Nr. 6*. VlNEIîI 18 MARTIE AN DL !L 1877. '• *1? . , ii 6 Iun! S biM ABOIST^IVLEJSCTELE IN TOATA KOVANIA: IN STBA1NATAT* : <4 14 11 60 i INSUiTIUNI SI HlCMMi: d» SO lit»r. P«it. P ig-ina ÎV. 80banl; Ml b QP OU 41*»*»' r...... “ 1 I I» i a T« pagina 111. 80 bani. pe P»*'"» '‘.Jtcl 001 Ridau* 1 lei sol lini»- Un numfir In Capital» 10 bani. an ese in toate zilele DE LUCRU. BIUKOOL REDACŢIEI ŞI ADMIXI&TRAŢIEI : DALAIUL /DACIA.« A'NXXTIsTClU'RX 3* uri liliac in str&inAtat?; La l)-nit Unnnr + -atttn <# VogUr \n Vi?nna, Walfisrhtfii*4* 10. A. Offxiik in Vipnna, 8;ubpnSivat?i I ; ftudolf Moăne In Vienna , Scil?r*Utl? 2; Vincem Ilrdicka n Vituon, T?infaltatranse 17; l%*lipp Ijdb io Vi?nn», Ksch?nb:iditffuindu*»e trl In toate e»?mplarele «e reproduce |i axl). Depeşe privată a ziarului ‘TIMPUL. Gala)!, 18 (28) Marti,. Procesai Nicolaide s’a amâaat pentru viitoarea sesiune a juraţilor. BUCURESCI! MARTIE Senii tul a respins moţiunea ile blam propusă 1. Apostoleanu In contra guvernului cu 2S bile contra 17. 1). Prim-ministru IJl'ătianu Insă a recunoscut slăbiciunea regimului In faţa situaţiei celei complicate. Şi noi. departe de a fi deseura-giaţl prin votul Senatului, suntem Încredinţaţi, că el a acordat guvernului numai un termen de graţie foarte scurt. Ceea re face imposibilă durata radicalilor la cârma Ţepi, este incapacitatea şi duplicitatea lor. .Aţi înşelat ţara cu promisiile electorale. pe care nu le-aţi Împlinit,‘ acesta este strigătul alegatorilor In contra regimului de astăzi, şi dacă in ameţeala unei stăpâniri momentane radicalii nu l aud. la cele d’ăn-tfeia alegeri, la cea d'ântâiil schimbare de ministeriâ vor vedea abisul. ce ’jl ’l-aă săpat. Aţi Înşelat Ţara şi cu promisiile electorale şi cu programul de la Ma-zar-Paşa. Aţi promis Înfrăţirea partidelor şi aţi început cea mal Înverşunată persecuţie In contra celor de altă credinţă politică. Aţi promis uşurarea serviciului militar, şi aţi ţinut oamenii In ploile de toamnă şi In frigul iernii prin cea mal nechibzuita eonceutrare a armatei. Aţi promis uşurarea budgetului şi aţi Început prin a cheltui 21 de milioane pentru ministerul de resbol in 1876, eu 7 milioane mal mult de căt vă dă budgetul conservatorilor pe acel an. Aţi promis uşurarea impositelor şi de sfiinţarea celor introduse de conservatori, şi In loc de aceasta, aţi menţinut monopolul tutunurilor, aţi urcat patentele, reveniţi la licenţe, şi astăzi urcaţi şi timbrul cu peste 2 milioane. Această din urmă măsura a sflr-şit prin a vă discredita chiar In o-chil partizanilor şi coalizaţilor voştri. D. Vernescu a «refuzat de a vă vota legea, zicănd că apasă tocmai po cel săraci. Un alt deputat de ai vostru a zis, că şl dă mal bine di-raisin din Cameră, fiind-câ nu ln-drăsneşte a mal da o-hl cu alegătorii săi, după ce s‘aă sporit şi tac-sele timbrului. Aţi promis şi aţi pro'iamat echilibrarea budgetului, şi propriul vostru fost ministru de Finance va spus'o In Senat, că le-aţi echilibrat numai pe hărtie şi că deficitul re-iius este de 11 milioane. Acum veniţi cu monstruosul proiect al hanilor de hârtie? Vă gândişi a pune In circulaţie 30 milioane de bancnote? Aceasta nu vă va isbuti nici o dată. Veţi cădea sub greutatea enormelor greşeli, ce le aţi comis, şi până in ultimul moment vă va urmări strigătul Ţerel: aţi Înşelat. CORESPONDENŢA 1’ARTICULAU A a TIIVIFTJIL.TTI Inţl, ÎS Marti?. Când s'a aflat In Iaşi despre depunerea raportului făcut, după a-tătea frâmăntârl, de Comitetul de şeapte, pentru darea In judecată a foştilor miniştri , publicul nu şi-a putut opri ilaritatea. Toată lumea zlmbea, numai fracţioniştil eraâ mlh-mţl şi pe faţa lor se vedea uşor o deplină descuragiare, căci ori cât ar fi de orbiţi, instinctul natur 1 le spune câ vremea acestor comedii a trecut, nimeni nu le mal ia la serios, nici el singuri. Unde sunt zilele fericite din primâ-vara trecută când toţi acel cari nu erail partizanii lor se trămitea cu grămada la judecată, cănd şi Adunare şi Senat. fără a cerceta mal mult dacă acuzaţiunile eraU intemiate saâ nu, cuprinse ca de furie, aeusaQ In dreapta şi In stânga po toţi miniştrii, prefecţii, judecătorii, procurorii de care cualiţiunea liberală-naţională era mulţumită? Se trămitea la judecată, se destituia. se batjocorea, se arunca In Închisoare, se câlcaâ casele a o mulţime de persoane onorabile, fără cea mal mică ruşine, ca şi cănd toate ar fi fost iertate şi România ar fi o adevărată ţară fără stăpân şi legi! Dar precum In toate ţările şi la toate epocele , aceste excesurl nO depărtat de la radicali pe oamenii de bună credinţă ce avusese naivitatea a-1 crede sinceri şi In adevăr liberali! Darea In judecată a miniştrilor a făcut Începutul. închiderea prefecţilor, procurorilor a fost urma şi nenorocitele perchisiţil a fost ca o lovire electrică pentru restul de amăgiţi. Coalizaţii lor i-afl părăsit. publicul s'a indignat şi astăzi când roşii şi fracţioniştil aâ mal dat dovadă de o incapacitate atăt, de vădită şi şi-afl arătat fără sfială că la dânşii totul se reduce la spirit de răsbunare şi Ia interes meschin de bani, dezgustul este general : In Moldova fracţioniştil sunt izolaţi cu desăvârşire şi, precum se Întâmplă tot-d’auna, el ah Început a se certa Intre dânşii şi aşi arunca vina unul asupra altuia. Grozavă şi lungă cădere are să fie căderea lor şi dacă natura omenească nu se va schimba, mari afl să fie şi represaliile In contra lor. In zadar căţl-va oameni moderaţi aă să stăruiastă ea să nu urmeze acte de răsbunare. ba nici mă'ar de aspră dreptate, glasul lor — o prevăd de astăzi cu mâhnire — nu va fi ascultat şi scump vor plâti radicalii trecâtoarea lor putere! Se înţelege câ râul va cădea asupra ţârei şi progresul nostru liniştit va suferi, dar nu fără urmări groz >ve o ţară orl-şi care, poate face trista esperienţă de a sui la cărma ţârei elementele turbulente şi revoluţionare ce trebuesc tot-dauna bine păzite de poliţie pentru liniscea şi fericirea popoarelor. Ilaritatea publicului nostru este, pot zice, continuă, căci ce alta pot produce dările de seamă ale Adu-nârel actuale. Jurnalul d-voastrâ numeşte faptele ce se petrec In dealul Mitropoliei, „naivitâţT radicale*, dar această politeţă a .Timpului* nu le ia adevăratul lor caracter. Am auzit oameni serioşi susţinând cu tărie, câ dacă ţara noastră ar fi luat şeapte miniştrii de la întâmplare, dintre persoane care In viaţa lor nu s’a ocupat cu politica şi dacă drept Adunare s'ar fi convocat oameni simpli de tot, ce n'aă cugetat nici o dată asupra legilor unei ţâri, Încă bunul simţ natural i-ar fi îm-pedicat de a comite atâtea nerozii necrezute cum le comit zilnic acel de faţă. Să ilustrez cu esemplul u-nel iniei fapte care a trecut cam nebăgată In seamă, adevărul aces tel afirmări: In legea pentru organisarea tea- nmn UKaaju, TEATRUL ROMAN II. Intre aceste ae iveşte in Bacar.ştt an '»m abacar, au actor necunoscut, un cu-trierfttor, care ’şî dă numele de .