Nr. 61. MERCCRl 16 MARTIE. ANUL II. - 1877. ABON AMENTELE Ui TOATA HO MANIA: Pe »n......................L. d. 48 Pe 6 luni..................* * ** t?t 8 lan)..................... IN STBAlNATATf: Pe an ..................... * • 80 INSEKI1UN1 SI KiCLAMi: Linia <\e 80 litere p^tit. pa^oa IV, 80 bani. I’» pa fina III, M baal, pe papn» II, J lei noi Beolame 3 Lei sol linia. Un numfir In Capitali 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCIUJ. BIUROUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI : PALATUL ,DAOIA.« ^A^TSTTTlSr CITJKI 8e t)rim»«c in «tr&in&tate: La D-nil IIaa*en-•Uin & Voglcr in Vienna, VValfiechţmot 10. A. OpţicUk in Vienna, Stub^nbaatei 3 ; Rudolf Moate In Vienna , SeileratAtte 2; Vinctfi* Hrdtcka m Vienna, TeiofalUtrawe l?f Philipp L& in Vienna, E*ehenl)achKo«« ll , 1+ Imhq d Comp. In Peşta f Ilara*-iMffite-Bullur A Comp. in Paria. Scrisori nefrancate nu M prime ac. Articolele nepuhlicmte ■« vor arde. Un numir In Districte 16 bani. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privat al .TIMPULUI.* (Agenţia Htvu). Londra 26 Martie aeara. „Camera Comunelor*. D. Bright speră; dl d. Northcote, cancelarul Echiqni®fa^î, va da mâne esplicaţiunî asupra stării actuale a cestibnel Orientalul, spre a calma neliniscea spiritului pnblic mnî 'uaiute de vacanţele pactelor. Vi am, 26 Martie. Generalul Itfuatiflff' ▼» 8 priimit mâine e ImpSrat. Dansai va fi invitat a prânzi a Curte; va pleca spol imediat la Peters-burg pe dramul Berlinului. Astăzi geueralul a prânzit la corniţele Andrassy. Berlin 20 Martie. IrapSratnl uu a priimit, cum s’a anau-ci»t demisia d-lul Stosch, şeful amiralită-jî. Afacerea a luat o eoluţiune, care a ►rmis d-luî Stosch de a’şl relua funcţiu-ie. BUCURESCI^ MARTIE Sesiunea CorpurilorA Legiuitoare i'a mal prelungit până la 20 Martie, va din a dar cel uiult Încă 5 zile. .Românul* cere de la Cameră,, ca In aceste zile sa hot&rasc& asupra raportului Comitetului de acu.are a fontilor miniştri, sA escluda pe cel ce vor 6 de esclus şi sA triweaţâ pe cel-alţl înaintea Curţii de Casaţie. Cu pArere de râA insă trebue sA punem, cA din parte-ne nu credem a sinceritatea acestei cerinţe a .Ro-■ Inului,* ci din contrA stAruiin tn prevederea, rA şi depunerea celor 3 volume din raport nu va Înainta hestia, cA In aceastA sesiune a Carierei nil se va lua nici o hotArAre ţi cA radicalii se vor mulţumi cu citarea de scandaluri şi calomnii, î.\râ a se gAndi la o grabni A justiţie. Cine cunoasce influenţa ce are a-«upra Camerei de astAzI d. C A Ro-şet.ti, prezidentul el şi tot-o-datA redactorul .Romanului*, a putut ve dea din chiar momentul depunerii raportului, unde ţinteşte şi acea-rt.A nouA faaA a procedurel demagogice. Deputaţii mal moderaţi bA cerut urgenţa asupra raportului; radicalii cari sunt sub autoritatea pre zidentulul lor, aA respins urgenţa, sub pre te est cA sA se mal aştepte iun volum. De aci conchidem, cA intenţia radicalilor este de a mai lungi tragicomedia cAt vor putea, şi CA insistenţa .RomAnuluI* de a o vedea terminată, a fost numai o paradă ms cuvinte. AceastA manoperă nedemnă de un partid onest nu se face numai cu miniştrii acusaţl, ea s'a întrebuinţat §i se Întrebuinţează şi In contra foş Itilor prefecţi daţi In judecată. - Şi acolo regimul ’şl-a bătut joc sie justiţie. Se acusă fostul prefect de BuzâA 3. Iacovache, ţi ge trimete înaintea juraţilor, după ce fusese ţinut căt-v mp In arest. I se imputase atătea telicte ce se ziceau a fi fost comise :i judeţul săU se striga pe toate tmurile, cA judeţenii an rămas in ignaţl In contra lui, In cit lumea a aştepta, ca el, lacovachi, să ceară trămutarea procesului la altă cir umscripţie a Curţii cu Juraţi şi .ţ oute a Întârzia cercetarea causel contra. D. lacovachi a cerut cu stăruinţă, să fie judecat In chiar districtul săU, declarând prin aceasta din capul locului aşa numita indignare a judeţenilor, de calomnie. Insft regimul a avut teamă dejude|ul pretins indignat tn contra d-lul Iaco-vaehi, şi procurorul general a fost acela, care a cerut strămutarea procesului la RucurescI pentru .legitimă suspiciune.* S'a strămutat procesul la Bucu-rescl. Acum d. lacovachi a cerut cu stăruinţă să fie cel puţin judecat oăt mal lugrabă. Se înfăţişează la o sesiune : Procurorul general cere a-ru&narea, pentru că nu i-i venit toţi martorii. Procesul se amănă. Se Înfăţişează la a doua sesiune. Procurorul cere aruănnrea pentru ne-lndeplinire de forme. Procesul seamănă iarăşi. Şi ast-fel marele criminal Iaco-vachi, care tot cere a fi judecat, se află trimis la un al patrulea termin şi nu ştie Încă, dacă şi când .marele patriot* Opran va susţinea In fine n'-usarea In contra sa. Acelaşi lucru se lntlmplă cu fostul prefect de Putna, d. Xicolaide. Şi el se trimete Înaintea Juraţilor, dnpă ce fusese ţinut In arest. I se icuputaA şi lui atătea crime şi delicte, ce se ziceaU a fi fost comise In districtul BăU. şi se striga pe toate tonurile, că judeţenii aA remas indignaţi In contra lui, In căt lumea arăşl se aştepta, ca el, Nieolaidc, să ceară strămutarea la altă Curte cu Juraţi. Dar şi aici s'a întâmplat tocmai din contră. D. Nicolaide a cerut cu stăruinţă, să fie judecat In chiar districtul săU, declnr«sJ d-sa prin aceasta aşa numita indignaţie judeţenilor de calomnie. In9ă şi aici regimul a avut teamă de judeţul pretins indignat In contra d-lul Nicolaide şi iarăşi procurorul general a fost acela, care a cerut strămutarea procesului pentru .legimă uspiciune.