Nr. 65. AN [TI II. 1877. ABONAMENTELE IN TOATA KOMAMA: Pe an........................ Pe 6 luni.................. pe & luni ................... IN straisatats : Pe an ....................... n. 48 , ?4 . II . 8o INSKRTIt'NI SI RKCLAMKl Linia (ie 90 litere petit, pnfin» IV, 30 bani. Pe pa*!»»111' 80 bani, pe padina II alei noi 3 lei noi lima. Un nurnfir In Capitali 10 bani. DUMINECA 20 MARTIE_ TIMPUL ERE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. IUOROU1, REDACŢIEI Şl ADMINISTRAŢIEI: PALATUL .DACIA.« ^ISTTJlNrOXXJRI 8' Drira^ar in îtr&inAtnU'i La D-nil ffaaten-»Uin â Vogler in Vienna, WalfiichgAM* 10. A. Oppeidt în Vienna, âtuhenbaiU i 3 j Nmdol f Moue In Vipnna , SeilernUitte 2; VincttiM Ilrdicka n Vienniv, Tfinfalutraise 17 ; Phiiipp L6b In Viennfi, Eichenbach gaste 11 ; i- hang & Comp. In Peşta şi Jfava9-I*affiU-Builier ă Comp. în Paria. Scrisori nefrancate nu ae primesc. Artioolele nepublicate ae vor ardf. Un numdr In Districte 15 bani. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privat al .TIMPULUI * (Agenţia fîavu). Paris, 30 Martie. Pacea se aocotesce ca asiguraţii dacii Poarta consimte a ceda Nicficiul şi a de-sarnift de o data cn Rusia- Toate puterile consilii pe Poarta a încheia pacea ca Mantenegru. Constantlnopol, 30 Martie. Camera a terminat cu votarea adresei de răspuns I* discursul Sultanului. Atena, 30 Martie. Sesiunea parlamentul*» a’.i închis astăzi. Legea militarii ţii imprnmutnl s’afi votat definitiv. Sitnaţinnea ministerului Deli-george *‘a în ţâri t. Constantlnopol, 30 Martie 7 ore seara Delegaţii muntenegreni vor avea o întrevedere cu Savfet-Paşa. Ruptura nego-ciaţiunilor se considera ca maî pnţin probabilă în nrmn înţelegere! Anglitereî cu Rusia. BUCURESCI» MARTIE In momentul, etlnd vor apârea aceste r&nduri In ediţia de seară a ziarului nostru, Camera va fi Încă ocupată de obiectul principal al or-dinel de zi fixată pentru astăzi: de votul asupra raportului pentru da^ rea In judecată a foştilor miniştri. Prezidentul Camerei1, d. C. A. Ro-setti propuiud această ordine de zi, spunea, că desbaterea se va termina In 2 ore. Noi, deprinşi p6n6 acum a ne vedea înşelaţi la toate promisiile radicalilor, nu putem crede dîcI In a-ceastii. ci ne e din contră teamă, că ni I lu sesiunea de faţă Camera nu va da curs faimosului act de n-cnsare şi că mfl va înainta la Curtea de Casaţie. Va trebui să se discute mal ăn-teio Înţelesul votului, ce se cere de la Cameră. Prima Întrebare: Cine a fost şi este judecătorul de instrucţie in contra miniştrilor acusaţl? Comitetul celor 7 suă Camera celor 157? Votul C amerel a numit judecători de instrucţie pe cel 7. Ce mal caută acum un alt vot nl Camerei întregi? Nu cum-va le e teamă membrilor comitetului de respunderea ce şl-afl atras'o prin funcţionarea lor nele-galâ şi. imitănd pe d. Voinofl' care a fugit din Comitet, ar voi cel puţin să se scape In dosul Camerei? Se vor găsi poate deputaţi, care nu vor voi să lipsească pe dd. Mi-sail, Eleva, Cliani, etc. de onoarea personalei şi lntregel d-lor responsabilităţi. A dona întrebare : S'au nensat 11 miniştri, comitetul menţine numai cinei, esilude 3 şi lasă pe alţr 3 la .suverana aprci iare a Camerei.” Noi vedem in acest apel .la suverana apreciate" a Cainer; 1 o mare greşală juridică şi o mare inconse-euenţă. Suverana apreciare asupra conclu-siilor Comitetului celor 7, care 'şi-ah arogat funcţiunea unor judecători de instrucţie, nu o poate avea de căt Curtea de Casaţie. Camera a dat odată In judecată pe toţr 11 şi acum nu ar mal avea de căt sâ’şl aleagă pe cel Însărcinaţi cu susţinerea a-cusăril Înaintea Curţii de Casaţiune şi Justiţie. Dar. dacă se provoacă un noh vot asupra chinr acusăril, atuncea se recunoaşte, că conclusiile celor 7 nu sunt conduşiile unor judecători de instrucţie, că rfO şi fără cale ’şr-ad atribuit pănă acum această însuşire oficială şi că ţoală chestia este din nod pusă pe tapet. Aşa numita .snve rană apreţiare" a Camerei va trebui să se întindă şi asupra celor 5 miniştri rămaşi acusaţl şi asupra celor 3 scoşi şi asupra celor-l'alţl 3. cnre nu sunt nici rămaşi nici scoşi. Şi cel puţin D-nil L. Catargi, Mavro-gheni, Floresm, Lachovary şi Maio-rescu vor avea onoarea ue a fi de doul ori acusaţl de către majoritatea radicală. O asemenea procedare nu este serioasă şi dovedeşte o mare confusie In privinţa naţiunilor de drept. Dar lipsa de seriositate şi confusia fiind calităţile particulare ce ah ilustrat toate lucrările Camerei radicale pănă acum, am fi foarte mulţumiţi, cănd pentru aşa puţin lucru, precum sunt principiile de drept, domnii radicali nu s'nr opri la jumătatea drumului, ci ar face In fine, cu bine cu răă, ca acel faimos raport de ncusare să fie odată înaintat Curţii de Casaţie. Despre Însuşi raportul, din care s’a Împărţit acum şi al 1-lea şi cel din urmă volum, vom vorbi In numărul viitor. BISERICA ROMANA SI GUVERNUL RADICAL Dee&t-va timp Biserica noastră cu miniştrii el este espusfi lovirilor ue* buneştf ale unor rătăciţi, şi. ceea ce este mal grav. unul clin «aceşti rătăciţi este chiar vice-presidentul Camerei legiuitoare, un representant nl majorităţel pe umerii căreia stă guvernul actual. Amărât de «aceste loviri, l\ S. S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei a ţinut în Senat cu ocasia interpelărek d-lnl Apostolenmi. un discurs pe care *1 dăm aci in scurt. leacă l : yFiind-câ cestioneu asupra căreia am luat cuvântul, a fost atinsă erî, atât de d. in-terpelntor Apostoleuno, cât şi de d. prim-ministra Brătiana, şi astnzt asemenea de principele Dimitrie Ghica, precum şi de d. senator Apostolennu iuraşl a fost a-tiusa, zic, ca in treacăt, ca şi cam ar fi arătat cu degetul că colo în oaie care parte este ceva acoperit, Iară n ’î lua vfiiul ca sa se vază de toată lumea ce este acolo. — Efl vifl astăzi să o desvălesc, căci pentru mine e*te o chestiune generala şi de înaltă moralitate publică. Aceasta este atacul ce s’a făcnt religîunel in basele el principale şi clernlul care este servitorul altarului lut D-zeti, atacul făcut prin acele pamflete batjocoritoare de către un om bolnav la minte. Daca acest om ar fi na simplu particular, nu rn’ar fi preocnpnt persoana lui; prin urmare, nci nu este chestiune personala, cuci acest batjocoritor de religia strămoşească a poporului român este un deputat in Adunarea naţio-na.