MARŢI 32, MARTIE. A NOI, !1. 1877. Nr. 66. ABONAMENCTELE ÎS TOATA ROMANII • . U n. <8 »p .............* . . *4 *r 6 luni .« 3 luni........ . • • ■ • # IN STRAINATATK: . . . . „ «O 31 R*CLAM1, anala I, J.1 lifr» petit, ps«io» IV »0 ' v. f** pktf'l t IM «ol linia 30 mrrr r ’ r „ , , . fc/fi, 80 hui, p« v**1*» “ol Un numftr In Capital A 10 bani. buletin telegrafic Serviciul privai al .TIMPULUI * (Agenţia Hhtm Londra, 31 Marti». Ziarul * Moming-Poat, In arliţi* B* de Îilimineaţa apnne, că semnarea protoeo’uloî pe tr face imediat. Acest r.iar crede că Ţa-fni ra da »aijţurarea că Rtif* vft derao-Ibiliea, aniRarare, adaoge «MorninR-Poat,, care e de natură a permit» Europei a crede eh furtuna care o ameninţ»^ îulîU Hurată. Loadra, 31 Martie «para. ‘Protocolul •'» sub-semnat,. Protocolul in ită solemn pe Tarei» » aduce reforme in or.'ani*»t'aD*a «I interioarii. Puterile nu eer do I» Tnrria Bă adere la protocol. Petsrsburg, 31 Mart e. Generalul Iirnatieff a sosit aci, Viena 81 Martie. Iirpositele aS produ* in Austria 1876: *,249,000 fiorini mal mult de cât iu 1875, iele două d'âutâiQ Inul 'ale anului acestuia aQ dat un adaua de 1,761,000 fioriol. Para, SI Martie. O itrtreredere a a»nt loc astă-zî intre Sarfet-Pe*s ţi delegaţii muntenegreni. A-rcegtin gi-aă menţinut cererile lor din urmă. Sarfet- f» reapou* că Poarta va lua tiu ou rând o deciaiQne definitivă. Generalul Klapka a plecat. DEPEŞĂ PRIVATĂ A .TIMPULUI* Galaţi, SAmbAtfl 19 Martie. I Vă telegrafiaeem Mercurî, că procesul Nicolaide se amânase pe trn neîndeplinire ■le forme. Insă noul termin s'a pus după ii zile, adică pentru eri. O parte din martori a0 cerut preeidentulul amânarea pen-iHrn sesiunea viitoare, nepntând sta aga de imult timp la Galaţi înaintea sărbătorilor, g, afi plecat iuapol la Fonf ani. Cu toate vaeeste Cartea a luat Vineri procesai iu re rect a re gi a condamnat pe Nicolaide tn absenţă la un de închisoare. Nicolaide a Ticut stă-zl oposiţie. Sentinţa Curţii s'a irevocat c» cum na ar fi fost gi remâne a se jndeca procesai din no3 la viitoarea sesiune. BUCURESCIi^.Vuz Camera in şedinţele de Sâmbătă I şi Duminecii a luat In desbatere raI portul Comitetului de acusare şi a ho-I ta.i It scoaterea din proces a d-lor Cre-ţulescu, Carp, T. Rosetti, O. Canta p cuzino. Asupra d-lui B. Boerescu re-jnftne a se vota pentru a treia oară astăzi. Voluminosul raport de acusare l’am cetit şi i-am citit şi toate anexele şi apeudicele, peste tot4 tomurlln 4°. Fără a atinge Intru nimic Însăşi chestii miniştrilor acusaţi, să ie fle permis a spune cetitorilor noştri ce impresie face acel act ca ‘^uinent politic emanat de la partida radicală. Impresia este o desâvtrşilâ desa-măgire. Al luat cărţile In mănâ cu o nerăbdare friguroasă de a vedea, pe ce s aO întemeiat acusările Iităt de grave şi atăt de des repeţite in contra guvernulai Catargi. »' DiU ftnt6l° de o lungă Introducere •istorică, care începe de la Hatişeriful din 1834 şi o dnce încetul cu Încetul pănă astăzi. Această parte e»te aşa de slab conceputA, aşa de îngustă In idei, aşa de incompletă In date şi pe lingă toate 9crisft in-tr’un stil aşa de răii. In căt cauţi Incft Înainte de sflrşit a T vedea pe nefericitul autor. Citeşti Misail şi 'ţi ••plici toate neajunsurile lucrăm. W IST TJ IST CXTJ tt X »• Dri«>*•<• Ir ayft: nâUtfi D-nil Ilaoat*-tUtn Vogler In Virrna. Watfiachţaaa» 10-A- ()pj*lik in Viermi», Ht i'.'ti.n'i I ; fiueiolf Moaac In Vişina , H*i1<*r«titt* 2; Vincona JJriUcka .o Vieotm, 'JVi of ni Latrata*1 17 | Hailipp Lob in Vienna, K»cheob&chţa**» u t L. ă Comp. In Ppţt» fi Havan-LaffiU-BuiUer A Comp. iti Pftri». Scrisori nrfr»nc*tr nu pnmMc. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. BICROUL REDACŢIKI ŞI ADMINISTRAŢIE! : PALATOT, ,DACIA.* ArtinoUI» ntpuhlioat* •• *nr *rH«. lin număr In Dittricle 15 bani. Pentru a face istoriă politică a ţârei In secolul nostru, aşa In căt să poată figura In fruntea unul însemnat act politic, se cerea un spirit mal înalt de căt acela al d-lui Misail: d. Misail a făcut de sigur căt a putut.; insă ceea ce a făcut, este mal pre jos de mediocritate şi prima greşalâ In actul de acusare publicat ne pare a fi : de a se fi însărcinat d. Misail cu elaborarea raportului. Ajungem apoi la enumerarea pun turilorde acusare şi la adunarea probelor In contra fie-oărul ministru In parte. Această lucrare nn este făcută cu inteligenţă. (Vorbim din puntul de vedere al radicalilor). In loc de a pune In relief călp-va fapte importante şi de a le sprijini cu dovezi, oare să facă o impresie asupra cetitorilor, acea compilare confusă grămădeşte detaiurr peste de tai uri. cum zice limbngiul popular : verzi şi uscate. cele mal multe fără cea mal mică importanţă, fără cel mal mic element de acusare posibilă aşa In căt şi uu cetitor simplu se vede la sfărşit In posiţie de a respinge de la sine. fără vre o contra probă 90 la sută din toate ponturile relevate. In aceasta privinţă, actul de acusare are dar defectul de a părea nu numai slab. ci şi nedrept, alocurea chiar copilăresc. El nu este resulta-tul unei concepţii mature şi juste el este pledarea unilaterală şi fără spirit a unor advocaţi de a doua mănă. Tocmai de acest advocatllc trebuia să seferească actul, dacă a tost încredinţat d-lor Misail, VninofT, Slotojan, Fleva şi Giani. Un alt defect Însemnat al acestei nesărate compilări este ignoranţa veditâ a regalelor administraţiei publice. Se simte Îndată, că majoritatea irnprovisaţdor judecători de instrucţie politică sunt, politiceşte vorbind, porsoane obscure, cărora nu le-a fost dat de a vedea vre-odatâ mecanismul Statului ceva mal Je 9us. ci care pipăesc In lntnnerecul unor chestii, mal presus de experienţa, dacă nu de inteligenţa lor. A fost dar asemenea o greşală a partidului radical de a fi încredinţat o lucrare aşa de Însemnată unor oamenr aşa de puţin însemnaţi In chiar partidul lor, care dpja nu străluceşte prin multă capacitate. Dar trebue să relevăm un al patrulea mare defect al lucrării, care II va Înstrăina dc s:gur pe toţi oamenii de inimă. Este lipsa de tact, lipsa de creştere socială necum politică, Înjosirea trivială, ce se revelează lntr’o parte a anexelor actului de acuzare. Voim să vorbim de acea publicare a cător-va notiţe telegrafice de interes privat şi a cător-va scrisori de natură intimă, «ftaite ?i luate cu ocasia perchimţiilor. A face perchisiţii ia casele şi In hărtiile private a le oamenilor, este deja un drept pnorm ce societatea »le nevoie a încredinţat cu preenu-ţmne, cător-va membri al magistra-turei in interesul ordine! publice. Comitetul celor 7 a crezut, că poate delega un drept, ce Însuşi nu’l a- vea, altor deputaţi din district, ce de sigur nu l putea avea după nici o interpretare. Aceasta era o călcure a principiilor elementare de drept. Dar căkarea se făcuse. Keinănea acum ca să se utiliscze din partea acusăril hărtiile i.flite printr'o procedare aşa de nelegalâ. Comitetul celor 7 se putea crede