* S'a strămutat procesul la Galaţi. Acum ii. Nicolaide a cerut cu stăruinţă, să fie cel puţin judecat căt mal lngrabă. Se Infăţişază la o sesiune. Procurorul general cere amă narea. Procesul se amănă. Se înfăţişează la a doua sesiune. Procurorul general earâşl cere amânarea şi procesul iarăşi se amână In fine la 16 Martie este un noA termin de înfăţişare. Nu ştim, dacă regimul va isbuti şi acum a 'şl bate joc de justiţie. Un resultat l'a avut Insă această nepomenită întârziere a dreptăţii procesele d-lor lacovachi şi Nicolaide sunt judecate de opinia publică înainte chiar de a se fi pronunţat ver dictul juraţilor, şi sentinţa este o sentinţă de condamnare In contra celor ce şI-aA făcut un simplu joc de capriciu din formele juridice ş din onoarea cetăţenilor. NOOA LE&E COMUNAU i Sunt acum trel-spre-zece ani, de când s’aA reorganisat In România inscituţiunile comunale. După usul . , adoptat din nenorocire la noi, de a a e. ar sa Întâmplat tocmai din I lua legi străine, de a le traduce mal mult saA mal puţin bine, de ale trece cu iuţeala vaporului prin corpurile legiuitoare şi de a le împlânta In ţară, s’a urmat şi cu legea din Aprilie 1861. Vre-o cftte-va persoane se adună In cabinet, iaA drept model legea Belgiei, se combină o lege, care nu ţine cornpt nici de tradiţiunile vechi ale ţârei, nici de obiceiurile locale, nici de starea noastră de instrucţiune şi de moralitate, ba nici chiar de limba noastră, şi se decretează o lege comunală nouă. Ne mulţumim şi aci cu cuviute deşarte şi ne măgulim cu idea că avem o lege ea In o ţară Înaintată, fără a ne întreba de este saA nu aplicabilă. Efectul acestei procedări nu putea să lntărzie a se produce. Tratând locuitorii de la ţară pe acelaşi picior cu locuitorii urbani, modelând administraţiunea unei comune rurale după acelaş calâp ca şi administraţiunea oraşelor mari, precum BucurescI, Iaşi, Craiova unde aflăm centre de civilisaţiune, cu acelea a oraşelor mici precum Roşi-de-Vede, Târgu-Frumos, dăm comunelor rurale o administraţuine mal presus de forţele intelectuale şi morale ale locuitorilor, iar celor urbane punem o pedicâ zadarnică la desvoltarea lor. Dând representanţilor comunelor oare-care atribuţiunl politice, privitoare la Stat, Introducem In ele un slrabure de luptă Intre Stat şi comună. care nu poate fi priincioasâ nici uneia nici altuia, şi transformăm eonsiliele comunale In repre-sentanţl si partidelor politice, aflătoare la cârma Statului, care dirijează administraţiunea comunei nu după cerinţele comunei, ci după interesul partidului, sub protecţiunea căruia nA fost alese. Intinzănd fără discernământ dreptul de alegere la cât se poate de mulţi locuitori, eonsiliele comunale nu mal represintâ adevărata espresiune a comunei, ci espresiunea unei mulţimi inconsciente, adese ori râA conduse. Reducând durata fiiuţol consilie-lor comunale, perpetuăm luptele Intre conducătorii acestei mulţimi pentru a lua locul unit altora, lipsim comuna de o stabilitate In adminis-traţiune, care singură numai o poate apăra de cheltuell nefructuoase. Declasând pe administratorii comunali, dând acest drept celui d’ân-tftiA venit, ales fără scirea lui Dumnezeu şi a oamenilor, Întreţinem ambiţiunile nelegitime, deşteptăm invidia, desvoltâm nemoralitatea. Când ne-am Încredinţat, după trecere de unul saA doi ani, că ara dotat ţara cu o lege greşită, care n'a făcut alt-ceva de cât a spori volumele legislaţiunel noastre, apoi In loc de a pune mâna spre alndrepta ce s’a dovedit râA, ne adunăm iarăşi In cabinet, elaborăm o lege nouă şi o aruncăm In ţară, ameţind din noA pe bieţii locuitori cu noul disposiţiuni ideologiste şi cu noul cuvinte neînţelese pentru dânşii. Mal adâogaţl la aceasta şi obligaţiunea ce'şl crede dată fle-care partid, când vine la putere, de a fasona din talpă In crâstâ tot codul nostru legiuitor după un ideal de fericire a poporului Român cum şi l’a închipuit. Ast- fel am avut o lege comunală albă, acum e vorba să ni-se dea o lege comunală roşiâ. Dacă o vrea Dumnezeu, poate să avem şi o lege comunală centro-dreaptâ (saA naţionalo- conservatoaro - liberalo -de mocratică) şi altă dată o lege comunale centro-9tângă (saA uniro-de- mocratico........) Cine a urmat istoria celor petrecute In cel 13 ani din urină, trebue să recunoască că sistemul Românilor legislatori de a tot ţese pânza Ptnelopel, nu aduce nici un bine ţârer La 1866 ne-am dat o Constitu-ţiune. Eacâ un punt de plecare fix Aceasta prescrie punerea In artno nie a legilor cu spiritul el. înţelegem dar că la 1874 să 9e pună mâna şi pe legea comunală din 1864 şi să i-so aducă orl-cnre prefaceri spre a dcscentralisa administraţiunea co munalâ şi a asigura independinţa comunală. Nn am acuma critica legea din 1874 şi este de prisos a e 9amina dacă legea din 1874 precum se esprimă raportorul el din 1874 conţine o absopţiune ascunsă de către Stat a descentralisărel administrative comunale, saA dacă face din o comună nedependentâ o autoritate vârstnică Înfrânată. Ceea ce pot Insă susţine cu temeiu este că cel puţin legea din 1874 In ceea ce privesce comunele urbane nu s’a abătut de la legea din 1864 decât numai pentru a corecta unele disposiţiuni dovedite prin practică că nu sunt bune şi pentru a o pune In armonie cu constituţiunea, In ceea ce privesce censul electoral. Partidul radical venit la putere, Începe Îndată a striga în contra le-gel comunale şi cere o lege nouă, dar pentru ce şi In al cărui folos se feresce de a ne-o spune. Cu precipitare se votează In 1876 revenirea pentru comunele rurale In legea din 1874, pe când se putea prea bine Înlătura numai greşitele cir-conscripţiunl şi delegaţiunile Introduse In legea din 1874, şi se aduce o perturbaţiuna generală, care a avut cele mal triste efecte mal cu 9eamâ pentru finanţele Statului, cau-sând o parte simţitoare din rămăşiţele de 50 milioane de contribu-ţiunl nelncnsate. In comerâ se cere continuă o lege comunală nouă. In sfârşit ni-9e presintă legea nouă. Am căutat să mă domireBC din espunerea de motive a ministrului care lnsoţesce această lege despre motivele nouel schimbări, şi să văz dacă cel puţin acum s'a lucrat o lege comunală adaptată ţârei noastre. Laconismul acestei espuuerl nu m’a putut lumina, nici măcar nerăbdarea cu care se pretinde că se aşteaptă această lege. nu este motivată. Espunerea de motive ne spune numai că dănsa este elaborată de o comisiune de oameni eminenţi şi cu