ă şi, încă maî mult, un vice-preş^dinte al Camere! României, care, uitandu’şî demnitatea cu care l*nd învestit alegătorii săi şi Camera deputaţilor, ridicândn’l la bin-roul săfl, se se oboi ră de la înălţimea a-cestel demnităţi şi ’şi ia rolul de pnmfle-tist batjoritor nl religinneî, al bisericeî şi al eleniInî. Dar acest cler ortodox şi modest, sentinelă ne-»dormită şi credincioasă misiune! sale, a protestat cn demnitate prin foia cl ricală în contra acestor pamflete publicate în nişte foiţe numite liberale, care propagă asemenea idei ce turbură conştiinţele bine-crediucioşilor creş- tin! români şi valămă morala publică religioasă. Ni s’a zis ieri de către d. ministru: Ce vŞ inchiotaţl pentru că s’a găsit şi în Camera României un deputat cu asemenea ide! extreme? căcî chiar în Germania cea doctă, savantă şi seriosă, în parlamentul imperiului german, se găsesc n>tă/.I 20 snă 22 de socialişti! Apoi la acest fel do progres voesce ciueva ca să njnngem şi noi? Dar efl nmî întreb : această sectă de oameni cu ast-fel de idei este o sectă religioasa recunoscută în stat ca o sectă do religie constituită ? silfi o societate de oameni cu idei rătăcite pe care toata lumea o desaprobă V Şi upoî încă, »n ştim cu toţii, că socialiştii sunt fraţi de cruce cu comuniştii? Dar, pe lângă aceasta, asemenea ştim ca Germania, de şi astăzi constituită in imperifl, încă este compusă din multe state maî mari şi maî mici, cari diferă iutre ele la cultul religios : u-uele fiind cntolice, altele protestante, altele calviuiste-reformate, şi ast-tel se poate lesne să difere mulţi in ideile lor asupra cultului religinneî şi nu maî pot fi n-uiţî. La ast-fel de progrese voesce cineva sa ajungem noi? Ni se vorbesee adese ori de virtuţile străbunilor noştri, de faptele cele mari, frumoase şi patriotice ale glorioşilor Domni, de religinnea străbunilor, cu care, ca cu o corabie, afl străbătut valurile secolilor şi ne-afl lăsat’o nouă moştenire, şi pe care suntem şi no! datori să o lăsam şi noi urmaşilor noştri, carată, sfsiută şi neprihănită; dar tot odată, pe de altă parte, nu de liberi cugetători cari batjocoresc tot ce poporul Român are de sfânt şi venerator. Apoi, d-lor Senatori, nu era ast-fel cu religiunea acelor glorioşi d-nî ca Mircea cel bătrân, Alesandu cel Bun, Stef.iu cel Mure, Mihnifl Viteazul, Mnteifl Basarabşi Constantin Brâncoveano, cari, ca probe ale religioşi taţii şi patriotismului lor, ne-nfl lăsat ntâtea monumente sfinte, relisnoase de bine-faceri naţionale şi istorice, acele monastirî cari ne-afl păstrat religiunei», limba, naţionalitatea şi pe cari astăzi cu durere le vedem lăsate a cădea in ruine. Dacă am luat cuvântul, d-lor Senatori, este că acele idei batjocoritoare de religinne, provenite de la nn vice-preşedinte nl Camerei deputaţilor României, mint id"î pernicioase şi vgtămă-toîire moralei publice, şi iu’a fi îngrijiit, ca şi pe toţi d-voastră, căci printr’aceasta ved o simptom» de boală ce se întiude şi la noi şi cure ponte sa facă mult r?fl societăţii noastre crescine Române; şi noi re-presentanţii clerului, p-ntru aceasta suntem trimişi aici ca bk apărăm religinnea şi morala atacată. M’nm mângâiat însă când am ve^ut ca clernl nostru, prin jurnalul sefl, a protestat în contra atacurilor, şi efl nn am de cât să’î adresez bine cuvântările mele. Asemenea iarăşi un laic bine credincios, indignat de ntâta entesauţă sacrilegă, a luat condeiul şi a scris stigmatizând area cntesnnţă; mal mnlt incn, nn asemenea protest acoperit de un număr de pesta 100 iscălituri, laici şi preoţi, ani văzut publicat într’un juruiţi, cire probează că poporul Român ţine In religinnen părinţilor şi strămoşilor s£T şi tot d’o-dată di»-saprobenză şi despreţuesce* pe toţî aeeî batjocoritori car! atacă credinţa şi re’i-ginnea sa. Efl nn fac încriminare nimănui, căci misiunea noastră, a clerului, nu este a blestema, ci a bine cuvânta pe ce! ce fac bine, iar pentru cel rătăciţi a ne ruga lui Dumnezeii să'î lumineze şi să’I iutoarcă Ia cunoştinţa adevărului. Sont convins dar, că şi d-voastră, împreună cn noi, rcprt>8eu tanţiî derulai, şi cu tot poporal bine credincios, vom lăsa pe nisce asemenea oameni bolnav! la minte mileî şi despreţnlnl care ’1 merita.4 Răspunsul priinulur ministru la acest strigftt de durere al unul representant al Bisericer romftne, mărturisim că a fost necuviincios. Trecem peste espresia 9apariţ%unem cu care a indicat pe P. 8. S. Mitropolitul Moldovei, şi care este neiertată In gura unul prim-ministru; trecem peste insulta aruncată familiei împăratului Napoleon al III-lea, bine-făcătorul nostru, căci dela complicele celor cari «na atentat la viaţa acestui Imperator nu trebue să aşteptăm mal mult. şi ne oprim asupra unul punt care, dacă n’ar fi soi ut de toată lumea, ar părea de necrezut. D. Ion C. Brătianu, care a jurat respectul Constituţiei , Constituţie care recunoasce o religie de Stat, a cutezat să apere pe acel care lo-vesce această religie. Ap.’lr^nd pe credinciosul sSfl, ne-a amintit cA şi In Parlamentul german sunt socialiştr. Sunt. este adevărat, dar socialiştii n’aO nici un representant In biuroul acele! Camere, pe cănd d. Al. Sihleanu este representantul majorităţel deputaţilor de la Mitropolie, fiindu-le vice-prezident. Dar să nu credeţi că această mon-struositate s’a mărginit numai în cele petrecute In Senat şi In rele srrise prin ziare. Iacă nn incident din şedinţa de Joi a Camerei. D. Sihîeann de pe tribnna cite^ce pantele interpelării sale, ce o anunţă d. ministru de Căite în privinţa multiplelor s-busorî comise de cler în generoşi de înalt ?mn msfiAHA. TEATRUL ROMAN III. Acţiunea internaţională şi prostituţi0-nalR d-lnî I. D. Ionesca n’a lipsit a pro-resaltftte naţionale şi ni ora lisă toa re. de toate ori-ce teatru strein a devenit in Bucureşti imposibil. Aceasta este o armar*», p« CHre nn pUue destulă greutate. Na e vorba de nra coutra strei-tn»lor, ao de teadenţa spre a rom a nisa pe streini din Bucureşti; e vorba de un lucru «a de*evir,i,B „«gatfltofesc ; bamî, care se cheltaiRfi piui acum pentru suHinerea actorilor streini, ,n„t de aici înainte reser-vaţl pentru teatrul român. Nu renii,ie de cit ca actorii