Nr. 60. MARŢI 15 MARTIR ANUL II. - 1877. abonamentele mmmm mşaam i-mhm SNKF* ■■P" B^iP— MPP* ş*mTTrims rp ţ p ~ u TT T . I I IVI _| I J I J 1NSKKTIUM SI KSUpM**. ■HMMi SIV * •*-•*• H■ -•*■ » » J. S0 liW» |.««il. P ‘*i"» >Y; *“ îa"\- . ,.^0»,ll. 80k..!, K w» II.» * Ks„. IN T0ATK Z1LK|,K 1)K I.UCUU. K-clam. J lol BOI linul. In mimSr In Caphnlft 13 bani. uiuroul kkkac'jiki şi adminisiîu'I'iki ; palatul ,dacia.» ■ a ilBliv >!• >* - ' I ^" ' ' . , , , .11 11 j *1» a . . . , , 'j ANtrisroixjRi Se primesc in strainitate: La D-nil Ilatuen- *t*tn & Vogler in Vienna, Walfiich****** 10. A. Opţxlik in Vifnna,«3tut»'n Lăutei i ; Kwiaif Mo*k in Vienna , SeilerstAtte 2; Vinceni llrdicka n Viennx, TeinfalUtrassC 17} /^Uipp Jjob in Vionna, KiehenbichRaave II; Ixwg A Comp. in Poşta şi Jlavtu-jAiffUe-Bidlur d Comp. In Parii. Sori lori uef rancate nu »n primesc. ArtioololA nepuhlicate ae vor arde. Un numdr In Districte 15 bani. D'CLKTIN TELEGRAFIC Serviciul privat al .TIMPULUI * (Avuţia llavas). Constantinopole, '25 Martin, ţjn grup de deputaţi *şî propun a adresa curând o interpelare guvernului as«prft 8 oliv ului CMlXreî luî Midhat-Faf1, Gnrni«oua din Constau tiu opul sH «chiro-• t. S’ii înlocuit cu trupe renite diu Er-rutn. Vîana, 25 Martie ueura. Generalul Iguatieff ft «osit aci aatn-dimi-teiţa. A avut cu d. Nuvikov, ambasador il Uusieî, o iutrevorbire cea ţiuut o ora. La orele 11 şi un cuart corniţele Andrasy i dat visiW generalului. Ambii oameni de stat afl avut o conferinţa de o ora. Petarsburg 25 Martie. Ziarele ruse de azi ataca pe Angletera ji ic ca dacă resboîul va isbucui, numai singură este responsabila. Paris 25 Martie. ' In cercurile politice şi in cercurile fi-►mciare, sihnţiuuea se consideri! ca ueli-iştitoure. BEURESCIi: MARTIE Iu Senat u anunţat guvernului o interpelare importantă: aceea a LI-1 ut Apostoleanu asupra administram finanţelor. Polemica foilor regimului continuă a se Îndrepta In contra Senatului, de care radicalii se tem şi aft drept a se teme. Este tot aşa de naturală polemica lor, pe căt este de natural, că după judecarea noastră, Senatul este foarte corect şi prudent In procede-nle sale. Ceea ce deplăngem In atacurile foilor radicale Îndreptate lu contra Penatului, nu este chiar faptul criticei In sine, căci acesta este un [drept netăgâluit al presei, ci este modul pieziş şi contrar adevărului, cu care se face. Despre aşa numita lipsă de .logica* a atitudinel Senatului de as-tă-zl, In deosebire de atitudinea sa din vara trecută am vorbit mal na-jinte şi ara dovedit,'ft acenstă scliim bare este efectul firesc şi specific t dnstituţional al lntregel schimbări opiniunel publice, care din favorabilă ce era regimului Iu Aprilie li>76. l-a devenit astă-zl cea inul contrară. Vina acestei schimbări, care a trebuit să se rellectcze şi In Senat, este uiimal a ministeriulul Ilratianu. care lupă ce de la început şi In contra pronnsiilor programului, surprinsese lumea prin cele mal nechibzuite persecuţii In contra membrilor partidului conservatr.r. a pus mal pe urmă ţara In uimire prin o nepomenită incapacitate administrativă şi inepţie financiară. Dacă radicalii au In mijlocul lor şa de puţini oameni cu studiile şi cu esperienţa cerută pentru a administra bine şi aşa de mulţi oameni, care Împlinesc golul lor intelectual prin pasiuni desfrânate, atunci nu merită de a guverna o ţară : eacă simţimăntul care Îl are astă-zl lumea de la un capăt al Romftniel pă-nă la altul. Faţă cu acest simţimănt, al cărui eelio este Senatul, micele sofisme ale Românului despre „sorginţele necurate* ale acestui înalt corp. sunt fără nici o valoare ca teorie constituţională. Dar ele cuprind tot deodată un neadevăr factic şi sunt prin urmare cu atât mal condamnabile. Ce însemnează a pune izvorul a-legtril Senatului In oposiţie cu izvorul alegerel Camerei actuale?! Senatul e ales după listele do la 1876 zice .Românul*. Dar şi Camera este aleasă după aceleaşi liste, respuudein uol. Va să zică isvorul acestor duoă corpuri legislative este unul şi acelaşi, şi este pe atât nedrept pe cât şi puţin cuviincios dacă organul au-torisat al guvernului de astâzl vrea să laude pe unul cu scăderea altuia. Dar este ceva mal mult. Senatul de astăzi s’a complectat eu vro 20 de alegeri parţiale. lutămplate sub regimul radical şi după alegerile din Cameră. Acel număr este foarte In semnat In comparare cu numărul obicinuit al Senatorilor care iau parte regulată la lucrări. Adevărul este dar din contră, că Senatul, aşa cum e compus astăzi, represintâ lu mod mal sigur şi m ii recent, de cât Cnmera opinia publică a alegătorilor. Ne pare important, ca ziaristica să se pronunţe cu toată claritatea asupra acestui punct, pentru ca. la caşul nnul conflict Intre Senat şi Ministerul. Domnitorul să aibă Înaintea sa toate elementele de apreţiaro pentru suverana sa dce.isiimc. Din străinătate găsim In , Allg. Zeitung* lutr'o corespondenţă datată Viena 20 Martin, următoarele rânduri relative la chestia ce ne preocupă aşa de mult. .In privinţa do-bănliril Hosarabiol române de către Rusia, corespondenţe cari aii aerul de a proveni din isvoare sigure ată-ruesc a surţinea, că ridicarea acestui incident nu a fost numai „un bulion d’essai*. ci că a devenit obiec tul unor serioase controverse diplomatice, dar că discutarea mal departe pare a fi amânată pentru mal târziu, spre a nu se complica semnarea protocolului* (In Londra). In lipsă de ştiri positive, noi nu ne putem Îndeplini datoria de ziar mai bine, de căt Înregistrând cu scrupulositate toate ştirile relative la aceasteâ gravă chestie. STUDII POLITICE PUBLICUL SI OAMENII DE PARTID 1 Mulţi aă zis, şi azi, intr’o etate oarecum mul mutară a naţiunii, se repeta ş: se Hccentuia/H mal tare ca ani schimbat prea repede instituţia nil e noastre politice; mai înalt: cu iu timpurile din urma, ue-uui metamorfozat de o dută politiceşte, şi a-ceustu a fost una din cule mai însemnate cause care a produs perturbaţiunî serioase în mişcarea noastră naţionala şi m>a u-runcat pe nesimţite in situaţiuneu foarte puţin mulţumitoare in care înotăm. Aceasta stare este anormală. Trebuia ba închidem ochii şi să ne astupam auzul pentru a u’o vedea şi a n'o înţelege, hi*istă, in adevăr, pentru state, ca şi pentru organisme, o stare maladivă, la care funcţiunile, fără a fi cu totul Rdmiicînate, ca in paroxismul unei crize, nu se îndeplinesc totu-şî cu puterea şi regularitatea lor firească, şi noi, din nefericire, presintăm, sub multe raporturi sociale şi politice, acest puls cabectic. Gestiunea merita dar o serioasă aten- ţiune, şi dacă ne doare, trebne ft ue îngriji să ne înţelegem boala, sa putem ft-visa despre ryrnediurl. jlnaiute de timpurile noastre*, zice d. Gui/.ot, în studiul sîil asupra guvernământului representfttiv, ^mişcarea vieţeî publice, jocul partidelor, reaboiul facţiunilor, lupta ca merilor, toate agitaţiunile, toată desvoltnrea puterel şi a libertăţii, eraă uisce lucruri despre cari se auzise numai vorbimlu-se, dar nari nu se văzuseră ; cari se citise numai prin cărţi, dar cari nu trăiseră împrejurul nostru. Acum, aceste lucruri se petrec sub ochii nostru; totul ne iiideumnS r le studia şi totul ne ajută a le înţelege.