In drep de a publica acele hărţii a le vre unui funcţionar, care aveaţi un caracter politic şi public sad care putead sprijini piuiturile de acnsarp. Dar Întrebăm pe ori ce ora cu minte, pe ori ce om cu o rfmăşiţă de simţiment al bunel cuviinţe şi al moralei publice, dncă acel comitet avea dreptul să publice scrisori private, fără nici un caracter politic şi fără nici o relaţie cu punturile de acusare J întrebăm, dacă acel comitet avea dreptul, de a publica notiţe private a le unor persoane, In af râ de jurisdicţia acusăril politice a Camerei? Va lndrăsni Românul, va Indră9ni Unirea Democratica să susţină această parte a publicării? Va găsi cel puţin o esplicare, fie căt de slabă pentru o asemenea procedare? Se vdd publicate In voi. 3 (apendicele la actul de acusare) 7 depeşt private a le soţiei unul ministru şi două depeşe a le soţiei unul alt Înalt funcţionar. Facem scusele noastre de a fi siliţi să menţionăm aceste depeşl, dar odată ce ele figurează In actul acusăril miniştrilor, publicate cu întregul nume al acestor doamne, este trista datorie a presei de a nu le ignora. Cităm căte-va din ele ca specimen de probă : V Martie, 187*. D-lut Ştefan Catarii, Bujer. GrSdionrul de la Galaţi are a sosi in curând la GolâgeT, v8 rog sS mai staţi acolo până va pleca grădinarul inapoi şi insciin-ţaţi-mă ce se mal face acolo. E. 7 Martie. 1876. D-lut Ştefan Catargi, Bujor. Lascar nn poate răspunde acum, fiind fărte ocupnt. Rog daţi ordin de a se adnee nna sntă de trandafiri sălbatici de la Do-căneasa, Bpre a se planta la grădină. E. C. 2o Martie, 1876. Monsieur Gr argeş Ar.tachi Galatzl. Veuillez me dire, si vons avez tronve arbres qne je desiraÎB avoir, ainsi qne des pins. S'il ne s’eu tronve pas de ces derniers, vons prie de charger le jardinier de la com-mnne de m’en faire venir de Vienne. Vons salne. E. C. 12 Februarie, 1876. P-lul lorgulescu, Fillpeicl TrSmite te rog, acele două pachete la Ploesct cât mal cur; nd, căci în întru Re află o bncată căprioară şi se va strica, A. L. Ce caută aceste depeşl In actul de acusare al .naţiune! suverane* In contra unul guvern ? Ne oprim de a respunde şi no oprim de la or-te comentur Această parte a publicării comitetului celor 7 este elocuentă prin ea Însăşi şi caracterisează felul actului de acusare şi soiul oamenilor ce ’l au redactat. La pag. 207 găsim sub rubrica marcaţă de : ,idea ce avea d. Teodor RuaeUi de i nalt a posiţiitne ce * se încredinţase ra ministru al tlreI* şi sub denumirea de act, aflat la d. Doniol, fost prefect, de Vasluiă. prin perchi-siţia condusă de d. Vizanti, deputat şi profesor de literatmă la universitatea din Iaşi. următoarea scrisoare privată, ce d. Rosetti adresă vechiului săă prietin DonicI : Domnule prefect, Sunteţi ordonat, ca la minut dnpă prii— mire» acestuia să vă luaţi tărăbuţele gi in interesul serviciului să veniţi cu densele la gasds la d. ministru lucrărilor publice, unde aveţi tot-d'nnua o odaie care vă sgteaptă si un tacâm la d-jnn gi masa. Vi se face tot odată aspră lanre aminte necuviinţa comisă de a vă dace la cârgmă. In loc de a veni după datori» la superiorul d-vostrâ, care vă sărată cu dulce. Ministru secretar de 8»at in depsrtamentul TicAlogiilor puhl ice. T. Rosetti. Cu ce vor putea justifica radicalii publicarea acestei scrisori private adresate de la prietin la prietin ? Stilul el poate fi serios saO glumeţ bun safi răd. cine are dreptul a se amesteca In relaţiile private, cănd ele nu stafl In nici o legătură posibilă cu ordinea publică şi cu actul de acusare ? Ce Înţeles mal are In ţara aceasta libertatea individuala, secretul scrisorilor, respectul sacrei intimităţi ale fie-cărur cetăţean? Despre Ludovic XV, cel mal des-preţuit dintre despoţil ce afl stăpânit vre-o-datâ o ţară, se ştie, că ordona de a i se aduce din cab>ne-tul negru al poştei, scrisorile private pe care le cetea rând cuprindeau chestii de amor, şi apoi le tr.metea adresaţilor. Cu asemenea infamii se hrănea gustul corupt al unul niise-rabil ajuns la putere. Dar cel puţin Ludovic al XV păstra pentru sine şi nu divulga In public cele ce aflase prin acel mij'oc. Ne vine silă a mai continua cu această nualisâ a marelui act politic emanat de la partidul radical din ţara noastră. Că noi avem instituţii prea înalte P"ntru cultura noastră, că nu eram Încă destul de maturi pentru a ne da o Constituţie ca cea'de la 1866 şi pentru a ne folosi In bine de toate libertăţile publice, aceasta ’şl-ad zi-s'o toţi oamenii nostril politici de orl-ce culoare: a spus'o d. loan Ghica, a spus'o d. lepurennu, a spus'o tn-911 şl d. Brătianu de pe banca ministerială. Dar cel mal mulţi respundeafl aci că, pasul odata făcut, trebu®şte să menţinem ceea ce am dobândit şi că libertăţile publice aO binele de a uşura şi de a grăbi creşterea politică şi morală a unei societăţi Încă prea puţin Înaintate. întrebăm pe radicali: Cum re- mâne cu creşterea politică şi morală a gen- raţiei de astăzi, când *-cel product al d-lor Misail, Rtolo-jiinu. Oiani, VoinofT etc. i se pre-sintâ ca o emanare a unul întreg partid politic al ţeril. cu pretenţia de a fi Cel mal democratic-popular? Comunarzii In 1871. ad dat foc Parisului şi monumentelor culturel franceze. Teroriştii In 1793 afi gui-lotinat jumâtatea oameniloră mar-înţl al patriei lor. Dar aceste crime sad comis In timpuri de revoluţie. sub impulsul unei contagioase nebunii. Ceea cp este grav In situaţia României de astăzi, este cinismul ola-zat şi laş, cu care radicalii 'şl fac actele lor mal mult pe hârtie şi prin cuvinte, indiferenţa pentru bine şi râu, pentru procedere onestă şi procedare infamă, este mal presus de toate faptul, că atentaturile lor In contra a chiar fundamentului unei societăţi organisate le pot face sub aparenţa formelor legale. Dacă, In scurt timp, mnjoritatea oamenilor politid din România vor simţi până In adâncul inirnel lor despreţul cel mal amar In contra unor procedări ca cele relatate aici, ce prestigiu va mal rămânea formelor publice, care aU îngăduit sub scutul lor asemenea lucruri? Am atins o întrebare, la care trebue să se gândească din vreme aceia ce sunt. ca şi noi, partizani convinşi al formei constituţionale. DIN AFARA. Rusia. Generalul Ignatieff nu a stat la Berlin decât v'o 24 ceasuri; a conferit cu Pr. Bismarck. a primit câte-va vizite apoi a plecat la St. Petersburg. Acum el este acasă şi prin urmare acest episod al crisel orientale e terminat, — Călătoria Generalului Ignatieff n’a avut nici un resultat positiv ; ea a lămurit insă situaţiunea, intrucât a făcut ca lumea să Înţeleagă mal bine atitudinea Rusiei faţă cu Europa şi In special faţă cu Orientul. Mulţi dintre aceia, care mal nainte susţineau pe Rusia, astă zi, după ce aU putut, auzi unele enunciaţiunl ale Iul Ignatieff, sunt reservaţl, temănduse ca nu cum-va Rusia să abuseze de po-siţiunea creştinilor din Orient, precum a abusat de acea a Serb:el. Tocmai această schimbare In opinia publică a făcut Insă. ca Englitera să poată face Rusiei nişte concesiuni, pe care mal nainte nu era dispusă a le face. După depeşele mal noi Englitera a semnat protocolul fără de nici o reservâ, lăsând cestiunea desarmârii cu totul la o parte. Prin această pacea ar părea asigurată. E Insă bine să nu ne facem prea mari ilusiunl. A-preciârile ziarelor din Anstro-Unga-ria şi Germania asupra acestui noU moment al crisel Orientale se resu-tnâ In cuvintele: .Am câştigat un moment; vom câştiga câte-va săptămâni : e lnsâ întrebare dacă vom putea sâ câştigăm câte-va luni pa-cinice. — Astâ-zl, când Întreaga Europă a manifestat dorinţa, ca Rusia sâ de9armeze, Englitera poate sâ nu mai Insiste pentru desarmare; e <-biar probabil că Turcia va începe numai decât sâ desarmeze: e lnsâ Întrebare, dacă Rusa va desartna. Şi cine ştie, dacă Cabinetul engles nu seam-nă protocolul ştiind câ va fi o armă contra Rusiei.