români aă ,tie a ae (ace părtaşi de dinşil. Altă urinare de o important* deaivir-ţiti e reacţiunea, care a'a irit intre nctori, cât fi in o mare parte a pnbliculni contra acţinnel fi^niatico-acrobatico-adami- tice a d-lui lonescu. Intre actori numai de cât trebuieşte să deosebim pe cel mai tineri de cel maî bătrâni. Este în viaţa actorilor români o împotrivire şugubeaţă: adese-orî se pretinde ca să se arate simţindo-se a fi, ce merefl Re simt a nu fi ; nst-fel adese-orî devin nişte contradicţinnî în adiecto : regi drăn-ţnroşî, băcani flămânzi, bancheri cn pan ga goală, victejî indispuşl şi alte deasemenea ciute cu coarne. — In vremea aceasta artistul cântăreţ se hrăneşte cn ^inocenţă* de la >Ideă* şi bea la bere ca un neamţ. Cn drept cnvfent dar’ actorii mal bătrâni con-detnnnfl activitatea d-lul I.D. louescn, care le rap«*ft publicul ademiuânJu-) cn nişte lucruri de nimic». Dar aici e vorba numai de cel mal colţaţl. O altă parte, şi cu deosebire tinerii erafi revoltaţi; pentru dinşil arta era degradată, teatrul romăn era iutinat, zeiţa Thalia umbla prin birturi - pe jumătate in tricot, ear» p« altft jumătate chiar fără de tricot. Cea d’hnt^ifl manifesUţlune a ncestel reacţinnî este »Jnnimea.< Snb conducerea d-nel M Elehteumaher ae formează o mica trupă de tineri şi tinere, taleute proaspete formale in conser- vatorul din Bucureşti, diaconi şi dieconiţe cari intra in sceuă cu sacrul foc al începătorilor. „Teatru Junimel* anunţă pe publicai de *bnn gnst,4că va începe să dea representaţinnî in Sala Bosel ; domnu Flechtenniacher se însărcinează cu direcţia muaicală; repre6enti\ţiunile încep cu un repertorifl compus din comedii şi drame bine alese, . . . şi !? — şi după vr’o zece representaţiuni „Junimea4 se încredinţează că lumea nn vine , că publicul ,co bun gnst4 lipseşte. Dar in viaţa socială nu este o pnter« mul mare de cât „Junimea*, care este hotărâtă a „conserva4 : peste pnţin tinerii actori iucep lupta acolo, unde trebuiai! s’o io ceapă spre a putea eşi ca învingători, adică in birturi. Cn încetul Bucureştii se umplu de teatre. Deosebite trupe mici se instalează prin deosebite birtnrl şi grădini publice. In sala marelui hotel Dacia, la Pomul-Verde, la Caracnş, la Union, in grădina Paradis, in Orfeul de vară, în noul Orfeu, la Walhala, în grădina Raşcs, şi încă in câte-va alte locuri mal depărtate de centra ; publicul este invitat să asiste la executarea unor programe variate, preţurile fiind moderate, mâncările şi băuturile din cele nmî bune şi mal eftine, iară serviciul prompt şi toate spre mulţumirea onor. comitenţi. Annl 1876 se distinge prin aceea, că ori unde te duceai, daî de teatrn şi, vrând ne vrend, eşti silit a te deprinde cu acest fel de petrecere. Fieşte-care trupă işi are repertoriul şi modul el dea representa şi, potrivit cu localitatea, cu repertoriul şi cu modal eî de a repre-sentn, îşi nre şi publicul „amator*. In a-ceată revolnţiune teatrală se disting însă cu desăvârşire două trupe : Junii, care îşi dafl representaţiunile la Walhalla, fiind poveţuiţt de către reposatul Caragiali, — şi trapa Lupescn, cnre ştia să îndesuiască lumea în grădina Raşca.— Aceste două trupe afl hotărât direcţia, in care teatrul român va trebui să urmeze a se desvoltn. La Walhalla era un trio, care ar fi bine să rămâie nedespărţit : Muteescu-Hagiescu şi Manolescn. Şi multe lacrămî a vărsat publicul din riua acestor tineri, căci omul nu varsă lacrimi nnmnT când plânge, ci le varsă şi atonei, când cine-vn ştie sâ’l facă a rîde din toată inima.— Io ce consista insa farmecnl acestei iniei trupe? Consista înainte de toate In limbă, apoi in concepţiunî şi, în sfârşit, în modul de a represintn. Repertoriul era compus din piese parte româneşti, parte traduse cu deose- bire din franţuseşte. Dacă nu era bnnă limba pieselor româneşti, tinerii o potriveai! cu urechia lor. Traducerile se vărsatt apoi în o limbă, pe care d. Manolescu ori d. Mateescn o învăţase nu ştifl nude şi nu ştifl de la cinp, care insă era proaspătă şi românească. In deobşte insă piesele se loca-lisafl şi ast-fel publicul nu era silit a'şl închipui nişte caractere, pe care nn şi le putea, lipsinduT elementele pentru aceasta. Iu sfârşit jocul, mimica, gesturile, toată mişcarea erail studiate, dar ast-fel studiate, in cât privitorul merefl trebuia să bănuiască pe actor de a fi copiat pe eîue-va dintre bucureştenl. Vedeam dsră pe ecenă nişte oameni, cum sunt oamenii de la noi, vorbind în o limbă, cnm se vorbeşte la noi şi fucfind nişte lucrări, cnm se fac ori cel puţin ar trebui să se facă şi Ia noi : era nn adevăr estitic în cea ce vedeam şi auzeam. Trupa Lupescu era de acelaşi caracter, însuşi Lupescn era un localisator talentat, un psalt escelent şi uu actor ager, de şi maî puţin format. Repertoriul şi jocul de la Raşca era deopotrivă cu repertorni şi jocul de la Walhalla. Şi resoltatele afl rămas ncelea’şl: reacţia in public. Spre a ne lamuri asupra reacţiuneî, care TIMPUL prea fetiţi» su Mitropolitul Primat io parte, prin biserici, prin mănăstiri, etc, D. Kpurenmi întreabă dncX biuronl va permite publicarea prin Monitor n acest*-! interpelări. D. Sihleanu : Se va publica ; efl o cer conform regulamentului ! M«I multe voci : Cer cuvântul ! D. Epiirennn : Aci nu e vorba de regulament, ci este o ceşti tine de scandal public («ensaţimie.) D. Sihleaiin : Cu acest ton voesce sa ’ml impună! Sunt sub censurn ! D. ministru cultelor: Ba p«*tî! D. Sibleanu Ce'î Domnule? D. ministru cultelor : Eşti sub censnra, cum sunt tot» i°tr'o ţarii constituţionala. D. Sibleanu : D-ta vorbescî cu acel aer fiind cil eşti pe banca ministerială! Numai pochiî nu sunt sub censură? D. Preşedinte : Fie care e liber a ’şl avea opiniunile sale. D. Prim ministru are cuvântul ! D. Prim ministru zice că fie-care poate aii aibă opiniile, simţimiutele şi preocupaţi ti n i le sale, *îusă înainte de toate trebue sa ne gândim in ce împrejurări ce află ţara în afară şi in intru. Terminând, roagă pe d. Sibleanu să ’şî amâne interpelarea. Precum vedeţi, şi aci d. Brătinnn, Int.r'un mod indirect, a cutezat să apere pe d. Sihl^nn. lîeserv^ndu ne dreptul d a reveni, fie-ne permis a întreba : .Avem snQ nu o rel gie de St,ut ? „ Dac A avem cum sh face că un adversar al acelei religii