curoscinţe practice şi teoretice. O fi. Noi Insă nefiini obicinuiţi a crede pe cuvânt, cănd mal cu seamă nu ni-se indică nici mâctir numele acestor oameni, am căutat a vedea, dacă elaboratul D-nealor justifică calificaţiunea ce li-se dă. Mărturisim că am rămas uimiţi când am văzut ce aA produs acel oameni cu cunosclnţe practice. Avem In mâna noastră un proiect care amestecă din noA comunele ru-ralo cu cele urbane, care se preocupă mal cu seamă de partea electorală a legel comunale, şi care In ceea ce privesce administraţiunea comunală stabileBce un ruagiu complicat, confus şi neapropiat cu moravurile noastre la care mal putem adăoga şi o redaţiune neromflneaseâ. Din norocire noul proiect se presintă la finele sesiunel. Avem convicţiunea, In toate caşurile speranţa că nu se va vota acum, ci va rămânea reservat sesiunel de iarnă. A9t-fel România va mal fi privată pentru câte-va luni de bunul ce or-ganisaţiunea radicală voesce să reverse asupra el. Tănă atunci diseuţiunea va aduce lumină asupra acestui proiect de □ oua lege comunală. 'Ml propun, d-le Redactor, a participa şi eA la această discuţiune şi tn mânerile viitoare 'ml voiA permite a vă transmite şi eA reflexiunile mele asupra punctelor principale do acest proiect de lege. E. u. STUDII POLITICE PUBLICUL SI OAMENII DE PARTID. II. Inimicul politic cu şi TrSşmuşnl de r£&~ boiQ ţine neclintiţi ochii nanpra mişcărilor ce faci, ca din orî-ce erore nă poată trage no avantagiO. Şi greşelele, Iu politică, cu «ciinţfl, nai! fără uciinţa, nunt acelea cele mai grave, cari se fio in detrimentul binelui general, căci cu acestea te isbesce mai tare şi în paitea cea mal vulnerabilă partida contrariă. Partidele insă, de şi afirmate iu fiS-care zi prin gazet«, n’avead, cum am zis, o realite vădită. Ele, precum obsera Macaulay, §unt uişce adevărate institnţiunl Intr’un stat, cari, ca şi religinuile, afl trecutul lor, principiele lor caracterisce, martiri lor, apostoli lor, prozeliţi lor con vinşî şi decişi. De unde era ii «ă fiă toate acestea la noi? După cnm foarte bine demonstră unul din colaboratorii »Tim-pnlnl,* bărbat cu multă esperieaţft şi eru-diţiune politică. C&ţî-va oameni, în adevăr mari, cari &e arătară de la regeneraţiune incoa, fură nisce neobosiţi luptători ai cansel progresului, a luminării poporului — şi pentra aceasta naţiunea le va rămânea iu veci recunoscătoare — dar aceşti corifei aî mişcării literare şi politice, printre cari se amestecară fără deosebire nume din toate «tratele aociale, nu fură şi capi de partida, căci el nn răuşiră a ISsa tradiţiunl politice de principiurî cari aă se încorporeze cu viaţa istorică şi socială a naţiunii, fără de care nu e posibilă esistenţa partidelor. Românii, de pe la jumătatea acestui secol, avură o singură şi serioasă luptă de susţinut, lupta pentra propria lor esia-tenţă şi pentru afirmarea lor ca naţiune şi ca stat. Această preocnpaţione fn de ajuns ca eă absoarbă toată activitatea şi totă inteligenţa oamenilor noştri de alita, ast-fel ca să nu mal rgmâiă mult loc deschis pentru lupta internă a principielor politice, şi principiurile acestea nu le crează gustul, ci nevoia şi păsnl cel mal mare era In tot-d’auna de afară. N’am avut nici loc, nici timp, nici motive ca sa ne constituim iu partide. Pur şi simplu, ara fost fascinaţi. Cel mal abili înşela lumea cu vorbe sunătoare; alţi, care vedeail lucrurile cu un ochia mal positiv, câutafl să le arate goliciunea declaraţiunilor şi noi ne făcurăm iluaiunea că diseuţiunea şi cearta ziarelor ero, ca în alte părţi, manifestaţiu-nea fidelă a vieţeî partidelor, a naţiunii în alte cuviute. Stilul şi tonul era de alt-mintrea bine ţinut. Ca simpli spectatori, înşelaţi de mecanica sferilor ascunse, noi rgmfcneam tn nepricepere asupra realităţii sitnaţiunilorr aceasta constituia o problemă refractară pentru reeri publicului. Ceia ce nu ne părăsea, era ardoarea noastră de a ajunge iute, ca priu minnne, a culmea civilisnţiunel şi ca să ne ajungem scopul, ne rostogoleam prin toate reformele legislative— fiind-că in lege, credeam noi şi oamenii noştri politici că e totă mântuirea — fără a sta uu moment să ne gândim serios, dacă in adevăr ne formam prin aceaBta pentru viaţa constituţională şi dacă trăgeam de acolo profite reale. Veniaîl momente iu cari se părea că nimeni uu mal vedea limpede, atunci se arăta stoluri de oameni politici, „oameni de partid,* cu pretenţiunl de a conduce el afacerile publice şi de a dicta reformele interne şi conduita noastră fuţă cu popoarele. Foarte bine, dar oamenii de partid erafl iu cea mal mare parte fiinţe fără nici un fel de credit, si fără nici un fel de trecut, fără şcoală, fără garanţiă de caracter. . . . pescuitori de posiţiunî înalte şi nimic mal mult. Ecuaţuiuea le era prea simplă, peu-tru ca să un’i putem ghici, când ii văzurăm la lucru. O mică parte năpădiră la ziure şi creară acea presă meteorică, despre care vorbiam ; alţi, ceata ce» mal numeroasă, la pulpanele fracurilor oamenilor zilei şi aşa se crea acea sumă de ziarişti TIMPUL ţi de oameni politici >e* tempore.