DUMINECA 9 UvrîAfe.
A BO IST a. M          •
No. 6
ANOI, U. - i.ft77-
1 r- »•> . .    ll.AI A KllKi»''1*- ‘ 1 «1  
  I’1' 8 luni .                     • * • u 
  f" S l„ni .   ........            • * <1  
                IN IWU kl/KOI''-    • ’ S»  
           INSKKm.M SI KIItl.AMK: l.iina .1*' Sil I.Ib.v V"K,lm IV, .
|." p„Kin.tm, 80 bani, I»- |"lk’in:l 11, 2 l.'l
                                                                                                                                   (j,clluJe 2 lei noul linia.
    Un nurnAr In Capitală 10 bani.
 TIMPUL
                 PIAR POLITIC, COMERCIAL., INDUSTRIAL ŞI LITERAR.
                     KSSK IN Tt>ATK UILELK UK WJCltfJ
 BIUBOHL REDACŢIEI SI .AJDJNXITXriSTXt.A.TXZEI:
                                                                                                                       -A. TSIXXiTCIURi
8e          m • irtfiuiAiiH: U l)-nil n.Jtm-
• Um t VugirT .n Wjoiiri.,. Walliach^.i.w 1<|
A >>rţ<t.* I« Vienn.i St.il.eiilrnu-i 1,
Mu,Hi in vimina , SeilernUtte 2;
JlrJ^ka n Vi cnna, Trinfaltutr*** 17 : l’K,l,M, Ja/> in Vicin^, Knolienlj.ichu.ine IJ: ^. /
*  Cr>'- in P'îu V iracat-I.a/fit'lluUn ,t Cnmp. in Piirin.
                                                                                                                 6eri»orl nefrancate n„ v priimeie. Artiooleln nepublioale nu m *0r inapoia.
   Un număr In Districte 15 (8n|
    I loiiuigogiâ 11 desfiinţat inul n tetă ţera Oonsiliole t'omuimle pe. Iru a lo înhmui cu creaturi d’v el, cari mimai represontnnţl al in-tcreselor publice nu pot li.
    Nisce Consilii iinpftnate de as.-menea creaturi, uh potc fi cea nn ţuică îndoială că vor căuta să Cal
                                         in l'urt>iid degenere.Jâ în injurii şi |    |>. I lini. Sturz,** a publicat o luo-
                                         iccurK la arma nclcală a cu Imn-I şui a uitat ulată : „ Fhuincele Rom,miel nulor; (*ml acele lupte dint re pur- Ule Iu 1H7$ />.in&]a 18?,V“ Acesta liro
                                         tnjl îi 111 neţ a ....ml urmări de şură presinta starea finanrrhir nost,r.
                                         căt restuniiire.i şi nimicirea ud- ca ;illăndu-se intro „ruină desăver-versarilor prin orl-ce mijloc şi cu Li/<l“ ; ea acusa pe guvernul conser-orl ce preţ. atunci interesele cele viitor din acea epocă că a mers pâ-
. ,   .                            . mal Vlt;,le ille         interes.' iu nu- nă a falsifica scriptele compta bilifâ-
sitice listele electorale pentru a in mele cărora lupta urnte/.â. sunt in ţel din minister, cu scop de troduc.*, contra legei. pe toţi des-lrealitate lăsate la o parte şi sacri- runde, in situaţiile periodice supuse oulţll şi inasalagil partidului lor şifieate unor interese personale şi de I corpurilor legiuitore adevăratele pro-a’l transforma in alegători al di-eoteriă. Iar adccirui. care mat lua- porţiuni ale deficitelor acelor ani tentelor colegii. Atragem atenţiu- nte de Wte este trebuitor ţărer pen- broşura sa tradus in limba ger-nea tutulor alegătorilor asupra a- ru a se putea orienta în interesele ...ană şi s a comunicat .Jiarelor aus-oestor manopere criminale. Îl con- ale, adevărul intru tute. acea lumină triace din cari unui (nu ne aducem jurăm a lua tete măsurile pentru o O caută publicul cel numeros. p„. aminte care anume) a public,fu In
                                         linii muncitor, publicul ce nu ia resumat iu colanele sale. tocmai in arte la afacerile publice de căt prin momentul And d. Stur/.eu a ajuns la itail său şi acesta spre a 1 da in minister, ţii şciţl ce conclusiune tra-voiea bărbaţilor celor mal consci-lge, ce comentai- puternic şi elocuent tţioşl şi mal capabili, acel udeigr, adăuga acel (Jiarî TI declară că nu t em. se întunecă prin discuţmnf mai are nimic de ţlis In faţaunuita-Ideale. prin desnăturarea tutulor bloQ atât de înspăimântător a stărel biţelor; şi atunci m se înfăţişează financiare din Romania mal cu semâ tistul spectacol al unei ţon întregi când autoru' acelei expuneri este che-P-m.l mere fi Înainte pe calea ră mat la putere ca ministru, liesultatul râirel. şi ajungend a fi pradă ero-I efectiv a fost de a deştepta neln-le.şi victima neadevărului erigiat I crederea publicului străin in contra In istem.                              | (î0,nAnief. Arma cu două tăişuri, in
                                                                                                                                                                                             mănele d-lul Sturzea. avea de scop
a veghia cu neadormire, a face immediat protestări şi recurs la tribunalele locale. Rugăm şi pe avocaţii din Capitală şi Districte, cari ţin la respectul legalitâţeî, a da tot concursul lor pentru a se scăpa ţdra de flagelul teribil al demagogiei.
    Să nu uităm că ţera este în pericol, că demagogia simţindu-se căzută va lucra cu desperare.
    Inerţia .lin partea timenilor de bine ar fi o crimă, căci, precum am mal spus, decă adl demagogia a pus mâna pe moşia cea mare, mărie va pune mâna şi pe moşia cea mică, aşa că într’o (li ne-am tre.ji alungaţi din bunurile şi vetrele nbstre prin o politică de prada şi anarhie. încă o dată la lucru şi „sursum corda.“
   BULETIN TELEGRAFIC
     Serviciul privat al .TIMPULUI.*
                                                                                                                                                                                                                                                         Censlantinopole. IV Ianuarie,
   Javnt HtraU spune spoDiutul că Turcii, formulând mărie refusul lur d a priimi propunerile puterilor, vor presinta conferinţei contrapropuneri din nou concepute lntr'un spirit «ie împăciuire.
                                                                                                                                                                                                                                                         Constantinopole, 1» Innuarie.
   * asigură ca marele Consiliu ya cere să fie 1 «viTocat din noft jn emul când s’ar propune iile tas. de aranipaniănt.
   Turcii resping curat şi simp|u propunerile 1 i n or europene. Se crede că Conferinţa se Uţţ5*1™™ ni‘W 5' 04 ambasadorii Tor pleca
F(Cr*f*6* I* *nneniior precum şi
la               bl,1?Sre "" asi,tafl ,n persdnă
’;reW ^ f’retestaseră că sunt i„dis-
   Wr delegaţi )or pronuneiat (n| r(,s_
   ZT- Prn7eri,0r 0,1,1 feri"L‘T- Asemenea a urma „ marele r,Vl„ a, Israeljţi|or
   Defejfat.il an.i-l,asuni t nia, c„ ^ a ^ un d,scurs terţe violent conlr;1 nerl. Numai delegatul arm*,, si , , tesL.nt au formulat cAte-va reserye
   llasunişlil nu erail repre: entaii „       ,
■»tin nu fuseSe cliiămat.              P °PI1
   Ruşdi-I’aş.a s’a nnmit ministru fv* 1P. folio.                               ^ P"rt<>-
BUCURE» 8 IANUARIE
trmârirea udevâriilnf în Ui fee di- | lipul
                                                                                                                                                                                                                           de î rep
                                                                                                                                                                                                                       onor. iu
   lhm I,onlru ndi Iovul d,.
                                                                                  următorul,,, articol asupra cărui.. ■itnt_,t m atenţia serios» a tutulor ir. sc inU-r^za ,1a cunosc. a.le-‘ erata situhţte iintinoi(irft ;i ^
  ,mvRK 8iţUATin»EA kinanciaka
   despre CĂUŞELE EI
                                                                                                                                                                                                         Cand luptele politice para8esc "-remu] principiilor pentru a rtpu_
                                                                                                                                                                                                          1 ca*e‘l rătăcitA a personalităţi. 'r Şi a activărilor nesocotite "
ele
reginele şi pe baza principiilor să- a atinge pe adversaiif săi politici In se cută sii fie singurul cfttnp de Ireputaţiunea şi în meritele lor, lnsft "!'L pe cari partidele politice ar L avut de resultat a atinge şi mai re i să se aşe^e şi să se rnănţie. tare interesele ţărel şi a rănit In Atun numai ar ajunge la acel ni- suşl Cal.inetul noă In care intrase vel rr.ral care le-ar face demne de acum.
