruinele oraşului Ninive. Ca diplomat nu a jucat vre uu rol deosebit de căt scurtă vreme şi anume pe Hm pul cănd era ambasador In Spania — De altmintrelea Layrd pare a un om pe pentru aceea unde din ziare pun numirea sa In combinaţiune cu atitudinea conciliantă a Engliterel. După ştirile, care circulează lu Londra, ltusia ar fi declarat, că va desarma numai ile căt după ce se va fi Încheiat pacea cu Muntenegru şi Poarta deasemenea va fi acceptat protocolul. Relativ la inobilisare Turcia ar avea să trimiţă un ambasador extraordinar la St. Petersburg. LOGICA D-LD1 IOAH BRATHNU Discursul,, in cnre d. Brătianu a respuns la interpelările din Senat, afară de cele-1-ulte, mal e interesant şi ca specimen de dibăcie logică. Sunt oameni, pentrn care sofismele sunt o armă periculoasă şi oameni pentru cnre sunt o rea deprindere: pentru d. I. Bră-tianu ele par a fi o tactică parlamentară din întâmplare cam învechită. Cftte-va dovezi: Respunzând la învinovăţirea, ce-i-se face guvernnlnl, ea gnvern eşit din o Cameră, al cărei vice-preşediute este d. A. Sihleanu, d. 1. Brătiunu face două mărturisiri cel pnţin foarte interesante. >Aţl putea să ne-o imputat! aceasta , — zice d-sB, dacă d. A. Sihleanu nr fi scris acele scrisori ,înainte* de n fi fost ales de cătră majoritatea Camerei.* — Adecă d. I. Bră-tianu recunoaşte, că suveranii din dealnl Metropolieî afl ales pe d. A. Sihleann, fără ca aă fi ştiut, pe cine aleg, recunoaşte că acea Adnnnre este deprinsă a se increde în nişte oameni, care nu sunt vrednici de încrederea el şi cn atât mai pnţin de încrederea ţării: mal mnlt! d-sa chiar des-vinovăţeece cameră şi guvern cu aceea, că nu ştia ee fac Noi nu punem nici o greutate pe cuvintele d-Iuî I. Brătiaun ; d. A. Sihleann este şi reinâne expresia Camerei, întocmai precum este şi remâne d. Brătiaun: constatăm numai, că suntem deprinşi a uu ne lăsa să fim îmbătaţi de sofisme. ,Apoî, — urmează d. Brătianu, — se ştie, că biserioa tocmai atnncî decade, când nu iutimpină nici o resisteDţă şi că sim-ţimântul religios atunci se manifestă cu mai mnltă energie, când biserica e persecutată!*... Intr'adevăr ! ? Ne mirăm că d. prim-ministrn nn a dorit canonisarea d-lal Sihleann pentrn merite'e pe care şi le-a câştigat prin provocarea manifestaţinnei energice a nmţimântulnl religios. — Departe ne duce d. Brătianu cu logica sa. In urmă spre a justifica un trecut, care un se poate justifica, d. I. Brătianu zice că Olivier, odată cel mal mare adversar al lui Napoleon III, în urmă • mers până a face Curte împărătesei Eugenia , până a fi >cbiar mal cathoiic decât Papa.*—Nn se teme d. Brătianu că ’i vom respunde iutrebâDdu-1 : .Dar crezi d-ta, că Olivier era nn om coueeqnent ? — susţii că era un om onest! ?