* Oaşul e identic şi cată să le înţelegem şi uol o dată. Să vedem de ce este vorba. In mişcarea noastră naţională şi politică inaugurată iu 1321, noî atv. fost des-ceptaţl de o dată dintr’o lungă perioada de somnolenţă şi abrutire, în caro ne cufuudase domnia fanarioţilor, şi iu aceasta Btare de ameţeală morală, iu care ue oftase strigătul libertăţeî, noi ne-om şi pus iu mişcare, dar n’aui putut să ne orientăm cu pre-eisiuue păsurile ce făceam spre progres şi nici am pntnt urmn calea naturală a des-roltăreî popoarelor, cuci aceasta se face prin influenţa timpului, a împrejurărilor, a propriei lor forţe vitale, cause cari lucrează încet, dar sigur la formarea nueî civilisaţinnl proprii şi caracteristice pentru fie-care neam, în parte. Noi am voit să fim numai decât un fruct al civilisaţiuueî modurue, dar fructul eşi prematur. Juta ce s*u întâmplat: Lumea progresase, in ultimii ani iu secolului XVIII, mal mult de cât putea să se prevadă; o cantitate imeusă de forţe, iutelectunle şi economice, grămădită de timp in sânul naţiunilor şl produseră iu acel secol efectele lor. Sciiuţele, filosofia, srta, economia statelor, politica, totul iu-tr’uu cuvânt, intrase pe o cale aproape necunoscuta pâuă utuucî. Din nenorocire, depărtaţi cum eram de curentul ideilor ce anima pe aiurea Iu-meu, şi o pregătea pentru civilisuţimie, noî ue aflam chiar către jumătatea acestui secol foarte înapoiaţi. Când dur, după deticeptarea spiritului de uaţioualitnte, Iuţirăm cuiioscinţă mal de aproape de ceea ce se petrecuse iu viaţa politică şi socială a altor popoare, roirăin atunci ca numai de cât să le ajungem şi, latini cum » ram, iu-csparăm a precede prin salturi iu opera regenerării noastre politice şi naţionale. Am voit sa înghiţim şi iă asimilăm intr\m interval foarte scurt, tonte bnuu-rPe civilisaţltiuil cu cari se înavuţise cele inaî înaintate naţiuni, şi peutiu cari ele puseseră secol! de muncă şi de sacrificii. Avântul era foarto natural, căci, descărcaţi cum no simţirăm de povara unul timp de calamităţi ce apăsase aţa de lung asuprâ-ne, viaţa naţională începea să na revin şi să ae manifeste, ca iutr’uu organism pus iu condiţîuul mal proprii, cu o vigonreju-veuila, provocată şi de aspiraţiunile născute dintr'un stadia de privaţiuni amare. Dapu mal multe fuse politice cari Hveail aparent*, de a ne prepara pentru civilisa-ţiune, fără a poseda însă şi puterea de a ne forma pentru dâusa, căci ele veneai! foarte intempestiv şi treceai! pe dinaintea ochilor noştri! ca feeriile unui vis, — iu cele din urmă ni-s'a anunţat de o dată ca eram cetăţeni liberi al nnul stat eminamente constituţional.* Iu primele momente ale entusiasmulul, noi ne-am grăbit a respunde: »da, suntem; şi ne vora ţine a merita să fim.* Eutusiasmul însă ce nu viue prin reflec-ţiune se stinge iute şi desenrgiarea saQ apatia urmează, în cestiunile mal dificile Trebuia să ne vedem la lucru, ca să ne cunoascein biue. Cu toată frumuseţea teo-rielor de care ne conduceam îu imagina-ţiunea noastră şi pe cari le proclamasem deja de ,fapte împlinite* — prnetica proba că ne eraii foarte puţin profitabile şi astfel, pe când ne legănam in speranţa că am găsit în politică talismanul fericirii şi al prosperităţii naţionale, decepţiuuea venea sa ne isbensca iu fie-care zi sub diversele şi uricioasele eî forme. Nu eram iucă deprinşi pentru viaţA publică a libertăţilor, iată totul ; şi cel ce aveai! puterea, nu căutaQ a ne forma o educaţiuuo politică, care să fi tinB iutr’a-colo. Ce cevtiuue, de o importantă incalculabila, educaţiunea politică, intr’au Stat june şi constituţional 1 Pe aceasta avem s’o rafnim alta-data. Acum, ue mulţumim a spune că, Consti-tuţiuuea fiind proclamată, am fost lăsaţi In voia Intâmplărel şi la priceperea oamenilor noştri! politici. Noî am crezut că e destul ca o lege să fie buuă, şi să fie decretată, pentru ca de îndată să capete şi fiinţă. Eram iucă şi mal departe de a înţelege cn Constituţionalismul nn este o viaţă de *otium cum diguitate,* ci de activitate continuă, de luptă fura capăt, la care mai touta naţiunea este ch ia mată a lua parte, pentru că numai ast-fel, drepturile ce legea ’i acordă se pun sub o neîntrerupta priveghere şi la adăpost de orice atentat. De a doua zi eu să, după ce iutrasem in aceasta noua formă politică, ne-am simţit obosiţi de viaţa cetăţeuaască ş> am lăsat ca Cunstituţiunea să meargă de la sine, sat! mal bine să îngrijească nu mal câţiva Ue drepturile la cari trebuia să vegheze toţi. Din starea noastră de indiferenţă şi nepricepere nu putem să obţinem de cat resul- ! MHWA UtîUMâ. LUMl'A’i IL'S VA< !ARUNDUS Ei! tot biiio a făcut Nod. i-ănil o <£-*— uescu ; căci Noe cn viţa, duliul luî Luni-paţius Bngabtindue cu rămăşagul şi neamţul cn comedia nu ne foloseau nimic, dacă il. Ion esc u nu no s r fi adunat o trnpă, care să ne arate şi no_.â cum a fost şi cum s’a j»etrecut. Da, iu «Circ» se joacă piesa *Lnmpaţius Vagii bum) ax.» Era un fel de eutexnre a pane această piesă pe Rcena româuă. înainte de toate caracterele dintr'ânsa sunt nişte tipuri atât special germane, în cât pe scena româna foarte lesne pot să ue facă impresia de parodii ; apoi limba e atât de particulară, *m e cel pnţiu foarte greii n spune in româneşte tocmai aceea, ce s'ar zice pe nemţie. D. Ionescu a ştiut insă a trece pe*t« air.ândunS aceste greutăţi : n loco lisat întru cât-vn piesa. Limba este limba mahalalelor de Bucureşti şi este bine că este aşa, chiar nicî na putea să fie alfel. Pure mi-se d Wuchinann a făcut traducerea; îî lăudăm bunul „i^ţ ?i îndemnăm şi pe alţii fă urmese tot ast-fel. Iu orî-ce comedie tradusă diu o limbă utreiaît, limba trebuieşte sa fie aceea, in care vor- besc la noî onmenil ce fac parte din clasa ri preseiitută pe scenă. Uolurile principale ernfi împărţite intre Alexandrescu Tâmplarul, Mnteescu Croitorul şi Ionescu, îiisu-şî doinnul Director 1. D. Ionescu Cisrnnrul i*e d. Alexnndrescu il ştim ca Alese iu piesa B.)ianul* : jocul d-sale u studiat; cil te odată cade iu exagerări. Ca Tâmplar d. Alexandrescu până in sfârşit ’şl păstrează cumpătul. I). MateesCu— reuiuue tot însuşi, unic iu fulul sâfl, astă dată un tip sprinUu şi uşuratic, un Don Ju»n )»arăsit de toţi Dumnezeii, dar uu actor tener, care iu rolul din «Lnmpntius Vngabnmiu». are ocnsie sn işi tlesftişnre talentele, fund insă acest rol mal variat de cut toate pe care le u-vuse pana acum, adeRe-orî oboseşte şi cade pe un moment. De altmintrelea noi nu avem croitori de cure d. Muteescu ar putea să se razeme; oara pe croitorul german nu ’I cunoaşte şi dacă Tar cunoaşte, uu ar fi bine să ') copieze; ne arată dar au tip aproape îndeplinit, nu iu»ă tipul •Şnnideraluî,» ti tipul 'ştrengarului» de pe bulevardul Bucureştilor. — Tot mal bine ! Pe d. I. D. Ionescu, iu sfîrsît, îl vedem intr’un rol mal mure, şi anume uu rol par’că urzit anume pentru d-sa. Ionescu, boccegiul dramatic, debutează ca actor şi re mâne lancela-şl nivel.- De altmintrelea, nu e grei! să fii popă, dac'ul invâţat carte. D. Iouescu face pe cismarul beţiv. Apoi, har domuunluî, «Snaiderl* nn sunt in Bucureşti, dar beţivi!?