0 consituţiune, liberală ca aceea de Ttă încă un fapt de aceeaşi na care n bucurăm fără a şti să o pre- tură :
ţuim; wnine de o libertate ilimitată Broşura d-lul Dim. Sturz, pretinde a prea., ca aceea ce o avem dar U fi un estract fidel a scriptelor mi-de care nu facem alta de cât a a- nisterulm de Finance; ea a seivit husa; dtnne, In fine, de regimul par-  de basă     nu numai lucrarei  şi ...
lamentar instrument perfect în teo- I portului   comisiunel budgetare   actu-
riâ, Insă Arte delicat de mănuit in Ue, dar şi „Sitiuiţiuneî Financiare,* practică ş susceptibil de a se trans- presentatâ corpurilor legiuiture de forma In v spadă cu doă tăişuri, ,Ministrul de Finance, I. Brătianu. care face ănl In t6te părţile eănd     Apreciările aeester  expuneri  finiin-
se găseşte Încredinţată unor nedi-1 tiare asupra anilor 1871, 1872, 1873 *JaCl‘                                 1874 şi     1875 sunt resmuatul  fidel
    Dar căni lupta de care vorbim şi Li calculelor şi al comentariilor din care urnteză cu atâta verşunare, in- menţionata broşură. Aflăm Insă că tre alte arme de bătălia, ajunge a d. ministru Brătianu, sunt acum ca întrebuinţa şi neadevărul în materii de te-va <Jile, întrebat fiind In mod par-frnance, atunci răul devine şi mal ticular la Senat de fostul ministru mare, rătânrea şi mal periculdsă, e- de finance, Cf. Cantacuzino, cum a fectele şi mal desastntese. Ar trebui putut da informaţiunl inesacte co să ne impunem ca axiomă, ca dog- misiune! budgetare. şi subsemna si mă, câ de cătc ori discutăm chesti- tuaţiunea inesactă pe care a supus’o uni de finance, să ne ferim de ori- Camerilor. el a răspuns: că s’a con-ce neadevăr, său chiar de orl-ce e- Lins, In adevăr, şi d-sa, că sunt ine xageraţiune de orl-ce alegaţiune ne- sactităjl In situajiunea pe care a pre întemeiată care ar putea induce iu sentat’o; dar că a fost încetat de.... er re. n acestă materiă cel puţin directorul comptabilităţel generale — cb.ar atunci când o intre!,uinţâm Nu mal avem nevoe de nici „n co ca element de luptă politie», ar tre- Untar pentru ca fie cine să vedă bu. să fie o datorie patriotică de a până unde pot conduce manopere de nu aduce In dis. uţmnea el de cât asemenea natură, cea mai scrupnlosâ bună credinţă Dacă vom cerceta insă până la Aer «năucele m asemenea con.liţi ce grad pdte fi adevărată şi acestă
1 sunt o armă din cele mat
,n„\, ,                 e‘e "1:“ l’n‘ I mărturisire a d-lm ministru de fi-
n<JdiAse. care tot-,la una rl
raa[ «imit însăşi ţdra
de
                                                                                                                                                                                       meşce nance. adica că a fost tncelat de di
                                                                                                                                                                                           l’« r™ton,l c„„,|,t!,l,ilitM-IK..llcn,l«, tre
manile—1* '*                 “r"“ ”          * *"!»«.» |M h ,.rnl,n
   Spre a fi . ,            ,            intrară, ea nu merită cregămănt.
Um cftte-v«r 7               ci‘              avc*" sul, ochi, noştri acea sică partidele                 7      ™                                     espn-
                                                                                                                                                      naturăză chestiuni ,< Anddp »»A,ve .1. ministru face ta-
tru a sdrobi pe a^”7                      #7 ''nil°r l'87'’ 'S72' 1873
talmente peste trupul RC(J,tllI .. ,v ‘    . ’ .C,ir1, ‘ îlr<'1 S"nt ™tr,,se ,hl1
sar ş- lovesc In modul w “nh*'                                    trebl,ea0
Înseşi interesele c.Je mar              fle cont"«e,,,nite de directorul con,p-
ţăr.-i,                        ~de ale | t.abililAţel generale, ceea ce mi este.
                                                                                                                                                                                              Tră In ceia ce priveşee comptul de-
     Hriitiv al anului 1875 nici acesta nu este sub semnat? de directorul cmnp-tabilitâţel generale, precum regula o cere. Oar() nu este acest fapt destul de semnificativ?
       Finanţe Statului cnstituă partea posirivâ a istoriei unei ţerf: câm! voim a anaiisu starea lor. ar trebui să nu perdem din v.dere că .le câte ori vom lua ca punct «le plecare n si tu aiţ iii ne datâ fără a ne da oste-tenela de a căuta şi a gâ i adevărata el sorginte ne vom afla In râ-tâcire şi vom induce in râtâcire pe acel ce ne aH. ultâ cântând a se lumina.
       Un alt fapt «le care trebue să ţinem soeotelâ este câ o greşalâ in chestiuni de finance produce conse-•niţe grave şi care apasă asupra t.e-saurulul public un şir îndelungat de ml: fatala greşală se pote comite Intr un moment. îndreptarea el este lungă şi a nevoe. Tar când se Întâmpla ca alte greşeli să se comită mal înainte de vindecarea radicală a celei anteri.ire, atunci se nasceun adevărat desastru.
       Toţi 6menit de Stat, toţi bărbaţii politici sunt expuşi a comite greşeli. altmintrelea omenirea ar fi perfectă şi şcim că. din uefericire, instinctele şi pasiunile o împedică de a ajunge la acestă treptă de inălţi me morală. Iji picând atesta, vorbim de cel maf capabili chiar şi mal inteligenţi dintre toţi, adică de acel ce au dat probe câ sunt In stare a comite maf puţine greşeli de cât aiţil.
     Sâ nu uităm când discutăm situa-ţiunea n6sl râ financiară, că de atâţia ani, 6ment de stat din tete nuanţele politice aQ luat parte la administrarea ţărel şi aQ lucrat pe rănd la afacerile publice, şi că maf toţi din aceşti bărbaţi pot revendica o parte mal mică şart mal mare In starea actuală a lucrurilor.
     Nu ast-fel se petrec lucrurile astă-jl la noi; aeusările se aruncă numai asupra ministerului conservator de la 1871, şi numai lui se atribue Rama Ţereldupe cum place unora a ţjhce.
    Intăia şi cea maf elementară gulii In materie de finance este ca ch.dtuielele să nu trăcă nici odată peste veniturile disponibile, şi cănd nouă creaţiunl motiveză sporiri de cheltuieli, trebue tot odată neapărat înfiinţate nouă resurse pentru acoperirea lor.
    Acestă regulă, ori cât de simpla pare a fi, totuşi se vtee eâ este um cele mai grele în aplicaţiune.i el pm tru un «tut june şi fârâ experienţă intro ţâră unde nu existft mal nimic şi unde. prin urmare, mal totul este de făcut. Bomama. diutr’o stare, putem tjice. mai cu totul primitivă. era In ajunul de a intra în-tr'o eră de renaşcere: şi nu ne pu tem mira de u vede dmenii ce se aflaţi la cârma afacerilor, impinşl de spiritul secolului şi insetaţi de progresul general, silin.hise a re.âştiga timpul perdut şi cugetând a preface n cel mai scurt timp o ţerâ primitivă Intro ţerâ înzestrată cu elementele nea pâra te ale binefâcăterel civihsaţiun! moderne.
  Tot odată cu constituirea noului
re-
     Stat Român, sub impulsiunea unul adevărat instinct «le consprvaţiune, tendinţă, greşită sân nu. a f.utulor guvernelor ce sad succedat de la Şl l*ln'1 :l8ta<}1, a fost de a ’! Inrân prin crearea unei puteri armate fără a şl da nimeni bine seină - eficacitatea mijlocului, r ică din intmnplare se manifesta vre un curent opus acestei tendinţe, el se lovea şi era respins cu furie de curentul contrariO, mult maT puternic şi care ă domnit neîntrerupt In tete Camerile succesive de ori ce nuanţe politice erau compuse In majoritate.
       Hm atestă1 stare a spiritelor a resultat că. de şi câţf-va bărbaţi prudenţi .se îngrijeaţi serios, de şi contribuabilii se Înspăimântau de clieltuelele cerute pentru mărirea şi Întreţinerea unei puteri armate, totuşi eiitiisinsmul naţional şi preocu-paţmnea de a pune ţera In stare •te Aşi apăra existenţa prin propriile săle mijloce aQ făcut ca chel-tuelele pentru inarmare să urmeze necontenit Înainte , ori căt de evident era că ele se efectuaO Inpro-porţmnl mal mari de cAt resursele budgetelor.
       Să recapitulăm faptele istorice precum s aQ petrecut şi vom vedea că ele nu ne vor desminţi:
                                                                                                                                                                               După revohiţiunea de la 1866 deficitele produse In cea mal mare parte de cheltuelele efectuate pentru armată şi pentru lucrările publice (podurile de fer, calea ferată ■»rgiu şi altele,) de abiâ s’aQ putut acoperi cu împrumutul Oppen-heim. al do.lea după acel contractat cu Stern în 1864 şi care se
   Întrebuinţase la acoperirea UUui de-ncit anterior.
     La 1868 sa concesionat construc-
   Dunea a 1200 kilometre de drumuri de fer cu o anuitate garantată de peste 24.400,000 lei.
     La 1871 sa constatat o datoriă flotantă de peste 57 milidne care a motivat emisiunea împrumutului domeniul In Octocmbre 1871, cu o nouă sarcină anuală de 8 milidne.
   Iată dar un adaos total de 30,400,000 lei peste cheltuelele înscrise In budget. ţii In tot timpul acesta . hel-tuelele mereQ mergeau crescând înainte.
     Aceste grele sarcini se aciumilaQ asupra budgetului care afară de acestea nu era încă de loc echilibrat; nimeni insă nu «e găndea la crearea de resurse pentru acoperirea lor. Anuitatea drumului de fer Koman-IaşI-Suceava era deja Înscrisă la eheltueli: anuitatea împrumutului
domeniul sa înscris la finele anului 1871 şi acea de 18.600 000 lei a drumului de fer Strusbejg era In ajunul Inscrierel tele.
   Acesta era perspectiva In faţa căreia sa aflat guvernul de la 1871, când a venit la putere, adică Îndatorirea de a acoperi 30i,i milidne.
Ba nu! ne Incelăm; să crease o resursă, aceea a sporului de 2 la 100 isupra impositnlul foucuir, un adaus maximum de 2.200.000 1. n.: atesta era singura prevedere ce se realizase pentru a acoperi sarcini nuoi de 30'/s îiulio'ne.
                                                                                                                                                                                  Acesta a fost greşala capitală din are a de curs pentru situaţmnea li-
 nanciară consecinţele cele mal apâ-sătdre. Drumurile de fer şi inarma-rea se votase cu entusiasm; dar cănd a venit vorba de a crea imposite pentru plata acestor eheltuell, en-tusiasmul se tranformă tn oposi-ţiune, şi miniştrii descuragiaţt începură a temporisa. lusA. cu t6tA temporisarea, alt mijloc nu remA-sese de cAt recurgerea finală la nuol imposite, — şi acâstă misiune ingratA a fost lAsatA ministerului conservator de la 1871.
    Acest minister a creat succesiv, In curs de 18 luni, trei imposite cari aă produs 19 milidne. Pe lftngA acestea, In 1874, prin modificarea le-gel asupra taxei băuturilor spirtdse a mal creat un spor de 1,400,00Q lei, şi prin legea de ImproprietArire a coloniştilor din Basarabia IncA 2 milidne pe an. In total 24 /s mi lidne venituri noue.