* Ce-va mal frumos e când d. I. Brătianu cn om de finanţe, se scusă cu aceea că ţara nu *num»î e săracă, ci chiar ‘sărăcită,. Ce fel de graduaţie!? ‘Sărăcit, e pentru d. Brătianu mal mult de cât ‘sărac,, cu toate ca cine-va poate să fie bogat sărăcit, nici odată însă bogat sărac. Dar a-tuncî, când onil dintre d-nil senatori protestează contra cuvântului de sărac, d. I. Brătianu, ca om financiar, redică vocea şi zice: .Da, snntem bogaţi, fiind-că avem ce vinde!,— Aşa! SI nceia, carevor cumpăra, cn ce scop vor cumpăra ?! Nn oare spre a se bucur* de cftştignl pe care noi *nu am scint, să'l laăm ? Prin frasa de rf-i t d. I. Brătiaun recunoaşte că sunt în această ţară isvoare de bogăţie, ‘dar lipsesc oamenii, care m! le ştie esploata,. ‘Sunt bani, — n.arturi,eşte financiarul nostru,— dar aă nu ştiă de unde să-i n-dun!,— Ori poate d. I. Brătianu voia s» ea croeze coudiţiuuile, intru caro sătenii mei se pot Bpori şi înavuţi., In sfârşit noi aceşti de la ‘Timpul*, provocaţi prin cn-viniele d-luî prim-ministrn, vom zice următoarele:, Intre oamenii care *0 ce-va, ,e*te solidaritate de iuterese şi intre oamenii care nu aă nimic, de asemenea este solidaritate de interoee: nu e inui nici o solidaritate de interese între oamenii care aG ceva şi între aceia, care uu nâ nimic, căci unii vor să ‘conserve, ce nO, iară alţii vor să ‘câştige ce nn nfl.» SETNTA-TTJ3L,. Luni Senatul nu a ţinut şedinţă pentru că nu s'a putut compiecta numărul cuvenit. CÎlt se poate de pacinic, 1Z,CA săraci cu .datini,?! Franţa. Iocmai aenm, când toata lumea a Început a respira sperOnd , . . c& resbelul se va putea evita, zia- principiile partidului conservator, am aflr-lrele din Paris încet) a fl mat îcep-mal că vom lncra impretmff la triumfal Kice *i « înfăţişa situa" at că vom lucra impretraS1 la trinmfnlî tee şi * înfăţişa 3-tuaţiunea cu coreilor noastre comune. | lori mal Întunecate. In deobşte insă iş «cea «ta (ae*m şi aatăal mulţumind | Opinia publică cu deosebire a Pa- Colmiu iţiunea argnmenlaţiuneî d-luî I. Bra'ianu e însă in altă parte. D. Apos» tolennu zice: ‘Aţi făgăduit, că veţi scădea sarcinile populaţiuneî rurale şi le-aţi sporit,. — ‘Mâ mir, - respuudo d. cap de partid I Brătianu,— că tocmai d-voastră, oamenii cu moşiile mari, imî faceţi noesstă imputare, d-voastră, care ar trebui să vă bucuraţi, că nu nm luat sarcinile de pe cei cn moşiile mici , Cel din urmă logofăt de gospodărie ii va respunde d-luî I. Brătianu: ‘Greşeşti d-le ministre! Valoarea şi in special arenda moşiilor se aporeşte de o potrivă eu numărul familiilor şi a vitelor, care se găsesc pe dânsa., Eară proprietarul va zi ‘Moşia mea atârnă de la buna stare şi de la înmulţirea oamenilor din aat şi eG, pen tru dările pe car» le plutesc, cer de lu stat CAMERA Ştifrtlfa de Luni 21 Afartiu 1877. Şedinţa se deschide Ja orele 2 p. n». sub preşedinţi d-luî C A. Rosetti, fiind pre-seuţî 7G d. deputiiţî. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. D. Prunca repeta rugarea d-sale de a se lua în cerceture raportul in privinţa arendaşilor, în care d-sa e treent ca da-toruic pe uedrept, ceea ce arata până unde ad împins unii oameni pasiunile politice. D. preşedinte. D-le Proueu, veţi vorbi câud Adunarea va lua în desbatere raportul ! Voci ! Sa se ia astâ-zl în desbatere ! Adunarea priruesce. Se proceda din nod la vot pentru esclu-derea de sub acusare a d-luî B. Boeresca şi resultatul este: votanţi 66; pentru 17; contra *f8 ; abţineri 7. D. preşedinte întreabă dacă, mai treba-esc puse la vot coocluBÎanile raportului relative Ia cei G miniştri rămaşi sub acu-fiare ? D. P. Ghica este de opiuiune ca pria o