ârtiat romfcn,' I. D. Ione8ca D-uu I. D loneacu şi-a luat lecţiile iu şcoala lut Milîo; In aceeaşi vreme şi-a însuşit inşi ş( banal simţ practic al d-Iaî I Mcaly. Era vorba sS joace ; dar’ pentrn a putea joca noma! de cât tre!)uia sâ tră-iascî. Acum d, | jj Ionesen e cam dnr dul.d, cam bine hrănit, atunci era insă mai a ţmţar. In ,flr?it cu>ar[i| eni cS pn blicul un voia sâ ,je Stai! i?i ?'"« tiuerul actor. — Dac* na vil ta la mine, m* dnc eQ la tine. Pe baaa acestui principi» pr*ctic, I. D loneacu s’a poreclit .artist cântâreţ,' şi, devenit un ventnrS-ţarS. Plecând din «o-mânia, a apncat’o da la Braşov, apoi a străbătut ca pgcutul prin Ardeal, ţara Dn-guresscă ş Banstn. Arta cântăreaţă a d-lu. I. D. lonescu un era scumpă şi prjn Qr. mare gusea cumpărători. Prin oraşe, oraşele, sate şi chiur sătuleţe precupeţul artistic făcea treabă, earu oamenii il pomenesc şi ’l vor pomeni, căci iepertoriul era sănătos şi zănios : Burbu Lăutarul, Herşcu Boccegiu, Von Kiilikenberg, Păndarul Cerşetor, Ciobanul romăi), Cocoana Kiriţa şi alte de asemenea, tot lucruri potrivite cu gustul lui nenea Stan şi nenea Brâu. -Dar' I. D. lonescu e uu ora cutezător. Una ca nna ; artist roman de artist roraâa, pleacă la Viena şi găseşte muşterr, pleacă 1* Pesta şi găseşte muşterii. Văzând apoi, în Vieuu nemţească şi in Pesta ungurească se p0t Qftrnenî pentru comedia română, d. 1. D. Ionesen tot ca om cutezător, n a întors in România spre a pipăi pulsul naţianeî, căutândn-şî şi aici oameni ... D*r, - şi tocmai aici se vede omul practic, artistul cântăreţ începe cu pre-cnpeţiu 1» Galaţi, unde Bunt mal puţiul romani şi mjînnî apoi ititrR *m Bucureşti... Mare ocol a făcut spre a intra U ,Union Silise. * Da, tocmai pe vremea, când teatrul cel mare devenise deopotrivă cu birtul, un birt din aproprierea acestui teatru degenerează şi devine teatru. M’aşî rămuşi, că d. I. D. lonescu a fost o dată psalt, alt-fel nu i-ar fi pntut plesni prin cap să înceapă adu reprezentaţii prin birturi. Ca psalt s’a încredinţat, că oamenii un vin Ia biserică; ca actor s'a încredinţat că nn merg Ia teatru : nu romane» de cât că umbla bucuros la birt şi prin urmare, aici i-ft căutat. Dar' cu ce fel de marfă ! ? fără îudouială cu marfă de birt. D-nu I. D. lonescu a fost adus cu sine repertoriul , cu care făcuse treabă prin Ardeal, ţara Ungurească şi Banat, adăugând la el fără mături le1, pe care Ie adunase priu Vieua şi Pesta. Romane» dar ca publicul sa işl aleagă bucăţile, care se potriveşte cu gustul luî, căci d. I. D. loue-scu a dovedit, că o gata să facă şi pe dracul şi pe popa — fla dorinţa generală.* Ast-fel sunt nedrepţi aceia, care osândesc pe d. I. D. lonescu pentru »şansonetele* şi ,artiştii* ori ,artistele,* ou care işl petrecea publicul. D-nu lonescu da marfa, de care se simţea trebuinţă, j In toată vremea cutrierăriî sale prin ţâri străine a fost un »»rtist romăn ;* întorcând ii-se însă in Romani», a dovedit că işl cunoaşte ţara, deschizând nn *CalTe-Chantant* nn românesc, ci ^internaţional* Şi va parea parndocs, dar1 este adevărat că I, D. lonescu numai prin activitatea sa internaţionala a putut să 'şl împlinească misiunea naţională. De mult ancă şi aproape în tot annl Be dafl in Bucureşti representaţiunî ger-oiaue. Chiar atunci, când 1. D. lonescu sosise la Bucureşti, în Sala Bosel se dnd representaţiunî germane. Afară de aceasta prin deosebite birturi ori cafenele ,VoIks-săngerii* vienesl ori peştani îşi făceau treburile. Pentru a putea dar reuşi, d. I. D. lonescu trebuia să redice stindardul in-ternuţioualităţii. Se îndoia, că cu românii va putea de o cam-dată să facă treabă ; priu urmare se adresa la străinii din Români» şi ca deosebire din Buc arc şti. Numnî de cât atunci, când a sosit la BucurescI, d. I. D. lonescu s’a prezentat in o societate de cea mal întinsă interna-ţioualitnte. Ernfl doi inşi; un romun şi nn chinez, artistul lonescu şi artistul Az-Iz. Era peste putinţa, ca această alcStuiala stranie sil nji fi produs in Bucnreştî o bucăţică din impresia pe care o produseseră iu mine acrobaţii italieni. Să vedem frate!— ce poznă o mal fi şi asta!— nn român şi uu chinez,— nn s’a n ai pomenit în Bucureşti.— işl vor fi zis bucureşteniî, şi fiind că marfa nu era scumpă, uu puţini, eraă care Be hotărât! *să facă o îucercare !» Prea bine ! — Ionesen făcea pe Cncdua Kiriţa, Az-Iz înghiţea săbii; lonescu făcea pe Von Kalikemberg, iară Az-Iz mânca foc. Şi In mea ! ?... Lumea a găsit că e frumoasa comedia aceasta şi s’a dne, b’h dns la birt, unde era deprinsă a merge. *Uu franc», numai un franc Dumineca; iară in zilele de lucru einci-zecl de bani, «numai cincl-zecî de bani,! Teatrul cel mare ? — moft!— Teatral cel mic!?— panglică! — Sala Bossel !?— secaturi!— Bravo lonescu ! Mulţumită incnragiăru de care a avut onoare» a se bncura din partea onor. public al capitalei, d-1 I. D. Iouescu pleacă la Viena spre a angsja ne cei mai distinşi artişti şi pe cele mal renumite artiste şi spre a compune o trupă, care să poată mulţumi in toate privinţele gustul onor. public, sperând a se bucura şi in viitor de bine-voitoarea înenragiare cu care a fost onorat până acnm,. Drum— drum! — Cim-dadratta-bum ! Trapa se compune. Frăulein cutare de la Orfeul din Viena, mademoiselle cutare de la Paris, Sir cutare şi Misa cutare de la Palatul do Cristal din Londra, d-nul artist cutare şi domnişoara artistă cutare. triilul naţional s'a votat o dirtposi ţie. «lupa care un autor respins de comitetul teatrul sub cuvt'nt cit piesa Iul nu i'ste conform regiilelor este. tice, ponte apela la Curtea de Apel kntra hotitrilref comitetului. Iutii I judeciltorir de la Curte instituI In corp filosofic şi critic pentru J judeca valoarea esteticii a unei scrieri! SA ne InfitţişAin lucrul in practicA: l)-nn] X, vine cu ro dram A In f) acte şi Inversări la Comitet; acesta pAseşte cA nu sunt consecuente caracterele. cA situaţiunile dramatice sunt rfu alese, cA versurile sunt rele. sad poate chiar cA punerea in scenA este prea prea şi prea costisitoare şi refusA de a representa drama. Autorul supPrat, eumpSrA o hArtie timbru. plAteşte taxa, tocmeşte un advocat şi face apel la Curte. Advocatul pledeazA la termen şi aratA cA sunt bine conduse caracterele şi cA dupA repulele proso-diel, versurile sunt bune, — neapA-rat cAd a fost plAtit ca sA vor-beascA aşa. de şi cAscase de i-se desfAcuse fAlcile eftnd citise acasA drama respinsA: procurorul ia conduşii şi urmeazA ca Curtea sA se pronunţe. Aceasta se retrage şi dupA deliberare, hotArAşte in numele M. S. Domnitorului. cA drama este bună. Din dat.A autorul investeşte tragedia lui cu formula executorie : Înaintea actului se vor citi ; „Noi... din „mila lui Dumnezeu etc; şi dupA ac-„tul al ă-lea: dâm putere şi ordonAiu „agenţilor administrativi sA execu-„te etc. EatA portArelul cu drama la sub-subţidrA sotnAnd pe director şi pe ip-torl ca in trei ijile