    Cate greutăţi InsA nu aă trebuit învinse pentru obţinerea acestor resurse ! Ce muncA a trebuit pentru combinarea, aşezarea şi aplicarea lor intr'un interval aUt de scurt Şi ce torent de acusaţiunl şi de a-tacurl s'a revArsat asupra acelui minister din causa acestor imposite!
    AstA-<JI IncA printre t6te acusa-ţiunile violente aruncate asuprA ’I, imputarea cea de căpetenie este că, dupe ce a împilat ţâra cu aşa multe şi mari contriluiţiunl, ea se află drăşi in „ruină,“ că, dupe ce a creat venituri de peste 22 */* milidne, el a sporit aşa de mult cheltuelele, că ne găsim drăşi In faţa unul deficit colosal!
    Ca să reducem aceste acusaţiunl la adevărata lor valdre, nu putem face mal bine de căt a invoca mărturia faptelor.
    Anuitatea drumului de fer Roman-Iaşf-Suceava de lei 3.800,000, era deja Înscrisă In budgetul pe 1870, şi pusă In lucrare fără resurse pentru a o acoperi.
   Anuitatea împrumutului domenial. de 8,000,000. a început a curge de la 1 Iulie 1871.
   Anuitatea căiel ferate Roman-Pi-tescl, de 13,112, 950 lei, a Început la 1 Septembre 1872.
   Anuitatea drumului de fer IaşI-Unghenl , de 450,000 lei, In anul 1872.
   Anuitatea liniei Piteşcl-Vârciorova, de 5,487,750 lei, este singura care a intrat In vigdre la Începutul anului 1875.
    Eară nuoile imposite aă intrat ln lucrare :
    Două la sută adaus la impositul fonciar, votat Înaintea ministerului din 1871 lei noi 2,200,000 ;
    Menop. tutunurilor, de 8,010,000 lei . cu începere de la 1 August 1872;
    Taxa de timbru şi Înregistrare, de 4.000,000 lei, de la 1 Septembrie 1872;
    Taxa de licenţe, de 7,000,000, de la 1 Iulie 1873;
    Modificarea taxei asupra băuturilor spirtdse, de 1,400.000 lei, de la 1 Iulie 1874;
    Legea de Împroprietărire a coloniştilor din Basarabia, de 2,000,000 lei, în anul 1875.
    Din simpla comparaţiune a acestor date, pe care le am cules In si-tuaţiunele ministerului de finance, că nouele sarcini puse ln aplicaţiu-ne de la 1871 pănă la Septembrie
   1872  s'aă urcat la 25,362.250 lei ; iar veniturile noue aplicate de la August 1871 pănă la Septembrie
   1873  la 19,010,000 lei; saft ln totalul period al acestor 5 ani sarcini noue 30.850,000 lei, iar resurse noul 22,110 000 lei.
    Fără a intra ln mal lungi comen-
tarii , noi , profani ln inateriă de comptabilitnte, nu putem urmări pe acel ce se pretind competinţi şi nu putem analisa subtilele conclusiunl ce estrag, ln contra ministeriulul de la 1871, dintr’un uomol de tablouri şi de cifre elaborate şi combinate de dănşil. Lăsăm grija de a discuta şi elucida aceste cifre, justiţiei care este chiămată a le aprecia. Ddr ln faţa cifrelor espuse mal sus a sar-cinelor noul şi a resurseloră noul create apoi succesiv , in faţa datelor pentru aplicaţiunea lor puse ln paralel unele cu altele, noi, profanii, nu putem de cAt să mânţinem că resursele create aă fost mal mici de cAt sarcinele la cari ministerul era eliiămat a face faţă imediat, plăţile, fiind exigibile mal curănd de căt se
putdă combina şi aplica nouile imposite, trebuia să resulte deficite inevitabile, şi, prin urmare, greutăţi şi mal mari de învins. Cu tdte acestea ministerul din 1871 a sciut a Întâmpinat tdte esigeuţele in totă timpul administraţiunel sdle, a ştiut a nu lăsa ln suferinţă nici o creanţă de ale Statului; a şciut a plăti mandatele la prima lor Înfăţişare. In fine, prin o prudentă şi conşciinţidsă gestiune a financelor , prin urmărirea neobosită a incasărel veniturilor, şi prin restrăngerea cheltuiele-lor ln limitele putincidse, guvernul de la 1871 a şciut a rădica creditul Statului la un nivel la care nu se mal văzuse ajuns nici odată. Dacă nu ar fi fost aşa, apoi ln faţa atAtor sarcini pentru acoperirea cărora resursele nu se creaă de cAt mult mal tAnjifl, în mijlocul atAtor greutăţi, de mult ar fi isbucnit o crisă colosală.
   Aceste sunt fapte şi adeverurl pipăite, ce nu se pot tăgădui de căt de rdua credinţă şi de pasiunea drbă’ El bine! acdstă rea credinţă o găsim Intr’un articol publicat de Românul lnNo. seO din 5 Ianuarie 1877.
   Acest jurnal publică tabloul următor de sarcinele moştenite de Ministerul conservator :
1871. Anuitatea căiel
      Sucdv.-Roman. 3,186.140 « Subvenţiun. dată aceleaşi căi, eon-concesiunil,          943,600
1872. Suceva-Roman 3,500,000 1 973. Sucdva-Roman 3,500.000
  „ Roman-Vârcior. 13,122,000 1874.Sucdva-Roman şi Roman-Vârcior.
      Împreună.      16,952,925-84
                                                                               1875. Sucdva-Roman. 3,857,025-82 . Roman-Vârcior. 18,609,750
                Total 63,671,441-66 şi apoi tabloul produsului noilor imposite create şi a excedentelor căilor ferate :
1871. Dia adausul de 2 °/o asupra fon-cierel aplicat la 1 Aprilie 1871; făcând proporţiu-nea, avem             1,099,226-22
1872. Din adausul de 2°/o
      asupra foncierel. 1,999,952-31
  ,  Monopolul   tutunurilor.    3,337,500
  »  Tasa de timbru şi
      Înregistrare.     1,148,161-36
1873. Din adausul la fon-
      cieră.            1,963,977-45
  ,  Licenţa băuturilor
  »  spirtdse.          3,280,328-22
  „  Monopolul  tutunurilor.   8,010,000
      Timbru şi       Înregistrare. 3,997,715-13
1871. Din adaosul la
      foncieră        1,8o0;05 1-16
  .  Licenţa băuturilor spirtdse       7,277,188-01
  „  Adaus la    taxa
      băutur. spirtdse 812,050
1871    Monop. tutun. 8,010.000       
 »   Timbr. şi lnreg. 4,461,647-88    
      Escedent la că-                 
      ile fer conced. 1,739,877-34    
1875. Din adaosul la                  
            foncieră. 1,863,095-94    
 Jf    Licenţa băutu-                 
      rilor spirtdse. 6,836,342-36    
 n   Adaus la taxa                    
     asupra băuturi-                  
        lor spirtdse. 1,402.000       
        Monop. Tutun. 8.010.000       
 »   Timbr. şi iureg. 4,525.635-49    
      Escedent la că-                 
     ile fer. conced. 2.693,364-65    
               Total. 74.318,113-55   
De     aci trebuia să resulte , <Jice 
Românul, un excedent  de resurse de   
10,466,671 lei.
   Să admitem, fără a le mal controla, exactitatea cifrelor Înscrise, să ne fie permis numai a face o simplă observaţiune, o mică rectificare.
   Autorul, Jn tabloul Împrumuturilor ce publică la începutul articolului, nu Înscrie ln adevăr ln sarcina ministerului conservator, din Împrumutul domenial, de cAt restul ce a remas după acoperirea datoriei flotante din trecut, şi crede că ast-fel a mers pănă la ultimele margini ale mărinimiel şi ale generosităţel.
   Insă pe de altă parte uită de a a Înscrie printre sarcinele moştenite de cabinetul din 1871, o bagatelă de 8 milidne pe an! adică anuitatea împrumu'uhă domenial. Şi a-cdstă anuitate, socotită pe 4’/v ani, adică de la Iulie 1871 până la lanua-riu 1878 nu prodnce mai puţin de 36 milidne lei I!
   La totalul sarcinelor arătate ln tabloul de mal sus, extras din Românul, ln suma de 63,671,441 lei, trebue a se adăoga aceste 36 milidne, şi găsim aşa un total de 99,671,441 lei, din care scăpând acum totalul produsului nuoilor imposite (drăşi extras din Românul) In cifre de 74,318,113 lei, găsim un excedent de sarcini de 25 353,328 leii!
   Cum se pote califica ore o asemenea procedare ? De sigur că numai buna credinţă nu o putem numi.
   Pe lAngă tdte greutăţile cu care a avut a se lupta ministerul din 1871 şi pe care le-am expus In cele ce preced, nu trebue să perdem din vedere că de la Începutul lui 1873 calamităţi de tot felul aă căfjut asupra ţărel ; ele aă mers tot crescând, aşa că în anul 1875 s’a manifestat un adevărat desastru economic. Complicaţiunele politice sur-venind peste tdte aceste, crisa a ajuns la culme. — Recolte din ce ln ce mal ‘rele ln interior aă ruinat agricultura, sărăcind pe proprietari, pe arendaşi şi pe muncitorii pământului; recolte din ce ln ce mai abun-dante ln ţările streine aă lovit cu depreciare producţiunea ndstră agricolă. Exportaţiunea Încetase mal cu totul, şi isvorul principal al comercialul nostru secase de-o-dată.
   O asemenea stare de lucruri nu putea să nu tragă după sine o împuţinare crescândă a produsului con-tribuţiunelor, mal ales a celor indirecte asupra cărora stagnaţiunea comercială şi agricolă se resfrAnge ln modul cel mal simţitor şi mal funest.
   Traficul drumurilor de fer a fost asemenea lovit; venitul lor ln loc de a cresee progresiv, precum era de aşteptat, a mers tot decrescAnd; şi speranţa de a vedea anuităţile mic-şorAndu-se a fo3t Incelată.