* Un fel de acte justificative privitoare la aceste apreciârt sunt două corespondenţe, una dela ChişânâQ publicată In .Pol. Cor.* eară alta dela Odesa publicată In ,l)eut, Zeit.‘ .Începând de astăzi (25 Martie), — se zice In corespondenţa de la CbiginăQ, — se jgte&ptă raintoarcerea comandantul! suprem, marelui principe Nicolan, din călătoria sa de inspecţinne. De asemenea sa timpUI. zice, ou peste câte-va zile va sosi nic[ nmrele principe Nicoluu Junior, fin) Co-luaudantuluî suprem. Eri s'nii espediat catră toţi comandanţii corpurilor concentrate in Basarabia ordine privitoare I» o înaintare ifenemlâ a trupelor, care ar trebui sli se întâmple Iu 2 Aprilie. Comandant al celor patru corpuri combinate, care vor forma fruntea armatei, ar avea să fie numit generalul Sk tbelefT. Pană In 7 Acriile această mişcare concentrică va tr-hui să fie desăvârşită, de Oare-ce la 8, 0 şi 10 Apri ie sunt serbă-torile paştilor. îndeobşte comanda armatei face pregătiri grabnice pentru toate eventualităţile. Intre liltele Intendentul general al armatei de la stld va pleca in zilele aceste la Iaşi, precum se zice, spre a negotia cn gn-vernul român in cestiunea iucartirărilor. E insă probabil, că in cas, când armata ar trebui să treacă grauiţele, ea nu va nsa prea mult de ospitalitatea românilor ; cel puţin nşa trebuieşte să urmăm din mulţimea enormă a baratcelor de scânduri, care s'afi adunat aici, încât până acum o parte mare din oştire poate găsi adăpost intr’ensele. ijeful statului major a început cn reor-g"uisnrea geumlurnieriei rurale care va consista din 20 sotuii de câte 125 oameni şi va fi distribuită pe la deosebitele corpuri. Pentru eventualitatea intrării armatei in Bulgaria Preşedintele comitetului Bulgar Iwn-nofif a fost insărciuat a trimite în cartierul general o listă a bulgarilor, care vor putea fi aplicaţi in funcţiuni civile. Lista conţine 320 nume şi se zice că insu-şl IwanofT va ocupa o posiţie distinsă în or-gsnisaţia Bulgariei. Mişcarea armatei nn se mărgineşte numai la trupele coucentrate la graniţele de la sud. Toate trupele de la sud aii şi plecat spre Belgrad, (iarnisoauele din Sevas-topol, Eupatoria, Verdiansk, lenikale, Sn-dak şi Otciakoff vor fi intârite câte cn nn regiment infanterie şi trei escadroane cavalerie. Deasemenea comanda supremă a ordonat ca pâuă la 15 Aprilie toate fortăreţele de la Marea Neagră să fie aprovi-sionate pe opt luni de zile,. După. aceste corespondentul a-ratâ. cfl nu numai tătarii de Ostin ci şi aceia de la Cazan ah cerut încuviinţarea de a Înfiinţa pe cheltu-elile lor mal multe corpuri de voluntari. De asemenea Husia micit a l.otărăt a da dovadă de loialitate rătră farul infiinţftntl două regimente de cavalerie şi puindii-1 e la disposiţiunea comandantului suprem. >Câţi-va statistici, — se zice iu corespondenţa de la Odesa, — care aici, nnde se crucişeaiă intreagv mobilia re, pot să dea mai bine de cât ori unde seamă despre mersul trebilor, au calculat că până acum Husia a cheltuit pentru mobilizare, fortificaţinni şi aproviouărî mii mult de cât 000 milioane ruble. Perderilo mij-’ocite, urmate pin starea de indecisiune, in urina stagnării comercialul, industriei şi ngricnlturei. a scădere! vânturilor şi a fdimeutelor se urcă la o sumă de cel puţin 1000 milioane de ruble. Aceste calcule uu sunt utât de zadarnice cum poate unora le-ar părea.* După acestea corespondentul a -rută. că popuUţiunea cu deosebire In Rusia meri lională să simte foarte apăsată de starea actuală, şi Încheia comunicănd unele amănunte desore fortificaţiunile de Odesa, unde s’ah aşezat, pănă acum 700 torpile şi In special pentru apărarea portului T hals-nl de tunuri mari (180 fn l.) in văr. aft trebuit . io* 1G perechi de bol pentru transportarea fie-că-ruiu din ele. ,1’olit. Cor." inal publică de la J!) Martie următoarea depeşe oficioasă de la St. I’eterşburg: Cibine tul de St. I’etorsburg a făcut Cabinetului de St. Jaui 's provocarea categorii* de a se pronunţa In ces-tiunca protocolului In termen de 5 zib In urma acestei provocări consiliul de miniştri, caro erl a nvut loc la l.unlra, a declarat că o dispus a accepta protocolul după redacţia rusească şi a nu mal insista In cestiunea desarmăril. Imperiul otoman. S< himb'uulu-se si-tuaţmuea in Apus, ea sa schimbat şi In Orient. Delegaţii muntenegreni nu nfl primit încă ordin de a pleca de la Constnntinopol şi se asigură, că această Intărziare este o urinare a disposiţiunilor luate la St. l’ctersbnrg. De asemenea residen-tul eugles de la Constantinopol a fost Însărcinat a esoreita presiune asupra P irţil şi a o hotărî să facă Mnntenegrulul concesiuni. In urma acestor demarşe Savfet l’aşa a şi invitat pc delegaţii muntenegreni de a mai rămânea la Constantinopol aşteptftnd nonele Împărtăşiri, pe care este dispus a le face. Oare-şl cum In eontru-ziaore cu aceşti* ştiri Îmbucurătoare o altă de-p* şă m* anuuţă. că Camera turcească a ţmut o şmlrnţă secretă. In careu liolărlt a protesta contra a orl-ce cesiuni teritoriale. Această hotărlre se motivează mat ales prin faptul, că teritoriile discutat^ sunt locuite in parte de popuiaţiune musulmană, ast-fel ar trebui să cază musulmani sub stăpânirea creştinilor. . FreiuJem-bl.it.* care pare a fi supdrat atăt de semnarea protocolului, că* şi de reînceperea negoţiărilor cu Miintl-negru. propune un espedient : despăgubirea locuitorilor şi colonisarea lor in altă parte. „Do oare ce insă nici Turcii, nici Muntenegrenii nu ah bani, — urmează „Frblt." cu un fel de sarcasm. — e de sperat, că iuiiaj ni moaşa Kngliterâ. care atăt de mult e ingrijata de menţinerea păcii, va da banii şi ast-fel va ajunge la definitivă soluţiune a cestiunel orientale.