libere sA joace piesa pe teatru. cAcI In castil contrar... in caşul contrar ceî poate sA scoată In vlnzare decorurile şi zestrea teatrului. — Dar dacA este diverginţă de opiniunl intre judecători? Curtea trebue atunci să se com-plecteze in cinci şi sA mal asculte incă odată pe advocat, pe procuror, pe autor, şi in sfărşit «iacă Curtea respinge apelul, de sigur că autorul are drept de recurs în Casaţie, poate pentru motivul cA interpretarea actului de către Curtea de Apel a schimbat însăşi natura acestui act. a luat adică drept comedie saă farsă, aceea ce autorul crede că este o tragedie, fapt prevăzut de art. 37, alin. 5 din legea Curţii de Casaţie. CasAndu-se hoiârărea, altă Curta1 de Apel are să se pronunţe, prin urmare procedura se repetează pănă vine apoi la judecata Casaţiei In secţii unite. Dar dacă piesa jucată prin ordinul justiţiei ca una ce a fost găsită conf. regulelor estetice e şuerată de public — cum rămAne cu prestigiul justiţiei? Aş putea merge departe făcend de-ducţiunl, dacă ridic.ulu unei asemenea legi ar sări in ochi din cale afară. 1d tot caşul de acum înainte trebue să înfiinţăm la facultăţile noastre de drept şi un curs obligator de estetică, căci altmintrelea cum s’ar putea pronnnţa juriştii noştril asupra regulelor acestei ştiinţe neprevăzută in paragrafele codicelor civile şi penale? La facultatea din chiar insnşT directorul I. D. loneacu ese-cuta un program variat şi cu totul nod. In toate zilele represen taţi uni extraordinare. In curd-id debutul ronumiteT artiste disliusujuî artist orî singurel trupe de cutare şi cutare. . . In sfârşit, lucrul merge strnna. I). Ionescu nu cunoaşte de cât o uineură lege: dacă voiştî să trăieşti şi să faci treabă, caută de iţi mulţumeşte nmş-şteriî. I'le Sud din ncest principii! bâcâ-nenc, merc*a îşî schimbă nmrft»; unul vine, nitul se ilucf; când vin, toţi sunt distinşi şi reuurniţi; când se duc, nn sunt de cât nişte secături. Dacă un artist orî o nr-tisti» se bncuru de aplaude, se bucură şi de consideraţia directorului şi de francul de In intmre şi de nngagiament Întins; îndată insa, ce publicul zice ‘moft,, ‘fleac», orî secături, d. Ionescu aiînnţâ, că în curând va fi debutul entărnî saQ cotăreT, în sfârşit — ee-va ne mat v?zut in ncest oraş. Dar tonte acestea ar fi remus zadarnice, daca practicul director ar fi uitat ca n fost început cu precupeţi* şi oă iu conierciul român precupeţin este marca naţionalităţii. De onre-ce nu era cu putinţa, ca sii umble de !a casa la casă cu marfa sa, s’u mulţumit a o purta de la birt Ia birt. Buemescl d. A. Bnscol ar putea o-eupa ou sueces aceastft catedrA. iar ia cea din Iaşi foarte eotupetint Inii pare a fi d. Petru Suciţi care. fiind tot-d'odată, şi jikI—cAt'>r la Curte ar pune in practică teoriile propuse de dAnsiil pe catedră eu talentul, a-dăncimea şi docenţa sa cnnoscinţA. B. B. DIN AFARA. Rusia. „Fmndetnblatt* din Viena publică următoarele amănunte privitoare la armata dela sundra. care vorbe.se. despre demobilisare, in faţă cu nonele întăriri, ce mereu primeşte armata dela sud, nu in-tămpină deoăt snrisurî. Noul corp din districtul Vilna vn sosi în cnrend aici. A ti sosit pănă acum la Kievv patru regimeu-e de infanterie pe linia Mmsk-Bachmatsch, eară mâne vor trece pe aici două rigimente de infanterie, bateriile ş; statul major. întregul corp va trebui să fie In curs de 10 zile la locul destinaţiunel sale. Transporturile din Bol oaia rus^scă au încetat. Sunt două zile, deeând mereti se transportă tunuri de cel mal mare calibru dela Brest. IWnft acum nti trecut pe aici trei sute de piese, dintre care 1G0 vor fi transportate le Bender. Be linin Moscva-Kursk peste câte-va z le se vor începe noi transporturi de trupe. Directorul Bartin-sky a fost încunosciinţat. că în săp-tărnâna viitoare va trebui să transporte 40.000 oameni la Zitomir. Be lângă toate acestea, transporturile de muniţiunl şi de proviant se urmează neîncetat, ast-fel încât « greti a crede că Rusia ar intenţiona să desarmeze. Din contra se vorbeşte, că încă în zilele acestea trupele vor primi ordinul de u pleca spre Brut. Iaca de demult o parte însemnată a armatei e aşezată în apropiarea Brutului. Acum reservele ati plecat din Hotin lvremeneţ. şi Bodolsk spre miază zi. Brin aceasta armata dela sud s'a sporit la 300 000 oameni, cu o re-s°rvă de 120,000 aşezată cu vr’o 30 — 40 poştif mal iu lăuntrul Rutier. Dar acest corp nu va fi întrebuinţat ca reservă, ci numai decât după ce prin noile trupe se va fi sporit la 200.000, va intra în linia de operaţiune. Pentru aceasta se cere Insă un timp de două luni şi ast-fel e greu de crezut, că Rusia va intra in acţiune mal nainte de Mar.- Despre Generalul Ignat.ieff nu se mal aude nimic, în special nu am primit ştiri dacă mal este în Viena ori dacă a plecat la Berlin. De asemenea lipsesc ort-ce ştiri privitoare la negoţiârile dela Lon Ira. Atâta ştim, că unele dintre zia- Când a vS/.ut că Ia 4Union, treaba merge bine, a mai deschis o filiala la ‘Zipser, şi alta Ia Macii.,. Ast-fel juca de odată în treî locuri. La noua ceasuri Cucoana Kiriţa orî d. Von Kalikenberg se presenta la Zipser; U zece publicul do la Iacik se bucura de aceasta onoare; iară Ia 11, d. Io-nesen era pe scena de la ‘Union,, anunţând pe cea-1'altâ zi o representaţiune, un program variat,— preţurile cele obicinuite. In urma I. D. Ioneseu joacă Iu sala marelui Hotel Dacia, şi daca ar fi şiiut că Ia Obor, ori la Tirchikştl poate să facă treabă, numai de cât ar fi grăbit a’şî alcătui baratca. Cu acest chip 1. D. Iouescti devine un nume cunoscut, d. I. D. Ionescu un artist îutr’adevăr distins şi lumea începe a se deprinde cu nişte plăceri, la ea re imu nana iute nu prea mult se gândea. Dar multă vreme nu putea să meargă tot ast-fel. Carul incepu a scârţii ; marfa precupeţuluî începu a se învecîii; repertoriul începu a se toci. Daca a început cu chinezul Az-lz, d. I, D. loneecu nn putea să urmeze de cât cu d. Pantnzi Chica. Numai de cât la ‘Iacik, d-l Bantuzi Chica a luat direcţia noului aşezământ, căutând să atragă publicul prin productele rf*le din Viena, intre care „Deutsche Zeitung* şi „N. Fr. Pr.“ il întâmpină cu nişte cuvinte oare sunt imu mult deeăt lipsă de bună cuviinţă iară altele între care „Fremdem-b];ttt“ ,c:u cea mal pronunţată răceală.* Austro Ungaria Sosind Ia Viena, Generalul Ignatielf chiar In ziua so-şirei sale, a conferit in două ronduri cu Corniţele Andrasy, adecă o-datâ. că Corniţele Amlrassy, a venit să'l vază, iar altă daţi) că el s’a dus să vază j>e corniţele Audrassy Intre aceia, care a dat visită Generalului Ignatiefî’ este şi d. Agent diplomatic al României dela Viena. Din întâmplare însă. d. Bălă cea nu s’a pre-sentat la o vreme, când Generalul Ignatielf nu era /icnsâ. In cercurile diplomatice din Viena se asigură, că Corniţele Andrassy este hotârlt a declara lui Ignatiefî* că Austro-Ungaria nu se poate an gagia să observe o neutralitate necondiţionată, ci îşi reservă dreptul de a intra în acţiune, când resbelul ar intra intr’o faşă care ar periclita interesele Austro-Ungariel Se înţelege. — aşa se zice : dar mâne ori pol mâne vom şti mal positiv. Imperiul Otoman. După ştirile din urmă Delegaţii muntenegreni ati întrerupt negoţiările şi sunt gata «să 9e întoarcă acasă. Nereuşind nego-ţiârilfc Poarta a început din noti şi cu o energie extra-orninară pregătirile. „Wli. Z.