* Ce bine pntei aducit aceştia statala!, eaU naţiunii? Publicai, cât mai urmarea aceasta mişcare acrobatico-politica, cu indiferentismul Im obicinuit, se marginea la nisce simple şi inocente npreciârt platonice asupra persoane! miniştrilor şi oamenilor sâî de partid. Aplicaţiunea principinrilor şi controlul faptelor lor era, se iuţelege, la-sat in sarciua presei, ^sentiuela neadormita a libertăţilor şi intereselor ţ^ril* cum SnvSţasem a o numi şi no!, dnpâ zicâtoa-rea altora. Presa inşi, născută in modul cum am arCtat, butea tambnra in ritmul care convenea aozulu! coteriilor politice. De cele mai dese orî nîcî atât. Presa imita publicul şi se rotea nierefi in cestinn! personale. Cnt»re ministru e >mnre patriot4 cfll-l'alt, „om de treaba*, un al treilea ,orator desăvârşit* nu nitul barbut onest1.... şi sub un buchet de adjective parfumate, se acoperea actele politice ale miniştrilor şi ale oamenilor de pntid. Din alta part», sâ nu nit&ni est dicţionarul epitetelor contrarii nu rămânea mut. In scurt, viaţa politica a mi ni atonelor se închei i maî în tot-tTnnn, cu ceva aplanse amestecate cu huiduituri, iu presă, ca şi in parlament, şi no! rămâneam iară cetăţeni liberi şi independenţi a! unu! stat ^eminamente constituţional* cari trebuia să mergem din noii la urnă, ca să scoatem noi oameni de partid. Toate se puteai! zice despre miniştri, şi despre sateliţii lor, fiind-că la ori-ce formare de cabinet, o adevărată ,băjenie* se întâmpla în ţară : cabinetul era amalgamat şi iuchegjt îu pripă, pe brodeală, pe compromise politice, pe simpatii, pe maî şeii! eQ ce consideraţia nî, şi oi meni de partid necrnţaţî, înrolaţi iara d’a-n fuga, pe recomandări, pe ^servicii* aduse, pe promisiuni solemne, pe câte toate, şi fur-nicăria funcţionarilor cari vin şi se duc începea ca noul cabinet. (Va urma). DIN AFARA. Englitera. Generalul IgnntietT a plecat ilela Londra fAră ca sil poa-t,A duce cu sine ştire» despre un arangiament definitiv. Cu cilt, InsG el se departe»zA d« Englitera. cu atat mal liniştitoare sunt ştirile, ce ne vin din apus. Ziarele pngle z.eşti, care de la o vrem» incepnse-ril a îndemna la coneiliaţiune, deodată eara-şl incep a se arAta unele mal reservate. altele mal stAruiel-nice. dar toate sii| Priite de Rusia. ,Temps“ comunica unele date mal lămurite asupra diferenţelor textuale. Şuvalolf propune: „Ies puissan-ces insis'ent de nouvean sur le deşir, de voir mettre iruindilinteinent, A l exeution Ies reformes‘; earA Lordul Derby nu primeşte decAt formularea : „Ies puissances afftrment de nou-veau leur deşir.* Deosebirea e destul de mare, spre a ne pune pe gânduri. mal ales cAnd ni se spune tot-odatA, cA principele Gorciakotf insistA pe lAngA cuvântul „insist*}.* — PeocaindatA InsA negoţiArile se urmează ; cel puţin pAnA acum nu a sosit nici o ştire positivA despre întreruperea lor. Rusia. Cercurile diplomatice din ist. I’etersbiirg par' agitate. ,Pol. Corr.“ comunică dela 23 Mart. următoarea depeşă privitoare la situ-ati'une in deolişte : „NegoţiArile privitoare la 'neh ■-ierea protocolului trebue sA fie privite ca nereuşite, fîuvornul rus "se nrl odată nu va consimţi, ca să se puie In protocol o clanţă privit i:\re la desarmare. Această iusi-nuaţiuna a Kti|glit>-r»-[ a fost refu-satA eu energie. Dară Engliter» insistă pe lăngă această cerere, toate negoţiArile sunt zadarnici Se vor Începe noue negoţiări Intre Împăraţii aliaţi.* In caşul acesta totul va avea să atărne de Principele Itisinarck. Despre armata dela sud se scrie din ClnşănAii : „Ştirii 1 despre de- mobTlisare, care se respAndiseră de vr'o opt zile, ad făcut o rea im-presiă asii[ira cercurilor militare de aici ; acum aceste ştiri incep » se perle. Ai I nu putem observa ni mic. ce ne-ar Îndemna să credem. Că Rusia ar fi hotArltA să demonteze aparatul, pe care la pregătit cu atAta osteneaLă in curs de căte-va luni. Din contră toate dispo-siţiunile, ce se iaCi. ne incredinţenză că Rusia are tendenţa de a şi rădica trupele concentrate la cea mal inaltă potenţa a capacităţii de acţiune. Ministrul de resbel Miljutin şi-a dat toată osteneala spre a putea mobilisa la moment corpurile din Vilna. Minsk şi Zitumir. — La Tatar-Ilunar se concentrează iuasse neobicinuit de muri. precum se zice. spre a face manevre. Se asigură insă, că scopul este de a concentra un corp mal mare, care să opereze spre Chilia.* Imperiul otoman. Ziarele din Viena publică următoarele detainrl privitoare la parlamentul turcesc : „Rar-lamentul tur.esc s’a deschis. Viitorul ne va arSta, dacă el va corespunde chemării unul parlament. Sunt insă in acest parlament, căţl-va oa meni. care vor trebui să ne insufle Încredere şi care vor impune chiar şi miniştrilor l’orţil prin autoritatea lor. Ast fel oraşul Brussa a ales deputat pe Isak Elfendi, un om care încă de mult îşi ridicase voacea contra paşa Henrilor şi fără indoială şi In parlament va controla pe guvern. Deasemenea sfântul oraş Je-rusalim. a ales pe Primarul Jussuf El-Chalidi, un strănepot al Iul Ebn El Clialid, unul dintre generalii Pro fetulut şi im om luminat, care va şti să impună marelui Vizir. Afară de aceştia, mal sunt mulţi, care 'şl vor lua misiunea de deputaţi, in serios. Ancă Jupe acum ziarele din Turcia şi acele din Arabia relevă, că dacă urmaşul Profetului şi Cha-1 iful Musulmanilor, cu învoirea marelui Şerif din Mekka şi a Şeik-ul-lslamulul, a hotărit a introduce sistemul constituţional in Imperiul seu, şi cei-1 alţi principi moliamedani vor trebui să urmeze ca şi dânsul.* Din Jerusalim se scrie PreseI din Viena : SeptămAna trecută 2.000 oameni din reservă aă plecat de la Jeru-snlem pentru .Ta(Ta. de unde se vor îmbarca pentru Constantinopol; alţi 2000 de reserviştl i vor urma peste purin tiim, precum şi 1,000 de oameni din oştirile regulate, ce sunt aci In casarmele noastre. Oraşul Jerusalim nu va avea după plecarea acestor trupe, decăt zaptiele (poli-ţiă) pentru paza ordinel. In toate zilele sC fac imbareArl de oştiri pentru Constantinopol în porturile Beyruthului. E'-huluI şi alte porturi din Siria; rin earăşl din toate ţinuturile Siriei şi Babilonet voluntari cari vor să ia parte, cum zic dânşii, la resbelul resbunitril. Se zice că Beyrutul furnică de soldaţi ; dacă am crede seirile ce ne sosesc. 