—D. Ionescu n’avea de cât să ’şl aleagă pe cel inul bun diu mahalaua cutare şi cutnre. Si sşa n făcut, şi drept are şi bine face. Dacă avem şi noi cieimirl, avem şi noi beţivi, peutra tru ce su ne iuhÎ aducem alţii din ptrei-uătute? pentru ce sa imităm şi iu aceste pe alţii? no facem nncismar beţiv ul nos-Iru. D. loue^cu culminează in doue scene : povestirea jalnicei istorii despre Eduard şi Cuuiguiula Cnuigunda şi Eduard, şi scena diu actul al patrulea, iu cure re-aistă încercărilor d-neî Clei. Iu amândouâ aceste scene vedem un beţiv, cum iutre acelea-şî impregiurărî sunt, ori ar trebui eu fie beţivii, nu iusu din Germania, ci din Bucureşti. Acesta poate să fie luat drept un păcat : e insă o virtute. — Dar de an păcat tot par’ca ca s’ar face şi d. lo-neBcu vinovat : nu cum-va operează prea mult cu sticla î ? O glumă bună e bună, dar tot se toceşte cu vremea. Frumuseţea musîiala a iutreget piese este iu actul al treilea, iu care vedem întâia oară intr'un rol pe Doamna Marin Pulisu. Aceasta e pentru sine o plăcută surprindere. l)nr surprinderea e cu atât mal plăcuta, când putem recunoaşte fără de nici o reserva, că d-na Măria Fo-lisu a debutat cu succes, când vedem, ca scena română a câştigat o actriţă şi o cântăreaţă, a cărei lipsă era atât de simţită. Ne iutrebăm, cum ur fi fost cn pu-tiuţă ca acest tjuod-libot să fie executat cu ucen-şî precisitute şi acela-şl simţiment, ducă alăturea cu domnişoara Mnrinescu şi cu d. Muteescu nu ar fi jucat d-na Măria Folizu? Câutecul plăcut al D-şonreî Ma-rinescu, uşuritatea d-luî Muteescu şi corurile îndestul de disciplinat ar ti perdut tot efectul, dacă ar fi lipsit contra-altul ori dacă el uu ar fi putut să lie la aceea-şl înălţime, la care Fa ţinut D-na M. Fulisu tstc de a colea In cur! nm fost martorii» tot curmi constituţionalismului nostru, resul-t»te de cari ne văităm urî maî Rmnr de cât ori-ennd. Noi n'iim înţeles iară cR tocmii! imiutonreu do a no interes» do mersul »f,«cerilor publice este pnrteu ce» mul esenţial» a constituţionalismului, căci, prin nceasts. Toirtţa botezata şi la noi ca naţiunii, pute» să se impui» voinţiî celor ce cârniuiesc acele afaceri. Lu noî, lucrul a eşit pe dos. Educuţiunea politică ce ne-o formam prin indiferenţă şi la care guvernele lucrară,ce-î e drept cu multă râvnă, ne făcu încetul cu încetul, convincţiunei ca şi in statul constituţional guvernul este totul, că el trebuia să îngrijească de ceea ce ne pasă, că el are să ne conducă îu toate, că el trebuia să facă. până şi a-leperî. Şi, în adevăr, cine lo-nr fi făcut, dacă nn guvernul, cuci noi stăm la tot şi la toate cu braţele încrucişate. Nu era dar greii să devenim curate marionete sub influenţa orl-căruî guvern. Sistema noastră constituţională tindea tocmai contrarii! spiritului formei politice de *self-governe-ment,. Cn teorii de acestea cari se băteaii in capete cu practica, de «ignr că nu era aă facem minuni. Ceea ce este şi mul triat in toate acestea, e că chiar oamenii cari se nnmiail, cu multă îngâmfare, oameni aî progresii lui »o3 şi apărători ai libertăţii, tocmai aceia, zic, în timpul când libertatea era proclaiimta solemn ca un principia de stat, şi cftnd se cerea prin urmare imperios sa ne formăm pentrn ea, eî găsiră cu cale să croiască poporului nostru o sistemă cu totul falsă de educnţi-nne politică. Acest biet popor, in numele cărnia făceam să ni se treacă toate închipui iile bolnave ale creărilor noştri, era chemat în comiţii nu mal când aveam trebuinţă de glasurile lui şi atunci ’î propo-reduiam câte in lume şi In 9oare; a doua si însă după ce ne vedeam calare, pe popor ’l lăsam iară să-şî rupă opinciele pe calea miseriî, a saferinţil şi a ignoranţii atât de bătută de el ! Ce pagină de istoria liberala, n'ar forma acest capitol !... 1 u orî-care rar! ocasiaui, publicul pare că ar fi făcut excepţinoî In apucaturile lnt politice. Prin aceasta însăşi că erafl eicepţîuni, trebuiă să vedem că energia lui politică era nnmaî o artistică deghisare a unor cause cu totul străine de o voiuţR publică hotărîtă a lucra in contra tendinţelor nnnî guvern care se credea că compromite interesele ţării. In generalitatea caşurilor, noî ne-am vis că de şi eram, precum ni se spusese, cetăţeni liberi, chemaţi prin lege să ne dăm •liber* opinianea, cu toate acestea suutum datori sa sondăm di»-posiţiunile guvernului înainte de a merge Ia urnă, fiind-că, alegerile libere, iu t6tu accepţiunea cuvântului, sunt numai nisce gruţiosităţi fenomenale ce guvernele gă-§esc de cuviinţa aă acorde din când în cftnd naţiunii. Dopă cum ne eraîl crelin-ţele, dapă cum ni se făcuse edncatiunea aşa ne eşin\i şi faptele. Şi e destul ca alegerile să fiâ alterate, ori-cura şi din orl-re parte, peutru ca constituţionalismul *ă de-viă o paradă deşartă. Nu voim insă sa a-• nnecăm pe nesimţite în prăpăstiosul snbject al alegerilor, asupra căruia nici chiar filosofi» politică, cu tot timpul de când '1 discută, n'a tis încă ultimul cuvânt, şi a-•upra căruia noî maieu seamă, trebuiă să ne gândim mult şi serios de aci înainte, dacă in tot cuiul, domnia spoelilor şi a De altmintrelea d. lonescu nu putea puue pt scenă o piesă atât de variată şi cu Îs multe persoane, de cftt hotărun-a pune în lucrare şi pe unele din-teriîe noi. In Ltimpaţius Vugabun-• ■ vbuteară mal mulţi dintre elevii an-gngiaţî in trupa de la Circ şi două dintre eleve. Îndeobşte debuturile sunt îmbucurătoare şi ne dnfl loc la speranţa, că Incnrănd ne vom bucura de pnterî proaspete. Cu deosebire in*ă Circul ne promite o sprinteni subretă, ce nnmnl de cât cn orft^iunea debutftril era gata iă fugă cu CroitornI berbant. Dar ii incheiăm. •Artistul Cântăreţ., cu-trieratornl dramatic, actorul, ce a vagabondat auI de zile prin ţară şi lume, foarte fireşte, numai in fjumpaţins Yigab indus şi prin Lumpatiiis Vagubtindus putea să debnteve. Numai înainte tot uşa, căci cu vremea o să iuii ceva şi publicul se va aduna ! - vorbelor late va înceta. Pentrn momentu de fuţă trebuiă să recunoascem oă toată iniţiativa a plecat şi pleacă do la guvern şi prin urmare să nu fim surprinşi că guvernele ai! impietat şi impietează asupra drepturilor noastre, căci un drept, ca şi o proprietate, ce nu e apărută, cade in mftua celui dintaid care vede un 'interes în ea. Nu putea fi ultmintoren şi toate protestaţi uni le, din orl-ce parte ar veni, nu preţuiesc nimic in faţa faptelor, '[ara nu era îti «tare să-şî înţeleagă «devoratele ei interese politice; şi pe cit se vede nu le pricepură nici oamenii et politic». Na putem dară să le apărăm la cas de trebuinţa, căci ne-am înşelat ca toţii a crede că interesele publice sunt nisce lucruri cu totul abstrase, cuvinte fără realitate, ca virtutea, în zicătoarea Ini Bru-tus ; interesele generale, ne-am zis noi, nn pot atinge propriele noastre interese, de şi nu era grei! să pricepem cu, dacă locuitorii nneî strade s’ur lăsa sa li se ia dreptul de comnnicaţiune, sad dacă eî l’ar vinde, ar desfiinţa prin aceasta chiar proprietăţile lor. De aci dară acea mulţime de nenjunsurî cari se reflectă in afacerile noastre private. Dar ce făceai! partidele?—ele, al căror rol politic, în statnl constituţional, este tocmai supravegherea binelui general. Căci cine nu sciă că partidele profită mult, nna din greşelile celoî-l’ftlte şi ast-fel ele, cu voia fără, voie se coustitue de garant al biuronluî pablic. (Vu urma). DIN AFARA. Englitera. Du pil ce căte-va zile toate ştirile sosite din apus ne Încredinţau, cil pacea este asiguraţi, deodatft earlşl ne vin ştiri Îngrozitoare. Englitera a propus clte-va modificări In protocolul internaţional. Rusia le primeşte ori nu le primeşte, dar propune alte modificlrl, pe care Englitera nu pare dispusă a le primi. Intre altele Rusia ar eereurmltoa-rea formulare ; „Puterile se unesc Intru a insista" pentru Introducerea reformelor." formulare, pe care Cabinetul engles nu o primeşte, fiind-clcuvântul „insistl" implici un prea mare angagiament. Afarl de aceasta Cabinetul engles „insistl." ca Rusia sl desanueze ori cel puţin sl fie o-bligatl prin o elausl a protocululu! a desarma; cară guvernul Rusiei admite acest principii, declari luslcl desarmarea nu o poate acorda de cit dupl-ce protocolul va fi fost Încheiat. Intre aceste lmpregiurlrl e foarte puţin probabil, el Înţelegerea se va putea realisa. . Moruing Post" de la 21 Martie chiar constat!, c! guvernul "nglitevel nu a primit modifi caţiumle propus de cltro Rusia sl declare cl va desarma. Cu toate cl prin cuvântul „insistl* Rusia nu cere nici mal mult nici mal puţin de cftt ca puterile sft se angajeze . oft vor intra ori vor consimţi ca Rusia s! intre lu acţiune „executorie," guvernul