“ vorbind despre atitudinea Muntenegrulul. zice următoarele : Fără îndoială scopul Rusie; este a face din Muntenegru un centru de operaţie în care să adune toate elementele mal rfisboinice de pe peninsula balcanică şi a ataca pe Tuacia din dos. Ea a sacrificat Serbia parte pentru că Austro-Un-garia o cerea aceasta dela dfcnsa, parte pentru că este mal mult expusă decât Muntenegrul scutit de stâncile nestrăbătute. După ce delegaţii Muntenegrulul se vor întoarce la Cetinge. numai decât vom vedea adunânJu-se Bulgarii, Herţ^govinenil, Bosniacii şi SSrbiI împregiurul principelui Ni-chita, căci nimic nu poate obliga pe sârbi de a nu reîncepe lupta sub o nouă firmă. Şi e probabil, că de o ca ni-dată Rusia nici nu va intra in luptă, ci va aştepta să vază re-sultitele acestei a treia faşă din crisa orientală. Dacă ar fi. de ce ne temem, ca Muntenegru! si «ajungă la soarta Serbiei, atunci Rusia va intra însăşi în acţiune. Aceste aprecieri par cu atât mai probabile, cu cât din altă parte se asigură că Turcia, prev&zGnd aceasta a şi început a concentra puteri inul mari in apropiarea Muntenegrulul. In Constnntinopol situaţia devine tot mal critică; populaţiunea este agitată; softalele şi chiar unii dintre deputaţii iuti influenţi cer revocarea lui Midliat Başa. pale pe care d. Iouescu le presenta mulţime! adunate. Aceasta direcţie culmiiieazîl şi se sfârşeşte îu ‘AI cuvântul,, care umple de câte-va ori sala Circului. De aici înainte d. I. D. Ionescu începe a Be fuduli şi de pe o zi pe alia devine tot mai durduliii : îşi fiice de lucru pe la Bala B.issel, refusâ angagiamentul, ce i se oferă la teatrul cel mure, face escursinnl pîn provincie, şi în afârşit intra la Walhula. Urmenzâ o fnsS cn totul noua : Finetta, Frou-Fron,— Rode-R >de,—Haile-hadaidi — Gott-wie-talentvoll— Funelli-Fauelli ! — Intr’o zi d. prefect Bulaceann anunţa pe nrti«tul I D. Ionescu, ca nu il mal permite a da representnţiunl. D-l Puntim (îhica e revoltat, grăbeşte la Prefecturii şi apeleazâ la libertăţile înscrise in Con-stit uţiune. I)-le Chica!— H re^punde prefectul,— nici nu e vorba de ,constituţiuuo,, ci de ‘proetîtnţiune,. (Va urma). *Ti>npn/9 din Bucur maci IncB a îaat notiţa despre manuscriptul descoperit de d. profesor Silnşî iu mnseul din Chiţii!. InsS a uitat sK spâni», cil acea descoperire n*« n n un ciut publicului j>enlrii prima oara prin foaia noithtrn.— Luam uceastfi notiţa din ‘Familia, diu Pesta, pr*>pter nmiorem glo-riani. senatul Şedinţa de Meretirl, 10 Martie 1877. Breşedinţa d-luî M- Cogăluiceanu, Vicepreşedinte. {Şedinţa se deschide la ora 1 şi un «fert după amiadl. D. Vrice-Preşedinte arata ca la ordinea 4ilei este continuarea disenţiune» asupra interpelârel d-lnî Apostoleanu, fiind insâ de mare urg-mţâ a «e vota câte-va legi financiare, d-sa propune a se vota nmî ân-teifl ncpste legi si opoi a se continua cu discuţi unea iuterpelfireT. Senatul adoptând, se procede la votarea acestor legi, (cele depuse de către d. Prim ministru in şedinţa de erl) şi le adopta filra discuţiune. Intre aceste legi se voteaza şi o pensiune vîngeri de 400 lei pe luna d-luî Ce-sar Bolliac. Trecendu-se apoi la ordinea dileî, abu-pra interpelare! d-luî Apostoleanu, iea cuvântul principele Diinitrîe Ghica şi susţine in parto puuctele desvoîtute îu şedinţa de erl de către d-nu interpelator. D. Apostoleann aducând nouî argumente îu cestiutie, termiua depuuând următoarea moţiune. ,Situaţiunea financiara şi ecouomică fiind ,ajunsS sub ministerul actual a fi espuaa Ia cele maî grave pericole. ,Considerând ca tot creditul public este .Rdrnncinat ca guvernul actnal, na numuî >n’a Bciut face nimic Bpre a'l îndrepta, ,dnrâ prin procedările sâle s’a mărit 1 ipsa ,generala, nesiguranţa şi temerea pentru »viitor. ,Câ nici încasarea veniturilor Statului »nu se mal efectuez», nici plata datorie-,lor publice nu se maî face regulat şi cu ,reducerile şi ecconomiele ce se promit se ,neutraliseazâ priu alte cheltuelî nesocotite saă iuo))ortune. ,Ca ast-fel fiind şi valoarea titlurilor .asnpra statului se micşorează in mod in-»gi-ijitor, nici lefile, nici pensiunile, nici ,alte cheltuelî indispensabile nu se maî »pot pluti la timp. »Avend în vedere câ atât eqnilibrarea ,ce se pretinde că s'a adus in budgete de-,vine o enigmă, că ameliorările ce se in->voacă că s’aă adus in legea financiară nu sunt de Ioc menite a uşura soarta con-tribuţiunilor şi că totul coutribne spre a ,agrasa vis.i fiinanciaru şi a gena econo-»mia interioară. ,Pe de alta parte discreditul uostra in .străinătate se vede că cresce in aceiaşi .proporţie cu crisa interioară şi ast-fel a-,cest minister modificat de atâtea ori cu .compunerea şi firma sa din Aprilie tre-»cnt, a făcut prin aceste modificări a se ,mari acest discredit nşa iu cât bh nu .poată realisa nici un fel de împrumut, »cu toate condiţiunile cele grele ce era ,autonsat a primi şi ruaî ales pentru a .contracta împrumutul de 42 inii ioane .pentru terminarea liniei drumului de fer tP.oescî-Predeal,conform unei convenţiunî .internaţionale precum şi pentru iudepli-.nirea altor obligaţiuni tot atât de ur-»gen te. .Considerând că în faţa unei situ iţinnî .atât de grave, guvernul arată o iudi-.ferinţă din cele nmî nepăsăto;ire, preocu-»pâudu-se mal mult de interesele restritise .ale partidul sale, mergând până a emite .teoria că în materia de creări de resurse .pentru noul cheltueU Senatal u’ur avea .nici o competinţă. .Dacă pe liugu aceasta trista situaţiune .economică, se va adăogi că guvernul a ne-,socotit drepturile şi demnitate» bisericei .Iipsind’o de strictul necesar şi suprimând .chiar preoţii de regiment, lovind ast-fid ,basn chiar morală a unei armate. ,Că în ultimele alegeri parţiale b*a pro-»bnt in fapt că îusiă-şi libertatea alegerî-,lor nu maî esistă căci prin ingerinţa şi .influenta administraţi unei care lucra prin .Comitetele electornle s'a văzut aplicarea .reală a sitemuiuî candidaturilor oficiale. jlngrijire-u totor Românilor devine din ,ce îu ce mal serioasă şi maî fuudata, şi Senatul, ‘Vârând că sesiunea sea estraordinarS «este aproape de a se termin , datoria sa ‘de corp indepindinte care a f.>st gonera-‘torul guvernului din Aprilie şi spre a e-‘vita cn nenorocirile interioare să uu ‘crească şi ca să nu se ivească şi alte pe-‘ricole, discredit, complicări buH umilinţe ‘esterio .rfl şi nmî mart, datoria s* ryP0-‘tăm, este de a nu «e despărţi )»iînă a nu ‘proclama aceste adevăruri înaintea ţârei ‘şi piuă a nu declara că nu poate avea ‘încredere în ministerul d-luî I. Brătiiiuu.