30.000 oameni sunt gata a se îmbarca sep-tămăna aceasta. Misionari Turci reuşit a fana-tisa pe Drusit din Liban. La cel d'fntăiu semn, se zice, el vor intra încampaniă. Beduinii asemenea sunt gata a merge în apărarea Islamului. Se crede că se va putea face dintr'ânşii un bun corp de cavaleriA. Franţa. Generalul Ignatieff, intor-căndu-se dela Londra, a conferit cu Corniţele Orlow şi cu Ducele Dâca-zes. Despre resultatele acestor conferiri nu ue-n sosit Încă nici o ştire : nu avem Insă nici un motiv spre a crede ră Franţa ’şl va fi schimbat atitudinea «Je pftnil acum. Propunerea deputatului Laisant a fost discutată in eomisiunea însărcinată cu studiarea el. Comisiunea s’a pronunţat cu şase voturi, contra tr-M pentru serviciul de un an al voluntarilor. In cameră propunerea nu va fi pusă la ordine» zilei decăt după feerii. Piscntăudu-se propunerea relativă la preoţii militari, ministrul de resbel cere. ca in for tun, in lagăre şi in garnisoane numai decăt să fie admişi, deşi recunoaşte, că ar fi de prisos a institui pentru fi --rare regiment, căte lin preot. Austro-Ungaria. Ignatieff a sosit ia Viena. . . . Ziarele din Viena pu blică următoarele: „încă din luna trecută corespondentul nostru din St. Petersburg ne făcuse împărtăşirea. că un nuuiGr mal mare de a-genţl ruseşti aă plecat in Ungaria Galiţia şi in cele-l’alte provincii Austro-Ungare spre a agit» popu-laţiunea. După cele in al noue raporturi aceste ştiri se adeveresc. Anume poliţia din Lemberg a arestat zece emisari ruseşti, care ab venit parte direct din Rusia, parte ocolind pin Ungaria. S’au găsit la dânşii de tot felul de broşure revoluţionare. El eraU in relaţiunl intime cn nial mulţi dintre agitatorii panxlaviştl din Lemberg şi diu alte oraşe ale Oaliţiel. Atăt emisarii, căt şi mijlocitorii lor au fost ţinuţi căte-va zile in arest,, apoi nil fost escortaţi peste graniţe. In urma unul ordin superior primit din Viena oficiile poliţiale au tratat de altui ntrelea pe aceşti emisari cu deosebită reservă. dăndu şl aerul de a nu şti. că el sunt agenţi al guvernului rusesc.* Nu ştim, dacă Generalul Ignati-e(T stă mal multă vreme la Viena, ori dară va pleca numai decăt la St. Petersburg. Fără iud. Se. Ferechide vorbosce tot in ncest n . I>. prim-ministru răspunde că un cas dog a avut Ioc In 1 sGă fără consecinţe e prentru creditul public şi că până la F7S se vor incasa venituri suficiente pen-tu a plăti obligaţiunile şi dobânzile, lucbizendu-^e discuţiunea, se pune Ia ir t luarea iu considerare a proectnluî ae primesce; apoi, 1, 2 ?' 3 se votează |r& discuţie, după care punândn-se la vot nin bile proectul iu total, se accepta cu >9 bile pentru, 3 contra. Se pune în desbatere proectul de lege lentru Bnprimerea procurorilor in materie ivilă şi comercială. Sa ia in considerare fără discuţiune. Asupra art. 1 urmează o discuţiuue oarecare, la care i-afi parte domnii Giani, Fe-recLide, Danielennn şi d. ministru jnsti-IkT, dnpă care se pune la vot şi se acceptă nrr. cu suprimarea propusă de d. Danie-lanu. alin. 3. La art. 2 se citesc mui multe amendase te. primesce artic. 2 cu amendamentul •lui P. Bordea, că rolul procurorului încetează, în materie civilă, afară când e vorba e minori şi interzişi, cele-alte amendam. I înlătură. Art 3, 4 şi S sa votează fără discuţie. Şedinţa se rădică la orele Q seara. Dhrf Redactor al foid .Telegraful”. Domnule, Jn nnm?rul d-voastră de Sâmbăta, snb itlnl ‘Actele privitoare la miniştri acu-• %\l, înşiraţi niaî multe cifre şi nume, în-Itre cari me ved şi eu trecut de trei orî că am luat 1405 leî noî din fondurile secrete pentrn cheltnelî de tipar şi redacţio. Eroare, domnule Redactor, eroare foarte mare, şi în interesul adevărului vă rogs’o rectificaţi. Ara Innt, nn 1405 leî noî, ci 4 405 1. n.; prin urmare, vedeţi că deose birea este mart*. In ceea ce privesce acum dacă a fost buna sau rea întrebuinţarea acestei Rnrae, pentru nouă luni de redacţie a ‘Carieru-lnT Bucnrescilor, menit a combate pamfletele ce aruncaţi jen profurie prin sate şi cătune, pamflete cn cari înveninaţi snfle-tul naiv şi credul al popnluţieî rural**, calomniaţi dinastie şi autorităţi, ftsmnţnţî pe ţărani contra proprietarilor şi arendaşilor, fagăduiaţi desfiinţarea monopolului tutn-tnnurilor, licenţelor pentru spirtoase, a re-crutaţiel, riurî de lapte şi miere, mnnţl de aer şi argiut,— dacă a fost iutrebuin-ţ:.tâ bine sati rjffl, domnule Redactor, nu cred că sunteţi competinte d’a vS pronunţa, fiind dintre cel cu musca pe căciula. I)ar acum veţi zice că este pn*a mult în raport cu serviciul «dus intereselor publice. Se poate. Dar mal ’uainte d’a vă pronunţa, nţî face bine sa v£ consultaţi cu d-uii redactori de la * 4 *Roraânnl^, «Curierul HoniRuieî,, ‘Unirea democratica,. Nu uitaţi nici pe d. ministru de r«d*l care, pentru O simplă şi gratuită datorie la Livadia,» cheltuit zece mit lei noî. Zece mii ca cum ar avea să’ş îcumpere şi circnsiene. Apoi d-niî Carad*, Dim. Brfttianu, fi ataţî alţi comisar! ordinari şi extraordinari, misionari patrioţi şi liberali, în fruntea căror d. C. A. Ronstti strălncesce ca un luceafăr, aţî putea Să ne spaneţl ent nu chel tuit pentru serviciile cnrT pfina acnm 90 ascund in templal zeeî Isis ? Dar de ce să mal lungim vorba şi fin, indiscreţi? Dacă voiţi, făeeţl cuvenita rectificare. In orî-eC cas vă rog să credeţi una şi bună: sunt mândru de insinuările ce aţi avut gingăşia d a face contra mea în atâtea ren-durî şi nn jindnieac câtuşi de puţin aureola acusatofilo*’ guvernul nţ conservator, guvern pe care păcatele şi inepţiile celnl de a/.î ’l-afl resbunat de toata iu gratitudinea ţăreî. Or. H. Grindea. CORESPONDENŢA PARTICULARA % txtvifxjilxti Piteşti 12 Martie. Domnule Rr&ic/Or, Oraşul Fiteştt se giuesce in «tare de a-Şediiî, B6 zice că cine şcie ce pifcrioţî patentaţi iu scopul patriotic, ar fi trimis la vre o câţi va comercianţi epistole anonime, cerindn-le ra se li se depue Ia locnrî indicate same de bani căci contraria ii va incendiu; aceste epistole fiind arătate Poliţii şi capul el. având in vedere că de la venirea acestor buni patrioţi şi de la compunerea personalului in toate ramurile de administraţie de e’ita acestora, cari ser-manî art luptat cu fidelitate la toate ope-rilo de regenerare a aceşti! fericite ere do guvernare, focnrile se repeteză foarte de iu. acest oraş şi cu toată vigilenţa ce pan# poliţia in prinderen acestor incendiatori i-a fost cu neputiuţă şi fiind că aceste focuri îngrijind cu de osebire pe sevmani