   Corpul legiuitor, când a votat legea Timbrului şi de înregistrare, era convins ca acest imposit va produce mal
   Tdte aceste nenorocite împrejurări cari veneaă a preface ln de-cepţiunl cele mal Irumdse speranţe ale ţărel, aă agravat Încă mal mult situaţiunea şi aă provocat ln casa tesauruluf public un gol care, ddca • ar calcula minuţios, s'ar arăta că a fost imens.
   Deficitul care a motivat emiterea ln 1875 a lmprumutu’nl cu rentă, sa denunţat de Minister Încă ln In-teiul trimestru al anului 1873. Ca-înerile Legiuitdre Insă. legănate de speranţele înşelătdre de care am vorbit mal sus şi inspirate de o legitimă repulsiune pentru acordarea unul Împrumut mal mult, an tot amânat regularea definitivă a deficitului, mărginindu-se a 1 Întâmpina provisoriă prin crearea unei nuol datorii flotante.
   Să mărturisim der, că sorgintea stărel de lucruri care cu drept cuvânt preocupă şi îngrijeşce România lntrdgă, este anteridrâ ministerului din 1871; că împrejurările ce s'aă desfăşurat In urmă aă fost din cele: mal nenorocite şi de natură a des-minţi tdte prevederile, precipitând ţera într’o perturbaţiune economi că din cele mal neaşteptate. Ast fel se explică cum, cu tdte silinţele Întrebuinţate, nu s’a putut vindeca răul ce exista, ast-fel ca ţera să fie ferită de o recidivă, ln caşul când neprevederea sdă inprudenţa ar irit» erăş, prin noul greşeli, rana Încă on pe deplin cicatrisată.
   Am vorbit mult de greşeli ; mi amintit greşelile comise de ministerele anteridre anului 1871 şi arc arătat cât de funeste ele aă fost.
prin convenţiunea de joncţiuni cu Austria a termina intr'un termin fix construcţiunea liniei Ploeştl-Pre-deal, guvernul fdrte strlmtorat de timp căci Au8tro-Ungaria nu prj;_ mise a face joncţiunea la Vârciorova de cât cu condiţiune a se fixa şi un termin pentru prompta terminare a liniei HoeştI-Predeal, guvernul a fost constrlns neputând rea lisa acdstă construcţiune prin o concesiune către o companie de acţionari de a concedu construcţia cu un preţ o-tărât şi cu Îndatorirea din parte'i de a achita treptat şi în numerar lucrările, iar pentru aflarea capitalului necesar de 4 4 milidne s'a votat o lege specială de împrumut.
   Aci credem că a fost greşâla ce sa comis. Ar fi fost mal nemerit ca o dată cu subsemnarea coutrac-tnlul de construcţie, aă se fi asigurat şi realisarea împrumutului; saă să fi subordonat ratificarea definitivă a angajamentului către constructor recentei emisiuni a împrumutului. Guvernul basându-seinsâ pe succesul recent al emisiunel rentei, orizontul politic fiind încă atunci senin, şi avănd Încă un interval de mal multe luni Înaintea sa până la Începerea lucrărilor, guvernul nu a putut prevedea eventualităţile cari aă venit a împedica pe neaşteptate realisarea împrumulul. El a fost nevoit a perde un timp îndelungat ln cercări zadarnice, de a impune capitalului condiţiunile fixate de mal Înainte prin legea ce din fatalitate camerile impusese ministerului. Prin acdstă pedicâ, momentul propice a fost perdut căci crisa financiară ln-
octu Lttu UC lUUCSie tuc tiu lUSb.              pvimic               i.u.iuoi.utt iu
Yom fi Insă imparţiali. Scopul as- j cepea deja a se manifesta ; ea a
    li  1  1               I «''‘U'C llltl i
mult de 10 milidne; experienţa a arătat că el nu dă din acesta sumă.
                                                                                                                                                                               nici jumătate
tru principal nu a fost de a fee polemică, ci mal mult de a face istoricul faptelor ce s’aă succedai ln finanţe, fapte cari, prin gravilitea lor, pot servi In viitor de Invăţ.Mnent bărbaţilor, de ori ce partid, chfmaţl a guverna ţâra. Vom fi imparţiali, şi nu ne vom sfii de a arăta şfreşe Iile ce se impută ministerului fmser vator, pe care 11 apărăm şial că ruia membrii posedă tdte si/paticle ndstre.
   Să venim ddr la concesiufea dată pentru construirea liniile/ Ploeşl-Predeal. Mal ’nainte însă Irebue s& deschidem o parentesă sprj a aminti cum s’a născut concesiona aedsta.
   După terminarea linilor ferate Su-ceava-Bucurescî-VârciorovI, care se concedase la 1869 cu as. de mare precipitare în cât nu se aaisese o ce-stiune capitală ln vederi, asigurarea de mal ’nainte a joitţiunel lor la Vârciorova, ministerul conservator, când a cerut de la guvernul Austro-Ungar de a reaîsa acdstă joncţiune, cu tdte silinţele ce a pus, nu a putut’o abţine de cat sub condiţiune sine-qua-non de a se construi linia PioeştI-Predeal. In faţa neproducţitivităţel liniei BucurescI-Vârciorova care a avut chiar o influenţă funestă asupra venitului întregului resofl, in faţa resistenţel inebranlabile a parlamentului din Viena şi Pesta, guvernul a fost silit a accepta acestă condiţiune spre a obţine joncţiunea de la Vârciorova, fără de care, traficul căilor ndstre ferate putea fi looitu de mârte. In timpul de astă-<Jf emiteri de acţiuni pentru construirea de căi ferate nu mal aă trecere. Pe de altă parte propunerile ce se presenb1** pentru formarea capitalului, em,tan du-se obligaţiuni de a le S***" ^'
prin intermediarul constri'cfcoru ’
1         i                 tot odată
s'aă părut prea onerdse r
           .   ,      „.iftiiinile con-
prea asemănate cu conmi
I                           AQ Jţ
cesiunii Strusbcrg. I propuneri să aibă
,rntru ca
mul mică pers-
pectivă de a
jj adnii»e. Forţat ddr
mers lăţindu-se cu Încetul. Apot a survenit şi crisa ministerială, şi ministerul a câi^ut ln momentul când era gata contractarea Împrumutului menit a asigura plata lucrărilor cari deja Începuse a se executa.
    Noul minister a fost şi mal puţin In stare de a Îndeplini acestă misiune, şi două luni dupe venirea sa la putere era prea târ^iă; isbucni-rea resbelulul turco-serb paraiisase tdte afacerile şi nimicise tot creditul.
    Iu mijlocul actualelor complica-ţiunl politice, afacerea a luat acum proporţiunl destul de grave, căci pe de o parte chestiunea nu se pote resolva pe calea creditului, iar pe de alta constructorul, in împrejurările de faţă, se află mal mult de cât ori-când ln necesitatea de a revin-deca energic dreptul sâă.
    Marele Învăţământ practic ce re-sare din aedsta este că, in orl-ce momente, fie ele orl-cât de proprice a se crea sarcini fără a asigura totodată plata lor, constituâ cea mal mare imprudenţă căci nimeni nu pdte prevede cum se pot lntdrce evenimentele de la o până la cea altă.
    Revenind acum la punctul nostru de plecare, constatăm ^ acuzările aduse ln contra misterului din IS71, în privinţa finan'elor Slint nedrepte. Râul a incert înainte de 'menirea sa )a l)l,tere’ *' luinisterul * avut merit»1 de al opri ln loc prin
crearea dc resurse 5' l)rin 0 gestiune prudent*’ nbilâ Ş* enor8ici finan‘
ceDr-
    Mal constatăm cât de deplorabil ,-ste de a întrebuinţa chestiunile financiare ca arme de partid, fiind că râul ce se face ţârei este mal mare de cât foldsele succesului In contra unul adversar politic, ln materii de finance singura critică care pote sluji adevăratele interese ale naţiu-nel este aceea ce se Întemeiază pe adevărul strict şi I10 cea iual 9cru' pulosâ buna credinţă.
    Remediul la reul de care suferă
    ţâra va consista mal lnt£iă In a ne feri pe viitor de greşelile ce s aii comis şi se comit Incit nstăff; şi a-pol va trebui ca t<5te partidele, ori cflt do mari ar fi desbinările dintre ele, s& aducit contingentul lumine-lor şi activi t&ţef lor, În diicutarea chpstiuuelor do fitianoe şi s& nu le Întrebuinţeze ca armlt de lupta politicii citnd este vorba de vindeca rea unul rAQ care ne atinge pe toţi de o potrivii.
                                                                                            DIN AFARA.
      Din Roma se anunţă cu data de la 15 ale curentei următArele :
      „In cuvântul adresat perigrinilor italianl, Papa referăudu-se la alegerile politice, (Jice. că in viitor catolicii pot să mÂrgă la urnă spre a protesta contra acestei mult anal mari persecutări a bisericel.
      In urma rugăciunilor insistente , Papa a consimţit ca acostă din urmă frasă a discursului săft să fie omisă la publicarea lui. ţliarul „Italia* Insă a isbutit d aşi procura conţinutul Întregului cuvânt şi d a publica şi menţionata frasă, ceea ce a causat o de-saprobare penibilă din partea Vaticanului. Îndată s'a orănduit o cercetare severă, spre a dovedi, cine a comunicat acelui <Jiar primul text al cuv&ntulul Papei.
      Diplomaţia acreditată pe lăngă Vatican s'a aliat filele din urmă ln-tr’o iritaţiune neo ictnuită. Toţi se temeati că, În urina Împuternicirilor estraordinare. conferite mal de unădl Cardinalului Simeoni In privinţa ad-ministraţiunel imobilelor Săntulul Scaun, Papa luă şi decisiunea gravă, pentru caşul morţel sale, d’a ordona că viitorul conclav să nu fie convocat În Roma. Toţi ambasadorii afi fost însărcinaţi d’a cere esplicaţiunl.
      Cardinalul Simeoni a respuns, că decretul P.apef atinge fdrte puţin in-tenfiumle sale relative la conclavul ■viitor. Sf. Sa s’a preocupat numai tde posiţiunea In care seva afla Va-„ticanulln <jiua morţel Papei, faţă cu guvernul italian.