* Despre situaţia internă a Turciei ziarele sunt pline de cele mai sinistre raporturi. Din „Diarbekir" (Asia) se scrie, că întregul ţinut este in ferbere, bandele Înarmate cirenlează nesupfi-rnte. căci diregătoriile nu numai că nu le pot infrăna darnici nu ah cute-sat să publice constituţiunea. pe care musulmanii nu vor să o recunoască. Din Hnzanatnr, Baktşli. Şiştow, Tir-now. Smirna, şi din alte părţi se raportează despre deosebite cruzimi co mise de către Cerehesl, Arnăuţl şi »11-fel de adunături asupra creş tiu i lor fără ea diregâtoriele otomane să fi pedepsit pe cel vinovaţi. — l’opulaţiunea grecească din Creta iară-şl s a pus in mişc ire. In căt cele inai multe din tamilieb* musulmane şi ah adunat averea mişcătoare, găt ndu-se de a se retrage prin fortăreţe. De o cam dată insă iniŞ' area nu pare a fi ameninţătoare; cel puţin se asigură (ă guvernul din Atena ar fi dat fruntaşilor din Creta sfatul de a fi paznici şi chiar de aşi alege deputaţi pentru parlamentul otoman. Din Scuturi se scrie, că Derviş l’aşa Inteijipmă cele mal mari greutăţi Intru a se pregăti contra insurgenţilor şi eventualinente contra Muntenegrenilor, li lipsesc atăt trupele, rflt şi banii. Albanesil. care ah fost chiăraaţl la arme, se opun. Chiar cel mal loiill sunt apatici şi numai cred in puterea statului. Derviş l’aşa a trămis doi oficieri la Corfu spre a cumpăra provinnt. de oare ce in Turcia nimeni nu vo**sciel să pr inească liărtia monedă, iară aurul şi agintul lipsesc. EEZN- ATUL Duniuiei-ă 20 Martie cur. ut, fiind convocaţi dil. Senatori pentru a ee ţine şedinţă publică, (1. ministru preşedinte a citit in Hangiul pentru prelungirea sesiune! corpurilor legiuitoare pâuă la 25 inclusiv ale curentei, de şi nn eraii presanţi doflat numai 22 domni Senatori. CAMERA Şedinţa de Sâmbătă 18 Martin 1877. Şedinţa su deschide In orele 1 şi jnnie-tute {>. m. sub preşedinţa d-lnî C. A. Ro-setti, fiind pruncuţi 74 d-nî deputaţi. Se indeplinasc formalităţile ordinare. D. Itmb'Reu cere cu Adunarea sa ho ocupe astăzi de petiţia comunei Fulticeuî, prin cure se roagă a fi scutite de taxa de transmitere. I>. V. Maniu observa că in raportul eonii tetuluî respectiv *’a strecurat o eroare regretabilă . . . D. Preşedinte: veţi vorbi când m« va pune la ordinea zilei petiţia arendaşilor! D. Mania: O asemenea eroare nu ne face onoare ! curaţii vorbit! D. Preşedinte: Astăzi toata vorba e de prinos, şi d-v. nu *nnt**ţT din acel cari vorbesc fără rusiiltat! IX Manin. I). Cogâliiiceiinu b’h trecut dator eu o sumă colosala, pe când nu e dator nici o para! Adunarea pmcede la votarea in total a legii timbrului, reuniri din ş dinţa de eri şi se adoptă cu 47 bile pentru, I 7 contra, 2 abţineri. S ' rectifică, cu consimţim*) itnl Camerei, o eroare de copist ne s’a făcut in creditul votat pentru plata lucrărilor efectuate de Crawlny. La ordinea zilei urmează proectul pentru autorizarea comunei [Galaţi de a face un împrumut de 2 milioane. TX Epure»uu cere ca acest proect să se tipărească şi să se vadă espunerea de motive a comunei, »vinul guvernului, şi aşa să se voteze în cunoşMnţâ de caruri. Toate oraşele diu ţară aii căzut în datorii, oa şi statul, din acelea-şl cuuse, prin urmare să nu se dea autorisuroa cu precipitare, căci de şi s'n votat urgenţa, aceasta nu însemnează că trehne să dăm ce ni se cere, fără u cerceta şi noi trebuinţele şi necesităţile comunei. I). G. Mantu anrintesco, că Comuna Galaţi se află intr’o posiţiune prea critica, din care o poate scăpa nnmaî acest împrumut; de aceea roagă a nu ee urni a-nfâna autorizarea. D. N. Fleva cere tipărirea rapotuluî pentru cn Adunarea să nu voteze în necu-noscinţă de lucru câud este vorba de sume atât de considerabile. D. Prim-ministru repetă, c» Casa de con-sem,naţiuni va puue secuestrn pe veniturile comunei Galaţi, care ar ajunge intr’o stare imposibilă, pe de altă p-irte Adunarea poate esercita nn control prin o oo-ntisiuiie de anchetă. Cere Inarea in considerare a proectuluî. D. Epureanu zice, că comuna este datoare mal mult Casei de depuneri, ce depinde de guvern, deci su’l ceară să maî aştepte. D. Prîm-minîstrn replicând zice că şi Casa de Depuneri nu mai poate aştepta, fiind că n a primit nimic din ştimele împrumutate diferitelor comune. (D. A. Sîhleaun ocupă fotoliul presi-denţial). D. N. Fleva propune un nmundament, ca sumele împrumutate sii se verse la Cacn de Con semnaţi uni şi de acolo să se plătească datoriile comunei Galaţi. D. Epureanu. Nu se poate! Comuna este sn venin a. D. VeriMHca combate propunerea, căci comuua fiind autonoma nu se poate pune Bub epitropie. D. Epureanu completând zisele <1-1 ui Ver-oescu, zice că amendamental dă comunei Galaţi nn conservator. . . D. Dr. Pol iz u. Un custode, na conser-vutor! D. Epureanu. D t, nn custode . . O Voce. Custode liberal ! D. Epureanu. Aşa, un costode liberal! rîscte). D. Fleva sâ’şl retr.igă amanda-mentul, care nici nu e discutabil, şi apoi nici nu s’ar găsi primari şi consilieri cari sa sufere asemenea neîncredere. D. N. Fleva işî desvoltă amandumentul, primit de guvern, după caro proectul se ia în considerare şi se votează in total fără altă discuţie. D. Prunca. Rog pe onor. Adunare să liu au despartă înainte de a cerceta acest pamflet, adică raportul in privinţa arendaşilor; zic pamflet, cncî vfcd tr> cute in el lucruri neesacte, cari pot fi numaldin nisce pasiunî politico . . . mnî scie dracn ce . . . (sensaţiune). D.JPreşedinte C. A. Itosetti (intreruj»âud) d-Ie Prii ucu ! D. Pruncii. Me iertaţi că sunt emoţionat, căci mS privesce personal. . . D. Preşedinta. Aşa se vede ! D. Pruncii. Nu trebne sa se joace cineva cu onoarea oamenilor ! D. Hol ban an turul acelui raport, regreta că s’:i animat d. Prunca pentru o lucrare Ca era să vie in discuţia Camerei, când a-pol d-sa put^u cere rec ti ti ca rea neesactiVă-ţilor stracumUj în raport; oomisinuea însă n’a pus de la sine cifrele şi datele neenaote din raport, ci le-a reprodus numai diu actele administraţii domeuielor, spre a ti la rendul lor cercetate şi verificate de Adunare. D. Pruncii : Eft n’am fost nici odată dintre păsuiţl... D. Preşedinte: Aţi resufist destul, domnule Francii! Incidentul se închide. Se votează modificarea introdusă du Senat în proectul d« orgatiisaru al personalului telegrafe-postul. La ordinea zilei raportul comisii de dare tii judecata n foştilor miniştrii. D. Misuil raportor, ci ten ce numai con-eluninnile raj)ortuluî (cu aprobarea Adunării). D. Epureanu fn chestiune prealabilă, zice că se aflu in mi re nedumerire, privind modul cum se presintă afacerea înaintea Adunării. După D-sa Camera mi mal are nici un rol in cestiune. Ea nn este nici judecător de instrucţie, nici curte du casaţie; justiţia are să se pronunţe. D. Misail dând esplicărî asupra raportului, zice c« culpabilitatea acelor miniştrii nu ponte fi pusă in dublii... D. Uosnovan ; Aceasta o opinia D-Tale! Vocl: Şi a ţ$reî ! D. Uosnovan : Nu sunteţi D-v., ţara ! (zgomot prut-stări). Voci: La ordine! la ordine! O. N. Fleva cere a se chema la ordine persoana care indrăsnesc a zice că Adunarea nu este representaţiunea ţcrei ! D. Stătescu : Este o sfruntare, o in decadenţă publică ca nn prefect al guvernului trecut să vină a aduce nltragiă acestei Adunări.... (zgomot maro, ce durează câte-va minute.) Voci : Să se cheme la ordine! la