noua votare s’ar călca regulamentul şi Constituţinnea. D. P. Grailişteann cere votarea, căci raportul a presentat trei punte, dintre carî Adunarea a votat două, rămâue a vota şi asnpia puntului al treilea. D. Yaltorescu este contra votării. Discuţia se închide. D. Col. Ghergel roagă pe Adunare a reveni asupra votului seQ in priviuţa pensiunii familiei generalului Macedoneki, vot prin care fl’a comis o eroare. D. Fleva zice, ca a auzit pe mai mulţi nmicî că voesc a’l realege iu Comitetul de acusare; d-sa declară oă nu poate primi această onoare. D. Missail deasemeuoa declară, că dacă va fi trimis înaintea Curţii de Cassaţie, işî da deraissia din Adunare ! D. Dauieleanu n aflat că d-sa va fi onorat cu misiunea de a susţinea acuanreft, însă d-sa nu a avut timp a studia cele 4 volume şi crede mai biue de a se amâna toata afacerea penS la altă aesiaiie, c/vtid vor fi presenţî şi mal mulţi deputaţi. D. Diinancea combătând scrupulele d-lui Danieleauu, îl roagă pu accepte acest mandat, lusă cere amânarea judecăţii acestei cause. D. Vernescn vorbesce contra amânării, procedura fiind îndeplinită. D. Stâtescu voesce a concilia preocupa-iunile d-lul Vernescn şi ale d-lul Dauie-leanu. Curtea nu va începe procesul de cat când va cere Comitetul. Daca va fi un membra cure să nu fie pentrn acusare, acela sa tacă. . . . D. Vernescn : E compatibil aceasta cn votul Adunării ? D. Stătescu : Se vede că uni oameni s’nii schimbat cu împrejurările î Ce susţineai! erl că e insă, injust, criminal şi antinaţional, astăzi zic ei că este bau, nobil şi frumos! Să na avem oare destulă putere şi energie de a merge peue îu fine? Să iertăm, să graţie ni ? să ştergem cu buretele ce a ui făcut? Eă no o voi Q fjee. Sub 0 condiţie, ett voiă merge îuaintea Casaţii : in Comitet să fie reprezentat tot partidul liberal, toate nuanţele marelui partid naţional. D. l\ Gradişteaun combate zisele d-lul Stătescu şi zice că în guvern aă «sistat acele nuanţe, acum sunt istorice Mă nit pe aceste bănci (către banca minist.) D. Vulturescu. Vi$ pare răti că nu sunteţi acolo ! D. Preşedinte. Nn întrernpeţi domnilor! (D. Grădiştea nu se întoarce spre a răspunde d-lui Vnlturescu). D. Preşedinte. M’ani certat eG domiliile, n’o mal f^ce şi d-ta ! D. P. Gradişteanu. Aveţi dreptate! Vedem, d-lor, că în gnvern ^ste representntă nnmal o nuanţă a partidului, şi această nuanţă ar fi bine şi frumos ca să curajul a merge înainte cu ncusaroa, fără a se adresa la alţii . . D. Gh-Tghel. Te vom nunii pe d-ta ! 1\ Grădişteanu. Nu m8 pnteţî nunii; mS puteţi alege, dar voi îi dimisioiia ! D. Gherghel. Să vază ţara cel puţin! D. Prim-ministrn rcwpunzftnd d-lul Gră-dişteaun, zice că guvernul n’are nimic cu acusarea. D. D. Giani combate teoriele d-lnî Gră-dişteann şi ale d-lul Vernescu. D. Cmitili arată că Comitetul celor fost însărcinat de Adunareşi de a face instrucţia, şi de a susţine acusarea; prin nr mare nicî nnul dintre d-nii membri nn’şi poate da demisiunen. 