eugles e dispus a primi formularea propus! de cltre Rusia ; nu poate consimţi Ins! cu alt! cerere a Rusiei; anume Rusia cere. ca puterile sl se oblige, cl dup! semnarea protocolului vor hotftrt po Poartl a desarma „Înainte de a 11 desarniat Rusia." — „Times," Daily Telegraph" şi „Standard* comunici acela-şi lucru ; ast-fel nu mal remftne lndoiall, cl aşa este şi c! Rusia cere un lucru. pe care nimeni nn 1 poate da. de oare-ce toata lumea ştie, cl Turcia nu va dezarma şl nu va putea sl desarmeze de cit dupl-ce nu va mal fi ameninţatei. „ Times" propune un expedient: ca Rusia şi Turcia sl desarmeze deodată şi In acelea-şl pro-porţiunl. £i lntr’adevftr nici nu remftne altft putinţa, IntruVftt Rusia ar voi s! renunţe la acest resbel, care nu l va aduce nici un folos po-sitiv. — Nogoţiftrile se urmenzl. Dacft vor ajunge la resultatcle dorite ort nn. deocamdată nu se ştie. „'Times" zice. cil In protocolul internaţional este un articol, care „n-„brogft tractatul de la l’raga prin „rare Europa se lipseşte de dreptul „de a ingera In afacerile interne ale „Turciei,* deci un articol, prin care ea Îşi crcazl dreptul de ingerenţft — Va primi Englitera acest articull —Nu ae ştie. O depeş! de la Londra, cu data 22 Martie, anunţi cl Ignutieff a plecat la Paris. Imperiul-Otoman Negoţiftnle Intre Poartl şi Muntenegru nu tnainteazft. Armistiţiul a fost prelungit pini la 13 Aprilie ; Principele Nichit.a a declarat cina cere de cit cedarea districtului Niesict. Cutşi şi Theles şi libera navigaţmne pe rlul Boiana : se asigurcii7.il tnsl. cl Poarta refusl cedarea districtului Nicsici şi cft Sav-fet Paşa aşi flrut delegaţilor muntenegreni comunicare despre aceasta. Ziarul turcesc „Ilassiret," În numărul sft! de la 14 Martie, publici un articol, din care estrngem următoarele. „Directorul de studii Halii Ettendi, preşedintele seihilor de DervijI Osman ElFendi şi sediul Suleiman Ef-fendi, dinpreunl cu alţi clţl-va Şeihl al scris acum cftte-va luni o broşuri, cu care Suleiman ElTendi a plecat In Afghanistnn şi In India. Acum primim ştirea, cl In toate o-raşole din India a «osit clte un c-semplar din aceast! broşuri şi a fost citit prin mos'-bee, făcftndu-se ast-fel moliametanilor tmplrtlşire despre coprinsul el. Du|>! obicinuitele rugieiunl pentru Chaliful Islainilor, fieşte-care dintre cel de faţl a fost instruit asupra marilor cnlamitftţr, ce a! urmat pentru Imperiul Otoman din viclenia dievo-lease! a vrljmaşulul sft! nordic, a-rltlnd el datoria fie-clrul musulman este de a se pune la pazl, ca nici o palmi de plinftut s! nu fie rupt! din statele Chalifulul. — La 5 Silhade (22 Noembre) anul trecut Achuna Savat (Şeihul de la Sa-vat) s ţinut la graniţele dintre Af-ghaoistan şi India un discurs, pe care Ta scris şi Ta trimis la toţi domnitorii şi tonte triburile de prin prejur şi in care provoac! pe toţi mahomedanii aşi face datoria cltre Chaliful lor. In urma acestei admonierl, Stl-plnitorul din Cubul, Şir Aii Chan. a adunat 35.000 cavalerie. 70,000 infanterie, 5000 trupe de garde, şi 15.000 oameni din tribul lussuf Zechi, adio! cu totul 120,000 oameni armaţi şi i-a pus la disposi-ţiunea Sultanului şi Chalifulul." Rusia. Cu toate lncredinţlrile pa-ciniee. Rusia urmează cu pregătirile de resbel. „ErI, — scrie un corespondent din Odesa (17 Mart.) — comandantul suprem al armatei de Sud, marele principe Nicolae, a plecat din Odesa spre a face regimentelor de reservă o inspecţiune. Marele principe va trece prin Elisabe-thgiftd, Vosnegenk, Nicopolie şi Cre-menteiug. Dup! inspecţiune reser-velor atlt infanteria, cit şi cavaleria vor pleca spre Basarabia. Şeful Statului Major, N*’pokocitciki se va Întoarce la Chişliil!. La Bag, nu departe de Nicolaielt, In direcţia spre Otciacow se zidesc nnoi fortilicaţiunl. Se vor aşeza trei baterii. 'Tunurile al şi sosit la Ni-colaiew. — S a! flcut toate pregi-tirile spre a putea tlia cotnunica-ţiunea Intre Dmper şi Marea Vea-grfl. In eurftnd vor trece prin Odesa douft divisului din districtul de Mos- cva. De asemenea divisiunea de re-serve din ixameaietz-Todolk a primit ordin sl plece la Cbişlnl!. In curflnd trupele do infanterie vor face o mişcare spre Ismail, Reni şi şi Iu Chilia. Deocamdată Ins! nu se vor face de cit manevre lu cor-purl mal mari." Germania. Serbarea zilei. In care Împăratul Wilhelm lmplinesce al 80-lea an al vieţel sale s'a petrecut cu deosebita poinpl. Toţi principii germani ţi toate curţile europene a! luat parte la aceast! serbare ; Berlinul şi oraşele principale din Oennania Intreagl, Germania aO serbat aceasta zi. Din scirile ce primim par cl străbate Ins! chiar şi prin aceast! serbare un fel de mani festa ţi une (lip)onmticl. Tocmai pe cftnd Rusia negoţinzll cu Englitera. imperatul Willielm şi fiul sft! primesc pe fratele Impera-tulul Frnnţ losef Imbricaţi In uniform! austriac! şi corniţele Beust Închini la Londra In slrltatea im-peratuln) Wilhelm. „amicuhil şi aliatului" suveranului sft!. Chiar nici a- ceste demonstraţiuni nu ne-ar pune Ins! pe gftndurl, dacii nu am ceti In organul comitelui Andras9V ur-mltoarele tmpftrtftşirl primite de la un „corespondent uficms şi bine informat din Berlin:* Firi lnduoiall tri bueşte sft constatăm, cft cercurile politice, chiar Io ciuda tneredinţft-tilor oficioase despre pace, se aşteaptă In eurftnd la isbucnirea res-belulul Intre Turcia şi Rusia. Protocolul de Încheiat Intre Rusia şi Englitera este privit ca o Înţelegere „pentru caşul unul asemenea resbel." Ancft pe cftnd generalul Ignatiett era In Berlin, am spus. c! scopul cftlltoriel lui era de a da cabinetelor europene garanţii pentru mărginirea acţiunel ruseşti contra Rusiei; acutn vft pot spune, c! Igna-tielf a isbutit s! dumerească pe Cabinetul Engles. Protocolul ce se va Încheia Intre Rusia şi Englitera va Însemna asigurarea păcii europene, „nu lnsl a picii Intre Turcia şi Rusia." — La realisarea lnţelegerelln-tre Rusia şi Englitera a contribuit mult guvernul Franciel. Urmllnd d'n aceste, chiar dacft protocolul ar ajunge a fi semnat de cft tre puteri, nu am clştigat alta, de cftt cl Turcia va remlnea isolat!: resbel tot are sl fie."—Tot In acest sens scrie un alt ziar bine informat. „Nat. Ztng." din Berlin: „înainte de toate era vorba sl se asigure pacea Intre statele europene şi sperăm, cl prin protocol acest scop cel puţin „pentru de o-cam-datl* se ren-lisenzl. Dar chiar şi In aceasta tot-de-una trebue sl ne aşteptăm la evenimente neprevăzute. Negoţilrile cu Muntenegru sunt aproape de rupturi şi astăzi primim de la corespondentul nostru din Constantinopol ştirea cl ele par a nu reuşi. In Bosnia şi Herzegovina din no! s’a Început surecţiunea, şi Îndată ce delegaţii se vor Întoarce de la Constantinopol, Muntenegrul din no! va deveni cuibul reseoalel. Din Pam primim ştirea, cl s a flcut comunicare despre noul concentrări de trupe la armata rusească de la Sud. Toate aceste deci arătă Îndestul, cit de bine trebuiesce s! deosebim „pacea Europei" de „restituirea" ordi-nel In Orient." Austro-Ungaria. Propunerea deputatului Sturm. de care vorbisem In clte va rftndurl, a fost pre9entatl Reichsratulul şi se crede, cl In zilele aceste se va pune la ordinea zilei. Dac! s'ar intftmpla, ca Reichs-ratul sl o primească şi ast-fel s! se pronunţe pentru abrogaria insti-tuţiunel delegaţiumlor, e probabil, cl iarl-şl urinează o crisl ministeriali. Din Ungaria. „Fremdemblat* comunici unele Împărtăşiri de mare importanţi asupra noului proiect de lege electorali. Una dintre căuşele, pentru care Ardelenii s'a! hotlrlt a nu lua parte la dieta din Pesta, e legea electorali a Ungariei, care a-tlt prin Împărţirea cercurilor electorale, cit şi prin cens esclude pe cea mal mare parte a ltomlnilor din Ardeal dela dreptul electoral. Noul proiect de lege pare a considera cu deosebire pe romlnl, intru-ducftnd unele schimbări inal juste cu deosebire pentru partea orientali a statului. Aceasta ar dovedi, c! guvernul din Pesta lucepe sl vază mal bine declt pin! acum : nu credem lnsl, cl singuri aceast! concesiune s! poată hotlrl pe Ardeleni a-şl alege deputaţi pentru dieta din Pesta. El cer mal mult, cer toate coudiţiunile de desvollare. Franţa. Acum Înţelegem plecarea principelui llohenlohe dela Paris la Berlin. Posiţiunea ambasadorului Germaniei, ar fi fost imposibili, daci ar fi stat la Paris In ziua clnd lu Berlin se serbează ziua „împăratului" şi nu înnl mult Regelui Willielm. Cu toate acestea „La Presse" ne Încredinţează, cu relaţiunile Intre Franţa şi Germania sunt cele mal amicale şi el lu eurftnd Principele Bis-marck va face In parlamentul Germaniei declaraţiune In acest sens.