* B. Sfinţitul Mitropolitul Moldovei. Am cerut cuvântul peutru a atinge un singur punct din interpolarea d-luî Apostolennu, panelul acela unde ne zice cu drept cn-veut că relîginnea noantru e«te nesocotită. Cred şi el! că se hduc prea serioase atacuri religiuneî, cacî «ni vgzut geriindu-se prin jurnale do către persoane influente, de care guvernul «re CHiioscinţa, tnnite calomnii contra religiuneî, şi pe cari puterea esecntivH nu a sciut să Ie reapingă. Nu viti kh fac ni mulul încritniaare despre hceasta, d-lor «Senatori *ml fac na maî o datorie către ţara mei. Am zis că dacă ar fi fost o cestiune personală nu aş fi luat cuvântul; dacă cele ce s’aQ scria prin jurnale nr fi fost provenite de la nn particular nş fi tăcut; însă cele ce kMH scris provine de ia o persoană oficialii, de la ud repreHontante al Camerei deputaţilor.— Ni a a zis iusi ce vg jngrigiaţl? căci chiar u* J^cta şi filosofica Germauie sânt iu parlament ţieste 22 Bocialiştî ? Eu însă ine îngrijesc, cacî văz o simptom» de boală care tinde să cnngrenisească societatea şi sn corumpa simţul moral ui poporulai. A-pol acesta est*? progresul U cftre tiudem noi? aceasta este salvarea naţiunel la care toţi ne gândim? Dară ce est»! această sectă socială? Este oare o societate recunoscută de vre uu stat ? D ică ar fi aşa eă nu uş ^ice nimic după cum nu zic şi de cele alte secte eşite din tulpina lor. din ortodoxia. Auz în toate ocasiunile apelâudu-3e la virtutea şi gloria at ămoşilor noştri!; ne-aă lăsat'o în mounmentele lor, în institutele lor dL* pietate şi de filantropie; aceasta era religiunea. Şi tot de odată aceste monumente iie-aă păstrat şi limba şi naţionalitatea noastră. Revii! la cestinnea care a preocupat pe toţi domnii senatori, pe toţi bunii creştini.. Aceştia au protestat şi ai! despreţ uit pe aceia cari au scris contra re/iginnei uoa-stre. EQ uu ara de cât să le adresez binecuvântările mele. Cât peutru persoana care a Bcris asemenea lucruri, nu niS preocup. Noî clerul nu snntem pentru ca să aruncăm anateme, ci să respândim binecuvântări. Pentru acel ce greşesc suntem datori sa ne rugam de mântuirea sufletelor lor, şi deplÎQgâudu-le starea de rătăcire, să lucrăm peutru a ’î vedea pe toţi îndreptaţi, şi religiunea părinţilor noştri! sal vata. Domnulă Vice Preşedinte. Permiteţimî să pune o chestiune de naţionalitate înaintea chestiunef de regulament. Socotesc că nici snnt espresiunea majorităţei n-cestuî Senatîî prin urmare in nnmele vă esprini cât de nmlt ara fost. atinşi de cuvintele prea sfint. Mitropolit şi cred că religiunea părinţilor noştriî va fi afară din discuţinuile noastre de partid. Si pe cât timp noî vom sci a respecta această re-ligiune, ea va fi şi a urmaşilor noştriî. D. Deşliâ. Discursul înalt. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, rnî-a adus aminte ou fapt petrecut în timpul lai Hangianliu. Atunci Episcopul de Argeş Iosif, vezând greutăţile ţerel iu case sacerdotale a venit tocmai în palat la Bucnreştî. D. Grăjdănescu. D.i Iaşi» pe Hangiarliu Ia o parte. D. V. Preşedinte. Eă nu pot să opresc cuvântul nici nnuî domn Senator. D. Deşliu. Hangiarliu fiind grec’şi iubea ţara, cu tonte astea a primit pe Episcop care i-a spus că ţara nu maî poate să sufere grelele sarcine ce apăsa asupra lui, şi dacă Măria Sa voesce să *i meargă bine să nu mai spore iscă dările, şi M iri i sa vrea voesc să-î meargă bine, să nu mai sporească dările şi Marin Si a trebuit să asculte aceste cuviute. Vă spun dar ca nu interpelarea de astăzi nu aduce căderea cabinetului actual ci cuvintele Prea Sfin-tnluî Mitropolită cari ne aQ niişeată pe toţi până la lacrimi. Pentru moţiunea de blam iusu ce s’a propus, oQ o voi combate din toate poterile mele şi pe cât ’mT **a fi posibil. D-lor, am avut Cu răgi ui a combate 5 anî de zile guvernul d-luT Catargi. Presa rotimuă m’u biue cuvântat. Ed insă nu m’ant întins până acolo îu cât să zic: ministerul să caza gi un altul tui i ia locul ; nici odată nu am propus o asemenea moţiune. Astăzi de când a venit la putere ministerul actual, urmăresc Uptnle sale ; rând văz că face bine votez ca majoritatea d-voustră şi le susţin. De câte ori am văzut contrariul, le am combătut şi le voi combate. Eucă misiunea mea care ara avnt'o şi o voi avea. Acum ce se întâmplă: D. Apostoleanu desvolU interpelarea D-sule; observ insă că D-ta uu ne aduce ca coiisidernnte pentru votul de blam, de cât toate observaţi o nile pe cari le am fii*, cut ei! guveruului în decursul acestei sesiuni. R-sa dar se încarcă cu materialul confecţionat de miue şl vine a vă da ca conclusinne votul de blam. Apoi eO care am cunoBcnt nmî întâii! răni, pentru ce nn am propus votul de blam ? Oredeaţî că’ml era frică şi fugeam de luptă ? TIMPUL L3 un fug de lupta, cuci aceasta e ele- I sit naţiunea regulata la 1871 când s’n fumul m«Q. — Dîscnţinmiu de bpW-en-.1 că partea financiara a fost numai ca prolog pentru un discurs care avea cu □ 1 o altă ţintă, ţinta de a ataca In toii gavernul actaal. Din acest prolog, itte neînsemnat, sa nii-se permită a o », am ajuns a discuta toate cestinnile Uoare ale ţârei, ba până a atinge chiar Lţinnea provocând ast-fd justa mânie c erulnî nostru. Dar sa vedem msi in cart sunt aceste eeatiunî snlevate de Vpostoleanu şi in ce consta ele ? D-sa a găsit pe d. ministrn niaî intâifl i^reşală pentru că nu a realisat î nipru -ntnl de 42,0i)O,rt00 ; de sigur, d-sa după im a declarat'o erî vorbesce asupra ches-uneî fiuanciare, în necnnoscinţă de chush. 1-se imputa guvernului pentru ce nn uu s’a realiştii tmpramutgl ? Şi ert răsad pentru ce nu W f^cut guvernai d-\ Catargi care a propu* şi atunci când r» se găsea cn totul lu alte coodiţiunî? | ce nn s’a făcut acest împrumut ? Iaca »e este răspunsul : pentru că nu B'n predat mijloacele de acoperire ale lui. • ine apoi chestiunea echilibrului r, în acest Senat este de-a apăra atacurile ce se aduo nst-fel ţereî, iară nn de a face oposiţie guvernul u», de acea voia propune o moţiune mult mal dulce de cât a d-lnî Apostoleanu şi care eşte cea următoare , ^Senatul, ascultând adevărurile ce s’afl zis cu ocasia interpe’âreîd-lnT Apostoleanu şi iu speranţă că guvernul va lua act, trece la ordinea -ilel.» D. n.inistru de finante ^ Nu voi osteni pe onor. Senat cu multe cuvinte petrn că «unt sigur că aceste cuvinte nu vor schimb: dwciBinnea ce’şl-a format'o deja. (Vorbeşte mal întâitl despre preoţii regimei\telur şi arată motivele pentru care aii fost supri maţi.) S’a zis asemenea şi s’a abusat dos pre o Bcri»oure a nnnî v. preşedinte a Camerei. Dacă această scrisoare ar fi fost facil ta înainte de a ge alege v. ]i reşedinţe d>»so, s ar putea imputa că şi Camora care l’a ales este tot de credinţele d-sa!e reli giortfe. A cens ta însă nn r’,* petrecut ast fel, şi nşea nu cred ţa Csmer» să He res. ponsabilă de credinţele acelui domn. Ş pe