      In circumstanţele ordinare ale pu-terel suverane lumescl, ar remăne In Vatican un „Camerlengo* un cardinal care nu este şi nu pAte fi sub protecţinnea legilor garante ale guvernului italian.
      Dacă conclavul viitor s’ar aduna afară din Roma, atunci el ar reprezintă o autoritate neprotegiată de legile garante, şi p6te. că guvernul italian s'ar crede In drept d’a ocupa Vaticanul, şi d’a ’1 lua In posesiune. Spre a conjura acest pericol, Papa a investit pe secretarul de stat, cu competinţa, ce aparţinea mal na-mte .Camerlengulul. Ast-fel ilar, guvernul italian se va vedea in faţa \ unul Cardinal, investit de Papa cu ' chiar autoritatea Papală, şi care va trebui să fie respectată, dacă nu vo-esce a călca legile garante.
        Ga.ttt Germaniei de Nord, vorbind despre resnlUtul ce a avat protestul român (jice:
      '                iutânjiat a reounâsce că,
      pnn limbag. ’ .. . recillte în faţa Rq_
      mâniei, v.olsse Intr'un mo(, flagrant gt-_ pulaţmuile tratatului de U pBri ceea ce n ar fi lipsit d’a lua ş7 ** din nrmă de credinţă in sinceritatea ia,titntiani,or eI reformătdre.
        „România, după opiunea nâstra, trebue să se considere ca satisfăcută d’a fi re_ purtat acest succes diplomatic, „cel tâiB, singurul* In tot cursul ceitiunii 0-rimitulnî*... Aei e o lecţiune care nu tre. buio perdută. Esistă dâră mi<}l6ce d’s. chiuma pe Portă la respectul tratatelor,
      Întrebuinţând argumente îndestul de oţărî t6r«.<
        Vorbind -ttpol degpr0 Conferinţs dJce tocmai acdsu , şi misinnea            ’
        „Tot ce Tnreio , pnsS               ,
      unt *TlT.#d9 raUlt                    conţi-
      nut io tratatul de U 1854, iu tratatul
      a e M Tr «f,m nernna,8rat#le .b-turt. ale Marelul-Seuior. Cea d’ântaiQ datoriî
      “ Conf9r'“tsI e da asig0rtt e,ecnturea concesiunilor făcute d’atftt de mnlt tini in pnncipiti şi d’a găsi mijlocul cei convenabile pentru a le face si fij cutate.*
ese-
   Citim In Vocea Covur/uiuluî:
   ţliarul „ Augsburger AUgemeine Zeitung* care se bucură de o considerabilă importanţă in nrma bunelor sâle relnţiunl şi mformaţiunî, după ce analiseză luptele de asistenţă ale Romanilor, constată, cu tratatele n6stre şi cu istoria in mână, că România a fost tot-d’auna o teră autonomă, că a* şi-a avnt administraţiunea sa naţională şi propriele sele tarife comerciala cbiar şi iu timpul ospodarilor faua-rioţl, şi că tâtă legislaţiunea civilă şi criminală a Turciei îşi pordea valdrea eî când ajungea la confiniele Principatelor-române.
   »Prin tratatul din Paris, (jice (Jiarul german, s a recunoscut PrincipateJor-ro mâne deplina lor autonomia; Porţii i-s’a lăsat titlul de „suzeranitate,* un titlu f6rte elastio, căruia âncă nimeni nu i-a dat o adevărată definiţiune. Românii aQ luptat neîntrerupt pentru clarificarea posiţiuniî lor, P6rta pentru drepturile el „aparente.* Puterile aQ balanţat tot-de-uua, căutând a menagia pe Înalta P6rtă.
   »Nu de puţine ori a încercat P6rta a preface, de şi cu timiditate, titlnl „suzeranitate,* un titlul obscnr şi neînţeles, în ‘suveranitate,* titlu care n’a fost primit de puteri.*
   „lncăpăţînaren Porţii d’a ţine la nesce drepturi „aparente* asupra Principatelor este învederat că a contribuit forte mult la slăbirea autorităţii iei (a Porţeî) în faţa puterilor europene...
   „Decă vom aprecia aceste raporturi după desvoltare* lor istorică şi după situaţiu-nea lor reale în presinte, vom constata că relaţinnile României faţă cu sublima P6rtă nu se pot considera ca basate pe dreptul de Stat şi dreptul ginţilor adoptate de ele : ,ca suveranitate, suzeranitate* seQ „părţi integrante ale imperiului,* căci t6te aceste relaţiunl nu „se pot aplica posiţiuniî lor reale, de şi anormale,* şi... ele aQ cu total alte condiţinnî de basă, er nn raporturile factice şi istorice cunoscute.
   „Din acest punt de vedere de‘r — după cum credem a fi demonstrat, — dăcă n’am considera şi interese'e politice, nu p6to fi oportun ca Constituţinnea otomană, acum de curând publicată, să voiască a considera între provinciele privilegiate ale imperiului otoman şi Principatelor-unite, România de astăzi, precum lasă a se înţelege acea espresiune dubiă din Constitu-ţiune, şi circumstaţa că Porta pănă acnm a numit România „parte integrantă a imperiului.*
                                                                                                 Primirea softalelor nnznresc? în Constantlnopole.
                        Fera, 11 Ianuarie.
   Astă-(jl la 12 ale curentei Intre 7 şi 8 ore de dimineţăa sosit In Constantinopole depntaţiunea studenţilor ungari, care aduce din partea acestor din urmă o sabiă de onore lui Abdul Kerim Paşa.
   Priimirea făcută acestei deputaţiunî este anevoe do descris.
   intrând în Dardanele, ea a priiroit prima telegramă de salutare. In marea de Mar-mara a fost iutâmpiuată de o mică escadră de vase, având fie-cnre o bandă de mu-sică pe bord. Vaporul turcesc „Nnnsik, era indesat cn autorităţile civile şi militare, cu corporaţinnî, învăţaţi, nlemale, softale etc. Afară d’aceste s’aQ văijnt pe vapore o mulţime de turbane verijî (semnul privilegiat al emirilor). Apropiându-se de vaporul tu care se afla deputaţiunea, acesta din urmă iucepe a striga: „EIjen, (vivat), iar sutimele de pasageri din vapârele tnr-cetcl strigai!: '„Iaşasin Magiarli„ (să trăiască Maghiarii) Depntaţiunea tnrcescă s'a nrcat în vaporul depntaţianel spre a o saluta. Guvernul turcesc era represiutat prin Saya Paşa, inspectorul general al instrucţiune!, şi contele Oeilon Szechenyi, comandantul pompierilor din Constantinopoli; in “nuiele lui Abdul Kerim Psşa, era ad-'“•autui r* i Skender Bey. Intre Sava-Paşa şi oratorii doputaţiunil s’afi schimbat discursuri obicinuite in asemenea ocasiunl, ca interpret figura d Sl;|agyi. gava Pa?a
cea între altele-, ‘Lumea vechiă pere, cea nouă aparţine ideilor liberale, adică D-v6s-tră-, DuPă aci,u. depntaţiunea s’a urcat pe un vapor turce*. unde a avnt erăşî loc salutări şi presentărl reciproce.
   PavorisaţI d’nn timp ca de prim# yarS) aă făcut o promenadă pe Bosfor, „trecând pa lângă noul palat al Sultanului, care saluta de la ferăstră pe tfecătorl pe când mulţimea din vapdre striga: ,Padiaah-am ciok iaiah,, (Padişahul să trăiască mulţi ani).
pe
Apropriindu-se depntaţiunea do port, stri gâtele de uraro şi nclamaţiunile frenetice al uueî mulţimi imense ce aştepta la locn debarcârel nu inaî incetail.
    Aci aştepta pe Unguri o dcpiiUţiune din partea studenţilor de la facultatea de medicină, ’ îmbrăţişând cu lacrimi studenţii unguri.
    Mal multe trăsuri de gală ce erai! pregătite aci, aii condus deputaţiunca, stră-b tt«nd (jeciml de miî de omeni, de la l’era Liceul militar, unde toţi elevii îmbrăcaţi ou haine de mare ţinută eruB nşeijaţi şiruri. Aci s’aH ţinut din ambele părţi mal multe discursuri in limba francesă, după cari aQ urmat erăşî îmbrăţişări şi asigurări de simjmtie.
    Iu tot oraşul domneşce un mare entu-siasni şi o mişcnre neobicinuită.
    Astăijî după nmiadl va avoa loc priimi rea la Klapca, mâne vn da Abdul Kerim un banchet în onârea ncesteî deputaţiunî in palatul ministerului de resbel.
                                                                                                                                                                                                                                          Pers, la Ianuarie.
    Astă-ijî la 2 ore după amă(jl depnta ţinnea junime! ungare a predat lui Abdul Kerim Pnşu, sabia de on6re. Studenţii aQ percurs cu uu mare şir do trăsuri stradele do la Pera la Stambul, cari cu totă pl6ia torenţială eraQ îndesate de 6meuî.
    Studenţii aQ priimit pe drum mnlte semne de Bimpatie, la cari aQ luat parte şi omul-ţiine de dame îmbrobodite.
    Sentinelele presintaQ armele, când tre cea deputaţiunea. La palatul ministerului de resbel, care era îndesat cn oficerî superiori, deputaţiunea a fost salutată cu musicl, bî introdusă de Sava Paşa şi Contele Szechenyi. In marele salon al Consiliului, Abdul Kerim aştepta împreună cn şeful statului major Mahmud Paşa, Uus-sein Paşa, membrii consiliului de resbel şi o mulţime de oficerî superiori în mare ţinută.
    Studenţii, aşeijândn-se intr’un semi-cerc, unul dintr’enşi şi anume Szncs a eşit iu faţa lui Abdul Kerim ca orator.
    El desemnă acestă sabiă ca un gagiQ al amiciţiei eterne între amândoe naţiunile, şi a predat-o în aplausele frenatice în mâna bătrânului Abdul Kerim.