— O fi avftnd dreptate „La Presse" ! SETNTA.TTTX-' Şrltinta de S.îrvhHl, 12 AUrtit 1877. I’o*ŞH,ltinţin d-lul rice-pr^şsdiute M. Co-ţţftlniceniiu. Şt*diii(ii ie descinde la 2 ore post-ruftridiane. DapS Îndeplinirea formalităţilor obicinuite (1. CilmSrSfşcn roafţ* de d-nn rice-preşedinte a sd invita comisiunen de verificare a «e ocupa cu alegerea cfaetuBtS la Belgrad. Răspunde d. colonel Haralamb cK s'a şi numit raportor d. Casiniir şi In curând raportul vn fi pas l> ordinea ailel, D. Deşliu. Im sS fac o pliugere la n-dresa binroulul. D. Mauolescn. Ce fel de pliugere, in ce mod o faceţi; este o iuterpelnre * întrebaţi’1 d-le preşedinte! D. vice-preşediute, Nn pot ca aX nu’I acord cuvântai orî-ce cerere ar voi sî faci. D. Deşlin. Duci onor. questore i’a necăjit pentrn nn moment este pentrn că □ u cnnoaşce de loc regnlumentnl. ErI am foat chemat la Senat printr’o circulare prin care ni se spunea că se va ţinea şedinţa. Noi na am adunat aici şi am aşteptat toată xiua, dară a fost imposibile să găsim un preşodinte pentru a deschide şedinţa. Voiam dară să mfi pl&ng da aceur.ta. D. vice-preşediute. Alaltă-ierî d. prim-miuistru a venit şi a stăruit de mine ca să se ţină şedinţă erT. Am zie să se facă circulară pentru a vS invita Insă ele a! foat semnate de d-nn 1. Ghica. Efl am venit erl dimineaţă iu-tre orele 12 şi 1, şi am cerut sense dela Senatori că trebuia să lipsesc pentru a ’mî face o datoria de inima însoţind la ultima sa locuinţă pe nu vecliiQ amic >1 mei şi om de bine râposatul Herişescu. IieseniânJu-m? dar pe buna voinţă a d-v. am plecat crezând că d. I. Ghica va veni ca »S presideze. D-sa insă asemenea s'a re-semat pe miue şi nevenind sunt dator să vă cer scu7.e (Incidentul este închis). D. prini-ministrn. Comunică mesagiuI pentru prelungirea sesiune! pâuâ Ia 20 Martie. Comnnîcă apoi uiesagiele relative a următoarele proiecte de legi: 1) pentrn n dificarea legeî electorale, 2) pentru a sa acorda o pensiune viageră d-lul Boliiuc, 3) pentrn o pensiune viager» d-IuT Papiu Ilarian. —Seuatal adoptă urgenţa pentru pensiunea d-luî Bolliac. D. Bellu dă citire raportului asupra legeî peutru contigental de 14,000 oameul. D. Lecc». Crez că trebue aă fac oare-c»rî observaţiunî asupra modulnî cum se face 'a noî reerntaţia de şi sunt pentrn acest proiect de lege. Mai tot-d’a-una se cheamă coniigen-tul se trămite sorţarl In locur! cu totul depărtate. Trebae iusă de aci înainte să uriuămil altîî-felii, oăcî cu cât vomă depărta mai mulţii pe tineri cu cu atât ti vomtt face a snferi mal cn anevoinţă serviciul militar. Cu această se maresce foarte mult şi cheltaeIile pentrn transportul lor. Aşî voi dară ca pe viitor oamenii să fie distribuiţi într’ua mod maî equitabil pe U corpurile de armată. D. DeşiiQ- Rog pe d. ministru, eât şi pe d-uiî General Floreacu, Col. Ilaramlnb şi Col. Păncescu să ’mî dea o espîicaţiune. Sunt soldaţi cari tn loc de a servi în armată servesc pe la oficert, aşa că eî nici nu pot fi folositor! căci nu aii timp ca să înveţe nici un reglement aai! eserciţiil. Şi nu este destul că se ia câte unul dară cu cât uu grad este maî mare cu atât se ia mal mulţi servitori aş» c» nn căpitan are douî, ou major trei etc. Kil socotesc că ar trebui «a s» se puuă capăt unei asemenea stări de lucruri. D. Haralamb. D-lor, după câte 'mî aduc amiute după regulamentele iu vigoare, nu pot fi luaţi ca ssrvitorî pe la oficiarl soldaţii de cât după cs şi atl terminat instrucţiunea militară. Apoi şi aceştia nu sunt cn totul daţi uităreî- Cac! suut obligaţi In termene hotărlte să vină la ca*‘f-mă peutru a fi inspectaţi şi a face oare-cari oserciţiî. l*riu urmare obserraţinnea d-luî Deşliu este fără object. D. ministru de Resbel. Nu sa putut până as târî aplica Ng«*n recrutărilor iu-tr’uu mod aşa cum cere d. Lecca. Aceaita provine din canea forme» ţăreî noastre şi a răspândire!popolaţiuneî. In România s. e. populaţiunea este ce» niaî curat românească şi tot-d’o-dată cea mat numeroasă, py câtă vreme îu cele alte părţi, s. e. spre Brăila tarft niftl g6lă şi In m»re parte populată de străin», aşa că nu se poate face o repurtiţiune justă a sold»ţilor căc! trebne a $e lua de unde sânt mal mn’ţl şi a se da acolo unde sunt maT puţini. Onor. d. Lecca a făcut o observnţinue foarte justă când a zis că soldaţii trebueac •n fie apropiaţi de căminurile lor. In a-devâr depărtarea aduce desele deserţiunl, ?i pe lingă astea ie întâmplă ca soldaţii, aceia cari na deserteară, mor In casârniî de nostalgie clici nu ’şt pot vedea funii-1 iele lor fiind prea depărtaţi. D-»ră până TIMPUL i o împărţire nou? n circumscripţiunilor nu i utem fure nimic. In privinţa servitorilor, i Adevăr că acestea sunt o plagă pentru trimită, Insă este ceva tradiţional şi ad-i« în tonte părţile Jin lume. înainte se chiar când eraă recruţi. 8‘u regle-entut \n urmă rn să nu se ia ca servi-irî de cât după ce făcea G iu casarmă, i aervicifl de nn an sud şase Inul; tot-u-dat? de câte ori se face inspecţia coreului sont chemaţi şi el pentru a fi in-i*«Uţî- ft,M pntut face nimic alt ; n-• ii voi lua disposiţiuul ca servitorii să | cel puţin de două ori pe septumână eîtru a contiuua instrucţiunea cu cel Iţî şi ast-fel uu vor rămânea niciodată In pol. 1). Lungeanu. Eă aşi cere o Csplicnţiune -lui ministru de resbel, aR'mîspunS pen* ro ce a supendat operaţiunile recrutărilor 1 luna lui Maiti trecut? Toată lumea ror-1» că aceasta a facut’o J. ministru in ţderea campaniei electorale care ?• des- idea şi aşi roi să ani lămuriri în aceasta iviuţă. De altmintrelea el voiti *ot* a-matS lege, numai aşi ruga pe d. nnms-:i ca recrutările să se faci la timp şi in-uu mod eiact. D. min. de resbel. D- Ungeau u 1 ml cere •îi fac recrutările la timp ; dară care kt»* timpul când crede d-sa ca trebue Bă fac ? Ed le fac atunci când ’nii permite jţetul meîî, şi ocest principiu este admis In Francia. Aşa efl am trebuinţă de i4,0(k) oameni; nuM chem iusă pe toţi, ci mm .I o parte,— aceasta pentru economii, ai apoi las pe unii să servească numai *te tî luni şi apoi it liberez. Aceuhtaeste cj]a apreciureA ministrului şi nu cred Jiine-va să mS acuse pentru că voesc l:âce economii. Ia privinţa recrutărilor "îiite este adevărat că le-nin suspendat MaiQ. Dară nici o lege nn mă opresce la aceasta. Şi n^m suspendat in vcde-a alegerilor ci din causa timpului care l era nici de cum oportun, pentru că rănii suut foarte mult ocupaţi iu luna î M ii» şi nu voiam să-l sustrag de la urc* lor. Un al doilea motiv este că pe unei se făcea o îndemnată mişcare pre-tlorală, aşa că consiliurile de re vi sie *e leali in mure parte doscomplect te. _ D. Lscw. Eu cred că nu est o uâ dis- Ioporţiune aşa nare intre populuţiunile fetitelor districte