ordine! D. Missail espnne resmtatel© cercetărilor comisiuniî. D. Stătescu susţine ca singnră Adunarea esle în drept a se pronunţa. D. Vernescu combîite aserţiunile preopinentului, constată greşelile comisii, care a achitat pe unii raiuiştrii fără să aibă această putere ; ea avea numai să completeze probele şi să susţinu acusarea înaintea Curţii de C.tsaţiuue. (Oratorul critica lucrările Comitetului, citind acusaţinnile aduse tuturor miniştrilor; se mir» cum astăzi câţi-va din ei sunt puri şi nevinovaţi şi conchide:) Dacă am procedat cu uşurinţă, s'o recunoafeem şi 6» revenim asupra votului. Pentru acest cas nu e lege precum nu e 1* ge nici pentru responsabilitatea ministerială. Este însă o lege superioară dnpă care acusarea nu se ponte ret ruge, până nu’şî fiice cursul. Aceşti foşti ininişt rii att stat sub acusare 9 luni; acum să’i lăsăm să meargă înaintea Casaţii şi acolo cine e culpabil va fi condamnat, şi cine nu, va fi achitat! D. N. Fleva apărând comitetul în lucrările sale, respinge acnsările ce *î aduce D. Vernescn. Terminând lungul riă discurs, oratorul ceru a se înlături cesiunile prealabile şuierate de unii domul şi pă se intre in fond. Se pune la vot şi se admite propunerea. D. C. Grădişteuuu cercă a infringe toate imputările şi acusaţinnile în contra d-lul Cantaeuzino: în privinţa complicităţii de in-geriuţe în alegeri; in privinţi urcării unor proprietăţi pe cari şi-le-ar fi însuşit j»e cale ilegală. Prin urmare cere ca Adunarea să se pronunţe dacă d. Cantaeuzino este culpabil sau nu, iar nn a lăsa sabia lui Damocle, şi, mnT mult, pata să ntîrne d’asupra cnracterulnî unei asemenea persoane. Discuţinnea se închide. Se pune ia vot escluderea de sub acu-sura a d-lul P. Carp. Votanţi ; pentru 4 î ; contra 9 ; abţineri 9. Se pune la vot escluderea de sub acu-sare a d-luţ N. Creţulescn : Votanţi (50 ; pentru 44; contra 12; abţineri (3. D. Preşedinte citesce o propunere de s se scoate du sub aciţsaru D.D. IJ. Hoerescu, T. I fosei ti şi Gr. Cantaeuzino. D- Prin.-miuistru roagă jie Adunare de a vota propunerea cu aman dementul care o motivează, prin care ra da o probă nisî mult du tact politic, de justiţie şi patriotism. Se cere închiderea discuţii. D. Diutnncua vor basce contra includerii, zicând c» acel domni să nn se scoată de Hub acusare, pentru cu nu sunt destule probe..... Voci : Aceasta este opinia D-Tale ! D. Di muncea : Consciinţu publică s’a pronunţat coutra lor!.... (intrurupe ri) D. Prim miuistru roagă ase face d rep-tate deplină, iar nu pe jumătate! Discuţia se închide. Se pune la vot escluderea din ueosure » d-lui Gr. Cantaeuzino: Votanţi 58; pentru :'.9; contra 19; abţineri fi. L» escluderea d-lul B. Boerescu votul este nul, şi h6 va face mâue. Escluderea d-luî T. Uosetti se admite cu L> bile pentru; 14 contra din .59 to-tanţî, "» abţineri. Şedinţa se ridică la orele 0' * seara. Şedinţa de Duminică 20 Mar fiii. Se deschide la orele 2 p. m. sub pre-şedigţ» d-lnl C. A. Ilosetti, fiind presanţi 76 d. deputaţi Sh îndeplitiesc formalităţile ordinare. ___ D. P. Hordca anunţă o iuterpelare d-lul ministru Lucrărilor publice iu privinţa morilor de pe Ialomiţa. Se proceda la vot a 2-a oară in privinţa e&clliderii do s ub acusare » d-lul Boe-reseu : votanţi 60, bile pentru 23; contra 37, abţineri 4, deci votul fiind iarăşi nqj se va mâue. D. Kererhide propune o moţiune în pri-^ vinţa reposa tu hu Costa for u, (asupra căroi a duşi acţiunea este stinsă şi comişiuoea, după investigările făcute, a constatat necul-pabiiitatea ss,) Ca Adunarea prin un vot al eî să şteargă orl-ce bănn**ală ce ar mal putea Bub?ist« asupra numelui acelui bărbat ilustra şi a familiei sale. Chmerii acceptă iu unanimitate. ]>. N Fleva (de pe trib ouă) zice, că o propunere nu s’a putut resolve in sinul Comitet ti lui, remânând a se pronuuţa Ado-narea în privinţa ei. Este vorba despre un privilegii! sau eleiut-nţă către cel constataţi de culpabili. Timpurile privilegiurilor afl trecut, totuşi d-sn a fost pentru acea 1 propuuere in pnocipifi şi acum arată Minierei intru cât şi cum să se facă. D. Cantili’ Cer cuvântul! D. Epureanu? Si eQ cer cnventul ! D, Locubteanu: Si efl ! (sensaţinue) D. N. Fleva csaminând faptele miniştrilor daţi în judecată, susţine (citând din legi şi nu tor!) că aă fost crime, cari in a!te ţâri ar fi fost pedepsite alt-fel, deenm se poate face după legile noastre liberale şi umane, crimele politice izbesc direct w-cietatca întreagă, deci sunt maî ţtrsve d** cat crimele private, ce lovesc pe un particular numai, şi indirect pe iSoeietate. . D. Cantili, te desmintu art. 29 diu co-dica penată ! D. preşedinte, d. Cantili este înscris! D. Cantili, sciţi, dar votfl să’l mul **jot! D. N. F.ev», Bi voiţi să ine cufundaţi, fdi’ml pierd şirul ideilor.* Oratorul vorbesce îipoi despre drepturile Camerei şi a Senatului; despre fitptele. celor aonsAţî ou legea peuuJa, cu dreptul comun, Curtea de punere sub acusare şi fie casa {june. Arata când judele de instrucţie nrestenză salt liberează, cum e la Englezi după *Habeas Corpus*; compara crimele politice cn cele ordinare, pe un criminal care ucide pe un individ, cu altul care ucide o naţiune. întreabă apoi : ^Acestor criminali să le creăm favoruri, privilegii? Rusumândn-su cere aplicarea dreptului comun în caşul de faţă, cari AdunareVdacă ar face ns de suveranitatea sa în favorul celor acnsnţî ar face mare re3 societăţii şi ţ?rn. Propune nn amendament, ca cel acusaţl de crime să fie arestaţi, anume t D-nil Flo-rescu, Ca largi, Luhovarv şi Mavroghem, Iar cel pruvt-niţl pentru delicte, pot fi liberi. D. Glani (membru din comitet), combate amendamentul d-1nî Fiern, amintind că şi majoritatea comitetului de 7 a respins idea de arestare preventivă. D. prim-ministru nu ia caventul pentru a se amesteca iu această gravă cestiune juridică, ci penru a protesta iu contra unor principie şi teorii emise de d. Fleva. Respinge propunerea ti-aule, căci partidul nn poate ave^ în intenţinne de a face nn act de rosbnnare. ci de dreptate. SIT arestăm pentru a ie închide gura? Ne temem de noi? Noi puisătn puterea noastri de la naţiune, iar nu du la cuLire ^divid! Şi upol ce ar zice Europa? fl llM testimoniu, că nu sunt în stare * or" 1 ir când a fost vorba de libertatea In-vâţâinlntulul, de care se ştia că numai partidul clerical va profita, con servabcril cei inii archdic.t ’şl aii dat mâna c,u utopiştii cel mal fără de frâu, Ori cât d» cons rvatoare ar fi republica de astăzi, clericalismul nu poate fi cu dlnsi. căci În urma partidului de acţiune a republicanilor stafl cugetătorii, cari declară că numai este posibil de împăcat după alta incapabile de a pricepe aspiraţiile timpului şi a le da curs cu toată sinceritatea şi moderaţia ce se cuvine lucrurilor menite a fi trainice. Pre-tutmdenea aiurea (e vorliu de lumea civili.sată) mauardnile ad ascultat experienţa timpului, şuti luodeţut după chipul şi asemănarea generaţiilor ce se fucccl, pe când una din monarvuv.le vechi francese represen-tatâ astăzi In persoana eonlelul de Ciiuuibord ţine la Goritz un discurs ce pare căzut din cer, alâta este de strein de tot c se face şi se gândeşte astăzi. Uonapartismul cel puţin aşa emu s ud arâtat In cel din urină 20 de ani voind a 'şl satisface tendinţele absolnt.istice, sa in-llămat la carul clericalisniulul. .