lungă acestea, eu nici nn npoşl ingriji aşsa mult de aceşti inimici al hUericul lasă*! rh sh lupte cu religiunea, pentr» că -CAHsta o intărosce, şi io tet-d'mna biserica a eşit învingătoare dîn aceste lupte. Nn pntem dară răspunde de cât că orl-ce răO îşi are binele sâd. Apoi acestea snnt rocaltatele libertăţel şî sunt nberaţiunt,- dacă sunt ahernţiuuî. E mal bine cum a zis I\ 3. S. Mitropolitul Moldovei, ca in Ioc de n persecuta pe aceşti rătăciţi, să căutăm in ni bine a'l aduce la cunoştitiţ; şi să’I tragem in partea noastră. Aceasta pe lângă că esto un fiipt religios »r fi şi politic. P. S. Mitropolitul Moidov**! a venit în mijlocul nostru ca o npariţinne, şi sciţi cu câta^religiositate ’l-a ni ascultat. Napolen nl III-lea în loc .le a perst'cnta pe inimicii scî politici, tot-d'auna căuta mijloace a'l atrage îu fu v nurca pu. A şea, ca să luăm un «srmplu , cu tonte inju-riele ce Tiers a scris şi a zis contra sa, Napoleon nl IINea când a plecat armatele in Crimea, a vorbit poporului re-coniimdâiidii’I a se lua după nvistirile a-custul mare istoric popular. In uită ocssinne n lucrat tot ast-fel cu d. Olivier. D. Olivier îl combăt'-u alături cu d. Tmrs, făceud parte din vestita opo-siţiune de 5. Cu toate asta Napaleon a întrebuinţat atâta politică şi atâta curtenire... îmj>ârătensa Engenia a tners până acolo iu cât să’I facă curte, aşa că în Cele din nrmă l’a (acut a eşi din oposiţiune şi rst-fel a reuşit... (murmure). O voce : A reuşit, ziceţi, d-le ministru ? D. ministru de finance. Nn a reuşit pentru binele ţereî, dară a reuşit în favoarea dinastiei. Să lăsăm dară pe aceşti inimici sa’şi îndeplinească misiunea lor, căci el nu vor face de cât a iu tari şi mal bine credinţa şi religiunea noastră. Venind la ces-tiunea financiară, d-sa zice ca nn a putut găsi alte mijloace pentru a crea resurse. Era nnmuî ace! mijloc, de a vinde proprietăţile Statului ; dara ca să limpezim cu totul situaţiuuea. ar fi trebuit să le vindem pe toate. Şi aceasta este un 'răspuns acelora cari pretind că suntem bogaţi. Da, suntem, mal avem aceste moşi! pe cari le putem vinde; dară a doua zi după ce le vom vinde, vom deveni nisce proletari. (D. ministrn mai atinge, în scurt, şi cele alte puncte ale interpelărel şi revenind a-sopra moţiunilor propuse combate pe aceea a Principelui Dimitrie Ghiga.) Vă rog dacă n’uveţl confienţă în guvernul nostru, trebue s’o spnneţl curat şi limpede, pentru ca să o 9cie şi ţara, s’o scie şi tronul, şi să nu ne lăsaţi la putere pentru ca să ne hărţuiţi în fie-care zi. .Să nu nmblaţl dură cu mesurî pe juraetaU. Moţiunea d-lul Ghica nu limpezesc© de loc situaţitinen ; guvernai o privesce şi pe acoastu tot ca moţiuue de blam. Se pune la vot moţiunea d-ltiî Apostoleanu şi se respinge cu voturi 28 contra 17 din 15 votanţi. Se pune la vot moţiunea Principelui D. Ghica, şi se respinge asemenea cu 28 votări contra 1G, din 44 votanţi. Şedinţa este ridicată la 7 şi un sfert p. m. CAMERA ŞtJinf'i tfe Atereurl Ifi Martin 1877. Şedinţa se deschide Ia orele 1 şi trei fertnri p. m. snb preşedinţii d-!ul A. Tî-rinchiu, fiind preaenţi 7G d-nl deputaţi. Se îndeplineşte formalităţile ordinare. D. Goga îşi desvoltâ interpelarea anunţată d-luî ministru al Lucrărilor publice, privinţa venitului de jumătate la sută al porturilor, in privinţa cheltuelilor ce ’ail făcut cu construcţinnea clieiulnî şi a analalnî din portul Giurgiu. S’nîi cheltuit sanie colosale şi antreprenorul Kucă-rennu nu ’şl-a terminat lucrarea la termenul fixat prin contract; d. Epureanu a prelungit termenul; proectul elaborat de d-sa uu s’a votat, peutrn că d-aa a t-şit din Minister, iar (L Sturzn Pa retras. H«-snraCndu-so rongă, că guvernul să ica măsuri şi sa nu lase Ginrgiul mult timp faşă port D. prim ministru riL'pniide că lucrurile snut îutr’adevgr nşn cum le-a ©spus d-nn Gogii insa guvernul este in imposibilitate astăzi a face să se înainteze lucrările, până ce proiectul care a trecut prin toate sec ţi nn ile. nu va fi votat de Cameră. D. Epureanu arată oă primăria de Ginr gin a avut o sumă itfSciunată ud nuntă din liferite taxe, iusă cum s’a adunat uşa s’a delapidat — mal multe milioane — şi Giurgial a râmns fără port, fura canal, ca şi făr5 chriil, care a fost făcut pe uscat, ca nieăerl în lume. Cât despre contract, apoi este (ca toate) pliu de dispo-si ţii contrare scopului. Acest contract să se aducă înaintea Adnnărui precum şi pro icctul, care e Btudiat iar nu retras de cutie d-nn Stnrd/a. O voce. Să Re înscrie la ordinea zilei Altă voce, Ca facem cu moţiunile? D preşedinte. E*te înscris Ia ordinea zilei, insă Adunarea să decidă rând să iu iu desbatere. Voci. mâne! mâne! D. ministru cultelor. Moţiunile numai pot avea loc, iar astăzi nu se poate in terverti ordine i zilei fiind începută des baterea asupra altei legi importante. D. preşedinte; V£ rog ocupnţi-vS locurile ! D. Barileunu : Legile bugetare înainte da toate ! Se pune In vot şi se respinge urgenţa pentru proectul privitor la portal din Giurgiu. D. 0. A. Rosetti propane ca sâmbătă Adunarea să se ocnpe cu raportai comi-misinuii de punere îa acusare a foştilor miniştrii, care cestiune se poate termina Iu 2 ore. D. P. Grădişteanu un crede că toată ziua, iar nn douS ore, va fi snficientă pentru desbaterea unei cestiunî atât de grave. D. C. A. Rosetti: LuaţI-o astă-zî în des-batore ! D. P. Grădişteanu ; Astă-zî ! O voce: Mâne! D. P. Grădişteanu: Mâne fie! D. ministru cultelor arată că e imposibil a se lua in des batere acel raport înainte de Sâmbătă, de 6re ce sunt legi bugetare nevotate. O voce; Vom lacra şi Duminecă ! D. ministru cultelor crede că Adunarea va lucra şi Duminecă şi în cas de trebuinţă guvernul va mal prelungi sesiunea cn 2—3 zile. Incidentul se închide. Se continuă desbaterea proectuluî pentru patenta de 5 la suta asupra retribuţiilor impiegaţilor. Se pane la vot amendamentul care cere ca toţi amploiaţii statului, şi oficeriî, să fie sapuşî la patenta. D. P. Grădişteanu şi d. Barileanu : majoritate ! s’a primit ! D. preşedinte face con trap robă. Voci; snnt numai patru contra! D. preşedinte: Nu snnt destnl declar! Voci; Cum se poate? majoritatea a fost pentru amendament. Se procede la vot prin bile şi &e adoptă amend. cn 40 bile pentru 19 contra, (5 abţineri). Art. 2, preecrie ca 5 la suta să se perceapă numai din lefurile de o Sntă lei II sus. D. P. Cernutescn propuuejca un Ioc de tina sută, să se pnnă donă sute lei, căci sunt mulţi funcţionari sSrac! şi cu fanri-ie, dela cari se reţine deja destul 15 la sută. D. P. Ghicn cere deasemenea a nu se mal împovăra clasa săraca. Discnţinnea se închide. Ameudamentele puse la vot se resping, primindn-se art. din proect. Art. 3. D. ministrn al cultelor cere a se înlocui cuvântul de patentă* prin cuvântul de >taxă.