fi ast-fel s'nr putea r soldaţii să ou fie atât de mult depar-l i de căminarile lor. IV General Florescu. Iu privinţa acestei fi du ani uimic de zis de cât că mă eo'ier cu d. Senatori cari an cerut vo-eî. Trebue votat acest contingent nt-m că eete o cerinţă constituţională pentru că el consituesce armata. Aşa lă nu ani nimic de adăugat in această ÎTiuţă. Voiam sa v? spun alt-ceva; vo-sa vă spun că trebue să ne familialul mal mult cu lucrurile militare, ntra că se votează asemenea lucruri iu iendouă Cernerile şi să’ml permiteţi a spune prea puţin afl fost studiate n-Me voturi. Pă ne ocupăm dară de oare irî cestiunî militare şi să studiam mal tăia cestiunea localisărel. Localisarea e dispoaiţiuoea aceea prin care se lasă corp oare care de armată acolo unde aşezat el de la iuceput. S’a discutat vrte mult in torte stitele, dacă trebne mi* principiul locarnâreT, sed al dislo-vî. Acum însl e necontestat cu îo ivea este mal favorabilă unul corp de mată, mal âatâia pentru că nu sufere Baţi! şi pentru că şefii de corpuri fiind irî că vor reroănea la locul lor se o-mui serios, de a aduce diferite im-Xtâţirî corpnlul lor căci acie că au 6h .luă acolo pentru a se folosi de ele. ucipiul di*locăreI uste susţinut pentru istă consideraţiune, ca în timp de roşia cas de a peri uu corp întreg de stă, doliul nu »e va coucentra intt un nr district de nude ar fi fost regîmen-erdvit, ci oamenii fiind adunaţi din lente părţi doliul s‘ar respăudi şi ast-ar fi ma( puţin simţit. Acesta este adevăr uu avuntagifl, totuşi nu se opune avantagielor loculisărel şi făcut o greşeală mare aceea că u’am ut din această cauţiune objectul unul •j®' t de lege, căci atunci no a'mr fi în-iplat uu lucru foarte regretabil ca să Vm regimentele prea m blau du-se diu in oraş ; mal cu seamă că d. niinis-ar putea cftnd i ar plice» vă schimbe '«fii de corpuri fără ca ni aibă trufanda a muta şi regi meu tul. ţ i nu am inţeles }>e d-nu ministru când spus că va face mal multe circums-Linul militare pentru a putea face o rtiţiune mal justă a oamenilor pe la uri. Mi-s’a obiectit ^pol că regi meu-tot trebue a fi dislocate peutru nu nărui de ordine al lor sa corespunda cu numărul de ordine al divisiuuilor teritoriale, aşa cu in divis. [ să figureze re-rim. 1 şi 21eu, in divis. II regim. 3 şi l-leu, etc. ; şi acest lucru nu ne ponte face pentru că ar trebui să se schimbe un mărul regimentului şi nst-fel s'ur face o greşalS in istoric ni «ăă. Fie-cnre regiment are o carte, intitulată >Istoricul Ke-gi mental iu ‘ ; într'ăusn se trec tonte faptele itiHomuate petrecute de la in fiinţa ren Ini. Ef bine, nn Var putea oire cu iu acest istoric să so crie că de la cutare epoca regimentul şi-a schimb it u umărul ? Vedeţi ca această obiocţinne nu poate fi de loc serioasă. Mal puţin am inţeles pe d. ministru când ne-a spiiB că într’o parte a ţăreî Uomânil sunt mal patrioţi^ de cât în-tr’altă localitate. Eli au admit aceasta, şi nimeni nn poate admite cu un român din Oltenia a. I. să fie mal brav de cât uunl din Moldova. Am fost ministru a-tâţea unt şi am avut ocasie să constat că şi soldatul din DorohoiO şi cel din Mehedinţi sciă a’şl îndeplini datoriele lor tot cu acePnşI devotament, ftog dar aă nu st mul plimbe regimentele de la uu loc la al- " tul pentru că uîct un motiv serios nu pute Utoriza ocest vagabuudagiu. Acenută ches- I ign •ic dir 1 tiune am voit eă o fie cunoscută şi Se-uatulnl pentru că ea a preocupat foarte j p I mult pe toată lumea şi mai toată a admis | aice principiul localisăreî. In privinţa servitorilor d. ministru r. ’ * avut dreptate şi nn vom putea scăpa d« acest inconvenient de cât când vom ave: c.isarme destul de hune peutru ca m poat • ,*e.n şedea ia ele. D. Lungeau a a mat atins o chestiune, chestiunea epoceî la care să se facă recru-, tarea. Este adevărat câ toamna ar fi tim| ) pul cel mai propice peutru că pe atuua citesce raportul T pentru perceperea venitul ol ’udeeă torescl. luptă fără nici o dUouţiune ontra 9, urmă asemenea tară nici In ă t-o a rele 2 proiecte de legi. i lege pşniru suprimarea sută din asilariele impie-stall; adoptată cu 30 cu 25 Se v o discuţi 1. Proiect reţinere! de gaţilqr telep voturi contr 2. Proiecta art, 22 din legrafo postai Voturi contra 2 D. Orâscu ai ministru de Iu trecerea scoale! ni sterul instrne Iu fine se vot* porturi a|e Corni, mfttourele 3 iudige 1. Al d-luî Petr turî contra 2. 2. Al d-luî Pavr contra 9, şi 3. Al d-luî Nico voturi contra 10. Şedinţd este riiicat ore post m. e pentru modificarea luiaăreî corpului te-tat asemenea cu 80 nterpelare d-nulol blice in priviuţa •I şi şosele !a mi- discuţiuue, 5 ra-petiţiune şi nr- iscu cu 29 vo- 21 voturi iu cu 19 jumătate CAMEI *,S'tdinţii de A Vă 12 .1/.. (. d77. Şedinţa «e deschide la ora I p. in. sub preşedinţa d-luî C. A. Rosetti, fiind pre-senţl 77 d-nl deputaţi. Se citesce demisiunea d-l ui co'onel Gher ghel, care nu nial poate lua p*rto la des-baterile ucesttjl Camere. D. Diinancea propnne respingerea demi-siuuiî, până d. Gherghel nu va veni «ajurate diu ce causă se retrage diu sânul A-diruâril- Se pune la vot şi se respinge demisiunea. D. Mărgăritescu cere cu iiinistiuţă să se permită a’şl desvolts interpelarea in priviuţa nedreptăţilor ce mu făcut pftnâ r-euin unor oficerl, cărora nici guvernul actual nu le-a dnt satisfacţie. I). Prim-ininistrn aduce aminte că legi multe nu sunt votate şi trebue hu treacă şi prin Senat, deci roagă a uu se perde timpul cu iuterpelărî, şi apoi d. ministru de resbel nu e preseut. I). Mărguritcscu un scie de ce d-sa nial ş.ule pr» ;«ceî fotoliu de depui *t ilneii n are dreptul a f*ce interpelări! D. Boheica renunţă Ia interpelarea sn, sciînd de înainte ce resultat va avea; vede că guvernul este contra interpelărilor. D. min. cultelor zice c« d. Bobeica pote renunţa din alta causă, iar nu peutrn că guvernul ar fi contra interpelărilor ! (Urmează un dialog foarte animat intre d. ministru şi d. Bubeica). D. Mârzescn. Ar fi bine să se treacă in procesul verbal acest dialog ! D. Preşedinte. Regulamentul ne apnno ce avem să facem ! D. Sihleann nre cuvântul ! D. Sihleanu. Renunţ ! D. I>reşedinte. D. Codrescu are cu vântul. D. Codrescu. Renunţ ! D. L. Ştirea interpelează pe d. ministru de resbel pentru neesecutHrea votului Cnmer^î dat în urma interpelării d-sale. D. Rose Stefănescu anunţă o interpelare în privinţa gardel orăşenesc!. D. Codrescu propune a se vota proectnl de lege pentru organisarea min. de finauce modificat de Senat, ceet ce se şi face, insă votul se constată că este nul. Voct. Să se facă apel nominal! Alte voci. Suut mat mulţi în bufet ! D. Preşediute. Sunt, dur nu vor să vie la vot! Ce Bă Ie fac ? Se procede de uoti la vot prin apel nominal. Votanţi 77. Pentru 7d, contra 1. Su continuă desbaterea legii timbrului şi se votează mai mulţi paragraf! fără dis-cnţiune. D. Preşedinte pune la vot art. 1G (rădică numai unul mâna). D. Preşedinte. S’a încuviinţat. D. Vernescu. Din contrn, s’a respins ! D. Preşedinte, VoiQ face contra probă deci cine este contra 6ă rădice mâna ! (Cinci saQ şase d-nî deputaţi rădică mâna). D. Preşedinte. Minoritate, deci articolul s’a primit ! D. Veruesca. Cam s'â prim it când pentru a lost duimii unul, iar contra mal mulţi! D. Preşedinte. Tocmai d-voastră să faceţi asemenea observaţiuni şi interpretn-ţiunî! D. Veroe^ca: Regulamentul să se aplice in toata rigoarea luî! D. Tache Protopopescu şi d. Cautili propun şi susţin o taxa proporţionala in-cepead dela 2009 fr. iu sus, pentru toate sumele care nr face objectul unul proces taxa de-timbru cea mal mare să fie 50 fr. pentru sumele de 100,000 fr. in bus. D. Ministru cultelor vorbesce