ţii cum să nu fie dragi aşa fel de moli ircliil clericalismului din Bruncia. când ele II urmează pas cu pas In toate procedeurile şi principiile sale! Vrea clericalismul să Introducă desbinarea şi ura. intre cetăţeni, lndi mnând pe catobd să nu facă industrie şi comerţ de cât numai intre dlnşil, şi supt nume de catolici nu se Înţeleg toţi cel botezaţi catoliceşte, ci nu-mni aceia pe care congreganiştil ’l socotesc, de buni catolici. Monarhiile ca să nu se lase mal In urma mentorului lor, fac şi elo o asociaţie la „Avignon* şi hotărăsc ea patronii moniirhiştf sA nu mal priinească lucrători republicani, nici lucrători monarhiştl să nu mat lucreze iu atelierilerepublicane etc. etc. Cele propuse la Bordeaux de preotul de la Angers şi cele urzite la Av gnon sunt acelaşi lucru, numai subt alt nume; calci In Franţa, sfera clericalismului şi sfera monarchismu-lul sunt aproape egale. — Se înţelege de la sine că In lupta republicanilor moderaţi şi conservatori contra clericalilor nu e vorba de surparea religiei; la aceasta so gândesc poate numai radicalii, cari nu pot fi socotiţi printre partidele ce ar putea avea cârma societAţel In o stare normală a el. E foarte important, cum majoritatea republicanilor sunt conservatori şi cum lupta se reduce In Franţa Între douS partide conservatoare, Intre care deosebirea cea mal esenţiala este, câ unii sunt conservatori ce se reazimă po spiritul clerical, şi cei alţi conservatori, ce se reazimâ pe spiritul modern. Cele-l nlte deosebiri sunt mal mult sad mai puţin formale şi nu se leagă atât cu viitorul Franţ"! ca popor modern. Noi. streini de pa ti mele locale, cari ne uităm la esenţa rece a ideilor ce intră în luptă, dorim numai două lucruri : 1 : ca partidul republican conservator să se despartă cu ziduri tari de grupul radical, ale căruia idei utopiste se dovedesc a fi imposibile de realisat, in măsura în care ' înaintează experienţa omenească: al 2 : sâ se Întărească cu statornicie In Franţa , fiind că numai el singur o poate scăpa de clericalism, boală sociala caro porte să o aducă In halul Spaniei. Şi aceste le dorim pentru ca sâ nu reruâe in paragme. copleşit de clericalism, unul din cel mai puternici agenţi al (ivilisaţiel moderne. — J)e altmintrelea nu cred sâ fie ceva mal Im bucurâtor pentru adevăraţii conservatori de cât cele ce se petrece astâzl în Francia cu partidul republican. In adevăr tendinţa nouă a a-cestul partid d" a renunţa la ideile absolute ş utopiste pe care le am afişat cu ocazia revoluţiilor, hotărârea de a priimi starea lucrurilor aşa cum este şi a se încerca să o mo-d.fice numai intru câr este oportun, sunt din cele mal conservatoare. Ce insemneazâ oare această convertire? l’cntru noi însemnează, că experienţa an.mată d» o suflare s iinţifiiâ se pronunţă in favoarea conservatorismului raţional. Cel care atl afişat libertăţile cele mal utopiste, vin a-stAzl. când ml aface cu elementul practic, sâ facă însemnate restric-ţiunl. Jules Siiuon, rare a susţinut cea mal largă libertate de presă, trage astăzi dinaintea justiţiei pe Falii de Cassagnae! Atunci ce rost mal aâ teoriile absolute, când nu încap nici odată În practica lucrurilor pentru care sunt făcute şi când tondinţa sciinţificâ a veacului noslru este de a purcede do la experienţă către principii generale şi a se lepăda de utopiile, cari n’ail alta fântână de căt, puterea miiitel omeneşti de a imagina ? SC1RI SOSITE CU POSTA DIN URMA CoiwUnMnopol, t* MurlW». CmneiM a rotatt adresa cn aproape nna-nimitut* llelat iv Iu Munt.nc^rn mireni dă tiuprenie speranţei, că guvernul va pro-cede lunSsumt cu interr^eln ţi demnitatea Imperiului. Adresa ratifice fi refuzare» propunerilor oonferenţdT. Bruxelles, 30 Martie. .Nord* arată, că este imposibil cu Rusia yi Turcia să demobiliseze deodată Întocmai precum e imposibil ca Rusia să desarmezo înainte di* a i-se da garanţii sigure. Petertliurg, 30 Martie. De şi faptul semnării protocolului nn este încă perfect, e speranţă, că aceasta va fi în cursul zilei de mâne. Paris, B0 Martie. Dacă Turcia va ceda districtul NicsicI şi va da^arnia de o dată cu Rusia, pacea este nsigurată. NOUTĂŢILE ţHLEf Le Journal de Bucarest. — Acest ziar, a carul întrerupere pentrn câte-va zile toţi o regretam, a reapărut. • * * Sinucidere. In Hotel de Londra* din capitală, un june numit Grădinarii, însurat numai de eâte-va se p tem fini şi care fusese mal mulţi aul comptabil la d. Zamfirescu comerciant, s’a sinucis. Amăruntele sunt^acestna : A închiriat in numitul hotel o cameră pentru câte-va ore, a plătit preţul el, a dat bacşiş Svrvitorulm e’a închis in cameră, a scris doua scrisori : una cătm familie şi alta către poliţie, prin care ’î declara cu nn trebne să bănuiască pe nimeni pentru moartea luî a cărei caus» se va afla mal târziii; -— apoi ’şl-a descărcat un revolver in gură. Causa sinucidere! se zice că ar fi cheltuiala a zece iuiI de fraucl, bml fitruinl. * * * Conferinţele junilor îsraeJiţl — A seară în şcoala Israelitâ de la Lncacî fi’a ţinut o conferinţă «asnpra teatrului, de către junele fticard Torcenn. Un public numeros umplea snln, în care se vedea şi câţî-va români distinşi precum d. Ion Ghica tatăl şi fiul, U. Diui. Stnrzu, d. Bibicescu, nnnl din redactorii ‘Românulnl., şi alţii. După terminarea conferinţei care a ţinut peste doul* ore, d. Ion Ghica a felicitat comitetul junilor coufereuţiarl. * * * 0 glumă Erî Camera în unanimitate a declarat că contra mult regretatului bărbat G. Costafora na este nici umbra nneî vine. Cu ocasia acestui vot, nn glnmeţ es-clamă : «O bine ar fi fîicot şi cel alţi miniştrii ftcnsaţî daca se duceai! în străinătate şi d'acolo respâudead iu ţara soirea c’aîi murit.... snnt RÎgur că deputaţii d-luî Bră-tianu-Rosetti-Sihleanu ar fi votat azi şi desrre denşiî că, cu toate cercetările făcute, nu li se poate imputa nimic ! Ce vreţi ? d in niomeutul ce ’I ar fi sciut in neputinţă d'a le mal disputa puterea, persecuţia nu mai avea nici un cnvent!, ★ * # Un mare concert. — Publicăm mal la vale programul uunî mare concert ce se v.i di Joî dl Mirtie io sala .Ateneului.' 1). llubsch este îndestul de cunoscut prin forţa talentului şi artei sale. Publicul tot-d'a-nna s’a grăbit a profita do rarele o-cagîl ce acest inbit artist ii da, d’a admira şi a se desfăta din talentnl sud. Nu ne îndoim că şi d’astn-dată se va grăbi a fi la întâlnire. Programul este destul de bogat şi variat. 