concetăţeni care posedă avere, afl pus pe autorităţile locale in stare de n lua mă -şurile cele mai estra-constitnţionale pentru ca să poată pune mâna po aceşti f .i-moşî incendiari, cari aii nbusat prea mult de indulgenţa acestei părinleşcl şi blânde ndministrnţiunî, cutezând până Ia cereri de bani de la cei cn averi (dnpă sistema Tunsului) dacă vor săse scape neincendiaţi de societatea aceasta, care se institui de o dată (se vede) eu venirea guvernului ultra-libcral şi nltra-naţional, şi dar chib zair» a forma nn consiliQ spre a delibera şi avisa la măjurile necesarii. Un consilia dur s'a ţinut sub preşediuţa prefectului la 10 Martie compus de Poliţaiă, primar , membri Comitetnlnî Permaninte şi nnmal cei priveligiaţl şi a nn mal putea fi văzuţi du ce fac şi ce chibzuesc; in fine sunt multe de reflectat şi depind de perspicacitatea d-v. ca să apreciaţi. Comnnicându-vă cele ce preced, am onoare de a mă crede nuul din bunii cetăţeni şi care crede oă cn aceasta işl face o datorie. Un abonat. POLITIA ORALULUI pitesci Publioaţie. D. Prefect local prin ordinul No. 2370, 'mi comunică cum că desele focuri ce din nenorocire vede ci se tot puue in acest oraşifi, nu pus atât pe Admiuistraţium cât şi pe cetăţeni in posiţiuue de a se îngriji pentru nesiguranţa in care se află, şi pentru a putea dar înfrâna asemenea fapte şi a asigura şi pe pseinicil Cetăţeni in temerile lor şi iu vedere că cn restrân-sul personal de care dispnne Poliţia acestui oroşid, este imposibil de a adjnnge la această ţintă, a fost silit de a alerga la măsuri escepţiouale, şi care măsuri constă in următoarele disposiţiunî : I. Toate stabilimentele publice fără deosebire, precum: Gasinurî, Cafenele, Birturi, Cârciumi şi Berării, să fie inohise la ora 11 noaptea negreşit. II. Circulaţia pe strade a verî-căriî persoane fără deosebire, va fi poprită de la ora 12 înainte. IU. S'a dispus a se ră'punde din fondurile Judeţului şi Comunei UN PREMIU DE 500 FRANCI seim SOSITE CD POSTA DIN URMA Loadra, 34 Martie. Ziarele din Londrn, toate de o potrivă, susţin că pacea nu mal ne poate măn ţinea. Yleaa, 24 Martie. NegoţiSrile de la Londra nn &B avat Dicî no resultat Mantenegra a declarat, că nici odată nn va primi propunerile Porţii. St Petersbarg, 34 Martie. (Oficioasă.) După părerea cercurilor diplomatice do aici scopnl încheierii proto-oolulnî e cn totul pacinie. Dar el na se poate încheia de cât dnpă ce pacea cn Muntenegru va fi încheiată şi Tnrciî vor fi desarmnt.— Rnsia nn are de cât dooă alternative : desonoare orî resbel. Constantlnpol, 34 Martie. Principele Gbica a plecat cu concediG la Bncureşeî. — Cabnli Paşa a murit. — Delegaţii muntenegreni ati avut astăzi onouă Conferenţa la Savfet Paşa. Poarta persistă pe lângă refusnrile el privitoare la Nic-aicî şi Coccî. Delegaţii muntenegreni aQ declarat insă, că nn pot renunţa la r două oondiţiunl. Comandantul de garnisonă; şedinţa se zice a fi fost secretă. Spre seara toţi cetăţeni se vg/.uru incnnoştinţaţî prin dorobanţi ca din ordinul d-luîComandant să se pre-sinte a dona zi la ora 8 la cancelaria regim. de dorobanţi. Chemarea fa genera?», fura destincţiune Je vădnve, bătrâni şi iu-firnu. Fie-cnre cetăţean şi fie-care familie Re găsea int’o panică, nescund ce însemnează astă chemare cu dorobanţii estra-constituţiouală, care era trimisă din ordin superior militar! Unii credeai! că poate vre-o armată inamică nouă va invada ţara şi prin urmare şi Piteştii, şi ca această chemare va fi p re-vestitoare de vre-o fugă, safl altă calamitate. Dar în această zi de 11 Martie de o data trâmbiţele dorobauţilor de chemare şi toba comuni! răsunând în toate locurile şi prin toaterespântiele, Inmen se adnnă, se grămădeşee a afla ce primejdie s’a raaî ivit nu care cumva vre-o coiiRpi raţie a conservatorilor s’ar fi descoperit. PristaYul însă citesce cele ee se coprind în anexat-înpriniata publicnţiune ! Acesta fu dar caşul cel mai grav, pentru care a trebuit administraţia, în cousiliuluî ţinut, să dispue, că pentru a se patea prinde incendiatorii, trebuesce negreşit a se dis posa o măsură qua»i-*sediu şi a pane capăt de a se mai ivi fiinţă omeneasca pe strade de la 12 ore, fie ori cine, dacă nu va voi an pupe arestul, enră aceia cari sosesc seara pe Ia orele 11 de la tren în oraş, sa-’şî vie cn merinde căcî birturile nn mal pot fi deschise de la această oră! Cugetaţî, d-Ie r-jcfactore, asupra acestor măsnrt bi/.are şi extra-onstituţion ile care pentru liberii şi paciuicil cetăţeni nu pot fi de cât pe de-plin satisfăcătoare, 1 : că cn cu chipul acesta, le aduce un bine igi enic, căcî nn vor ma! întârzia la adunări peste ora 11 şi se vor culca toţi pân6 la 12 ore din noapte, al 2 că cu chipul ft-cesta încetând cu desăvârşire circulaţia, Poliţia şi streajn de noapte poate vedea de de parte pe eeT cart incendiază şi dară din nefericire s'ar găsi vre unul pe stradă peste această oră nu poate să fie de cât din societatea incendiatorilor şi eatS der cum are să se stirpească incendiile şi tot d*î o dată acela care va pune mâna pe un asemenea cutezător de o mal eşi după ora 12 «lin noapte are se beneficieze şi de 500 fr, premiul Comitetului, căcî neapărat de v» avea cn 8jn* şi niscal-ve chibrituri de fumat, nn «e mai poşte sustrage acesta du la acusaţiunea de incendiator, şi apoi nude <«> pune şi libertatea circularei namul acelor privelegiaţî. cari 'ş oameni int-gri, prăvăliile, casele şi focurile vor fi ferite complect de spargeri şi cele-alte. Unde ra.al pnneţî şi măsura constituţională de nelibertate a cetăţenilor, n’ar pn- pers6nel ncelia ce va prinde asupra faptului pe dătătorul de foc. Aceste disposiţiunî d£r, spre a putea adjange la cnnoşcinţa tutnlor orăşenilor şi a locuitorilor din ncest oraş, se publică spre generala cunoscinţă, spre a se conforma pe viitor şi a păAndreT Şaguna4 teologilor români ortodocşi în SibiT,4 preţnita foaia ce redigiaţT, şi eredeţi-ne, că in starea, în cnre ne aflăm, d-voastră