este tolerat a represinta majoritatea deputaţilor in Parlamentul român? Dară facultăţile lui mintale nu sunt In stare normală, pentru ce nu se tră-mite îndată. în îngrijirea medicală?" DIN AFARA. AustrO'Ungaria. Desprp resuitatele conferinţelor, pe care generalul liţ-natietf le-a avut cu Corniţele An-(irajiy nir[ pftnft ast!?7.I nu avem ştiri destul de lămurite. Tocmai a-ceastâ lipsă de lămuriri pare a ne lămuri însă asupra unul lucru : acela că aceste conferenţe au remas fără de nici un resultat. Articolul pe care l'am reprodus erl din „Frem-dendlatt*. precum şi apreciările ziarelor vienese, pe care le-am primit astăzi, de asemenea par a ne încredinţa In acest sens. ,1'ester Lloyd* pe cat se poate de oficios, ne asigură, că Austro Dngaria ţine la alianţa celor trei Împăraţi, că insă generalul IgnatiefT va treimi să se desamasenscă. dacă ar crede eă Rusia va putea profita de această alianţă In scopul săli particular. . Dent. Zt.g.“ s< rie mal positiv .freneralul llţnatieff a plecat astâ-z.l din Viena fără ca să poată fi mulţămit de resultatele dobândite. Precum suntem informaţi din isvor autentic, eu toate presiunile guvernului din Berlin, el n a isbutit a face să i se acorde cererile. Cel din urmă cuvănt al Comitelui Andrassy a fost: .Not trebuieşte să ne păstrăm libertatea de acţiune”. Ministru de externe al s'n ivit în public, fii incepem numai de cât cu o scenă funuliură. Hirbutul işî fumeuză piţar., işt boa ca-fenuu, apoi se riilicu, îşi îmbracă paltonul îşi face o nouă ţigara şi işî umple taba-cherea. Dar unde ta găteşti? — îl întreabă uevaat-a. Ki! respimde bărbatul,— Secături! — Aui vorbit cu Tache şi cu Macbe şi cu M taclm, ca aă mergem aată -e ,ră |a louescn. Se zice, că ar fi uu actor cu taieuUilees-traordinare. Prea bine!— iî zice uevaatu, apoi dumă ş. pe miue. Na ee poate ! Cam zici?! nu se poate!? Z M lin se poate! eunt unele necuviinţe. Apoi bere, fum, mirosul de mfiucărî,- ■ el ! o mulţime de inconveniente. Apoi te rog,— respnnde neom nevastă, — se cuvine să mervl tu, nixle nu se en-vine sn merg efi ! ? Kii nu voiasc să mergi Bărbatul nierge orî un merize; de-tal că teatrul devine o ce-lie familiară, şi cu in-Cetnl *doriuţa generală, se seinu lui. PI— mei,o ar dori să vază şi ele ceva, vămi Austro-Uognriel a încr»*«linţn.t. p*» lg-n:iîn mal mult.*» runriurl, «ă An>-tnvUngariii intru toate impregiurA-n 1 h va ;ir6t:i <ă est*» o a mi» A a Ku-sief. ilar că nu poate merge nn (?° vezile el «.h» simpatie mal «Irpîirte 0 mii. po an. Ini re nlt.«d«* D.-pn Us depun** la biuroiil caiiiorri un proim-t do Inge pont.ru vosting'-rou rin uhiţiunol hăr-ti«*i nnnuulâ pin formarea unul fond ile amortişaţiun»* do 20 milinanr. Rusia Am oomunii-it In zibd»: a-c« * st * *: i mi «xt.ras dintr’im arii ol al zianilul. , Ag. g«*n. Rushh“. In o.anse pretindea, că Rusul nu va putea dosarma decât după ce Tundă va fi în heiiit pacea cu Mimtenegru şi va fi demobilisat. „J.d'iSt. I’tttoi.sbiilg". vorbind despre acelaşi lin ru. nu pune atâta greutate pe a dona din a ceste coudiţiiinf şi cel puţin ne dă a înţelege, că între anumite împrejurări Rusia ar putea să desarmez** deodată cu Turcia. .Nord" negă însă această putinţă, arătând că este In interesul creştinilor din Orient ca nnunta dela Chişănftu să rămâie în starea în care este. câtă vreme po-pubiţiunea musulmană va fi armată până la dinţi şi va putea năvăli a-3ii pra creştinilor nearmaţi de pe peninsula balcanică. „Nu este cu putinţă, — zice „Nord."-— a lipsi pe creştinii din Orient de garanţia şi siguritatea. pe cari’ le-o oferă armata rusească, decât dacă li se vor «la alte garanţii tot atât de valabile. Intr'adev&r nu putem înţelege, că diplomaţii dela Londra nu vor 8*o înţeleagă aceasta. Mal multe cabinete europene Îşi daă de present silinţa a rea lisa înţelegerea Intre Rusia şi Englitera şi noi bucuros ne legănAm în speranţa, că aceste silinţe în curând vor fi corona te de succes. „Oolos* e chiar mal categoric. „Generalul lgnatiell. —zice acest ziar. -— nu a călătorit la Londra. la Belin şi la Paris spre a se întâlni cu Lor»Iul Derbv şi cu corniţele Beaconsfiehl. IgnatiefT a făcut acest pas nu spre a scăpa pe Kusia, ci spre a scăpa pe cabinetele europene din o posiţiune grea, fiind că ele nu ptiteaG găsi răspunsul la nota circulară a principelui fiorcia-kofi." După acestea „Oulos" arată, că Rusia este independentă şi poate să-şi facă pe plac. E PI TROP IA SEMINARULUI NI FON MITROPOLITUL Citim într'nn supliment al ziarului Presta o luntfu dare de s«nma despre un fel de ronflict iscat între Epitropia Seminarului Nifon Mitropolitnl şi P. S. Părinte^ Mi-tropolit-Priinat. Nu ne vom pronunţa in cestiunea areastn, de oare-ce nu credfiu de cuviinţa a discuta în public o ceşti «ne, în care opinia publica nn are şi nici nn pote sil aibî vre nn rol hotărîtor. Tocmai pentru aceea nu înţelegem, pentru ce onor. Epitropia a publicat acea dare de seama, nu înţelegem cure este scopul şi care pot sK fie foloasele acestei publicări. Ceşti unea este de competenţă judecătorească ori na este de competenţa judecătorească. Daca este de competenţă judecătorească, fttnncî publicarea este— cel puţin de prisos; iară dacă nu este de confpntenţă jud-rătorească, atunci onor. d-niî Efori ar fi fost datori să ţie în vedere, că sunt eforii unul €se- icî pe colo să iveşte câte nn om, câte o familie, care introduce in condica gospodăriei casnice o nouă rubrică,— ‘Teatru,. Acu ni sn vedeţi însă pe omul practic!— Ce tace d. 1. D. lonescn!? Credeţi că nmi re mâne pe lângă precupeţie!? credeţi că îşi urmează activitatea internaţional» !? — Vorba să fie! După ce a isbutit u cobori toata scena iu birturi şi grădini, pleacă şi seduce, n-nuuţând pe public ca lasă iu 1 o o u 1 sŞfl pe <]. Mii Io. Grădina ‘Union, se redîcă la rangul de * Calfa-Ch antante naţional., Numai de cât d. lonescu a simţit, ca onor. public nu m:iî «e mnlţămeşte cu in-ieruaţioualitutea dranmtico-adaniiticu; deci, intorcându-se la Bucureşti, numai de cât se face negoţător €en gro^, şi începe cu marile rupr.esen taţi uni estmordinnre în fostul Circ, acum teatru roniâu de comedii şi veudevilurî, ba chiar teatru român de operete, lutrarea la mese — numai un franc. Locurile numerotate numai do! franci; lojele pentru patru persoane numai opt franci, iară amfiteatrul numai şi nn-inat ciucl-zeeî te permis chiar şi unul ziar cu pretenţiile ,PresseI4 u provoca pe credincioşi sa se pronunţe contra capului lor bisericesc!? Este permis a vorbi iu ternii nil »tât de aspri despre „atentatorii*, ,chiar când dânşii s’nr numi P. S. Mitropolitul Calinic?