9 9 * Procese electorale — Tribunalul de Co-vnrluid a admis s?pt£nmna aceasta opusi-ţinnea d-lor fraţi Antake, N. Catargi şi N. Vlaicu contra decisiuuii consiliului comunal cure ’I ştersese din lisfele electorale, ordonând înscrierea d-lor în acele liste. Asemenea a înscris şi pe mal mnlţl onor. proprietari din judeţ, aseuieuei şterşl de consiliul comunal, (V. C.) • * Citim in *Cnrierul din Inşi,. Serată musicald La IŞ curent, dnpă cum am fost nnniiciak’o , s'a dat o serată mnsicală de către domnişoarele din Pensionatul normal ce se nfil sub direcţiunea doamnei Emilia ilumpel. Preve/» 83 >11 83 V» > » eptelas^rţl --- --- 97 • Credit fonc Itur. 7% --- 77 --- , Credit func. Urban _ fl& --- Impr, Muu. Cap. 80% 187B --- 75 --- Pensii OîoO) dohândâ fr. l0 --- 138 --- Acţil Caile f«*r.rom. 5%1806 --- --- > priori t&tl 6*% 18S8 --- , --- Dacia C-1* de Ai^. --- Act. (fr. 500) 8% 1871 260 270 Roman ia C*« de A«mff. Act. (fr. “200. 8o/o 1873 --- --- --- Mandate . ..... •- 60 --- împr. Municipale fr. 20 --- --- Act. financiare Române8% --- --- C&ile ferate Ottomane Act (fr. AOO> tf’h --- - --- --- Keota Români...... --- CUPOANE Oblig. Rurale p. Octorub a. c. » Domeniale .... --- 97 , Fonciare rurale . . --- •--- > Comunale .... --- --- DKVISK Parii.......... 9920 9920 M arsei 1 le........ --- ori.*- *......... * «--- *--- Ar./» 4......... --- --- , bon 1 ........... 26 ra z A..... --- --- Ilaraburg........ --- --- f- Amsterdam....... --- --- --- IBena......... B*.- rin ......... --- i»i3/. --- hipica ......... --- Fflcompt........ --- Lira Ottoraanâ...... 2271 3273 2*711/2 Oalbenu auitr. . . . • • --- 1178 1178 Agio c. Argint....... - - - COKSUTi 1»K BERLIN 31 M«rtie (ft. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române . 12 I>0 Obligaţiunile române 8",. . . 50 50 Priorităţile căilor fer. rom. 8n 0 . 56 —■ Imprumntnl Oppeuheim ... 86 — Napoleonul........................ 10 26 Viena, termen scurt.............. 165 75 , , Innpf...............164 75 1X R8lTL YIKNEI 31 Martie (Bt. n.) 1877. Metalice......................... 64 50 Naţionale........................ 68 85 Renta in anr......................78 10 Lose.............................110 25 Arţnmilo bXncel..................818 — Cri-.liturl......................154 10 I.aminti................... . 121 80 Obligaţiuni rurale ungare ... 74 — , teiuştu................. 72 25 , traneilrane .... 7! 30 Argiat in mărfuri................103 — Ducatul........................ti Viipolconnt..................... 974 — Hore 100..........................59 95 SALLE DE L’ATHtfNEE Jendi 31 Mare 1877 GRAND CONCERT donoe par EDOUARD A. Hf BSCH ATeo le concoucsBienveillantde M-ie SOPEIE DIJDOS, N »e V1RG. BIANCHI artioto de Vienne chanteuo» de lopera M-r. M. MILLO M r. H BIANCHI artiste draniatique directeur d’op^ra M rs Car.nl. Uiiinitroscu, Karbns. Milde. Haitii. Volgt. Wlest Fr PROORAMME I-bre PÂRTIE 1. Frngments du Sept nor (mi b^mol na* jeur, (Beethoven): executa par Mr. Hiibscb, Cari ni, Dumitresru, Karbos, Milde, Raith, Voîgt, Wiest Fr. 2. Air de Beatrîce di Temi» (Bdlini; chantee par M-rae V. Bi-anchî. —a) Adugio, Allard. b) Mizuro» caract^ristiqne, (Wieniawskv), eveentee par Mr. Hiibsch. 1. PARAPONISITUL,chan- sonette, (V. Alexandri, juir Mr. Millo. îl-me Pârtie. 5. Sonate (1)j ininmir) ponr Piano **t Violon (B**ethoven) M-elle Dudos et Mr IIlib^ch, ti- Gondoletta, chanson, parole» de V. Alexandri (H. Bianchi); chantee par M-ine Bianchi, 7. Chira Nastasia; chniiso-nette, (Vr. Alexandri); par Mr. Millo. Izti piauo sera teno par Mrs. Bianchi e< Milde. — On comencera U 8 *, ham. Făină pentru irAtit. ocaua U> bani. Se primesne in tbte dilele Drojdl do Bere prospete de Hraşov pentru Cozonaci. ■U I 'i 1 $ % § Al SOSIT S T IR. I JD X prdspcte 100 fr. 8 Bob verde «caua , 2 60 An^henari mari verii Bucata , 40 ZAHAR DE CHITILA, SI FRANCES, OREZ TDRCFSC, DIFERITE CAFELE SI LUMINĂRI DE SIEARIN ETC. «’ PHKTIl Rl DE CONCURENŢII RENUMITA ŢUICA CALUGAREASCA, VECHIA DE CINCI ANI, OCAUA 1 50 ACESTEA NUMAI LA MAGAZINELE MELE VINI RI lnRDTK IJ 12 fl. Meloc fr. 16 12 , Sânt Jdlie* t 70 12 . ChatolaRoi % 26 12 > Vermuib > 40 12 . Vin Alh , 1& „BÂCANIEA UNIVERSALA“ şi la „CACÂNI CA AU GOUR\IAND“ Strada Germană tn Colţii spre Hote] Europa şeii Cifenena Urener Calea Mnjjoşoieî vis-A-vis de Poliţia Capitalei. ALVISS VW INTERESUL ECO VOMl ■ ESI Sub-aemuatul am nronţriat mai uruite Maşini peutru a ['repara dil rite vopsălî frecate cu Lîleiu, şi ne frecate, tlleiu f-rt, Lacuri de di erite calităţi, Pensule, cu preciu de CONCURENŢA, ş’ l i u . . . . * vopsiţii frecate cu Lîleiu, şi ne frecate, tlleiu f^rt, Lacuri de di erite calitaţî, Pensule, tot-*1 o-diită m& mai oblig a eaplica fie-cărul cumpărători cum «a Ie intrebiuţeze fara a avea trebuinţa de vupsituri, numai a face sa coste eftin pe consumatori. Cerneală. Lack şi Gnnd, garantată pentru scânduri, ocaua franci 3 50 Cu stimft mulţumesc Onor. raeî clienţi care pene aijl m'afl dat muri Rpernnţe şi drept recunoscinţă Runt dator a'ml da t6t<- nilinţele de a satisface dorinţele clienţilor rnef. ^ G. DOBRICEANU. „ De închiriat, Academii No. 20, doritorii kb vor adresa Calea Mogoşoiei No. D»l. Casa din Şt rad noua şi Strada EDUCAŢIUNE şi INSTRUCŢIUNE SOLID pentra DÂKŢI, de către un pedagog diplomat, cn titlu academic Limbile Latină, Euglesă, Francesă , Italiana, Română şi Ebraică. Mnaica. A se adresa poate restante aub Dr. L. la Laubtgast lângă Dresda. 530 — 3. Frumos apartamentu, mobilat, de închiriat Calea Mogoşoiei No. 138, vis-â-ris de Ministerul Finnnctdor. CAI şi TRĂSURI de venrjfire acenşl adresă. 531—3. Op înrdiiriiH i’9 '"ml orî n,ai L/V 111UIIII IUI, „.uiţi ani, Casele din Strada Srannilor No 38 având peste tot şease iucfiperl nna bnciftărie, dong piv-niţl, 09ebit grajd, şopron, puţ in cnrte. A se adresa ta proprietarul lor D. Ştefan Stefanescn, in cancelaria Antreprizei Iui* positulnî spirtoselor (Hotel Hillel). LIQUIDATIUNE GENERALA a fabrice! de specialităţi IN FANZARIA ZI LINGERIA DIN V1ENA Calea Mngo|oiel 22, Casele Popovicl, via-ă-vis de biserica bărindar. Representanţa fabricel de mai sus va vinde In decursul de 18 (Iile ADICĂ PÂNĂ LA 26 MARTIE 1877 Wtl productele el renumite de lingerie, precum «i tdte specialităţile confecţionate din materialul cel mal bun gi cel mal durabil , a lingeriel pentru bărbaţi gi pentru dame O TT 30 "Io ISZEA.I EFTI N- de cit chiar la fabrică. 8pte a Înlătura orl*ce neînţelegere gi spre a da liquidărfl mersul cel mal repede, 9P arată pe fle-care buraţi de marfă atât preţul el origina! in fiorini valuta austriacă, cât şi preţul actual redus ou 30% ia (rinei. Din acest de pe urmă preţii nu se mal acordă nicî un rabat Etngani pe onor. Public a se feri de cumpărarea unei mărfi care, nub cuvânt de ar fi din depozitul nostru se vinde prin alte persono ca date de noi iu comisiune spre vânzare. Hol garantăm numai pentru acea marfă care se va cumpăra în magasinul nostru Calea Mogoşoiei No. 22, casele Popovici, vts-â-vis de biserica Sărindar. 