veţi face nn însemnat servicii! tinerime! studioase şi veţi câştiga un frumos titlu recunoscinţa el pentrn această binefacere. Incredinţândn-v? de deosebita noastră afecţinne suntem al proa-stimat domniilor voastre devotaţi. Vice-preşedin tn, Ni col aii Ca dup. Notar, Hasiliu Socoln. NOUTAlŢLE zilei. Citim In .precursorul4 din CrA- va : Un mort da trei ori îngropat. La 18 No- erabre, anul espirat, louiţă Pârvulescu, care încetase din viaţă cn câteva aile mai înainte, a fost înmormântat cn ceremonia obicinuită la cimitirul din comnnft Gârla Mare din plasa Câmpn, districtul Mehedinţi. La 3 zile dnpă înmormeatare, oficeril, cari inapectaG, cantoanele aii gă»it cada vrnl repansatnlni în marginea Dunărei Îmbrăcat spre batjocură într’nn aojoc fi o că ciulă ungurească, rezemat de un stâlp cn o lulea în gnră. Nn iciîi dacă pentrn aceat fapt s’a făcut saG nu constatare, dar ceea ce scifl este că cadavml n'a înmormântat d’a dona oară; însă şi de astă dată eadavrnl a fost iar desgropat fi găsit într’o vale iu josnl cimitirului. In fine dnpă ce s’a înmormâutat de a treia oară, s’a constatat că câdavrul a fost inr desgropat, însă fără a se niAÎ găsi de astă dată. Se presupune că s’ar fi aruncat pe Dunăre. Autorităţile respective, adică snb-pre-fectnl şi primarul local, n’aă Inat nici o măsură pentrn eonstntarea faptului şi pedepsirea culpabililor. înţelegi, d-le redactor, în ce timpi trăim dacă nici morţii uu mal pot fi liniştiţlin mormintele lor. V. I. Cbilargiu. T.ieatru oe! Maro >0 scire Îmbucurătoare pentru publicul iubitor de fromos.4 După O corespondinţă de patru ani, d. director Kraneh<ţtti a isbutit *ă se înţeleagă cn celebrul artist drmatic d. Ernest Koasi, d’a veni cu trupa sa în Bucureşti să dea 10 safl 12 represeutaţil la Theatru cel Mare către finele Inneî viitoare. D. Rossi s’află acuu Ia Tetresburg nnde a avnt un mare succes in bucăţile, King, Otello, Ilamlet, Talentul acestui artiet este cnuoscut în toată Enropa. Regele HoUndeî, a căra! iubire de arin şi competinţă în materii estetice este în-d«*atul de cnnoscntă, ’l-a încărcat de daruri 8cim că direcţia generală a theatrefor din Capitală a facnt niHrl inletnîrî d-Inî Franehetti, pentru a pntea să of^re co-mendatoruluî Rossi, condiţii avant.igiosse, cari să ’1 faci a onora scena noastră cn talentul săG. VALOAREA C«ral« Ofhriw PrMil A«ai Oblig. Rurale . 10% 1864 _ 88 i 87Vl , , la sort' --- Impr. Opp^nheim 8% 18o< --- --- - Oblig. Domeniale 8% 1871 --- 1 78 77V, , , v,itv|»«orţ1 --- --- --- , Credit fone Rur. 7% 71 72 --- , Credit fonc. Drban --- 04 ! ■ --- Tmpr. Mun. Cap. 80% I --- 721/ --- P**n«il (300) dol>ând& fr. 10 ISO 118 j --- Aeţil Căile fer. rom. &% l86‘ --- --- . prioritAţi 8% l86£ --- --- Dacia C l* de Awig. Act. (fr. 500) 8% 1871 270 ! _ Romani» C >* de Asrig. AcL (fr. ZOOJ 8o/o 1873 --- --- --- Mandate........ --- --- 1 --- [mpr. Municipale fr. 10 --- --- --- 1 Act. financiare BomAneft% --- --- ( --- I Căii* ferate Ottomane Act (fr. 400) --- --- --- Renta Itom&nA...... ” CUPOANE Oblig. Rurale p. Octomb a, «. --- --- --- , Domemale . . --- «7 97 , Fonciare rurale . . --- --- --- , Comunale .... --- --- DEV18E Pane.......... --- 9920 Mareeitle........ --- ««li .920 --- --- • Krfr %......... --- --- is.y :r»......... --- 33 38 î r ■ m:eil ..... --- --- --- Hambarg........ --- --- --- Arotterdam....... --- --- --- fieae......... --- --- --- Berii#......... --- ni*/. --- Lipeea . . ....... --- UI'/. --- Keeompl........ --- --- --- Lira Ottomani...... SS70 ---- --- 3albenn auatr. . . . * • 1178 117T 4*)« r. Artist....... - i a R8CL YIKNEI 24 Martie (st. n.) 1877. Metalioe 02 80 Naţionale......................0710 Renta In aur . ..............76 50 Lose.............................109 25 Acţiunile băucel..............815 — Creditori....................... 143 70 London.......................... 124 20 Obligaţiuni rnrale ungare ... 74 75 » temeşvar ..... 72 75 > transilvane .... 71 15 Argint In mărfuri..............III Dncatnl.......................... 5 Napoleonul...................... 0 Marc 100.........................01 25 84 ov. Cl'RiSUL DE BERLIN 24 Martie (st. n.) 1877. Calea ferată laşi-Ungheni-Odeia— Cn începere de astăzi, trenurile pe această Jiu ie vor eircnln în fie-care zi, şi orarinl s’a regulat a«t-fel in cât pasagerii veniţi cn trenul de Bucuresei se poată pleca imediat spre Rusia şi vice-versa. Pasagerii se vor pnne în vagoane de la gara Lemb§rg-Cer-năuţî-Uşî, de unde se vor pntea procura fi biletele. Acţiunile eăilor ferate române , . 12 A_ Obligaţiunile române 6 °# . . . 50 --- Priorităţile căilor fer. rom. . 55 --- împrumutai Oppenheim . 85 75 Napoleonul......... . 18 25 Viena, termen eenrt 188 80 • > lung..... 182 85 LA LIBRĂRIA E. GRAEVE <3c Podu MigOf«ntru curgerea apel. aefl alt«> construcţii, dupe modelurile predate, planuri şefi iritare. Coraăndile de conducere de apă , instalaţie de ori «* b&I cu t6te accesorile lor, pompe de curţi, d* ease fi de ori ce trebuinţe, stropitdre de gra-dinl fi mal multe alte asemenea articole se confecţionezi solid fi grabnic In fabrica D-lul P. Keilhauer, Strada Isvorul No. 59. Asemenea se gft*esce acolo fi un deposit de fontă de fer oonfecţionat. 5i8— lO. BIBLIOGRAFIA A eşit ile sub tipar la Librăria Socec şi C-nia: ISTORIA ARCHEOLOGIEI Curs public, ţinut la facultatea de litere din BueurescI de A. I. ODOBESCU X. ARTICITATKA SI RENASCEBEA Un frumos volum în 8n, de 768 pagina. Preţul 12 Lei 50 bani. A EŞIT DE SUB TIPAR fi «e află de v£n0nS acuma n'a ajuns tnca nimenea. O COIlCurenţă, vina ea de oricare parte, este dar ilusorlo. caeî In BucurescI n’a esistat lnca p6n6 acuma o desfacere aşa de adevfcratft şi seridsă. Spre dovada mal mare a celor ijise de mul sus sa se observe preţurile Curente reduse şl notate mal jos. şi mal beneficiau! şi Ia cumpărări de 50 franci 3 °/o la cele de 100 franci 5°/o şi la ce e de 200 franci 10°/o. Representantul Societiţel fabrioel de Olandă şi Albituri. Preţul curent dupe scăţlămentul de d50|0 cu preţul flesat. Batiste a ’/s du/ină înainte acum Batist* de copil a...........fr. 1 45 fr. 1 , y Olandă de Ramburg . , (5 — , 3 50 Batiste engleseeeî, fine .... > 10 — > 5 50 y englea. cq bord. col. tivite y 4 25 » 2 2-r» Prosdpe şl Şervete a ■/, duzină Pro»6pe de aţă curată . . . . fr. 8 50 fr. t 50 y y damasc.................