* Voirn-su credem, că această lipsă de bnn simţ nu este expresiune a noului partid, care se numeşte .centru* Noi, din partea noastră, un putem de cât să dorim, ca tot Românul bun să se abţie de la orî-ce judecată în o cestiune, care nn e de competinţa Iul şi sh fie convins că face un bine acestei ţeri, când vorbeşte numai cn sfiala cuvenită despre căpeteniile noastre bisericeşti. SENATUL Şedinţa de Vineri ÎS Martie 1877. Preşedenţi» d-lul vice preşedinte Ion Ghica. Şedinţa se deschide la 2 ore dopa n-miazt. tru ventile. Sala tot-d’a-una va fi bine încălzită. Cele mal bune mâncări şi bâutnrî, cel mai prompt servicii,— ‘S’aveni norocire!* Programul cel mal variat. Signor Antonio cu Signora nn şti ti cum ii mai ziceai!,— renumita trupă Serie, Petrescu şi Velesou, gimnasticii români, d. Moceuuu cn opt elevi al sâî, trupa Crouwell sati oamenii de kaucinc, comedie, Veandeville dramă, insn-şî d. I. D. lonescn— la urma urinelor publicul să-şî aleagn din toato câte ce-va. El bine ! cn acest chip d. lonescn a dat mi mal puţin de cât 1)6 representaţiunî. A plătit pentru local, a plătit pe artişti şi pe actori, ii cheltuit pentru montări şi priviţi la el, de pe o zi pe alta tot mfti durduliii se face. Lumea se ndnna la Circ; adese-orî îmbulzeala era atât de niare, încât d. loî nescu er» silit să pue gendanul la ini rare. Pentru ce veneail, care veneai! ? ! Işî prm-den d. lonescu oamenii cu laţul! ? Nu; Iî prindea cu francul, — bătut să-l bată de franc ! (Va urma). D. Deşfiu. Fiind-cS mâine ne despărţim fură a duce nimic alegătorilor noştri! cari ne-itti trămis iticT pentru a lucra ceva, a'şî rug» pe Senat să numească o comisione de trei h»Q cinci, pentru a se ocup» cu studiul legilor celor mal importante cari afi rămas uevotnte, şi ast-fel câml ne vom întruni din nou să avem studiate deja acele legi, pentru ca cu modul acesta «X ducem cel puţi» alegătorilor noştri! niângâereu că măcar in sesiunea viitoare vom vota aceste legi. Se cere trecerea la ordinea zilei şi se primesoe. Se dă citire raportului asupra projec-tulnî «le lege pentru împământenirea d-liri Christodor Const&ntiaescn. D. N. BAţcoveanu. Nici o dată nu am luat cavântul înaintea d-voastra pentru a Rusţine cererile de indigenat. Acum iasă "nil pare că a’şl comite o crimă de a nu lua cnventnl asupra acestui domn Con-stantinesen, şi a vS ruga să bine-voiţl a vota indigenatul în cestiune, căci d-sa este an Român mnl bun decât mulţi din Românii născuţi în ţară, este un om din cel mal onorabil! şi care merită toată Btima şi consideraţinnea concetăţenilor săi. D. D. Sturdza, susţine as-menea primirea acesta! indigenat Se procede la vot prin bile şi indigenatul se adoptă cu majoritatea de 23 voturi contra 5. D. Căniăraşescu, citesce raportul asupra petiţiuneî d-lul Auton Carnilli care cere impumeutenirea. Conclusiunile raportului sunt pentru a se recomauda guvernului petiţiunoa. D. D. Stnrdza susţine couclosituriJe raportului, făcând cunoscute Senatului cajj-tnţile d-)nl Anton Camelii. D. Deşlin, combate aceste conclnsiom. D-sa zice că nr fi o neconsecnenţâ din partea Senatului a primi de a se recomanda guvernului petiţiuuea in discuţi n ne, pe când Senatul a respins de atâtea ori cererile de împământenire ale streinilor. D. OrCscu. D-nu Deşlin neupârât este consecnent cu cee» ce a propus şi altă dată in Senat, de aceea şi eli voi fi con-si*quent cu mine şi voi susţinea conclusiu-nîle comisiiinef mal cu seamft că aici nn votăm conclusinnile nnnl raport de indigenat ci numai lnăm o resolnţiune asupra unei petiţiunî venită Ia Senat şi de cari eram datori să ne ocupăm. Mul susţine conclusinnile raportului şi d. raportor Camărăş^sca. Se pune Ia vot conclusinnile şi se primesc. D. Cămărăşescn da citire asemenea raportului asupra petiţianeî prin care secere a se recomanda guvernului din noii întreprinderea navigaţiuneî Jinlnî. D. N. Lah ovari, combate aceste conclu-sinnl împreună cn d. Sturdza. Pnnendu-se la vot se respinge. D. Deşliu întreabă guvernul ce mâsnrî a luat in privinţa Rtiugerel datoriei flotau te. D. ministru de lustrucţiune. Anunţaţi interpelare. D. Deşliu. Nu voesc pentru ca peste trei zile când ar trebui s’o desvolt corpurile legiuitoare vor fi închise. D. ministru Instrucţiune!. Din contra veţi are» fericirea de a o desvolta pentra ca e’a prelungit inc» pentru patrn zile se-siunen corpurilor legiuitoare. Voci. Al al (esclniuuţiuul sgonjote). D. Deşlin Atunci anunţ interpelare >a această privinţă. Se suspendă şedinţa pfin? Ia d-lui ministru de finance pentru » 80 lu,i desbatere projeclul de lege pentru, coiup-tabilit itea SUtuluî. La redeschidere d. P- Sturdza citeşce raportul asupra SUsnienţiouateî legi care fusese modificată de Senat şi remodificat» de Cameră. Conclnsiunil® raportului sunt pentru amendarea proictulut de lege, în sensul cum fusese votată mal ’nainte de Senat. D. vice-preşedinte, declară deschisă dis-cuţiunea generală. D. Lungeano. Acest raport se poate ncmi cu drept envftut un requisitoriil. El nu este de cât nn estfuct eafl mal bine o eonse-qninţă a interpelare! d-lul Sturdza deevol-tatX în zilele trecute şi asupra căreia Se-natnl s’a rostit. A T lua dară iu conride-raţiune este a ne perde timpu). Eq cred că Senatul nu poate admite fără nici un calcul cifrele espuse în raport de d. Stnrdza, şi a ’| crede a«t-fel numai pe cuvâut. Deosebit de aceasta d-sa ne-a arătat că snnt «liferenţn şi deecresceri in încasările anilor succesivi; nn ne-a spus însă ce era mal principal, adică de unde provenea acele împuţinări de încasări. Eă zic că ele a& pro- TIMPUL HBd i ut din lipsă de energiH s acelor insărci-J. ale efectua; aceaaU lipsă s'»r pntea r i insă mai bine o indn!>jenţă, ?