1 ! Comăndile din provincie ne vor efectua numai atunci cu plata In urmă, când comanda respectivă va trece peste 50 franci, şi se va trimite ca acompt 10 °10 din valorea comântjeî. Comăndile peste 150 franci se vor espedia franco. PRETURILE HOTĂRÎTE DUPĂ SCiţ)ftMfcNTUL DE 30 °|0 Le voyage au tour du Moude PE PIAŢA CONSTANTIN-VODA Vis-â-vis de Circ, lângă Casa de Depunere Mare Panoramă SALONUL DE* STEREOZCOPE i iti unire cu un bazar de .cadouri lntrarea_50 bani. Peutru visite numerose ruKs CAROL JOH. LIEKA. AN UNO IU IMPORTAM CEL MAI MARE SI MAI RENUMIT MAGASIN de ” 2°*. i". ? « *Ă 0 o . o . - c . c •¬ c 7. Î5e. 117? z “5 %A - FELUL MAREEI ’rt _i:rJ ° C S 4 c i â fr. c. fr !e. fr.j c. fr. c. fr. c. fr. c, O 1 15 --- Şervete pentru ceai, albe gi colorate . a 50 4 --- 5 ~ 6 76 6 5r 7 1 ÎS --- de masă de Olandă . . 8 --- 9 76 1 1 - 14 --- 18 ,22 __ l 12 --- Proripe de Olandă..... > --- 11 --- 14 --- 17 - 2l □ 26 _ 4. C 1 •> --- Batiste de Olandă, albe --- 6 60 6 50 8 50 1 1 --- 15 --- 1 12 --- i . Lent}, adevărat francoae . B 50 '2 - 19 --- 24 - 27 _ 32 --- > HS 12 --- > in colori adevărate . 2 ---t 4 80/ 6 9 - M 17 --- 1 --- 1 --- « cu adntele cu monog. brodate 4.5C 6 --- p 1 60 9 --- 11 --- 18 _ 1 36 Plnrjă de inii ..... ---i 18 - 24 - 26 - 29 32 1 45 Olandă de [rl *nda 26 ---i 32 --- 36 --- 42 --- 46 - 48 l 62 • » Rumbarg . . 42 --- 62 --- 68 --- 65 --- 78 --- 82 --- --- 1 60 » » Bateau (Linfl) . uO - 115- 165- 184- 196- 215- 1 --- 1 45 » , Runiburg v/4 pp jat . 78 861--- 94 - 106- 12b- 140- 1 k - 1 A --- L’ămflgl de dame brodite de Chiff . 18 --- 22 --- 27 --- 32 --- 42 --- 48 --- • --- . s » » simple 9 î0 <>0 i A --- '18 --- 21 --- 25 __ 28 * i • ---■ » » > de Olaandă brodate 35 --- 421--- 46 --- 66 --- 08 --- 75 --- L s t --- • • , . ndţjte . 40 - 46 --- 64 - 72 - 8o --- 90 -- T X , e --- Camirine brodate, gi eu cerculete 15 19 --- 27 --- 36 --- 48 --- 52 - '5 « --- , , de lux . . 30 45 64 --- 70 95 _ 110- '■1 6 , --- 1 Pantaloni brodaţi....... . 1» --- 26 ---,33 --- 42 --- 48 _ 64 --- -T- U A --- , cu c»ri-uleţe parniaiţi . . 16 • 19 - 2t 26 30 33 --- .'t •> --- Foite cu ffurniture (Costume . . . 2*> 60 - 36 --- 42 --- 50 _ 58 --- . * i e --- . . broderie ...... . 80 --- 38 --- 46 60 66 05 _ 72 --- ’ » 6 A --- j . . . (Şlvpll ) . . . 45 --- 62 (ie 70 - 78 86 --- 3 - , | --- Şorţuri de •lame f de copil . . . 10 12 16 18 --- 21 24 --- : B --- Ciorapi de bumbac, lină gi «ţft , 5 60 7 50 9 l2 75 15 _ 21 --- . * 6 --- i Cămăşi de Oxford ouraie ...... 27 ---,30 --- 36 --- 38 --- 42 _ 4£ ---. (T Î7s 4 <1 --- , bărl-, liinple de Chifi'on . 24 28 ---| 32 --- 80 - 40 42 _ c 3 T 1 i --- V . . brodate . . . . [33:--- 38 --- 42 4b --- 50 62 --- --- , de Olandă ... 42 --- 61 58 65 --- ‘0 '76 _ n ; F--- 3 l Garnitură df maiă pentru 6 persane ! 7 ---i 9-113-16 --- 1» --- 21 --- i . . . . 12 . 21 - 25 - 34 - 45 50 6P --- l . . . . 1» . • „80 * ;3«--- | 43. --- •08,--- i7fl --- 98 IMGALTAMIKTTE pentru EAREATI, DAME SI COPII sub firma de SAL WE1SERMAN L, A. VULTUR Strada Carol I Xo. 8. {Curtea veche vis-â-rts de farmacia RissdCrfer) A se feri d'o altă firmA imitată la Vultur gi a nota bine la No. 6. A se feri d o altă firma imitată la Vultur si a nota bine la No 6. Au bosit pentru seuonul de primă-verâ gi vdră încălţăminte de Bărbiţl in tdue formele (fason anglais şi britanique), de Dame (fason american, Nord-pol gi Mexico) gi de Copil (în ţarinele cele mal noul.) Aceste mărfuri fiind efectuate din cele mal renumite fabrice din Europa gi sub-semnatul este in stare d a concura cu orl-cine in acestă branehă (vîmjând cu preţuri mal reduse de cât ori unde) jaee plecata sa invitaţiune rugând pe onor. p. t. public gi înalta nobilime d'al incuragia cn nu-mer6sele visite gi a d-lor clientelă. Cu tOtă stima. Sal. Weiserman Plante te Frâu Sunt de vânzare in colec-ţiunl din cele mal frumdse, ■pecii francese, fructul mare, guitul amirabil. Cultura lor a reugit fârte bine în grădinile D-lul Gcorge C. Phili-pescu. M il puţin de 60 plante nu «e vinde. Peniru provincii, dupe trftmiterea coltului, se eapndiazft prin pngtft. A se adresa sub-semnnlnlul Jean Vermeulen Gr&dinnrul D-lul G. C. Phili-pescu, Strada Diontsie No. 42. S TT R A D A. C% II OI. ■ IV- S ,LA fiTEUA ALHĂ« AVIS IMPORTANT Infeiul -j' renumitul Mmruin de INCALT1AMINTE PEUTRU BARBATI, DAME SI COPII sub firma PHILIP F GOLDSTEIN .LA STEUA ALBA* Strada Caro? T Xo. 6, (Curtea recii?) ris-ă-ri* de Sigismund Frager. Sosinilu'ml de curând din cele mal renumite fabrice existent? din strftmatate, cu care staîl in relaţiunl intirue d? mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dupe furineJe cele mal moderne gi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polonese ou nasturi in t^te formele, Sandale, pantof», tcV; pentru Bărbaţ : Ghete de vacs, Vlaroquin, Maroquin salon, Pantofi gi tot ce se atinge de Încălţăminte bărbăteacl, asemenea pentru Copil t<5te felurile de ghete cu nasturi, elastic gi altele, vO rog a v£ convinge de adiTM. Acest» magasie ?8te un a din cele mal vechie din Capitală, ca-e ’gl a eâgti gat o reputaţiune de cele mal frumbse pentu soliditatea gi eftinătaten mărfurilor, gi sper, că gi in viitor voifl fr onorat cu Clientela U-v6stră. PHILIPI* GOLDSTEIN, Strada Carol I >io. 6, (Curtea Veche) vis-â-vis de Stgismund Prager ,La Sleua albă*. w w w www^ WALLER & EART1WAIVIV BUCURESCI & GALAŢI RECOMANDA DOMNILOR AGRICULTORI PENTRU SESONUL VIITOR CD PRECIURI SCĂZUTE Batoade de Pornmb 5 TRANSPORTABILE de cea mal perfectă gi solidă construcţie din FaMca D-lor CliTTON 4 SBUTTLEffORTH PRECUM Şl ^PLUGURI'»"'- DUPĂ RENUMITUL SIS l'EM HOHEN^EIM Vinuri negre, roşii şi , 11_ vechi şi noul in butoe, de vena 1 ue, ^„re la snb-semnRiul, Strnda Cos-nin, No. A. Se recomendă in epecinl vinul neţîru vechin de cen mnî bnpii qtm-litnte. 106,-3. A. Manolescu. flOTSA ARCHIDDC CHARLES VIENNE De închiriat,:;^;;-::":: bine mobilate intr'o poeiţiune forte f»vore-hilA, impreunîi cu servioid. - Doritorii ee pot ndresa ori Ih Tipoumfin^Tbiel A‘Weis», ori In noen cnsfi Strnda Ştirbei-Vodi No. 55. 11a înt-biri-il un fr«nios«per- LAD i I IC IUI tot, t.rnent iu ctnl de fus, cn«n Sterindi, intniren Rosetti, Mng-Cipnif'gin. Dt»ritoriI s» ne adre-tH/e Ih r«iâ i roprieturul C. Cupolleimn, U«*gia tutunurilor. Encouragw par notre long emptoi comme Pifcteurs de cet bfllel du temps de Sfr. ^ntoine Bchneider, nous en tomiue derenui !•» ocquereuri et, «ollicitons la oonfianr# de la haute Aristocraţie et de Meidisuri Ui Tojageurs, con ti an ce qtie n^ui «auronsjus-par de* prii MOUfiRES, une cuistn* et une cave excedente*, eotntne aui«i par 11 Oi soim attentif* pour M?s«ienrs Ies roya-R0uri. Prop-ieLairs CHARLES SPANVER ancien directeur de I hdtel Imperial â Vieur? DKRNARD SiHlMID aecien directeur de l’hdiel Archiduc Charles pendant le tempi «le Mr. A. Schneider. care cnnosce (Jţ bineşiaprne- ticnt ma» ninlţi ani atndiele programalni liceal, Horesce a preda lecţiunl particulare. A afi adreaa la admanietraţiunea acestui <)inr, Palatul ,Dacia*. *rht » 1 W