pentru proectnl guvernului şi terminând, zice că s’a ventilat cestiunea iu Cameră şi ponte sa acreditat îs uniî, că guvernnl prin taxele de 100- 150 lei ar fi voit să împuţineze procesele, cam crede şi d. Buescu şi sa izbească astfel in advocaţi, ceea ce iuse u’a fost iu iuteuţiuuea guvernului. D. Bq6(>cu voosce să respuuda d-lul mi-uistru, iuse nu ee aude fiind zgomot. O voce : renunţă ! D. Cantili: Are să vorbească iu cestie peroonală căcî i s’a pronuuţat numele! D. Buescu vorbosco contra propunerii, întrerupt adeseori, mal cu seama de d. Cantili. D. Buescu: Domnule Preşedinte, opriţi iutreru peri Ie, altfel ni? fac foite a întrerupe pe d. C.iutili de ente ori va vorbi ! D. Furculescu : Aş ! D. Buescu: d. Furculescu zice: sş ! . . . D. Furculescu: Cer cuvăutnl că mi s’a pronunţat numele! D. Buescu se declară in «curt coutra propunere! d-luî Cautili, care este nerea-lisabilă ! Discuţia se iuchide. Inlăturundu-s© aniandamentele prezentate, se votează paragrafn dela art. 17 penă la § 11 la cure se nr*nează oare- carî discuţiuuT, apoi se cere iuchiderea discuţi un ii. D. P. Grădiştesnu : Contra! Voci: Nu mal suntem iu niimâr ! D. P. Grădişteanu : Dacă nu suntem in număr, voiQ aştepta păţi? se va constata! (Pa urm) D. Preşe linte: nn suntem in număr, dar maî sunt p'afară : poftiţi pe domnii deputaţi să vie la şedinţa! EatiVI cum vin ! Se inchida dUcnţiunea şi se votează art. din proectul guvernului. In privinţa oposiţiuuil contra botărîri-lor, se prev«*de o taxă de 50 lei. D. V. Muniu numesce această taxă de inică, spoliotoaro. Ar trebui cliiar ca justiţia sX fie cu totul gratuită, ciVî destule ini)H)8ite se plătesc....... D. Buescu : Oposiţj i este o şicauă ! D. Maniu : Nu încap nca^tea in matematica «1. tale, domnule Buescu ! (aplaude) D. Ministru al justiţiei susţine proectul gnvernuIuT, recunoscând că intr’adevâr o* posiţinnea de multe ori se face numai din spirit de şicauă. Diacuţiunea iuchizându - se se votează paragrnfil de la art. 18 cu nici modificări pSnS la art 19. D. Mârgăritescu cere suprimarea art. 19 D. Rădescn propnne să se scadă taxa prevăzuta peutru recursul în Cagsaţie, căci nu numai cel avuţi, ci şi ţăranii fac te-cursnrî. Se închide discuţia. A mandamentul d-luî Rădescn pus la vot se respinge, primiudn-se art. din proect. Şedinţa se rădică la orele 51 | seara. CU TOTUL NOU Aflftm din isvor cu totul autentic. cft la ministerul de finauce este pregătit un proiect do lege privitor la emiterea de 30 milioane hăriit mutitdă fftrfl de curs forţat. Proectul în curând va fi presentat Camerei. Afara de acestea guvernul ne-goţiazfi pentru a rumpflra 35 mii puşti Chasspot pe care le-a controlat un Colonel rusesc. SC1EI SOSIT! CO POSTA DI» ORMA Yitna, 23 Martie. Cauan, pentrn care negoţiările dela Londra s’aQ întrerupt, este aceea, că Rusia nn voeşte să desarmexe decât după ce protocolul Va fi semnat, eară Englitera cere ca ea să desarmeze înainte de aceasta. ,DaiIy Telepraph4 resumă situaţia iu cuvintele; ,Fără desarmare nici nn fel de protocol.* I'arU, 23 Martie. Generalul IgnatielT a 60sit aici. (Dnpa o depeşă maî nouă el a sosit la Viena.) Rome, 23 Martie. Papa a primit comunicarea oficială despre căsătoria Regelui Alfouio cu fiica Ducelui de Montpensier. D1CPEŞÎ TELEGRAFICE Serviciul privat al TINIPUlUI. Agenţia Havai Feiite, 26 Martie 4 ore «eara. Camera deputaţilor a adoptat projectnl de împrumut cu 17G voturi fiind contra 74. — Preşedintele consiliului şi ministrul finaneelor n0 respuns la objecţiunile făcute conlra proiectului. CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEFISE Bvmmei l2 Martie IS77. valoarea CviU Offrrllt PfMtl ___ 8#y. 89 Vi 88 Oblig. Rurale . 10“/o 1864 Impr. Oppcohcim 8% 18o6 _ _ _ Oblig. Domcniale 8% 1871 --- 80 78*/i > . fjtel»«3rţt --- 96 --- • Crctlit fonc Rur. --- T4 78*/. , Credit fonc. Urban --- 63 -- Impr. Mun. Cao. 80% --- 73 --- Pomii (SO0) dobândi fr. 10 --- 188 --- AcţiîCaile fer. rom. 3% 1863 --- --- --- » priorităţi 6*7* 1868 --- --- --- Dacia C*1» de Atsig. _ Act. (fr. S00) 8% 1871 Î50 _ _ România C1» de Assig. Act. (fr. 200) 8% 1873 50 --- Mandate........ --- »»!/, --- Impr. Municipale fr. 10 --- 20 Act. financiare Române 0% --- --- --- CAile ferate Ottoinone Act (fr. tOOl »’/. --- --- --- Renta Români»...... --- --- --- CUPOANE Oblig. Rurale p.Oetomb v c. --- • Domcniale .... --- »7l/, 97 » >onciare rurale . . --- _ --- , Comunale .... --- --- --- DEV1SE Pari*.......... _ 9990 _ MaraciUe........ _ _ _ llr »!-..*•»........ _ as 15 An#- a........ . _ _ Gîr'ir* ......... _ !*•».'*-• \ m *.t..... ___ _ __ IlainLurg . _ _ Amsterdam....... _ _ i --- V'ima ......... _ _ --- Berlin......... _ 1 » 1 * 4 1211/| L'l*.......... _ Ktoonipt ........ --- --- | --- r* 1 mn%al...... --- --- | --- Galbena au#tr. . . . ■ • --- --- Agio r. Argint....... - - 1 --- U RSII. YIENEI 24 Martie (st u.) 1877. Metalice....... 03 Naţionale ...... , . . 67 r.'» Renta in «tir .... 25 Lose........ 75 Acţiunii» bAnc«l . . . . . 821 _ Cr«>liturl...... 2> London ...... . 123 CO Obligaţiuni rurale ungare . . . 74 75 > temeşvnr . 77» > transilvane . 71 40 Argint iu mărfuri . . 10 Ducatul...... 8 J Napoleonul..... . 0 80 Marc l‘M)...... . 60 OV ( I KSl I. DE BERLIN 24 Martie (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române . 12 50 Obligaţiunile române 6 n 0 . . . 50 10 Priorităţile căilor fer . rom. •* 0 , 56 _ Împrumutul Oppenheim . . . 86 25 Nnpoleouul......... 16 26 Vienn, termen scurt . . . . . 161 75 » » lung..... 16! 6i T I M P F L A oşit «Io «ul» li|*«r: IHA MCA CAt’ELIiO VUtilTEA l'H«IKtil O s rin «•■‘ii r -at ivă 1 1 ;: it;7î 1 ii mulţii m: i!1 ni<‘"to'o’ur ilîii Itn'iii. e.\ro sa «Inîi la i; r* -.-ii ^»v î î t'VO.IU- PLANTE do FRAGI Sunt do . «*• :<1;-. !♦* iu colecţîunl din colţi ui al I tai iWo fia.ni-eso, f; uc.t ul niîiro, «JU'- t , i minhii. Gul’urn lor a reuşit f*»V'‘ bine ia hîmihi 1.1-îui Geor*. * IMr«':- po*cn. M I puţin do * •> pin utn nu m> vinii*-. F-ntru v ■' ’ i i»i ■ i î , dnuo trnmitmvn cu-ti-’ i, so e-perii- prin poşta. A o ftdix t h-stiinn ti tulut Jean Vermeiilen ■ o t'.nii-il l)-hfl fi. C. l’lrlîppee u, Strada I)i>-II -io 4-. Do h«ijii«*t,gtŞf5Kl!: ;;. nn:, o > «ii DV':<.» compusă ilo şcVe camere, salon, sală de n âno: re, tuto Line mubilute, ftvend şi dependinţe, casa: este situata intre ciut.* şi t;r-î lină, în Culorea N-gră, strada Mireea-Vodn N«>. - A .Subnrbia O.t-.nT. A-materii se pot adresa în orl-ce di hi pro-prietarcaro loemşte intrhusa. vo. 503.___ De InLlu iot, ŞHăSS din do«.ni lui ?Wec vis-a-vis de Hotel do Franţa, :n t*nd S camere, douS cuhnii, sn-lV:v/erii,l ]dvniţă, niiiu'-'siii do lemne, grajdi, şopron, o odaie de servitori, gradina cu done holte, curte pavata , doritori se vor adresa, chiar în case, la D-nu Kh na Con-st-andinidis. 516 — f. fan înr hi"i‘if r® «“«1»” ■ ilU III- Ml, ti i ii I ti ani, Cucele din Strada Scaunilor No 3d ftvend peste tot şoase încăperi una bucătărie, doue piv-niţî, osebit grajd, şopr.m, puţ in curte. A so adresa hi proprii-t irul lor O. Ştefan ŞttdVtiu :cu, iu cane--! rî:t Antreprizei Im-positnluî spirtoMîlor (Hotel Ilillel). A NUWir IMPORTANT CEL HAI MARE SI MAI RENUMIT MAUASIN .ir XISTCA LTAMINTE pi'nlri BARBATL DAME SI COPII bat» firma SAL. WEISERMAN T-j JS- VULTUR Slriida Care! I .