    Răspunsul acestuia din urmă în limba francesă a fost citit de către Sava Paşa. El a mulţamit mai îuldiQ pentru recunos-cinţa manifestată din partea uugurilor. ‘Eu, (jice el între altele, — nu iubesc resbelul, dar cu t6te acesteajl socotesc necesar pentru apărarea verituţeî filosofice, morale şi istorice. Dacă un răsboiuic se intdrce acasă dintr’o asemenea luptă, el merită cu drept acea recunoscinţă, care altmintere* aparţine victoriei, moralei şi adevărului.. După acest cuvânt aQ început erăşî aplausele, şi iu fine a fost presintat generalului fie-care student în parte. El a iutins mâna fie-căruin, şi ’l-a invitat a şedea pe scaun. Apoi s’a deschis o conversaţiune intimă, In cursul căreia s’a servit cu cafea, ceiQ «i ţigări.
    Abdul Kerim era încins cn sabia de o-n6re şi şedea între douî studenţi. Toţi o-ficeriî presinţi ne apropiaQ de Abdul, fe. licitaudu 1 pe când afară cânta musica.
    După acesta, doputaţiunen fu condusă iutr’o altă sală unde fu primită de ministrul de resbel Redif Paşa, care asemenea î-a mulţumit pentru simpatiile manifestate intr’un mod strălucit pentru causa Turciei.
    După o conversaţiune mal lungă, deputaţiunea a părăsit palatul in cântecul mu-sicelor, pornind erăşî la Pera iu trăsuri deşchise şi în aclamaţiuuile poporului. Deputaţiunea remâne încă opt (Jile aci. Mâne va fi un prâmj la Abdul Kerim, şi mercur! la ministrul de resbel.
na-
vi-
    viaţ^ pentru a le mal du pământ, că tenii sunt liberi a ara şi păşuna cu .. tele lor intrega moşio şi, in paraponele lor, aruncă ultrage şi asupra capului suprem.. Vă puteţi închipui sorta bieţilor arendaşi.
             ULTIME SCIRJ
                                                                                                                                                                                                                                                Rusciuc, 17 Ianuarie.
      Pregătirile pentru reslicl continuă neîntrerupt. Aci, la Yidin, Silistra, Tultco.i. Yariu şi Şumla se Infiinţeijă spilaltirl militare spaciiisc. Itin i'oii-st.miinopole sosesc o mulţime de lăijf cu medicamente, instrumente cliimrgice, bandagiiirl, rufe etc.
      Fie-care din aceste spitalurl va fi dirigiat de câte un medic şef.
      Turcii nu ad obiccid d'a proclama starea de iisediil, dar cu tete aceste, Boleam se află lntr’o stare escopţională. Dobregia se fac In fie care o mulţime de arestări. Aceşti nenorociţi după co se ţin cătc-va ţjile Incluşi, sunt espediaţî În timpul nopţel la (’onslan-tinopolc seu în Asia inică, deportăndu-î sub acnsaţiimea de copil al revoluţiei.
      Acestă procedare iniprcsion.ăjS forte rf-Q pe BalgarI şi in loc da câştiga simpatia lor, provocă o iadignaţiunc şi mal mare.
acest personagiii ih'spre lueritrl ile hotărnicie? Are ncesfca este intere sul serviciului, dupfl cum sa v^ijut apft rftnd decretul In „Monitorul o fi ■ * i a 1 f “
   2. Inginerul hotarniede clasa 11-n Costache Lupescu asemenea, pentru ce s’a scos şi dăn.ul şi s’a Înlocuit cu d. inginer Dunca din laşr. care luat mal mulţi bani de la Stat pentru faceri de delimitări rurale, şi nu sunt terminate nici până nstăijl căci şi pe care le-a făcut i s’a Înapoiat nefiind IndestulătAre şi capabile de admis, pentru care sflrşit să găsesce şi In proces acel inginer Dunca cn administraţia Domenelor, cerCndu-i-se a Înapoia banii primiţi cu dobftnda lor? Care este capacitatea acestui personagiii pentru lucrări de hotărnicii? Tot interesul serviciului să fie. sAă ca sk pAtă Dunca scăpa de pro cesul cu Statul?
   Somăm pe d-nir Administratori să bine-voAscă a respunde publicului in-pacient.
   Priimiţr d-le, asigurarea osebitelor nAstre consideraţiunf.
                              I. Pâctenu.
           CRONICA
   Rectificare. Iu suplimentul estraordiuar de erî s’a inserat, din erore un foileton care fusese refasat de redacţie. Regretăm publicarea acelui foileton, căci el nu corespunde sentimentelor ndstre, când este vorba d’a respunde unei dame.
                    *
   Atât mal bine. Nn este esact că s’a îu-cercat a se sparge magasinnl Hoftş. A Miliar. Sgomotul care a surprins mulţimea trecătorilor şi ’î-a făcut a bănui că esto o încercare de spargere, era causat de un servitor care tăia lemue în pimniţă. Atât mal bine !
                 * *
   Conferinţă astronomică. Duminecă 9 co-rent la orele 2 şi jumătate P. ni. d. Căpitan Căpitănennu va ţine o conferinţă astronomică asupra „timpului şi măsurii Ini* in localul Academiei.
                    m
   Unul din corespondenţii noştri din Cra-iova ne tramite o rectificare iu privinţa unei critice făcută în ijiarnl nostru, No.
209, privitdre la sentinţa pronunţată asu pra Căpitanului Papadopolu de Consiliul de Resbel din l-ia Divisiune Teritorială.
A fost deştul ca corespondentele nostru să gresentativ este cel mal perfect, ces-
ne comunice ca onorab„ul Colonel Cerchez tiunile politice pendinte se tratAză’
este preşedintele acelui consihQ de Resbel L , „„„ ... r         r
pentru ca să nn avem cea mai mică in- C ,             ™re prud.nţă ş. guver-
doială că, nu un ofiţer care merită stima nele lnfl cele ,uaI mmuţiAse măsnrr şi consideraţiunea tutulor, ca Colonel Cer- ca secretul să fie păzit, căci adesea chez, se pote depărta de la datoria ce ’î o mică indiscreţiune pAte să perdâ impune consciiuţa sa de militar, ori de | un Stat.-la noi ca la nimenea!
                                                                                                                                                                                                                                           \ iena. 17 Ianuari*.
     Corespondenţa politicâ* priiniesce de la IV-tersburg unnătbrea telegramă: Pe când municipalitatea de la Chişânefl făcea pregătiri pentru uu Tc-dcum şi pentru o adresă de felicitare. spre a serba Insenătoşirea Marelui Duce,_
   sosesc In IVtorsbi|Vir scirT neliniscibire despre sănătatea Ducelui. Frigurile s’-afl întors şi slăbiciunea devine mal mare. In orl-ce cas, reconvaliscenţa va avea trebuinţă de mar multe file.             ___________
                                                                                                                                                                                                                                  Conatnntinopole. 16 Ianuarie.
    Sultanul a trimis fie-căruia din diplomaţii acreditaţi pe lângă Portă un csemplar din constituţia tnrcoscă, tradus In limba francesă şi legat cu ornamente de aur.
    Intre bătrânii turci esto o fierbere, care cre-sce din f i In fli, şi lumea se teme, că dacă plonipotenţil vor Întrerupe conferinţa, va isbncni o revdtiţitine, cire piite fi pericubisă clu.ir pentru conslittiţitinea lui Moli* t Paşi.
             g       ■          ---
             POST-SCRIPTUM
     Te când In tAte ţArile din lume, unde este un guvern serios, şi mal ales In Englitera, unde sistemul re-
unde ar veni acea influenţă ilegală. Suntem fericiţi cu, graţie corespondentului nostru, snntem puşi în posiţiune d’a face acesta rectificare.
   Sorta judeţului Vlas-a.. Avem de
    In momentele cele mal grave, când suntem ameninţaţi de un resbel teribil.. care se va petrece pAte chiar pe pământul nostru. Sntr’o situaţi-une din cele mal periculose. — gu-
                                                                                                                                                                                multe (jile in portofoliul nostru o plângere vernul demagogiei Cll adunaţii sâl, ™uR°r ' biscoiri, proprietari mari | Jin cari aprApe doă treimi sunt re-
                                                                                                                                                                                                       crutaţi, precum se sciej*de prin stra-
      INSERAR1 RECLAME
      Dtmnult Redactor.
   „Pe baza că nu cruţaţi de a arăta adevărul şi a combate răul În timpurile lu care ne aflăm, am luat curagiul a v6 ruga să Inseraţi in stimabilul d-vAstrn ţjiar ce dirigeaţl „Timpul,* următArele întrebări ce punem onor. domni Sihlenu şi Lu-paşcu , administratorii Domenielor Statului.
   1.    Inginerul hotarnic de clasa 11-a Gheorghe Mariano, care aservit Statului mal mult de 1 I ani, bărbat destul de onest, capabil şi activ, pentru ce s’a scos din servioift şi s’a Înlocuit cu domnii Ştefan KomnicAnu fostul inginer Minalog. destituit In privinţa hoţiilor făcute cu sarea de la Ocnele Mari? Ce cunoşcinţe are
   mai multor \ lăscoul, ‘proprietari mari | Jj i mici, despre cele ce se petrec în acel nefericit district. Are cunoicinţă d. ministru ,   .                          .
de Interne despre cele ce se urijeşc acolo? I 5* cafenele, discută politica ţârei. A căutat vre-o dată să ’şl dea sâma de alianţele ce sunt de făcut, interesele causa jiare face că consiliul judeţeu nn cele mal scumpe şi mal sacre ale Ropote sa se constituesca pentru     a se ocupa mâniei prin birturi şi cafenele ' A-
de îutereselo localităţeî, cari au cădut nra- w î                               ‘ ,
a, i- • -                  ‘ -v ,1       . ceşti adunaţi divulgă semeni or or
da lăcomiei patrioţilor? Nu pote bănui 1                          1    ,
motivul care faca pe prefectul din V'laşca I spcretele de cabinet- cele mal grave! nn numai d’a îngădui dar cbiar d’a unelti            Are cu putinţă ca asemenea
prelungirea unei situaţii atât de anormale ? înoustmositate culpabilă    să se    potă
Nu numai omenii sunt prădaţi       acolo, dar produce de ohiîir guvernul ţăreU   A pol
chiar şi lemnele plătite din sudorea bie-   r i^k              '•      a
tiinr vi                              ,, ,  din doă   una: sau    acest  guvern are
ţuor \ luşceni; in loc da încaldi şcdlele .       ,       ,                   .