> P® prea bine n fîcnt tjnrernul că a to-nt'o, pentru că ţara era in miseriă. Kaportul dară trebuia să un se ocupe -ăt de modificările făcute de Cameră, şi susţină projectnl de lege cum a fost ■Ut de Senat. Ast-fel dară ere/, că nu ebne a lua in cousideraţinne concluain-l> acestni raport ci să ne ocupăm numai ' 'Iţe. Bl. D. Stnrza. Nu m? asceptam la acest ibisitorifl făcut raportului. Mul ’unînte rioate declar cu no voifl primi nici o lecţinnl de la d. Lungeau u cum tresă fac efl raportai. Eli Pani făcui de--.t pentru că aceasta am crezut de da* h mea şi nimeni nu m? ponte invino-Să’mî permită dară d. Lungeauu sS’I că d-sa nu şi-a îndeplinit datoria ilid no a cercetat aceste ţifre pentru ca vaza dacă sunt adeverii te. A trebuit sa să v? arfct pentru ce această lege era şperioasâ aşa cum am propus’o noi. Dacă Lungeanu fuge de ţifre, atunci e probă d-sa fuge de lumină. Şi eă voesc să se ®ă lumină, şi de aceea aduc ţifre ca să tea şi geueraţiunile noastre risipele fă-ite de nisce oameiu nesocotiţi, laportnl rnefl este esact, ţi defiez pe d. ongeanu de a giri o singură cifră falşă, ■ara efi no viO pentru prima oară în a-Senat cn cifrele mele şi d-sa nu a rrut atât durere de ţară ca să le esami-şi să se convingă de ororile ce des-Wt-n ele- De aceea d-lor menţin toate Hfrile din raportul meii şi ve rog a lna B'it in consideraţinne. jpb. OrSscu. S’a vorbit în secţiuni dacă fţ\ putem să amendăm aceasta lege care 'fi-st modificata de Senat. Efl ara fost de ărere ca să se amendeze de lege. Ger dară nu se maî discuta asupra loărei în con-Btraţiune, ci să păşim la votarea pe firide când vora propune modificările ce găsi de cuviinţă. pune la vot luarea in consideraţiune se primesce. Se citesce art. I. D. Or?scn propune suprimarea cuvinte nr de «mai puţin S°0> carî fusese «oprite de Camera deputaţilor şi care a’n u* Lg»t din noii de Senat. D- Gerinani snsţine modificarea propusă comitetul delegaţilor. Raportai probăzX in toţi aniî încasările s'afl efectuat cn şl 3° o In minus. Cam am pntea noi dară echilibrăm budgetele comptând pe inca-ar«>a integrală a venitului? Când cifrele 'orbesc trebue să ne convingă mal mult cât elocinţa celui mal însemnat orator. 1). Deşliu susţine acest minus de 3°, o pen-motiv că ast-fel ar trebui să recu->ascem că nu am fost serioşi când am at maî întâiii această cifră, şi ast-fel ito aproba nejuste critice ce ni s’afl fa-tut de către Camera de jos. P. Gridov cere oare-cari esplîcărî în a-astă privinţa de la d. raportor, însă în-?hi/ândn-se diacuţiunea se pane la vot articolul modificat şi ae primesce. Art. 2 se primesce dnpă o mică diacu-ţiune la care îati parte d.d. Orescu, La-hDvari şi Deşlin, Art. 3—7 se adoptă fără nici o modificare. Asnpra art. 8. D. Deşlin ia cuveatnl şi propune a se intercala in lege amenda mental d-sale adoptat de Senat ca ocasi-unea primei votări a acestei legi şi prin rare se prevede că orî-ee credit eatra-or-iinar sa nu poată fi proecUt mal uninte *)e a se adopta de ministrul de finanC' . D. ministru al instrucţiunel. Arata motivele pentru care Camera a respins această Kisposiţinne. Intr'adevăr s’ar fi putnt în-impla ca tot consiliul de miniştri să a p nn credit oare-care şi nnmaî d. mi nistru de finance aă’l respingă; atunci ar trebui ca întregul cabinet să demisioneze din caosa ministrului de finance. D. Star?* declară că primesce această modificare. D. M. Cogălniceauu. Mi se pare ca dis1 cuţiunea a degenerat tntr’o «logoniachie* Observ în ader* că toţi dorim acelaşi Ia *rn şi nn vrem «ă ne "ţelegeni. Ce cere atât d. Deşlin, cât şi d. Ministru ş Sturza ? Ca sa no mftj voteze credite fără scirea d-lnî minÎBtr* de fiuance. A deastâ disposiţinne toţi trebue «ă 0 pri Mira fără a o maî discut», şi Cn profit (j0 ocatiune pentrn a aduce omagiale mele de -recunoscinţă fostului ministra de fiUlince Steghe care adoptase acest sistem, căci prin el făcut că singur, din tont) bn getele, bngetnl analul 1864, atât de cri tlcat, s’a loldat fără nici nn deficit, i începutul fie-cărtî Innî d. Stegbe ne che ma pe toţi miniştrii şi- ne spunea de şi aveţi cutare credit pentrn luna aceasta efl insa nu v? pot da de cât cutare sumă, şi graţie acestui sistem fie-care ministru era pus în po/.iţinue să scie ce trebue sa cheltuiască. De aceea o declar oct că nici nu am cunoscut uit ministru de ftnnuce în ţara Românească, decât pe fostul Steghe şi pe acela dela tribuna (arătând pe d. Stnr/.a la tribuna raportului) I). Sturdza când a venit iu minister ne-a spus asemenea : , primesc a fi ministru de finanţe însă numai cu condiţinne ca efl să fiu punga ţârei şi să nu cheltuţî nimic fără scirea moii.* Numai cu acest sistem dara vom pntea să regulăm finanţele noastre şi de aceea cred că este bine să votăm legea chiar aşea cum a •modificat’o Camera căci vom avea destule garanţii, şi speram că ministrul de finanţe nu va fi cn ochii închişi când va semna proectele de credite estraordinare. Se pune la vot art. 8 şi ee primesce. Cele alte articole până la fine nefiind modificate nu maî snnt supuse votului Senatului. Votarea în total cu bile nu se poate face astă-zl din causa absenţei d-lnî ministru de Finance, nesciindn-se daca d-sa va adoptai modificările făcute de Senat. Şedinţa este ridicată la 5 ore p. in. snmându-se cere a nu se lua în considerare proectul guvernului şi a nn »e mal permite continuarea lucrărilor d-lul Ku-căruuitu, care de la început deja a călcat contractai. D. Prim-ministrn, arata că afl fost consultaţi bărbaţi competinţî şi in arma avi-sulul lor «’ii elaborat acest proect, de aceea cere luarea în considerare. D. Frunză, din contra, este pentrn re-silieren contractului şi pentru respingerea proect ului. D. Colibaşann arată din dosare ce sume s’afl pus Iii disporiţinnen ministerului pentru lucrurile de la portul Ginrgifl şi cum acele sunie s’afl cheltuit fără nici un re-Miltut şi snsţine că nu nnmaî se poate re-silia contractai, ci se pot cere desdaunărT de la intreprenor. Discuţi unea se închide şi Re citesc maî multe propuneri, dintre cari se admite aceea care prescrie, ca ministerul să resi-lieze convenţinneu pe cale de invoeală şi sa se facă noul studii pentrn dragagiul de la portul Giurgiului, spre a njange la un resnltut satisfăcător. Şedinţa se ridică la orele 6 seara. camera Şedinţa de i iruri 18 Marii ii 1877. Şedinţa se deschide la orele 1 şi jumătate p. m. sub preşidenţia d-înl C. A. Rosetti, fiind presenţl 77 d-nl deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. D. Sterea interpelează