* D- P. Grădişteanu combate cererea, a-rătutid că cuventnl ^patentă* se află deja în corpul art. 1, votat de Adunare. Discuţinnea se închide. Art. 3, 4, 5, 6, şi 7 se primesc după proect. D. V. Mau iu propuue şi susţine an a-mendameut, ca această lege să aibă valoare numai uu an de zile. Zice ca legea presantă este inică, confusă, şi dacă se fac «icrificu atât de enorme, apoî aceasta să nu fie decât pentra un na. Voci. S’a votat, numai criticaţi legea ! Se pune la vot şî se respinge amandn-mentut. Gnvernul neaderând la toate amauda-mentele, votarea în total se amână pentru 17 ale cnrenteî. D. Dimancea propnne a se lua in des-h;itere de urgenţă raportul in privinţa pe-t iţi unit arendaşilor. D. Petre Grădişteanu este contra urgenţei până uu se va tipări şi studia de toţi. Se decide ca raportul sn Re imprime. D- Raportor Cirabătescu dă lectură raportului privitor la budgetul Eforiei spitalelor St. Spiridon din Iaşi. D. P. Grădişteinu. S.1 rq constate daca mal snntem in numâr ! VocT. Suntem. D. preşedinte. Bacă vî duceţi afară n’o să mal fim îu nmnâr ! D. P- Giădişteniiu. Mâ duc la loc să vorbesc In crstiuno de regulament. D. Maiiiu. Mergi prea departe, d-le Grădiştene î D. P. Grădişteanu. Nu merg, ci staîl pe loc. D- Mani ti. Lasă-ne in pnee ! D. P. Grădişteanu. Lua pe toţi in pace, dar şi pe mine aa mă lăsaţi a’nn esercita dreptul ce’niî acordă regulamentul, adică de n întreba dacă snntem în număr, ceea ce biuroul este dator a constata. D. V. Urechiă întreabă dacă ospiciul pentrn infirmi de la Galata s’a suprimat. D. Raportor răspunde că na a’a desfiinţat. Proectul se votează fără altă discuţie. Sc continuă desbaterea legii timbrala!, de Ia art. 19, şi să votează, ca pnţine modificări, până la art. 25, «and ne mal fiind Adnnarea în nnmăr, şedinţa se ridică, la orele 5 şi jumătate seara. SCffl SOSITE CD FOSTA DIN URMA Yieoa, 26 Martie. Generalul Ignatie/T a primit de la St.-Petersbnrg ordinal de a cere de la Corniţele Andrassy declaraţiunl positive relativ !n atitudinea, ce Austro-Ungaria va observa in cas de resbel; din partea Cabinetaliiî din Berlin are asigurări positive, despre care face cabinetului din Vîena, comunicare nutnnî sperând, că şi acesta va adera a ele. Astăzi Ignatie/T şi Andrassy vor Conferi din nou. Precum ni se comunică, guvernnî României a declarat cabinetului Unsese, că pe liniile române nn va putea transporta mal mult decât 3490 oameni pe zi. In urma a-cestel declaraţiunl guvernul rusesc a ordonat să se adune personal şi material de transport la graniţele României. DEPEijl TELEGRAFICE Serviciul privat al TIMPULUI. Agenda Havas Berlin 29 Martie. Generalul Ignatieff a avut erî după amiază o conferinţă de mal mult de o oră cn principele Bismarck. Generalul a plecat spre seară la St. Pe-tersbarg. CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEFISE Bucmresei, 16 Marti« Z£77. VALOAREA Csrat# OfTirlU Prsel» iun Oblitţ. Rurale . 10% 1864 --- 88 87»/» • » la sorti _ --- --- Impr. Oppenhcim 8% 18^6 --- --- --- Oblig. Domeoiale 8% 1871 --- 80 79:;.'/r 9 > e^ite la sorţi --- --- 97 9 Crerlit fonc Rur, 7<>/0 --- 73 13AJV» , Credit fonc. Urban --- ftS --- Impr. Mun. Cap. 80% 1875 --- 7S --- Pensii (300) dobândi fr. 10 --- 118 --- AcţilC^ilefer.rom. 5% 1863 --- --- --- » prior iţiţi 6% 1868 --- --- --- Dacia 0*i* de Assijf. Act. (fr. »/0 1811 250 263 __ Romania C-l« de Assig. A.cL (fr. 200) 8o/0 1873 50 50 .Mandate........ --- --- Impr. Municipale fr. 20 --- --- \ct. financiare Romine8% --- --- --- Ciile ferate Ottomane Act (fr. 400) 8% __ __ Renta Rom ini...... --- --- --- CUPOANE Oblig. Rurale p. Octomb a. c. --- --- » Oomemale .... --- _ 97 » Fonciare rurale . . --- --- • Comunale .... --- --- --- DtVISE Pari».......... _ 9925 9925 Maraeille........ --- _ --- Ifr i.-’ es........ --- --- --- An?*». s .... ... --- .--- --- L"»i Ir-» ......... --- 25 25 tn;cil..... --- --- 11 am burg........ --- --- Arn«|er l ....... ---. _ --- Vlewa ......... --- Berlin......... 112 Lt|>era......... --- --- ICs^*Hlpl........ l.! 1 4 Ou-IUIMI...... _ ■ --- Aatlwnu .\ .«tr. .... - --- --- --- Ac>0 0. Aftfint....... - --- CURSUL YIKNKI 28 Martie (st. n.) 1877. Metalice......... . 03 95 Naţ'ouule........ 05 Reuta in aur ...... . . 78 --- Lose.......... . 109 80 Acţiunile bănceî . . . . 817 --- 30 London ......... . . 122 50 Obligaţiuni rurale ungaro . . . 74 25 » temeşvar . . . 72 25 % transilvane . . . . 70 80 Argint în mărfuri .... . . 109 50 Ducatul........ 74 Napoleonul...... . . . 9 1 1 Marc 100....... 20 CI R.SUL UE BERLIN 28 Martie (st. n.) 1877. Acţiunile cailor ferate române . 12 75 Obligaţiunile române 0 *V0 . . . 50 10 Priorităţile căilor fer. rom. 8° 0 . 55 --- împrumutul Oppenheim . . . 8(1 --- Napoleonul......... 16 25 Viena, termen Rcurt..... 165 50 » > luu«..... 161 40 Linii,\IIIA K. tiHAEV'E Comp. Piaţa Teatrului ETAT ECONOMIQUE ET FINANCIER >!♦* la Rouiq&dÂp d'aprtH Ies document» officiels LOC .-COL. 1. ALEXANDRI Pr^ul 2 Lei n. TIMPUL NUMAI MARELE MADASIN M BAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI în Palatul „l)acia“ (colţul Mogoşdiei şi Lipscani) sub firma SERVICIU PROMPT. im k n ESTE IN TOT-D’A-UNA BINE ASSORTAT. PRECIURI MODERATE. Le vojaîro au tour du Monde PK PIAfX CONSTANTIN-VODĂ Vis-ă-vis de Circ, lângă Casa de Depunere Mare Panoramă. SALONUL DE’ STEREOSCOPE in uuire du un BAZAR DE C\DOURI Intrarea 50 bani. Pentru viaite numerose rogft CA HOL JOH. LIFKA. PLANTE de FRAGI Sunt de venijnre in colecţiuuî din cele mal fruuiose specii francese, ft uctul mare, ^natul admirabil. Culturii lor a reuşit f6rte bine în grădinile D-Iul Georgie C. Phil»-pescu. Mhî puţin de 50 plante du se vinde. Pentru provincii , dnpe trămit«rea cost loî, se espedi»?.M prin poştă. A se adresa sab-semnatului Jean Vermeulen Grădinarul D-lul G. C. Philippeaeo, Strada Dio-ninie No. 42. De închiriat, £Saj? K Academii No. 20, doritorii ro vor adresa Calea Mogoşoiel No. 101. Dp înr»Liriţ>t Pe "no1 ori Ulii iUL/11 li Ici mulţi nnî, Casele diu Strada Scauuilor No 33 avend peste tot şease încăperi una bucătărie, două juruiţi, osebit grajd, şopron, puţ în curte. A Re adresa la proprietarul lor D. Ştefan StefaneRcn, în caucelarin Antreprizei Impozitului spirtbselor (Hotel Hillel). De vendut, I)lecBra „„„ lundart şi o pereche de cai. A se adresa la administraţiunea tjiarulul » Timpul*. 