1 D. Verncscu resping» alnsiunile la D-s» făcute de d. Stătescu şi acnsaren de de-serţiune, ce i se aruncă şi snsţine de noi5 că acusarea trebne sa seBusţinK d* aceia, cari cunosc afacerea ni al bine, şi aceştia eunt membrii Comitatului de 7. D. Misail raptil incă odată, că nn se simte destul de forte, de a primi pe umerii s5T sarcina grea de acunare înaintea Curţii de Casaţie ba presenţa sa ar face mai mult rgă catineî. Declară că dacă va fi trimis înaintea Curţii de Casaţie, îşi dă diroisia din Adunare. D. N. Fleva declară, că n'a demisionut de frică, căci şi ieri g'e putut jud«xnt dw-pre aceabta cu ocaeia moţiunii sule; cât despre elocinţa, epoi d. Gentili §i Vernescn sunt superiori . D. Cantili. IndeplineBce-ţl sarciua deplin, tin pe jam^tnte! D. N. Fleva cere a «e procode iftdată li noua alegere pentru coiujdetarea Corni totului, Şedinţa ae suspendă pentrn 5 minnte (în timpul acesta se votează membrii C N’atn fost nicî odată arendaş al Statului şi n’am datorat, nicî datorez vr’un ban thesauTttiu! public. Când oi ne-va ’şi permite a publica nome proprii şi cifre mai ou seună într’o lucrare oficiala şi Intr'o chestiune atât de delioAta, cred că ar trebui s? nu domine de cât bnna credinţă spre a nu ’şl atrage desminţirea ce merită precum sunt nevoit a o face; nn dor pentrn acest domn aem-nator al acelei situaţîuni ci pentru respectai către oameui de biue şl ca nu opi-niunea lor se fie indusă în eroare. Bine voiţi a primi, Domnule Redactor, încredinţarea prea distinsei mele stime. A C Catargîu. CURS DE EFECrE P0BL1CE SI DE DE7ISE Bumnurt, 31 Martie /877. VA.LOAUB* Carat* ofrĂi. t +** • Hei! Oblig. Rurale . lC'/o 1864 --- , 9 li! BOr^l --- --- --- Tiupr. Oppenhcioi 18OT --- Oblig. Dome ni ale 8<>/o 1S7 --- sa sM. , , Sjitelasorţ' --- --- » Crp.lit fonc Rur- 7°/o --- 767, 76 , Credit fine. Urb.in 80 66 Irapr. Mun. C ip. BC'/o 1875 --- 75 --- Pensii (800) dob&nd fr. lO 190 --- AcpvCuile fer.roiu. &% 186^ TL , prioritari fr’/o l8t>8 Di cin LM* de A-«ig. Act3(fr, 500) 8Vo l»7 »*»» Avt. (fr. ÎOO) ** » I»1* --- 80 m] --- --- liupr. Municipale fr. iO --- --- Act', financiare K'>mmâc&...... OUI'OANK Oblig. Rurale p. Oc.toinb a. c. » Pomemalc .... w» 9tV. » Fonoâurr rurale . . ---- --- > Comunale .... --- D: VISt l*aris ........ - 9910 Mtfi Mxrieille........ 4r brgxrt‘ «5 . . ..... --- Lh>; dra.......‘ • 35 ■njtt*/. ' r.i :ii..... --- --- T* B-’rlIn......... I ui . - Iiipsca......... 1 ““ Kscompl ........ I Iiira OttomanL..... 2 | OalHemi austr. . . . • 1 -• * [ Agio «. Argint-..... • _ TIM PUL NUMAI MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI SERVICIU PROMPT. în Palatul rlhicia* (colţul Mogoşidiel şi Lipscani) sub Urina ■ * A T ■ IM CI C ■■ ESTE IN TOT-D’A-UNA JUNE ASSOltTAT. PRECIURI MODERATE. oa «:a. ■« o * r% • :» ,LA STtfUA ALBĂ* A V IS IMPORTANT Inl&ul h> r< n' mitul Migasm *Io INCALTIAMINTE PENTRU BARBATI, DAME SI COPII sub 6 rin a X1 XXIX-, IX3 X3 GOLDSTEIN ,LA STfiUA ALBA* _ Strada Carol I No. 5, (Curtea vechi-) vis ît-via do Sigisinund Prager. Sosind u ml de curând din cele mal renumite fabrice nistente «lin strft.mitalef cu care «tad In relaţiunl intime d** mulţi ani, un mare asortiment de diferi ie mâifl dune faa<5nele cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Paine: Poloneae cu nasturi in t6te formele, Sandale, Pantofi, arb; pentru Bf»rbnţ : Ghete de vacs, Maroquin, Maioquin salon, Pantofi şi