din nofl in privinţa posiţinniî oficerilorin activitate cari ocnpă şi alte posturi, şi în special asupra d-luî Labovarv ; Camera a dat nn vot iu privinţa aceasta ca d. ministra să iutrein lege; a intrat d-sa în lege? Dnpă esplicările date de d. ministra de resbel şi de către d. ministra de culte, A-d o narea trece la ordinea zilei. D. Prim-ministru citesce trei mesage DomnescI, intre cari unul în privinţa pre-ngiriî sesiunii încă cn 4 zile. Se pune la vot în total proectul (remas ieri) pentrn cedarea nnul loc al statn-î, din Ginrgifl către judeţul Vlaşca, pe care să se constrneze o casarmă, şi se adoptă cn 05 bile pentru, 1 contra. Se continuă desbaterea proectulul de modificare a legii timbrului. Art. 25 se voteză, ca şi cel următori până Ir fine, cu puţine modificaţiuuî, apoi po-endn-se la vot legea în total, se primesce cn 33 bile pentru, 29 contra, abţinuţi o; otul nefiind complet, se va vota mâne. D. Sihleanu roagă a se lna în desbatere proectul în privinţa cedării unui loc al statului, în Focşani, pentru clădirea unul gimnasifl. După cererea d-luî ministru de Interne ia în desbatere proectul relativ la vânzarea unor moşii ale atatnlnî din jnde-ţnl Prahova către D. Movilă cu preţul de 700,000 leî. Proectul se respinge de Adunare. Se ia în desbatere cedarea unul loc al statului din Focşani pentru construirea nuni gimnastă de către consiliu judeţean al judeţului Putnn. Se in în considerare şi se votează in total fără disenţiune. Se votează, fără discnţince, modificările ntroduse de Senat in legea Sanitara. D. Dr. Poliza depune In biurofl o propunere subscrisă de 7 d. deputaţi in sensul următor: Toţi militarii să beneficieze de disposiţiile legii instrucţiunii. Se trimite la secţiuni. D. R. Ştefan esc ut raportor dă lectoră raportului şi proectulul de lege relativ In dragagiul caualuluî din portul Giurgifl şi da eMpUcaţiun! iu privinţa Contraetnlnî încheiat cu antreprenorul P. Rncăreanu. u* Epureanu espune fusele prin cari n trecut această afacere şi conchide, că nmî bine să se mal cheltuiască încă vre-o 300,000 leî şi a ajunge la nn resultnt, de cât i% resilia contractai, după ce deja s’iifi cheltuit un milion de 1«I, şi^ pe de o parte * lăsa oraşul Giargiă tot fără canal, pe de altă parte, a ne aştept» ]a un proces cu antreprenorul. D. Berendeifi cere amânarea pentru 4-cest proect de reziliere şi numirea unei comision! compusă din bărbaţi speciali, peu-tru a cerceta in cunosciaţă de causă cum stafl lucrurile şi ce e de făcut. D. Stefănewcu face istoricul tuturor lo-| crărilor de dragagifl de la Giurgifl şi re.. O MICA RECTIFICARE In ultimele desbiit^rf file Senahi-lnl <1. Urfttianu a vorbit de 22 socialişti din Parlamentul german; d. Dimitrie Tihica. Pa rectificat şi a zis, cft sunt 16. Sft ne fie permis a’I rectifica pe amândoi şi a-le spune, cft sunt numai 12, cifră care are nici oare-care in-seninfttate. Se ştie. cft pentru a se presenta vre-o moţiune In desbaterea parlamentului german se cere iscălitura a 15 deputaţi, şi toate încordările socialiştilor erau de aşi aduce In parlament cel puţin acest număr din al lor. pentru a'şl rfis-pOndi teoriele de pe tribuna Imperiului. de cftte ori ar fi voit. Aceasta Insă nu le-a isbutit. Germania nu este aşa de înaintată ca Iîomănia. a cărei Cameră actuală şi-a ales de prezident pe d. C. A. Kosetti şi de vice-prezident pe un Sihleanu. SCRISOA IÎE ADRESATĂ TIMPULUI Iaşi, Martip, 1877. Lectorii ziarului „Reforma* ati de cât-va timp o gratuită şi ridicolă dis-treaţiune prin continuarea nelimitată a unor articole sub-semnate Al. Sihleanu şi fenomenale în felul lor stilistic. Subiectul ce tratează fiind fără nici o importanţă pentru lumea inteligentă şi de bun simţ. râmftne că autorul lor devine o celebritate numai prin maniera de a’şl manifesta ideile şi competinţa sa In asemenea materie. In adevăr e un scandal degrădâtor a vedea In mod public nn oui b6-trăn că se coboară pănă la ultima treaptă pentrn a'şl face o glorie prin afişarea principiilor s itl sentimentelor sale atbeiste, căci cestiunea religioasă, admisă fiind astă-zl chiar de ntheil care aCi devenit o autoritate In asemenea studii prin valoarea lor sciinţifieă. admisă ca cel mal puternic element pentrn a menţinea armonia şi prosperitatea la un popor cult. pentru acest domn, la care vftrsta înaintată poate l-a făcut să peardâ echilibrul modestiei, este un cal de batae cu care ,ii tont prix“ voeşte a'şl atrage atenţiunea pubiicft. In Franţa sah la alte popoare culte din Occident, am avut ocaziunea a vedea persecutarea religiunel, a popilor saO jesuitisraulnî de către par titlul radicalilor, această motivată numai din influenţa puternica şi po litieft ce poate avea biserica asupra spiritelor slabe din popor. Dar la noi, unde această influenţă politică nu esistă şi nu va putea esista in i ăt timp clerul va rămanea In starea presentă. ce pot inspira în pu bl io arti<«lele excentrice ale d-lul Sihleanu, dacă nu ridiculul sau mii pentru un om bătrftn ca d-sa ? N'aş fi luat clivajul a esprimu in lignaţi-unea mea dacă n'aş fi văzut că nu mitul d. Sihleanu persistă şi conţi nuează In a şi afişa publicaniente sentimentele snle religioase, şi dar inspirat de un sentiment mal generos iaă îndrăzneala a'l deştepta lin O halucinnţiuno scuzabilă unul bătrftn ilar nici odată unul vice-pre-şedinte In Corpul legislativ al unei ţări! lan îndrăzneala a'l pune In vedere că sat sfărăndiişt dorinţa de a deveni ilustru prin ceva. a devenit In adevăr destul de remarcabil pentru a înceta cu frumoasele sale articole ştiinţifice şi politice şi | că de acuma ar putea In pace dorini pe laurii gloriei ce ş'a înălţat!... Insă utingănd bine culmea scopului săh, însuşi ridiculul devine „ii la longue* supărător lectorilor şi nu mal poate produce nici efectul ilaritâţel măcar, cănd trece [ieste limitele pacienţel şi a bunel cuviinţe. Termin prin a afirma că nici odată nu s’a potrivit mal bine decăt In această circonstanţă zicerea lui Buf-fon că; „Le style c’est l'horame.