*13 — > 7 ■ Şervete de masă................... 8 — » K 25 , y damasc.............* l i 25 , 7 50 > » » englea . . . , 17 — , 0 Feţe de mese a 1 bucată P«ntrn 6 pers6ne albă de aţă . fr. 6 50 fr. 3 50 , , , , , damasc , 10 — , 5 50 , 12 , , , , , 20 — , 10 50 , 12 , , qnal. I., ,33 — ,18 — Pâuijărle 80 de coţi PănZ& de casă fr. 38 --- fr. 10 50 30 » > y y COpiI > 40 - , 22 --- 45 > » Olandă de munte > 55 -- , 30 --- 50 > > y y Silesia * 00 , 33 --- 58 » > PânZ& de Olandă > 90 , 50 --- 00 * » , , Belgia > 110 , 00 --- 00 > > , , Romb. > 170 , 90 --- i 70 t Bucată p. 7 cercOfnri 3 coţi lat y 1 „ , 41 --- li > > , de Rumb. » 90 - , 50 --- • Rufe de Dame Cămaşe de Şiffon cu şnur . . . . fr. , , , , broderie . . , , , , , Entredeux . , 5 50 fr. C 25 , 50 50 ?. înainte fr. Cămaşe de Olanda ca br. de mâni ,13 — , , , , Entrt-denx ,15 — , , , de bat. f6rte fine ,24 — Camisone cn cerculeţe..........., 4 50 , cn broderie............... 5 50 . de laxe cu broderie . . , 13 — Pantaldne cn cerculeţe..........., 5 — , , broderie.............. (i 25 , de Piqoet................., 7 — Faste de costume................... 8 — , cn Şlep........................,12 — , , broderie..................,15 — , , , şi cu Şlep . . . , 30 — Rufe pentru Cavaleri Cămaşe de Şiffon ...............fr. G 50 • > > spălată . ... y 8 — • > Olanda colorată ...» 11 — > , Cretton franţuzesc . , 8 — » cu broderie................... 10 » cu piept şi manşele de olanda , II » de Olanda f6rte fină ...» 19 - Pantalone de Olanda................. 0 5" , , Rnruburg fine . . , 9 — Diverse fr. Şorţuri de copil........... ‘ - Duzină Gulere de Dame ■/, , Bărbaţi . . PepturI brodate . , Ciorapi de Dame . , y y bărbaţi . Bucată Flanele............. , de Barba p, copil . 2 75 7 50 5 75 15 -28 — 17 — 4 50 5 «5 Calităţile mal bune ne găsesc asemenea cu preţurile cele mal convenabile. Din cauia «•■onulul înaintată* vind cu Preţuri fi mal reduse : Piquet, Şaluti, flanele, ciorapi de a{d, plapâme, Albituri pentru da»n« de piqui, |i mal ales r\e remarcat Batiste fine cu broderii, Oarnitm/ i jxmtru dame, Cracate pentru cavaleri fi dame, Batiste-Claire fi batiste cu dantele, fi In fim» cAte-va tute cupon» din remăf iţele de Olandă cu 50 o/o rabat. Rafturile fi uneltei* afl&tdre acuma in magati*, eunt pftîn de v^nZare. Magaainul ae afli Calea MogofOl No. 20, vi«-A-via de Orand HOtel du Boulevard, caaa Qreceanu. AQ aoait pentru seaonul de primă-v^ră fi v*îr& încălţăminte de Bărbaţi tn tdie formele (faaon anglma fi britanique), de Dame {faaon american, Nord-pol fi Mexicoj şi de Copil (in faatinele cele mal noul.) Aceste mărfuri fiind efectuate din cele mal renumite fabrice din Europa fi aub-aemnAtul este in stare da conoura cu orl-cine in acaată branehă (vin^nd cu preţuri mal reduse de căt ori unde> face plecata sa invitaţiune rugănd pe onor. p. t. public şi Înalta nobilime d al incuragia cu uu-merăsele visit© fi a d-lor cliente’l. Cu 16tă atima. Sal. Weiserman. < ° 0IUJCUHOIIILB PiiflillE DE 8 Cil este de r6mjnre cn preţul fdrte eftin prin Domnu C. SIEBRECKET BucurescI. LE IIOtQliKT «mSTEIIIEI, Preţul I Franc. Se gâsesce ile v^n^ure in Tipografia Thlel & Weis. Vfemjetorij priime.se rabatul obicinuit. A eşit de sub tipar: BIANCA CAPELLO VIRTUTEA FEMEEI O serie con versaţi vă în care să daQ Ia Inmină mal multe scene intime asupra evenj, mentelelor din Italia. Do vSnZare la librăria lonniţid A C-ic Btrada Lipscani. PLANTE de FRAGI Sunt de vOc^Hrc iu colecţinnl din cele nml frumose specii frsncese, fi netul mnre, gns^ tul admirub’.l. Cultura lor s reuşit fort bine iu grădinile D-lul Georgie C. Phili-pescu. Mul puţin de 50 plante nu se vinde. Pentru provincii , dupe trnmilerea cost,. Iul, se espedinză prin poştă. A se adresa sub- semnatului Jean Vermeulen Grădinarul D-lul G. C, Philippeseu, Strada Dio-j ntsie No. \2. ACt apftrut In Iaşi ALMANAH MUSICAL de TEODOR T. BURADA pe 1877 (anul »1 IlI-lea), cuprinzând ma-mnlte figuri de diferite instrumente de magică aflate in us la poporal român, precum şi diferite arii de danţ naţionale, aranjate pentru piano. La finele almanahului se află .Elena horă* pentrn piano de autore. De vânzare la I6te librâriofo. IIS.III — DE ÎNCHIRIAT** cu preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE’LU 0CCUP BANCA DE BUCURESCI PALATITLtT „DACIA1* preenm şi an APARTAMENT IN FOSTA CASA RESCH în Ţaţa teatrnlnl naţional Informa^uru la Direcţiunea Societăţii .DACIA* ■ O. SIEB IR IE O IEE T REC0MAVDĂ BATOAZE DE PORUMB recunosoute de cea mal buni construcţie PIETRE IDE MOARA PLUGURI DE DIFERITE SISTEME CU PREŢURI SCApUTEl CEL MM MARE MAGASIN IDE HAINE CONFECŢIONATE şi DE ARTICOLE DE MODA .A LA HELLE JARDINIERE* O Si E F eRFWBALlU 20 Colţul Bulevardului şi Stradeî Mogoşoieî, Casele Grecenu 20 -------------------------- ESPOSITIUNEA DE HAINE luvit pe Onor. Public să bine-voiască a visita magasinnl med, unde va găsi o Esposiţinue de haine confecţionate cnm n’a fost încă in BucurescI, şi anume: ^ COSTUMK COMPLECTE ^ REDING0TS Şl JAQ’JETE CU GILETCELE LOR PARDESIURI IN DIVERSE FASOANE din itofele cele mal moderne ale se son ului de faţă, şi croite dupe jurnalele cele mei noue. Preţurile sunt espuse îu Galantarele Mugnsiel pe Strada Mugoşdieî şi Bulevardului fi gg p6t© convinge ori-cine că am Ternar fidel deviset acestui magasin : CONSU ZVE JS/L ARE SI PRETIURI F CD A H T E TVE O JU E E A T E. JOSEF ■* ■-' 1. .A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului şi Stradeî Mogoşbieî, CaBe]e Grecenu 20. Tipografia Tbiel & Weiss Palatul .Dacia*.