tot ce atinge de incAlJftminte h&rbftfrCKrl, as* menea p* ntru Copil I6te felurile de ghete ru nasturi, elastic şi altele, vtf rog a vu convinge de adcvCr. Aceoti magaBie eate una din cele mal vechie din Capitală, ca-e sl a căşt • gat o reputnţmne de cele mal frumdae nentn soliditatea si efiinfttatea niilrfurilor, ş' *per, rft şi in viitor voiO fi onorat cu Clientela IJ-v6stră. PHILIPP GOLIbSTKIM, Strada Carol I No. 6, (Curtea Veche) viu-i-vis de Sigismund Prager >La Sle’ua alba*. Le vojago au tour du Monde HK r! A ’l’ \ CONSTANTIN-VODĂ Vis-a-vis de Circ, lângă Casa de Depunere: Mare Panoramă şi SALONUL DE ŞTEREOXOPE în mitre cu mi BAZAR DE CA DOI' RI Intrarea 50 bani. Pentru visite numerose rugă CAItOTi JOH. LIFKA. 1&J±(3rJ±&T2 0 — > 3-50 Batiste engleseseî, fine .... >10 — , 5 50 > engles. cu bord. col. tivite > 4 25 > 2 25 Prosdpe şl Şervete a '/, duzină ProB^pe de aţă curata .... fr. 8 50 fr. 4 50 > > damasc..................>13 — > 7 — Şervete de masă...............> 8 — > 4 25 > , damasc.............> 14 25 > 7 50 > > > englee . . . , 17 — > 9 — Feţe de mese a 1 bucată Pentru 6 per»6ne albă de aţă . fr. 6 50 fr. 3 50 , , , , , damasc > IO — > 5 50 > 12 , > , > > 20 - , 10 50 > 12 > >qual.I.> >33 — > 13 — Pântjărle .1-’. de coţi Pâuijă de casă fr 38 - fr. 16 50 HG > > > , copii » 40 - . 22 --- 41 > > Olandă de monte > 55 --- . 30 --- 50 > > , , Silesia > G0 --- , 33 --- ss > > Pânijă de Olandă > 90 --- , 50 --- 60 > > , , Belgia t 110 --- , G0 --- *0 > > , , Rumb. > 170 --- , 90 --- 1 • Bucată p. 7 cercefuri 3 coţi lat * 72 - . 41 --- ii > » » de Rumb. > 90 --- , 50 --- • Rufe de Dame CSmaşe de Şiffon cu şnur . . . . fr. 5 50 fr. > , > , broderie . . > 6 25 > > , , > Entredeux . > 8 — , 3 — 3 50 4 50 Cămaşe de Olanda cu br. de mână > , , , Entredeux > , , de bat. forte fine Ca ui ison e cu cercnleţe . . . > cu broderie . . . , de luxe cu broderie Pantaldue cu cercaleţe . . . p , broderie . . . > de Piquet .... FUBte de costume.......... > cu Şlep ....... , > broderie. > > , şi ca Şlep . Kufe pentru Camaşe de Şiffon .... > > spălată . > Olanda colorată . > Cretton franţuzesc cu broderie ... cu piept şi manşete de olanda de Olanda f6rte fină . . . Pantal6ne de Olanda........... , > Rumbarg fine . . Diverse Şorţuri de copil.......... ' 4 DazinH Galere de Dame ■/., , , Bărbaţi . I i , Peptarî brodate 1, Ciorapi de Dame II > , , bărbaţi 1 Bucată Flanele.......... C , de Barbe p. copii înainte 13 — 16 — 24 — 4 54) 5 5i) 13 , 1 --- 5 - . O 78 ii 25 , 3 50 7 - . 3 50 > 1 50 12 - , i> 50 15 - , 3 30 - , 12 ilerl G 50 fr. 3 50 8 - . 4 5't 11 . 6 --- 8 - . 4 28 10 , 5 50 11 . C --- 19 , 10 ■--- 6 M , 3 50 9 - . 5 --- 2 75 fr. 1 50 7 50 , 4 5 75 . 3 --- 15 - , 3 --- 28 --- , 15 17 - , 9 --- 4 50 , o 5 75 , 3 --- ANUNOIt' IMPORTANT CEL MAI MAREiSI MAI RENUMIT MAGkSIl ds încălţăminte pentru BARBATI, DAME SI COPII «uh firma de SAL. WEISERMAN X_A. VXJLTXJR Strada Carol I No. 6- (Curt^a veche vii-fc-m de farmacia RiitdOiferl A se feri do altă firmâ imi-tatt la Vultur şi a Dota bino la No. d. A §e feri d’o alţi Crini imi*. tat& la Vultur >\ n nota bine Ia No. 6. Au sosit pentru *eiomil de primi-veri *«a iDe&lţiininte de