* Pstrii V. Grigoriu. SC1BI SOSITE CU POSTA DIN URMA Broielle», 27 Martie. #Nord, se îndoieşte despre aceea, câ ne-goţiarile de la Londra s’ar fi reînceput pe basa desnrmaril imediate, precum susţine Daily Telegraph,. Londra 28 Martie. Guvernul va lua ABtSzî hotărîre relativ la propunerile Rusiei. ^Morning-Post* crede c» Rusia va accepta condiţiuuile propuse de Englitern. Berlin, 28 Martie. IgnatiefT a sosit azî la douâ ore aici şi numai decât a făcut o vizitâ principelui Bisniarck. NOUTĂŢILE ţ)!LEl Clubul yCentrului.* Dumineca trecotâ, pentru inaugurarea clubului cu acest nume, s’a dat nn banchet. Cn aceasta ocasie s’afl ţinut maî multe discursuri relative la vederile gropului politic ,Centrul.* Tot atunci s’a ales şi comitetul clubului snb preşedeuţia principelui Diniitrie Ghica. Cei-l-alţl membrii aî comitetului sunt : d-niî General Tel], B. Boereacu, Al. O-rescu, Panait Casimir, d. P. Vioreanu, N. C. Boiereseu, C. Exarhu, G. G. Meitani, G. Apostoleanu, P. Borş, G. Exarhu, St. lorgulescu, T. Sândulescu Nâuoveanu, B. Christopolu. * * Asupra recursului electoral al d-lor Suţu, despre a căror nedreapta ştergere de pe liste din partea Primăriei Berlad am vorbit in ziarul nostru, Curtea de Casaţie s’n pronnneiat nlaltu-ert, le-a admis recursul şi a hotărît că dd. Suţu să fie şi să rămână înscrişi în colegiul I. v * * Citim îu >Figaro€ din Paris. O erzangit de măslin Generalul Ignatieff, revenind din Loudra la Paris, găsi pe masa salonului săfl în »Holel du Rhin4 o frumoasă creangă de măslin îutr’o vasă de flori. Pofti îndată pe proprietara hotelului d-nu Mercier, ea vie şi o întrebă ? cine l-a pus acea creangă pe masa?— «Eflin-su’mi*, reepunse d-na Mercier. tmâslinnl este simbolul păcii, pe care toata lumea o doresce.* LA LIBRĂRIA E. GRAEVE cte C ^' Pj<1u M 40. Aii sosit următoarele noutăţii I.<*1 h. Borthet, E. Le monde iuconnu. 5 > La familie Saviguv. • 3 *5 Billandel Em., Le reliquaire des haute clocbe......................4 40 Boisgoubey , fortune du. La jambe noi re 2 Ves...............7 50 Bosnet, J., Derniers recita du seiziâme «iâcle...................4 40 Boubee, S., Le violon fantome . 3 75 Bonlard, G., L i clef des champea. 3 75 Bourotte, M-le M , Au village . 3 15 Hreh.it, de A., L’hotel dn dragon. 4 -10 Cadol, E., Le Cheven du dialbe. 3 75 Chalon, H., Chretiens et musul- nians...................... . 3 75 (Va nrmu) INSCIINŢARE PREALABILĂ T1IKATRUL CEL MARE Sâmbătă * m Aprilie 1877. Rtpregenlaţie de bine-facert, dată da o SocietaL$ de bine facere itnpreunâ cu cercul ?Ti‘*r%m+ OU concursul binc-Yoitnr al D ş6ret Markxroei pr«oui» |i al D-lor Louxm Cu fi săi D-nil Frm\*, JuImu, Emeet şi a D-ior Mathel SiiUo şi Haitii. PROGRAMA Parte l-a. Ouvertură (Orchestrai. HJfohe GiUteu Comedie intr un act (in limba germani. Partea 11-îi. 1. Val*m 9Hilariau (Orcheatra). 2. Quatuor pentru vidre, piano şi harmonium. 3. Ronda pentru 2 pianun. 4. a) Dor§ mon mfonJ de K. Vagner b) O dolet conccnto, Varaţium de Mozart c.intat de D-na Keppicb. 6. Sola prntru mdrd D. Wiest. 6. ChaneonetA de D. MiHo. 7. (hxxrturA ■ Struciuer de Meyerheer (2 pianul). 8. a) Liebe*erkldrunyen. I») Te iube*c , cântat de D-na Singer. Partea III-a. „Kurmlirker umi lxtcardeu Voderil intr un act. „Ililaria-Buquctu (rj tiadrille). Biletele *ă oftă de otnftarc tn Magazinul de pia-nun al D-lui Gtbauer. ANUNCIU Banca do BucurescI fiind aprupe de aşi termina cu desăver-şirc operuliunile el, invita pe toţi aceia cari ar avea veri ce interes de regulat cu acesta Bancă, sa bine vaksca ase presinta in termen d»' o luna de la data acestei publicatului ia biroul el din Palatul „Dacia," care este dechis in tuto (Jilele dc lucru de la orele 12 din cjli penă la orele 3 post meridiane. No. 53:S. ANUNCIU IMPORTANT CEL MAI MARE SI MAI RENUMIT MAGASIN de XTSTCAX^T^dVLXISrTB pentru BARBATI, DAME SI COP!! nub firma de SAL. BE1SERM4N L VULTUR Strada Carol I No. 0. (Curtea veche vii-a-vis de farmacia RiisdGrfer) A se feri d'o alt& firmă imitată 1 *. Vultur si a nota bine la No. fi. A se feri d'o altă firmă imitată Ia Vultar şi a nota bine la No 6. Ati sosit pentru sesonul de primi*v£r& şi vtf*A încălţăminte de Bărbaţi in tdee formele (fason anglais şi britanique), de Dame (fason american, Nord-pol şi Mexico) şi de Copil (în faadnelecele mal noul.) Aceste mărfuri fiind efectuate din cele mal renumite fabnoe din Europa şi sub-semnatul este in stare d a ooncura cu orî-cine in acestă branehă (vln^ârd ca preţuri mal reduse de căt ori nade) jar« plecata sa invitaţiune rugând pe onor. p. t. public şi înalta nobilime d’al incuragia cu nu-mer^aele viaite şi a d-lor clientelă. Cu tdtâ stima. Sal. Weiserman. Dft V&nHnro “ laPs™.ibă“ Bam® ^u vi Frosa, bine dresată în cercul Deraia, amatorii de a o cumpăra se pot adresa la sub-semnatnl în Suburbia Flăminda, Strada Justiţii No. 1 l de unde p6te vedea menţionata rasa a Ipil puind’o şi la disposiţiunea cumpărătorilor spre a vedea dresarea eî, preţul va fi f6rte moderat. D-nil amatori se pot informa despre acesta Iapa de la D-nn Locotenenţi Pândele, Cărbunescu, Şonduru , Guscopscki şi Maior Comă ne nu cel ce afl avnt’o cn ocazia alergare! la Hipodromul Dersin. A. Bărbulescu. Strada Justiţii No. 11. No. b32. f n i!î I 1 i s li I I i i t\s 8 ' 1 1 I % i CEL IUI MARE MAGASIN V. IDE HAINE CONFECŢIONATE si DE ARTICOLE DE MODA «A LA BELLB JARDINIÎ1RE“ 01 ff i AUM 20 Colţul Bulevardului şi Stradel Mogoşdiel Casele GrecAnu 20 Am onorea a aduce la cunosclnţa onor. Clientele ca Magasinul de haine confecţionate şi de articole de Moda din colţul Bulevardului, care pene acuma era sub firma ALB. A JOS. G RUNIIA f M, a trecut în singura mea posesiune. Rugând a fi onorat tot cu aeeaşl încredere de care s’a buucurat acest inagasin pene acuma, semnez tu* tot respectul vITCDSZHjZB"1 C~3~ hv'.Tl fSI~ I—i A TT M~ A vis important. Esposttkne aine Invit pe Onor. Public sâ bine-voiasca a visita magasinul meu, unde va găsi o ESPOSITIEIE DE lilIE COIFECTIOIiTE cum n’a fost Inea In BucurescI, şi anume: COSTUME COMPLECTE REDINGOTS SI JAaUETE CU GILETCELE LOR Pardesiurl în diverse fasdne din stofele cela mal moderne ale sesonulul de faţa. şi croite dupe jurnalele cele mal noue PRETURILE SUNT ESPUSE IN GALANTARELE MAGASIEI pe strada Mogoş6iel şi Bulevardului şi se p6te convinge orl-cine ca am remas fidel devisel acestui magasin. Consum mare si pretiuri forte moderate. v „A LA BELLE JARDINIERE’' 20 Colţul Bulevardului şi Stradel Mogoşdiel Casele Grecbnu 20. Tipografia Thiel & Wei88 Palatul .Dacia*.