\V a. ./\irt-'t verii»? v:3-a-v de firnuehi U:i« lu:fer) A <• f,r d.» a o*; (icni . ind-laîa : Vultur şi .i nota Line la No. 6. A V“ feri «1 ’■» u'îfi firma imitaţii !a Vultur şi a noxa b:ne la No G. An ‘vvt priil>u seimul de pnii'ă-Tiiiu şi vâri im ălţ.tminte de Barba ţi in t6'e fermele ifas n unglns şi bri tairqu**», de Uaine (futonuinericin, N erd-piil ji jli’xicoi şt de C'pil (in f.raonele cGe mal ii-ui.) A»*-*»- mărfuri fiii.d efectuate din cele mai m-ninuiir. f;,br’n*e d:i. Kurnjia şi «tub «semnat ui e«t® in s« >r# d a coi.c ira c i * t*1 ji a «l-lt>r cliente‘si. Cu Iota «tirul. Sat. Weiserman. CELE MAI ELEGANTE, BUNE HAIXt BARBATCSCI Ht VlAlM MNil |,4 D. SfHW«F2»AKII & C - i!n Gosinm liteani i» t: r h i m A • v 4 k A |Îh PARDESIU E1EGANT oc primA-varA .<• 1» fr ^4 |^r4 U fr. iA. FAHRIFH : W*ra Pr«i^rş, PtmiIIi. M UU s | \ H: [ Do vondut, plecare unii laud.iît şî o pi-rcclm de caî. A se n-«Iresi la nduiinRtraţiunea iji'riilul > l'tmpul*. λ'A# 9. Do închiriat.rl lin: d'iicuill un ilon şî im et:lc bine mobilate într'o jiosiţiune fort-o favorn-hită, împreună cu serviciu. Doritorii se pot adre.'a ori hi Tijiografia Thiel A Wt'iwp, ori . cea casă Strada Ştirbei-Vodă No. ââ. DHOlţ |Mî\V.\Lll din casele d-lui Grece mu, vis-h-vîs de Grnnd liotei dc Hn'e-vsird, sunt de închiriat de hi Sf. Gheorghie viitor. lVutrn infornmţiunl n se ml rusii la magasinul • l - lor Alb. & dos. tirunbaum, t«»t iu casele d-InT Gr»*counnf iu colţul Hn-levnrtltiluT. —b. Do închiriat, r~ÎST3S: do sil-», en^a Steriadi, intrarea Rosetti, lingă Cismegiu. Doritorii să se adreseze la coproprietarul C. Cnpullennn, Regia tutunurilor. Vinuii negre, roşii şi ,11. vechi şi noul în butde, de ven-• dure lu sub-semnatni, Strada Cos-mn, No. — Ro recomandă in special vinul negru vechin de cea mnî huilă qnn-litate. 106,-3. A- Manolescu. Do închiriat, 23# &£ Academii No. 20, doritorii se vor ndresn Culea Mogoşoiel No. 101. lllll.iil; iiiiii.Ei.iii! i’ccomnn'hiic Uc toU nieilici Europei, sunt re-tirjJlcle tlupe un sistem englez nst-T 1 numite ,Wnter Cluaette.- Pupe nenumiJrnte iuceivărl destul de dificile, nm reuşitn aningin usemenea retirade cu rc-servnire de njpă. înclieiate liermetic, ]ien-tru oprirea orl-Wlrur miro3 desagrea-liil. şi ale confecţiona cn totul gata pentru orl-ce loc, ast fel ca fie-eine să le pdlă aşe^a; mai ales celor din provincie li-se oferă prin sistemul meu un mijloc fdi’te uşor de a şi-le procura unde vor voi. i’veţurdo se arată îndată «.lupo trătarea măMirei. r|ualităţei lem-i nulul şi mărime! maşinel. ^ lu comun preţurile sunt de la Franci 120 pănă la «100. LMARCUS LITTM4N. Fabricii (ic Wafer-Cicsette hcrmetice I. 3 i. -24-10 DucurcscI, calea Mogt‘ş6cI No. 28. V k' >r' V BUCURESCI h. GALAŢI RUCOMAM)A DOMNILOR AGRICULTORI l’ENTRl' SESONUl, VU roii CU PRECIURI SCApUTE latoade d» Poi umb TRANSPORTABILE tio cca mal perfecta şi solida construcţie din Fatirica D-lor CLAYTDN k SHDTTLEWOSÎH 1MIECUM ŞI i»-pLUClUR|m Dl PA RI-NUMTll L SISTEM ■.................. ............ j -iţjiu-' TURKATORIB DB F1EB SI ALAMA Xj. lkmaitre YdU ARENri r%r«». ■»;: rec mandă cn MARE REDUCTIUNE DE PRECIU CU 30 \ Rote, ngrenage şi tot felul de tuci, urlnne de troldro, grillage etc, etc. : Ne trdHOKe şi fsimi|>o)c, soinme şi mese «le fier pentru • grădini, vase e» piedestnliirl, mese de marmură şi diferite garnituri de grădini iiimiTii smiF, ni; muţ tieu; iii toi imifiissim; urc. Ne primosce ori ce comanda pentru turnatoria de tuci, alama şi bron/.u dup# ori care modelu seu dessemn Pentrulccţiuni delim-ba germanA ' r V , 2 ’• ore libero pe di. Adresa A. Mnier, Strada Uer/iî No. 7. fiii)—4. I'ÎVA CflHe'e *^n No. 4. Ulii?, \ se nd roşa chiar acolo in tdte cjiicle de la 8 -12 ore. 520- : I)E ARENDAT Moşia Cârstesca Uucurescî şi 1 ju.ştn de 1’loospT, de la St. Gleorglie 1377. Doctorul Turnescu. Calea Moşilor No. 6-*» Hucuregcl. IjO voynge nu lour du Monde l’K I’l.q \ ('I)VSI AS 1ÎV-VI IPA Vis .l-vis do Circ, lângă Casa de Depunero- Maro Panorama fi SALONUL DE STERE05C0PE în tiuiro cn nu BAZAR I)K CA DO t Ii 1 Intrarea 50 bani. l’entrn vitite inimenVc roft’i CA ROI. .1011. LI l’K A. AVIS IMPORTANT pentru D-itil Agricultori. PROBA CU BATOZELE DE P0RUHHB «lin depoiitul meii ce a fost anunţată în jurn-ilul »Timpul* Xo. 47 pentru bumincră 27 corent, a avut loc tn presenţ t unul public cunoscător. Kesu't oLiclnuiu» an mtrerut.. dujii* nsigurftril® celor presei, ţg t6te aşt^ptUrile. I.a 10 ţ’ m'nulo *. iu.’, un ţin a, a fo«t pns.i tn mişatir*, ţi urmln lu-«e c«i lucrarea fă.i Întrerupere, «'aii Lătut In tini}) tio 4 minute 210 stuleti adică apropc o baniţă şi jumătate BOBUL OBŢINUT EllA INTitFG ASEMENEA ŞI STULEŢI NESEĂiîÂMA'fl. Uâpnlitatea cu cir» lucrd'Jă maşina era «urprin«}ăt6re. («firin-l şi avnotAgiul cel mare, cft se pdte pune »n mişcire «lo un copil chiar. Polon ul acestor maşine pentru agf icultorl, n-rendaţil şi ţeranil este invc.lerit, la care eite de observat şi preţul lor ne nse,nn.it, a.licâ DE 170 LEI NOI BUCATA Atrag atenţiunea cea mat «eri6*ă a celor interesaţi asupri celor 'lise mal iu«, ţ' spre mal marş încredinţare «jnt gata a face prob# in faţa fie-căruia doritor, csre vor binevoi a pofti la magazinul meii spre a o vedea. M 1-6. IV. STAADECKER. Strada Germ lină No. 8. j LIQUIDATIUNE GENERALA | « < ( « « « < i i ( < < t i i < i < < < ! « < ( ( « < < < < < < < i < < < < < « a fabri.'eî de speeialitSţî IN PANZARfA SI LINGERIA DIN VIENA Caîga ^^rJJO|oiel Q2, Casele Topovicl, vis-ă-vis de bîscric.1 «SArîndar. Representanţa fabrice! de mal sus va vinde In decursul de I8 ţli/e ADICĂ FÂN'A LA 2G MARŢII! 1S77 tdte proluctele eî renumita de lingerie, precum şi I6te «pcc'al’uăţile confecţionate din materialul cel mat bun şi csl mal durabil , a iingeriei pentru bărbaţi (. jrentru «Urna CU 30 L 3VE ^ I EFTIN d® cit chiar la fabrici. Spr® a Inlitura orî-c® n®îcţel«g®re şi spre a da li«ţaidărel mersul cel mal repp«\e , «e araţi pe fie-car* huritft d® mărfi at4L preţul el Original in fiorini valut* austrieci, rAt şi preţul actual redus cu 30%In franci. Din acest de pe urmft preţu nu se mal acordi nici un rabat. 4^^ Ru^ăin po onor. Public r !»e feri de cumpărarea uoeî mărfi care, sub curent de ut Ii din dcpositul nostru ae vinde prin alte jicr^^ne ca date de noi în comi.siuno sfre vânzare, Noi garantSm numai pentru acea mărfi car® se va cumpăra fri magasinu! nostru Calea Mo-goşoiei No. 22, casele Popovici, vis-â-vis de biserica Sărindar. ! ! Comandite din provincie ae vor efectua nnmat atunci cu plata in urm>, când comanda respectivă va trece peste 50 franci, şi se va trimite ca ncompt 10 °|l) din vt\16rea corn fi miel. Contân<}i!e poate 150 franci e© vor espedia franco. PREŢURILE HOTARtTK DUPĂ SCĂD^MCSTU. DE ::0 "ţ, I FELUL MARFEI Z -4 ^ CN -> e«î -j ** O 4C «fe f o c - c jrc,--c "5y .tî> - •• «z o o ^ o o o fr.' •• fr Ic. fr.; c. fr.1 c. fr.J r fr. c ia )* 12 ia ia ia i i 1 45 1 82 I 80 I 4fc 8 0 8 rt 8 6 fi G Ş®rt®t® rvntru ceai, albe şi colorate. . Ic masă do Olan U , , . . • PiOidpe •!# OtaD«U.................... Batist® de Olan-U, albe............... • » Mim), adevărat franres® . t tn colori ftitevorftt® . . . - , eu dantele, cu monog. brodat® P4inj& <1« mQ................... • OlnniU de Irlanda...................... • » Uumbur? ................... , t Batrf'St (Lini!)............. , , Rumburg V/4 pe lat . . . ^'&imlşl <1® d.iru# l»rodate «le Uhiff . , , , «hntil® , , t , , <1# Olandă bro liite , > , . . n5| 172 - 46 — 62 !«»- 7°,— "8 86 — 10 - 12 - 21 -245 5t> 7 50 9 l2 7u 1 6 21 ’ 30 36 — 38 42 46 - * o4l- 28 —32 3fi — 40j ’ 3.1— 38 — 42 — 46 — |f» 42J— 61-58 65 — 7o 7 — • — 13 21 - 26 - 34 - 30, - 36 - 42 - l i-i ® c. (« Jk< 3 c *2 — 62 76 - 16-lV »l ) «8,-76 I il i SUI IARELF, MAGAS1N M HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI SKRVIC1D PROMPT. în Palatul rl)acia“ (colţul Mogoşdiol şi Lipscani) sub firma a rr m m h o ESTE IN T()T-1)’A-UNA BINE ASSOUTAT. PRSCIDfil MUDKBATK. Do închiriat şi do von- Tipogratia Thiel & Weisa Palatul .Dacia*.