Birbaţl in tdte formele ifa» anglais si britanîque;, de Dame (fatoB arverteai Nord-pol şi Mexico) şi de Copil (In fasdnele#»: mat noul.) Aceste mărfuri fiind efectuate din cele mal »e. numite fabrice din Earopa fi sub-semnatul in stare d a concura cu njl-cine In acâstâ bra> * (vitZOnd cu preţuri mal reduse de cit ori jat* plecata aa tnvilaţiiîne rugind pe onor. p, public si înalta nobilime d’al incuragia ca nu« tnerâsele visite şi a d-lor clientelâ. Cu tdti. stima. Sal. Weisarman INSClINŢAhEi PREALABILA THEATltUL CEL MARE Sâmbătă *i4 Aprilie 1877. Reprezentaţie de bine-/acere, daţi de o Societate de bine facere împreuna cu certul „HUariau cu concursul hinr-voitor al D-şdre1[i/ari*worr precum şi al D-lor Louie Wieet cu fi iii D-nil Froiu, Juliue, Rmeet şi a D-lor Jfathei Millo şi liuxth. programa Parte l-a. Ouverturâ (Orchestra). „Hohe Q&âte" Comedie Intr’un act (In limba germani. Partea II*a. 1. Vol»u „Iiilariau (Orchestra). 2. Quotuor pentru vidre , piano şi h^rmonium. 3. Rondo jjentru 2 pianuri. 4- a) Dore mon enfont, de R. Vagner b) O dolce 'concenfo, Varajiunl de Mozart cântat de D-na Koppich. 6. Solo pentru oiora de D. Wiest. 0. Chantonetd de D- Millo. 7. Ouoerhirâ; Strueneee de Meyerbeer (2 pianun). 8. a) Liebeeerkldrungcn. b) Te iubesc, cintat de D-na Singer. Partea Ul-a. „Kurm&rker'und. Picards* Vodevil intr un act. mIiilaria-Buquetu (quftdrille). Biletele «0 ajlâ de oinţiare In Magazinul de planuri ai D-lu 1 Qebauer. Do înebirint p® nnnl ori m&i UV ILIOlilI Jdl, mulţi uni,Cucele din Striula Scauuilor No 33 avâud peste tot şease iucăperi ana bacătărie, doue piv-niţî, osebit grajd, şopron, puţ în curte. A se adresa la proprietarul lor D. Ştefan Stefanescu, in cancelaria Antreprizei Im-positolui Bpirtbselor (Hotel Hillel). mm mm mum: EDUCAŢIUNE şi INSTRUCŢIUWE SOWi pentru BĂEŢI, de către un pedagog diplomat, cu titlu academic. Limbile LaVmă, Englesă , Francesa , Italiană , Români p Ebraica. Masică. A se adresa poate restante sub Dr. /, la Laubtgast lângă Drtida. 530—3. Plai ie Ful Sunt de v^n^re Io colee-ţiuDl din cele mal frumdse, specii francese, fructul mare, gustul amirabil. Cultura Vot a reuşit f6rto bine In grădinile D-lul George C. rbîfi* pescu. Mul paţnn de fiO plante du se vinde, rentru provincii, dupe trămiterea costului, se fgpediază prin poştâ. A §e adresa sub-aemnatnlul 9 lein Vermeulen Grădinarul D-lul O. C. Pbili-pesen, Strada Dioaisie No. 43. De închiriat, Academii No. 20, doritorii se vor adresa Cale» Mogoţoiel No. 101. r:xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxa Calităţile maî bune se găsesc asemenea cu preţurile cele mal convenabile. Dm cama vesonulul Inaintat'se vînd cu Preţuri şi mal reduse ; Piquet, Şaluri' flanele, ciorapi de a{ă, pîapâme, Albituri pentru dame de pique, şi mal ales de remarcat Batufe fine cu broderii, Oarnilmri pentru dame, Crarate pentru cavaleri fă dame. Batiste-Claire pi batiste eu dantele, şi in fine câle-va sute cupons din rem&ş'ţele de OlandA ou 50 % rabat. Rafturile şi tdie uneltei»1 afiiitdre acuma in magazie, sunt eftin de vOn^are. Magaiinul se afiâ Calea MogOşOÎ No. 20, vis-â-vis de Grand H6tel du Boulevard, casa Greceanu. i X FJ£LJ±l