spitalul şi cele alte localuri publice, i„- Încrederea adunaţilor sel sad n o are ; căbjesc locuinţa prefectului şi direc'toru-       0        trebue să ia singur res-
uî nJftt.                                 I punderea : dacă n’o are. ce caută la
   Frumos eseiuplu de moralitate din par- cârma Statului ? Cum cuteadă aceşti
central'41 “ relireseuţauţilor guvernului I dcuiagogl a compromite ţera la faţa central n cărui vitregie a făcnt pe distric- .    .. n         1         *         *
tel« României să jinduiască sârta paşiali-I i,u’enlor'
cului dela Bagdat:                         | Trebue ca Diimnefeâ să le fi luat
                                            minţile, să I fi adus In asemenea Fericirile lalomiţei. Ni se scrie dela Că-1 grad de tâmpială. în căt să nu in
ISr.n?î' -i -          .                  I tolegă nicl-cum rAnl ce comit.
   laQ curagiul a vă adrosa aceste puţinei ., ■                                  ,
rânduri, spre a cunosce publicul miseriile l >Vim pos.t.y că oţl represeutan şi infamiile ce pe petrec in or,?şul şi ju- I stnunl şi oliinr cor^spoiiuonţif fi)-deţul nostru.                               ilor străine ad comunicat In detaliă
   O bandă de patrioţi din acest oraş, corn- I miscrulc şi scandalurile ce se pe |1Usil do un cămutar ex-profesor nnmro t,ec ]a Herdan Intre guvern şi adu-1 eneţenu şi bătăuş de meserie, de un ad-I .       .
vocat fără priciul Ş .rlu Ulescu, bâlbâit şi H^V1'
de un maior in activitate Dnmitrescu Mai- I ^ entru Dnmneijed ! n a mal remas can, comerciant (•!) singurii amici al ad- Insă In capuld acestora nici atăta vocalului şi deputatului judeţului nostru I Bun simţ In cât să Vt’ijA că cu asemenea lapte, cari vădesc cea mal monstruosă incapacitate, ne descre ditdză In ochii lumeţ ci vi lisaţi» şi duc ţâra la peire?
Coleg. IV-lea Maniu, sub pat.ronagiul şi nspiraţia acestuia, uu incetdijă il'.i face perturb rî, escitând spiritelo paciniceî po-pillaţinnî la diferite pasiuni.
   Aceştia se cred a fi Anibal la porţile Călăraşului, şi, nepntând dobândi un oscior de ro9 la comitet, cn tdte intrigele intrebuinţate, alergă acnma la tdte meschinăriile. Cutreeră comunele, fhcând jirupa-gandă că birul e«te suprimat, că invoelile
    De ascră se vorliesce. nu garantăm Insă acestă scire. ră d-itfl miniştrii (!. Vernescu, Eng. Stătcs u
agricole sunt desfiinţate, că roşiorii uQ in-_ şi G. Gliiţu şi-ar fi dat demisia.
mai
UT BUCUUESCI SI DIN DISTRICTE
                                                                                                                                                                                                           «In nitmiţiinitf actuala, am făcut inră o tbiIu,-,, Rcpresentantul Societăţii! fabrice! <S« 0i;lr HCiţlKMfcNTdL I)K tr, u CU PREŢUI* Pu s ,
                                                                                                                                                                                                                                               Hule de lliu
                 (JAuiiiţţe ca fitnr do chiff. da fr. 3 a brud. «I* clii IF. de fr. 3 J a brud. do «Undi ,           , H
                     a du liupte a •              0 1
                 <'iimbone brodate .
                      a        a du lux .     .  7
                 Pantaloni <-n garniturii ,   . ;i
                      a . brudorio .          .   5 ,
                 iNor\or! d« copil        ,   ,   |
   , bordura color, ţi nnmte
(ania ••orno)
I’rof^l»© şl Şervete a 1
im aţa --uraţii...............
duzinii
Scrvuta» de IIIII«S (liţH).................
   , a a dniUMC . ..........................
   »      , fructa ...      ...............
                                                                                                                                                                                                                   Feţe *le mese a 1 bucata
l’eiilru 6 |vr-6tio do aţa curoU albi . . a      ®     »     a damasc »        . .  .
   »   *      »     a a       <|unl. I. . .
                                                                                                                                                                                                          Kllfe pentru Cavaleri
Cinaţi) dui        uritubln..........
    . a Olanda coloraţi..............
    a  du  Chilfon alb. »imţ>lă ....
    a  a      a   a brodaţi   ....
    a  a   OtaOdi filli..............
Pantaloni da |>ichut da £tum ....
     .     . olanda..................
       a a *ţ« cur. albi ...         ,
Piîndilrie şi garnituri de masă
1 coţi Pânijă de casă     .... fr
    a    a      a COD»     .... fr.
3G
39
45
58
00
00
GO
7
Diverse
                                                                                                                                                                                                                                                             fio
                                                                                                                                                                                                                                                             04
                                                                                                                                                                                                                                                            fc l Uni 4o
Duz. Ciorapi de Dame
   a   de lină . . .
   a   de fildecosse .
                                                                                                                                                                                                                                                                 bărbaţi de liuă . . a > fildecosse
»
                                                                                                                                                                                                                               Gulere de Dsme .
                                                                                                                                                                                                                                         Bărbaţi
                                                                                          Şervete cu feţe de mese
rn 6 pers. de la 9 până la 15 fr. cele maî
                                                                          a a           .
                                                                                                                                                                                                                                                     Pepturî brodate .
                                                            1 Buc. Flanele...............
Batiste fine francene <le Lino cu broderie adevărate.
Un mare asortiment de numitori pentru Dame, Manchete ţi gulere cu preţuri de tot reduse. Batiste de Lino cu margine lată cu nume, brodate.
Cliache-nez de m&tase şi pun.jă, în tdte culorile, Shwalurl lungi de India şi Japonia. G'omandele de prin provincii vor fi esecutate ca cea mal mare promptitudine.
                                                                   REGULILE
  CE TREBUE PĂLITE
                                                                        pentru a
AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA
                                                                    PRK'ţ’UL 60 CKNTIM.
             drept canircut la
                                                                                                                                                                                                               VATA M A BILE PRACTICEI MEII
                                                                                                                                                                                                                Singur* şi •.gura paa* contra «norţel premature şi langv.iral tron
           Aug Wilh. Kflnig
                                                                                                                                                                                                                     I‘ K K ; u I. 1 L K I NUOl.
CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEVISE
                                                                                                                     //iMurMn' 8 foniMirie /iS 77.
        V A 1. o A IMS A               Oftării a Ami     
       Oblig. Ilara » . U*. 1 'M TI    71 a r\«   ' Tiv, 
             » , »|ita . * «irţl                         
I" pr. "cr                                               
Oblig, li............... °0 1S7I       ♦•*<*•*      t»kn 
               . . rţit«'i»*.rj!                         
* Cn*<Iit fnnr lînr. r-°0        ey    «;n          es-. 
, Credit fniic. UrUmi                  y\                
linpr. Mân. C’.ip. Hit0^ 1875                            
         fîlOO) doltllndu fr. lO       105               
-Acjiî Cui Ic fer. rom. â°0 ISOS                         
               , priori c°0 18U8       ---               
Uiiciti C'i* -le A mi ir.              2'" *             
A ol. (fr. 500) S°0 1871                                 
K'MM inia C'1® de Asmij.                                 
Act. (fr. -200) 5°0 1878               70                
........                                                 
Impr. Mi iii iei puii* fr. 20                            
Act. fiiuwu'iure Itom.lne S0/0                           
(’îiile ferate Ottomune                ---       ---     
A. t (fr. 400) 3°0                                       
Uent:v limuUni......                                     
            CUPOANB                                      
OMi .* Huruie p. Octomh n. c.          WT                
# Doineniule ....                      0(1               
• Fonciure rurale . .                                    
a Coniuuiito ....                      ---       ---     
             DKVISK                                      
l’aris..........                 a.    Dfl.St)   DB.SS   
Marne iile........               ---   ---       ---     
Bruxelles........                      ---               
                                 ---   ---       ---     
Londra .........                 ---   st. io    «»"T> . 
Londra dornicii.....                                     
Haiuhui'i'........               ---   ---       ---     
Amnlerdum.......                 ---   ---       ---     
Viena.........                                           
Berlin..... ...                  IVJ*. ---       ---     
Lipsea .........                       ---       ---     
Kscompt........                  ---             _       
Lira Ottoman&. .....             _               _       
(îalLenu auatr. . . . • •        ---   ---       ---     
Aţţia e. Argint. ......                                  
                                                                                                            LLRSIL V1ENEI
                                                                                                     Viona, 19 Ianuarie (st. n.) 1877.
Metalice............; . . .      61 .10
Naţionale........................67   35
Renta în aur...................71   <0
Lose..........................I 13 >5,
Acţiunile bănăeT............. M -
.Creditări................. I II     I"
Luudon..........................1U5 :‘.o
Obligaţiuni rurale ungare . . .  73 ’.rt
      , temeşvar...............71
      ,    trnnsilvnne .... 71 50
Argiut în mărfuri...............117 ;0
Ducatul.......................... 5 ‘JI
Napoleonul.......................10 Ol
Marc 100.........................61 i.O
   SALA CIRCULUI
                                                              Duminecă 9 Ianuarie 1877
BALU MASCAT
                                                          Musica Militant n Regimentului 1-il’l sub conducerea Maestrului de Capelă d-nul 8CHOLTI8CH şi plăcuta bandă de lăutari, a d-lul
                                                                  Niţă Colţutu
                                                          vor esecutn, alternativamente, cele mar nuol arii de Dans, Naţionala şi de Salon.
   începutul la 81* ore t*6ni.
                                                               Preţul intrărel 2 franci.
                                                                            A V IS
   Pentru construcţiunea Încălzitorilor; reconstruirea acelor de faţă cari nu corespund scopului lor ; preschimbarea sobelor pentru lemne In acele pentru cărbuni şi cocs; con-sult;iţiunY In t6te chestiunile privi-tdre la încălzitul şi ventilaţiune, se oferă un om special In aceste afaceri (tehnic).
                                                                           DE VENII A RE
SOBE DE FER
                                                                       in diferite sisteme.
                                                                     A se adresa la biuroul tehnic Strada Dionisie No. 90.