527-8. M^Q-JA.siisrcri_I SF, AFLA IR CALEA M0G0SI0EI N“ 20. VIS-A-VIS DURÂND HOTEL DE BULEVARD CASA GRECEANO prii societate in \m pentrn dozarea de olanda si AlMtarl in liciidatinne aduce la cunoscinţa onor. el comitent! câ tole filialele aflătdre In România trebue să fie desfăcule irevocabil până la Pascl. Acăstâ circonstnnţa pe de o parte, şi cuntul extraordinar de inare al aurului, ne pun In posiţiune de a putea reduce încă CU mult presurile deja forte eft.ine. spre a da o probii fie-cilr. ia de eftiDătatea la rare pbnS acuma n'a ajuns lncâ nimenea. O concurenţii, vină ea de oricare parte, este dar illisorie căci in Bucuresel n’a esistat încă pănS acuma o desfacere aşa de adevăraţii şl serldsil. Spre dovada mal mare a celor cjise de mal sus să se observe preţurile curente reduse şl notate mal jos. şi mal beneficiăm şi la cumpărări de 50 franci 3 °/o la cele de 100 franci 5°/o şi la ce e de 200 franci 10 °/o. Representantul Societâţei fabrice! de Olandă şi Albituri. Preţul curent dupe scăijămentul de 45°|0 cu preţul flcsat. Batiste a */* duzină înainte acarn Batiste de copil a.....fr. 1 45 fr. 1 — » » Olandă de Rumburg . » 6 — » 3 50 Batiste englesescl, fine .... » 10 — , 5 50 » englea. cu bord. col. tivite » 4 25 , 2 25 Prosdpe şl Şervete a */. duzină Prosope de aţă curată , , damasc . . . Şervete de masă .... > , damasc . . . . > > engles fr. 8 50 fr. 13 , 8 - , 11 25 , 17 - , 50 25 50 Feţe de mese a 1 bucată Pentru 6 persâne albă de aţă , fr. 6 50 fr. > , , , , damasc > 10 — , » 12 > , , , > 20 , , 12 , , qual. I., ) 33 , 3 50 l 50 10 50 18 — Pâmjărie 36 de coţi Pântjă de casă fr. 38 fr. M 50 36 » » » copil » 40 --- . 22 --- 45 Olandă de mnnte , 55 --- . 30 --- 50 > » , , Sileaia , 60 --- , 33 --- 58 » P Pântjă de Olandă » 90 , 50 --- 60 > > , , Belgia , 110 --- , 60 60 9 , , Rnmb. , 170 --- , 90 --- 1 Bucată p. 7 cercâfnrî 3 coţi lat , 72 . 41 --- 1 9 9 , de Bumb. , 90 --- , 50 --- 1 Rufe de Dame ! Cămaşe de Şiffon cu şnur . . . . fr. 5 50 fr. 3 > ■ 9 , broderie . . , 6 25 , 3 50 » » > > Entredeux . > 8 --- , 4 50 fr .. înainte fr. CSmaşe de Olanda cu br. de mină ,13 — , , , , , Entredeux , 15 — , , , , de bat. fârte fine , 24 — , CamistSue cu cercuieţe.............. 4 50 , > cu broderie............... 5 50 , , de luxe cn broderie . . , 13 - , PaDtaldne cu cerculeţe...............5 — , , , broderie............. 6 25 , > de Piquet................, 7 — , Fuste de costume.................. 8 — , , CLI Şlep.................,12 — , , , broderie..............,15 — , > , . şi cn Şlep .... 30 , Rufe pentru Cavaleri Cămaşe de Şiffon ..............fr. 6 50 fr. ■ y y spulată • ■ ■ . } 8 — g • , Olanda colorată . . . » 11 — , » » Cretton franţuzesc . , 8 — » » cu broderie.» 10 — » > cu piept şi manşete de olanda » 11 — > > de Olanda f6rte fina ...» 19 — » Pantal6ne de Olanda............» 6 50 » » » Rum burg fine.., 9 — , lllverso Şorţuri de copil..............fr. 2 ■/. Duzină Gulere de Dame . . , 7 V.2 . , Bărbaţi ...» 5 V« , Peptnri brodate . . , 15 V, , Ciorapi de Dame . . , 28 *. , , , bărbaţi. , , 17 1 Bucată Flanele.................. 4 6 , de Barba p. copii . . , 5 acum 7 — 8 — 12 — 2 50 3 — 7 — 2 75 3 50 3 50 4 50 6 50 8 — 12 — 50 50 25 50 50 75 fr. 50 , 75 . 1 50 4 — 3 — 8 — 15 — 9 — 2 — 3 — Calităţile mal bune se găsesc asemenea cu preţurile cele mal convenabile. Din causa .conului inaintaf.p vinii cu Preţuri şl mai reduse: Piquet, Şaluri, flanele, ciorapi de aţă, plapăme, Albituri pentru dame de piqui, şi mal ales cil remarcat Batiste fine cu broderii, Garnituri pentru dame, Cracate pentru scalari fi dame, Batiste-Ctairc ji batiste cu dantele, şi in fine cfUe-ve sule cupon, din remlşiţeie de Olanda cu 60 c/o rabar. Rafturile şi tdle uneltele afiAtdre acuma in maxaaie, sunt eftin de vOnŞare. Magaainul ie aQA Calea Mogoşol No. 20, vis-â-rit de Graml Hotel du Boulevard, casa Qreceanu. ANUX'TU IMPORTANT CEL MAI MARE SI MAI RENUMIT MAGASIN de XITC-A.IuT-A-lVtXKrTE pentru BARBATI. DAME SI COPII ■ub firma de SAL. WEISERMAN HU -A_ VULTUR Strada Carol I No. 0. (Curtea veche vis-h-vm de farmacia Riasd5rfer) A se f«‘ri d o altă firmă imitata la Vuitor şi a nota bine la No. 6. A se feri d o alţi. firmA imitată. la Vultiir Şi a nota bine la No 6. Aii sosit pentru sesonul de pnm4-v<*r& şi vdră încălţăminte de Bărbiţl In t<5re formele (fason anglaiB şi brîtanique), ele Dame (faton nmerican, Nord-pol şi Mrxico) şi de Copil (in faadnele cele mai noul.) Aceste mărfuri fiind efectuate din cele mal renumite fu brice din Europa şi sub-semnatul este în atare da concura cu nrl*cî ne in aee»tă branchl (vln^nd cu preţuri mal reduse de căt ori unde» face plecata «a invilaţiune rueănd p<* onor. p. t. public şi Înalta nobilime d’al încuraja cn nu-merdsele sisite şi a d-lor clientelă. Cu t6tă stima. Sal. Weiserman. A eşit de Rub tipar: Bl ANCA CAPELLO aei! VIRTUTEA FEMEEI O serie con versaţi va in care să dart la lamina mal multe scene intime asupra evenimentelor din Italia. Dc ventjare la librăria loaniţirt A C-ie strada Lipscani. Vinuri negre, roşii şi ulbcs vechl şi noul in butoe, de ven. ne, dare |u B|,b-seninatul, Strad» Cos-111,1, No. 5. — Se recomandă iu apecial vinul negru rechin de cea mnî bună qua- litatc. iog,-3. A. Manolescu. De închiriat, î‘rz bine mobilate intr’o posiţinne forte favorabila, împreună cu vervjcifi. Doritorii se pot adresa ori la Tipografia Thiel A Weiss, ori la acea casă Strada Ştirbei-Vodă No. 55. De închiriat, l"„:rrS de sus, casa Sterindi, intrarea Ronetti, Mueâ Ciflmegiu. Doritorii să se adreseze la coproprietarul C. Capelleanu, Regia tutunurilor. m\m i’E\Ti{[ mi EDUCAŢIUNE şi INSTRUCŢIUNE SOLIDĂ pentru BAEŢI, de către un pedagog diplomat, cu titlu academic. Limbile Lntină, Engle«ă , Krancesă, Italiană, Romănă şi Ebraică. Mnsică. A se adresa poate restante Bub De L. la Laube^ast lângă Dretda. 5'iO—3. De închiriat, 1 Gb«oc* tor £*»*)• din dosul lui Socec vis-ă-vis de Hotel de Franţa, avend 8 camere, douS cuhni/, sufragerie, pivniţă, magaaie de lemne, grajd!, şopron, o odaie de servitori, grădini cu don? boite, cnrte pavaţii , doritori fie vor adresa, chiar in casa, Ia D-na Elena Con-Rtandinidis. 516— 4. făcând Stndit tu ron. bon tdministrdlor, practice in termen de 20 anii în agricultură, doreace a se angaja ca administrator la veri-un proprietar de moşii. Doritori! bine-voiască a se adresa la Tipografia Thit. A Weiss. WALLER & HARTMANN BUCURESCI & GALAŢI RECOMANDA DOMNILOR AGRICULTORI PENTRU SESONUL VIITOR CU PRECIURI SClŞUTE Batoade de Porumb 9 TXÎ.A.JSTSI’OXIT-A.BILE de cea mal perfectă şi solidă construcţie din Fabrica D-lor CLAÎTOB A SHOTTLEWBBTH PRECUM ŞI 9^‘Piueuiii'*^ DUPĂ RENI MITUL SISTEM HOHENHEIMi CEL MAZ MARE MAGASIN UE HAINE CONFECŢIONATE şi DE ARTICOLE DE MODA .A LA BELI.E JARDINIERE" «I O S B F G II (J W B A F HI 20 Colţnl Bulevardului şi Stradel Mogoşbieî, Casele Qrec^nu 20 ESPOSITIUNEA DE HAIJNTE Invit pe Onor, Public fiă bine-voiastă a visita magasinul raert, unde va găsi o Esposiţiuue de haino confecţionate cum na fost încă îu BucuresfiL Pl ftname. m* V O S T UNK2 C O M P li K T E RE0ING0TS Şl JAQ JETE CU GILETCELE LOR PARDESIURI IN D VERSE FASOANE din «tofele cele mai moderne ale besonulul de faţă, şi croite dupe jurnalele cele mei noue. Preţurile sunt espuse în Oaîantarele Migasiel pe Strada Mogoş6ieî şi Bulevardului şi b6 pote convinge orî-cine că nm renms fidel deviaeî acestui nmgasin : CONSUM 3ME _A_ R E SX PEETI TJ" Xî, I F O-A !R T E MOD EU A X E. .A LA BELLE JARDINIERE*, 2n Colţul Bulevardului şi Sirudei Muguşoiei, Casele Grecenn 2'\ TiimuruHa ThirI & Wc ÎS» l*a la f.ul '>