                                                                                                                                                           302. - fl S
   E Kt TI UNI PARTIOOLARK
                                                                                               iU
7VT _A- T E TN/E T I O I
                                                                                         C. Brailoiu, fiul
                                                                                       4 7 Strada SaiunrU 4 7.
                                                                                             A V I S
  Studenţii Universităţii din Rncti resci sunt rutfuţf n sn întruni Sfttn bălă la S alo rtir. In una din sulei Universităţii, avend n se Înţeleg asupra unor restiunl importante ; iii Duminecă la ora I p. iii. I» localii Uendarinilor. lAngă PoliţiA pentri es -roiţii militare.
    Din neiicste Nimimer des ..Oslen" enlliiill i|io Toljjeinlen Artikel: Az o'dliok laz.ulmik (dir Walaclien erlielen sirii). — l’olitischo bclior pielii. — Die Conform/ in Constantino| ol. — Mod or mit den |arbanni. - Zur Slinininiiii im liana!. - Die Jiidoiivorfolgung in Romanicii Kloino Clirmiik.                  T.audwirtlisehfiItlielie
Rcvno. Yolksnirlliscli.iltliclics. — Tclegraimue Uebcrdies winl jeder Nmiiinor des ,,0sten‘ eiiifl helletristisclio Unlcrlinlbiiigs-I’oilage mii Roinanen, Novolleu nml liiibsclien lllnslralioncn bcigelegt.
                                                                        EI’fl'ROPIA SEMINARULUI
NIFON MITROPOLITUL
          IST XTdST O ITT
  Se publică spre cunoscinţa tutulor acelor persone care până acum se bucuraţi de adjutora viagere şi burse pentru învăţământ că de In 1-id ale curentei, s’a suprimat din budget asemenea cheltuelî din cnusn neputinţei încasării veniturilor fondului Lnicu şi acte de bine-faceri.
                                                                                                                                                                377. 3—1
POLONESII Z
Iiuro da n preveni pe amicii finwrl lor, că iu ijiu» de '• it lannnrie a. c. I» 19 “ra duninuţa v» avan loc in biraricn catolică .Baraţia' nn servicii! divin In memoria luptătorilor cădeţi in anii 1863 şi 1864
                                                                       E UIT ROL’IA SEMINARULUI
NIFON MITROPOLITUL
                                                                           Piiblicatiuni
  No. 2. In (Jina de 1 Febrnariii viitor, se va ţine licitaţiă In cancelnria Epitro-piei, pentru arendarea moşiilor Kiajna din jndeţul Ilfov ş. Bâţcoveni din jud. Vlaşca, pe termen de cinci ani, dupe coudiţiuuiie elaburate de Epitropiă, care se pot vedea în ori-ce (ji de lucra in cnnceluriă. Asemenea se arendeze pe termen de trei ani livedea şi grădina numită Grnmont. Tot în acea (ji se va ţine licitaţia şi pentru vemjarea productelor nflate la moşia Kiajna din recolta anului trecut şi aumuc : 79 kile Grâu; 140 kile Porumb; 4 clăi fân . din cari două rnarî şi 2 mici; 2 clăi pae de ovăz şi 7 vedre rachiîi tescovină.
  Amatorii se vor presenta in citata <Ji insoţiţl de garanţii în regulă pentru a-rendnrea moşiilor şi grădina Gramont, spre a concura la licitaţiă.
  Licitaţia se va ţîue in cancelaria Epi-tropieî, localul Seminarului Nifon, calea Filaretulnî No. 2 de 'a orele 12—4 p. m.
   No. 3. La 20 Ianuarie curent, se va ţine licitaţiă pentru darea prin antreprisâ a aprovisionăreî Seminarului cu. carne şi pâine, pe termen de un an, pentru nu-trimentnl elevilor şi personalului de servicii!. Amatorii se vor presenta în arătata <Ji, de la orele 12—4 p. m. la cancelaria Epitropieî, strada Filaretul, No. 2, spre a concnra la licitaţiă.
   No. 4. In rjioa de 20 eurent, se va ţine licitnţiă la cancelaria Epitropieî, strada Filaretulnî No. 2, pentru închirierea pră-vălielor din ospelu! numit Dedu, sitnat în calea Mogoşâeî, pe termen de trei ani, cn începere de la 23 Aprilie viitor. Aceste prăvălii se închiriază in parte şi în total. Amatorii se vor presenta în arătata <ji, de la orele 1?      4 p. m. spre a concura
la licitaţiă.                      373. 3 — 1
     Berber A ltoinliorn
Succes ,rii .i-lin JAQUES HERO.AN
                                                                                          PfwWl '4 •-*"|*r). i’ulfttul hlttl
                                                                                             rji-vj-pfj ,/4 P#fyiă
  MARE MAGAZIE
Bijuterie si Argintărie fine
                                                                                                |ir>aum şi J*
  CftSORNIOE DE HÂRRAŢIŞ] DAMF. InloroŞadu-n* ăiau un vni vgifl di* in(>n4m> ro«t in «t*r» ,1 * Imhogaţi Mnrtimsatul nostru cu luminiş culs m»I n’s.,-. r       p|4.
aut« pocit, ii ti» <U« n# ffeom»rvU onor. j»ni.|i«, rw.
      ti liin»**i>(i«rl a n» viiiu, *|i*c a mr c<ir,« atât Ar coliuun, rXt fi •!» preturile o»j« tiirl *n»*Vi »;• clc latulor rrtkrf<ir*l«>r
                              Mi — i
SOCIETATEA
                                                                                       p»ntru
                                                                                        nr
in\kt\tiiî\ riirmirm
                                                                                              SECŢIUNEA CENTRALA
  Domnii membrii sunt cil on6re invitaţi să bine-voiască a se întruni In şedinţa ordinara, conform regulamentului, Duminecă 9 ale cnrenteî, ora 11 a. m. in localul şco-lel (curtea bis. Sf. Ecaterina)
            Preşedinte; C. Bosianu. Secretar : M. Paciurea
de   coţi Pâmjă     de casă . .      
*     »   >         > copil . .      
»     >   Glandă    de munte . .     
>       >        , Belgică . . . .   
*       » Pâncjă    de Olaudă . .    
»       y     y     > Rumb. . .      
»     >   Toile batiste fine .       
buc. Ciarcef. 3 coţi de lat . . .    
ÎNCHEIAT IN URMA ORDINULUI DE LA 24 MARTIE 1876 AL ASOCIAŢIUNEI DE INGINERI §1 ARCHITECŢI
                                                                                        DIN AUSTRIA.
     FerAriele înaintate subseninaţilor, de cAtre societatea primei fabrice de casse de fer din Austria, F. Wertheim şi Comp., călite dupe un sistem special, şi Întrebuinţate pentru fabricaţiune de casse de bani, ab fost supuse tutulor Încercărilor, la cari ar putea fi «spuse de către 6menl deprinşi cu instrumente mecanice.
     S a constatat, că, casse construite de aceste materialurl, compuse de tabJe de fer, de coiţar, de şine şi legături. — ab oferit o resistenţă enormă, nu noima! tutulor Încercărilor de sfredelire, dăltuire, — dar şi loviturilor celor mai puternici şi neîntrerupte cu ciocane grele.
     Ast-fel dar. subsemnaţii uniţi In opiniunile lor. declară, că, prin introducţiunea materialului călit după acel sistem special pentru fabricaţiunea casselor de bani, — numita fabrică a făcut un progres esen-tial ; şi prin urmare siguranţa acestor casse In contra spargere! a devenit fără Îndoială mult mai perfectă.
          Fictia, 2i Marţii 1876.
              E- Heyrowskv m./p-                              Jos- Sohmidhaniffier m./p.
                                                                                      F. X- Mannhart m/p,
          Deposit In Bucureseî la D-niî A I—1 t—1 h ;T ■ SI CÎOZMIE3-
STRADA COVACI No. L
DE M [ I DE DOAMNE RECUNOSCUTĂ
                                        R AVISSANTE
                                                                                         ttemediil înromparahil 5i nov&tiiniH,tora jx-ntru infrumu»pţarua peli! aprobat autun-tontic de I»r. LKJOSSE Paria.
                                                                                         Dtpouprincipal şi de espesifir /a H. SchwarZ, Hudapcsl, VmvfrsitătsplatB Nc.2,1,24 • reţii: nn flacon mare 5 fr , un flacon inioil 3 fr.
                                                                                                                                                                                                                                                                                               ită în totâ lumea, producem ineresee pelea, produce obra-
              ,                 .                  , ---------j, depărtând pentru tot-d’a-
una pete, lintiţe, alnmce, şi reş-ţă de nas şi obraz, încât praful HI orez. sâO orice alt dres nn maî e de trebuinţă. Depoul in Bucuresct la d-nu F. Bruss, farmacie la >Speranţa*.
                                        T .......«wmi mare t> ir., un IlltCO
          Acest remedia de purificaţi,,,ie de pale recunoscută moment culorea cea maî tandra şi sănătosă, kurilică şi întin zulul nn colorit fraget, produceai] elasticitate şi moliciune
LA TYPOGRAF1A THIEL & WEISS
PAI
DACIA
IU
.. •
   M. SATIRA
PHISIOONOMIST
                                                          liururt'Nd
Se află CU locuinţa : sinul» 8f ' ineri No. 6 iu caseln Avan. vis-a-v»» de 1 amplu Orele de consultaţi»® ^
  Afară de acest v» viviUpe
acel fl-ni col ş»r invita.
                                                                                                                     363. — 4 — I
  SOCIETATEA filantropică
             pentra
Ajutoru/ elevilor pauperi de ambe-sexe
                                                                                  •Tin
                                                                       flCDLELE PRIMARE PUBLICE
SERATA MUSICALA
                                                                       se va dala 22 Ianuarie 1877.
  Un bilet pentru o familie pfin# I® * persone 5 lei noi ;
  Un bilet pentru I persdn* 3 lei noi Ţinuta convenabil»» ooruti în asemenea <R**sîl-Biletele se află depuse la tanee-Ittria Comitetul»1 in localul Internatului .LIBERTATEA.* Calea Moşilor No. 120-
             COMITETUL
Tipografii Thiel & Weuw Palatul , Dacia*